Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Tematica si aplicatiile cursului de Psihologia Educatiei

Psihologie


Tematica si aplicatiile cursului de Psihologia Educatiei, an I

Titular curs Tebeanu Ana Voichita

Modul I. Definirea Psihologiei educatiei.

importanta ei pentru pregatirea profesorilor



definirea si caracterizarea generala a psihologiei educatiei. Domeniul de cercetare, obiectul de cercetare, metodele de cercetare: observatia, experimentul, ancheta pe baza de chestionar si de interviu, convorbirea, metoda biografica, analiza produselor activitatii, metoda testelor (psihometrica).

Aplicatii posibile:

sunteti la scoala într-o pauza, în fata unui elev care nu vrea sa raspunda la nici o întrebare pe care i-o adresati. Care ar fi cunostintele de psihologia educatiei de care ati avea nevoie pentru a solutiona problema comunicarii cu elevul?

La metoda biografica: gânditi-va la un comportament sau o însusire proprie de personalitate si cercetati legaturile lor cu evenimentele din viata voastra.

La metoda analizei produselor activitatii: ce fel de 11111p157l informatii puteti sa obtineti daca priviti desenul facut de un anumit elev dupa un subiect ales de el?

Modul II. Dezvoltarea psihica.

factorii fundamentali ai dezvoltarii psihice: ereditatea, mediul si educatia.

Factorii complementari ai dezvoltarii psihice: evenimentele de viata, emergenta vietii psihice, autodeterminarea.

Caracteristicile dezvoltarii psihice.

Aplicatii posibile:

care ar fi consecintele pentru dezvoltarea fiintei umane si a societatii în ansamblu daca omul ar mosteni ereditar toate comportamentele generatiilor anterioare?

Daca aveti în vedere dezvoltarea unui copil într-o familie defavorizata, care ar fi lipsurile dintr-un astfel de mediu?

Care au fost particularitatile scolii (liceului) în care ati învatat, din punct de vedere al mediului educativ?

Daca aveti în vedere un grup de copii prieteni între ei, care sunt influentele grupului asupra dezvoltarii fiecarui participant?

Analizati în ce fel interrelationeaza ereditatea, mediul si educatia în desfasurarea unui joc cu reguli (de genul leapsa, hotii si vardistii, sotronul etc.) (nu joc pe calculator!)

Care credeti ca vor fi consecintele faptului ca, fara a se dori acest lucru, s-a comunicat foarte putin cu un copil în primii sai doi ani de viata?

Cum credeti ca se comporta un copil care a fost suprasolicitat de familie cu fel de fel de forme de pregatire (balet, pian, limbi straine, informatica...) în perioada cât a fost la gradinita? De ce credeti ca se comporta asa?

Ce eveniment de viata credeti ca a avut cel mai mare impact asupra dezvoltarii voastre? De ce?

De ce credeti ca dezvoltarea psihica a adolescentilor este mai accelerata acum decât acum jumatate de secol?

Ce presupune o maturizare afectiva corespunzatoare vârstei pe care o aveti voi acum? (18-20 ani...)

Daca aveti informatii despre desfasurarea vietii a doi copii din cadrul aceleiasi familii (frati, gemeni): aratati asemanarile si deosebirile dintre ei din punct de vedere psihic.

Ce se întâmpla cu succesiunea stadiilor de dezvoltare psihica la copiii supradotati?

Modul III. Personalitatea. definitii si caracterizare. Structura personalitatii.

Definirea individului, individualitatii, persoanei, personajului, personalitatii.

Caracterizarea psihologica a personalitatii.

Componentele structurale de baza ale personalitatii: însusirile sau trasaturile de personalitate.

Modele ale organizarii personalitatii:

o       Psihanalitic (Freud)

o       Factorial (Eysenck, Cattell)

o       Ierarhic (Allport)

o       Big Five

o       Structural-sistemic (T.Cretu)

Aplicatii posibile:

cum s-ar putea desfasura comportamentul unui adult aflat la o întrunire publica, daca nu ar avea personalitate?

Ce roluri aveti voi personal, dat fiind faptul ca aveti statutul de student?

Care credeti ca sunt aspectele personalitatii la un batrân, care fac mai dificila adaptarea lui la schimbarile sociale rapide?

Identificati la voi o însusire cardinala de personalitate.

Identificati la voi o însusire centrala si comparati-o cu cea cardinala.

Modul IV. Cunoasterea personalitatii. Analiza substructurilor personalitatii.

Subsistemul substantial energetic al personalitatii: temperamentul.

o       Coleric

o       Sangvinic

o       Flegmatic

o       Melancolic

Subsistemul relational-valoric si de autoreglaj: caracterul.

Subsistemul instrumental al personalitatii: capacitatile si aptitudinile (în special aptitudinea pedagogica). Creativitatea.

Aplicatii posibile:

identificati tipul somatic caruia îi apartineti (picnic, atletic, astenic, displastic).

Identificati-va tipul temperamental (coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic). Aduceti argumente si exemple din modul vostru obisnuit de a va purta.

Gânditi-va la o persoana pe care o cunoasteti bine. Notati însusirile ei de caracter (fata de oameni, fata de societate, fata de activitatea proprie, fata de sine ca membru al societatii, fata de cultura, fata de natura...)

Gânditi-va la cel mai bun prieten al vostru. Care sunt însusile lui (ei) originale de caracter?

Aveti în fata voastra un elev disciplinat si altul nedisciplinat. Dati-le la fiecare ceva de lucru astfel încât sa fiti siguri ca vor îndeplini sarcina respectiva. Cum procedati?

Ce aptitudini mai simple credeti ca intra în componenta aptitudinii pedagogice (care e mai complexa)?

Aveti un elev din clasele I-IV. Îl rugati sa deseneze un omulet (testul proiectiv de desen al omuletului). Ce elemente de noutate se pot desprinde din desenul acestuia?

Modul V. Psihologia învatarii. Delimitari conceptuale, clasificarea formelor de învatare, teoriile învatarii.

conceptul de învatare în sens larg

tipuri de învatare în functie de diferite criterii

teoriile învatarii:

o       asociationista

o       gestaltista

o       behaviorista

o       semiotica sau cognitiva (Bruner, Piaget, Gagné)

sensul restrâns al conceptului de învatare: învatarea scolara si caracterizarea ei generala.

Factorii care influenteaza o situatie concreta de învatare.

Aplicatii posibile:

dati exemple din propria experienta care sa ilustreze învatarea latenta.

Gasiti un exemplu în experienta voastra de învatare prin încercare si eroare. Aratati care sunt avantajele si dezavantajele ei.

Dati exemplu de un algoritm.

Gânditi-va la o scoala dintr-un sat de munte. Propuneti teme la geografie ce pot fi realizate prin cercetare si descoperire.

Dati un exemplu de situatie scolara ce genereaza trairi afective intense si care devin apoi componente ale experientei personale a elevilor.

Modelati o situatie concreta de învatare (clasa la care se preda o anumita disciplina, caracteristicle profesorului, ale elevilor, ziua, ora, temperatura mediului ambiant, dotarea cu mobilier a salii etc.) si trageti concuzii despre eficacitatea predarii la clasa pe care v-ati imaginat-o.

Modul VI. Psihologia învatarii. Analiza functiilor si proceselor psihice care asigura receptionarea informatiilor.

atentia: involuntara, voluntara, postvoluntara.

Perceptia si legile ei. Activitatea perceptiva complexa: observatia.

Aplicatii posibile:

gasiti o formula de adresare catre elevi care sa îi faca sa astepte cu nerabdare începutul unei lectii (la ce disciplina doriti).

De ce atentia voluntara e favorizata de enuntarea unui scop clar?

Gasiti argumente pentru a creste interesul elevilor pentru o lectie la matematica.

Încercati sa va caracterizati propria capacitate de concentrare a atentiei (foarte slaba, slaba, medie, puternica, foarte puternica). Depinde aceasta de activitatea pe care o depuneti în momentul respectiv?

Gânditi-va la disciplinele universitare pe care le urmati. La care dintre ele aveti sarcini de îndeplinit care cer distributivitatea atentiei?

Autoevaluati-va spiritul de observatie, folosind scala de apreciere: foarte bun, bun, potrivit, slab, foarte slab. Dati exemple.

Modul VII. Psihologia învatarii. Functiile si procesele psihice care asigura prelucrarea informatiilor si stocarea lor.

reprezentarile si caracteristicile lor

gândirea.

o       Definitie

o       Structura operationala a gândirii: analiza, sinteza, comparatia, clasificarea, abstractizarea, generalizarea, concretizarea.

o       Structura informationala a gândirii: notiunile empirice si stiintifice. Judecata. Rationamentul. Prototipurile. Scenariile cognitive.

o       O alta activitate specifica gândirii: întelegerea.

o       Rezolvarea de probleme.

imaginatia si învatarea scolara. Formele active si voluntare ale imaginatiei implicate în învatarea scolara.

Comunicarea. Componentele ei: emitator, cod, canal de comunicare, mesaj, destinatar sau receptor, conexiunea inversa.

Limbajul. Functiile sale: de comunicare, cognitiva, simbolic-reprezentativa, reglatorie si autoreglatorie, expresiva, persuasiva, ludica, dialectica.

Memoria si învatarea scolara. Procesele ei: memorarea, pastrarea, reactualizarea. Fenomenul uitarii.

Aplicatii posibile:

construiti un scenariu cognitiv pentru prima voastra zi de practica pedagogica la un liceu.

Ce credeti ca se întâmpla atunci când elevii au numai cunostinte partiale în legatura cu ce trebuie înteles?

Care e rezultatul unei examinari superficiale a obiectului ce urmeaza a fi înteles?

Cum trebuie sa se tina seama de nivelul general al clasei în ce priveste rezolvarea problemelor?

Care credeti ca sunt disciplinele scolare care pun probleme si pentru rezolvarea carora elevul trebuie sa aiba încredere în sine?

Gânditi-va la o lectie de geografie când erati elev si identificati momentele în care a fost nevoie de sprijin pe imaginatie.

Transpuneti-va în situatia unui elev care este foarte timid, dar bun la o disciplina, si gasiti modalitati de a-i usura interactiunea cu profesorul de la materia respectiva.

Reactualizati din minte felul în care vorbeste cel mai bun prieten (prietena ) al vostru (voastra). Gasiti felul în care se exprima cultura sa generala, intentiile si dorintele sale de moment, particularitatile de pronuntie, viteza si ritmul vorbirii, timbrul vocii, etc.

Urmariti o activitate de seminar sau laborator si marcati toate felurile de comunicare verbala. Încercati sa le grupati si sa le relevati ponderea.

Ce comenzi verbale folosesc de obicei profesorii vostri când doresc sa încheie activitatea didactica?

Comunicati ceva colegului vostru de banca si apoi încercati sa relevati mijloacele nonverbale folosite.

Dati exemplu dintr-un curs al vostru unde trebuie sa memorati informatia la modul mecanic. Sugerati, daca e posibil, si alte maniere de a întipari informatia respectiva.

La fel, pentru memorarea logica.

Care sunt factorii care favorizeaza pastrarea informatiilor învatate, în cazul vostru? Dati exemple si argumentati.

Amintiti-va o proba de la examenul de bacalaureat si un episod de uitare din cadrul acestuia. Cautati cauza care l-a determinat. Cum ati procedat ca sa va amintiti acel lucru? Ati reusit?

Modul VIII. Factorii subiectivi cu rol de stimulare, sustinere energetica si reglare a activitatii de învatare scolara.

procesele afective. Proprietatile trairii afective. Categoriile de procese afective: primare, complexe, superioare. Trairile afective negative.

Motivatia si învatarea scolara. Piramida lui A.Maslow. Structurile motivationale. Nivelul de aspiratie. Nivelul de expectatie. Relatia dintre nivelul motivatiei si performanta.

Regaljul voluntar al învatarii scolare. Vointa. Formarea deprinderilor. Priceperile.

Aplicatii posibile:

descrieti împrejurarea de viata si gama de emotii pe care o genereaza prima zi de facultate a unui student.

Încercati sa va analizati emotiile simtite la întâlnirea cu un vechi prieten, din punctul de vedere al celor trei componente: organica, mentala, comportamentala.

Care ar fi rezultatele unei emotii prea puternice în conditiile participarii la primul examen scris din sesiune?

Cum credeti ca se manifesta un elev pasionat de informatica?

Amintiti-va din propria voastra experienta de viata si aratati când emotia a sprijinit reusita voastra si când a dus, dimpotriva, la esec.

Cum credeti ca trebuie sa proceati pentru a va da seama daca elevii se tem sau nu de scoala?

Cum anume fiecare dintre trebuintele din piramida lui Maslow pot sa va influenteze îmtr-o situatie anume de învatare?

Cum s-a cristalizat la voi, în adolescenta, idealul de viata?

Alegeti una din disciplinele universitare pe care le parcurgeti si caracterizati propriul nivel de aspiratie în legatura cu viitoarele rezultate la sesiune.

Ce atitudine aveti fata de esec? Dar fata de succes?

Modulul IX. Personalitatea si învatarea scolara.

profilul temperamental

trasaturile caracteriale: satelizarea si nesatelizarea.

Anxietatea.

Dogmatismul.

Autoritarismul.

Eul si imaginea de sine.

Conceptul de sine.

Stima de sine.

Relatia dintre învatare si inteligenta.

Aptitudinile speciale: pentru matematica, limbi straine si literatura, tehnica.

Creativitatea si învatarea scolara.

Importanta factorilor sociali relationali: colaborarea, cooperarea, nonconformismul, conflictele, climatul general în clasa.

Personalitatea profesorului: competenta în domeniu, cea psihopedagogica, cea psihosociala. Stilurile de conducere: autoritar, laissez-faire, democratic.

Aplicatii posibile:

aproximati propriul vostru temperament si aratati doua, trei situatii de învatare si relationare care au fost influentate de acesta.

Încercati sa stabiliti daca sunteti introvertit sau extravertit si aratati influentele acestor trasaturi asupra relatiilor voastre cu ceilalti.

Identificati printre fostii sau actualii colegi persoane care au avut una din cele doua tipuri de relationare cu parintii: satelizare sau nesatelizare.

Amintiti-va un coleg foarte bun la matematica si încercati sa stabiliti daca performantele lui se datorau aptitudinii speciale sau unei motivatii profunde, sau si uneia si alteia.

Încercati sa caracterizati propria voastra pozitie în grupa din care faceti parte din punctul de vedere al relatiilor cu ceilalti.

Gânditi-va la profesorii pe care i-ati avut în liceu si aratati prin ce ati simit, personal, calitatile lor de dascali.

BIBLIOGRAFIE facultativa

Allport, G.W., Structura si dezvoltarea personalitatii, EDP, 1981/1992

Ausubell, D.P., Robinson,F.G., Învatarea în scoala, EDP, 1981

Bunescu V., Învatarea deplina, EDP, Bucuresti, 1995

Cretu C., Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iasi, 1997

Cretu C., Curriculum diferentiat si personalizat, Ed. Polirom, Iasi, 1998

Cretu T., Psihologie generala, Editura Credis, 2001

Cretu T., Psihologia educatiei, Editura credis, 2006.

Cosmovici, A., Iacob L.(coord.), Psihologie scolara, Ed, Polirom, Iasi, 1998/1999

Fontana D., Psychology for Teachers, Second edition, The British Psychological Society, Macmillan Publishers Ltd., 1991

Gagne, Robert, Conditiile învatarii, E.D.P., Bucuresti, 1974

Golu, P., Învatare si dezvoltare, Ed. stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1985

Neacsu I., Instruire si învatare, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1990

Neacsu I., Metode si tehnici de învatare eficienta, Ed. Militara, Bucuresti, 1990

Popescu-Neveanu, P., Zlate M. (red.), Psihologie scolara, Ed. Universitatii Bucuresti, 1987

Radu I. (coord), Golu P., schiopu U.,s.a., Psihologia educatiei si dezvoltarii., Ed. Academiei, 1983

Radu N. (coord.), Psihologia educatiei, Ed. Fundatiei "România de Mâine", Bucuresti, 2000

Slavin Robert E., Educational psychology, Third Edition, Pretince Hall, New Jersey, 1991

18. schiopu, U., Verza, E., Psihologia vârstelor, EDP; 1995/1997


Document Info


Accesari: 7856
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )