Testul pentru evaluarea stimei de sine

Testul 1: Rosenberg(Testul pentru evaluarea stimei de sine)

Ce este stima de sine?

Stima de sine reprezinta parerea pe care o ai despre tine. Se bazeaza pe atitudinea pe care o ai fata de:

• Valoarea ta ca persoana
• Munca pe care o faci/ serviciul pe care il ai
• Ceea ce ai realizat pana acum
• Ce crezi ca gandesc ceilalti despre tine
• Scopul tau in viata
• Locul tau in lume
• Potentialul tau pentru succes
• Punctele tale tari si slabe
• Statutul tau social si modul in care te relationezi cu ceilalti
• Independenta/ autonomia ta sau abilitatea de a sta pe propriile picioare

Se mai pot adauga si alti factori care pot fi importanti pentru tine.

Ce este o stima de sine scazuta ?
O stima de sine scazuta apare cand unul sau mai multi factori din cei enumerati mai sus sunt afectati si imaginea de sine este influentata.
De exemplu: nu-ti place munca pe care o faci, sau simti ca nu ai nici un scop in 838b121i viata.

Ce este o stima de sine crescuta ?
In momentul in care esti increzator in tine, sigur pe tine si multumit se poate spune ca ai o stima de sine crescuta. De aceea esti motivat si ai exact atitudinea care te poate face sa reusesti.

Punctajul minim care se poate face la acest test este de 10 puncte. Punctajul maxim de 40 de puncte.

Intre 10-20 de puncte -stima de sine scazuta

Intre 20-30 de puncte - o stima de sine medie

Intre 30-40 de puncte - o stima de sine crescuta

PUNCTAJUL TAU: 36

Testul 2: Maturitate emotionala.

Conform unor studii recente si a lui Goleman, Inteligenta Emotionala poate fi dezvoltata in timp (termenul la care face referire Goleman este maturitatea inteligentei emotionale).

Conform lui Goleman se evidentiaza cele 4 componente ale Inteligentei Emotionale si anume:

1. Autocunoasterea

• Autocunoasterea Emotionala
• Autocunoasterea Realista si Corecta
• Increderea in sine

2. Autocontrol

• Autocontrol emotional
• Transparenta & mentinerea integritatii
• Adaptabilitate & adaptabilitate la schimbare
• Orientarea spre rezultate
• Initiativa
• Optimism & perseverenta

3. Social "Awareness" (constinta sociala, de grup)

• Empatie (simtirea sentimentelor si perspectivei celorlarti, un interes real fata de grijile celorlalti)
• "Awareness" la nivelul organizatiei
• Orientarea spre serviciu

4. Managementul relatiilor interpersonale

• Dezvoltarea altora, a abilitatilor acestora, coaching
• Leadership inspirational
• Catalist al schimbarii (initierea si managementul schimbarii)
• Influenta (un rol important il joaca persuasiunea, pentru informatii cu privire la aceasta sunt recomandate cartile "Moments of Power" de Rober Cialdini, un maestru al epocii ontemporane in arta persuasiunii - in limba Romana a fost tiparita cartea "Pshihologia persuasiunii" - link la sfarsitul articolului )
• Managementul conflictelor (legat de negocierea si rezolvarea disputelor)
• Lucrul in echipa si colaborarea (crearea de sinergie de grup in urmarirea scopurilor grupului)

Primele doua componente sunt privite ca componente personale ale Inteligentei Emotionale, in timp ce celelalte 2 sunt privite ca componente sociale ale Inteligentei Emotionale.

Evaluarea punctajului:

Peste 25 - Perfect maturizat emotional

22-24 - Maturizare buna

20-21 - Nivel corespunzator de maturizare

Nivel mediu de maturizare

16-18 - Situatie spre limita, tendinta spre dezechilibru

14-15 - Usoara imaturitate emotionala

12-14 - Reactii adolescentine, imature

10-12 - Reactii infantile, puerile

0-10 - Infantilism

PUNCTAJUL TAU : 18,48

Testul 3: Locul de control

Pentru inceput, trebuie sa stii ca exista 2 locuri de control:

INTERN si EXTERN

Inainte sa vorbim despre trasaturile fiecaruia, mai trebuie sa iti spun ca daca ti-ai facut testul si ai obtinut un punctaj de sub 8 puncte ai un loc de control INTERN. Daca ai obtinut intre 9 si 23 de puncte ai un loc de control EXTERN. Cei ce au un loc al controlului intern se numesc internalisti, iar cei ce atribuie locul controlului extern se numesc externalisti.

Acum, sa discutam un pic despre cele 2.

Internalistii tind sa atribuie rezultatele din viata lor evenimentelor pe care le pot controla, adica propriile decizii si eforturi. Externalistii atribuie rezultatele din viata lor evenimentelor pe care nu le pot controla, cum ar fi soarta, noroc sau alte circumstante externe. Pentru ca localizeaza controlul in afara lor, externalistii tind sa aibe mai putin control asupra vietii lor si conform studiilor sunt vulnerabili la stres si au probabilitate mai mare sa sufere de depresie cronica.

Deasemenea, internalistii tind sa aibe motivatie interna puternica ceea ce ii face mult mai perdispusi la perseverenta si succes in viata comparativ cu externalistii care sunt in general mai motivati extern si tind sa isi piarda motivatia pentru realizari mult mai rapid.

Cercetarile din domeniu au aratat urmatoarele diferente intre internalisti si externalisti:

1. Internalistii au tendinta sa lucreze pentru realizari, pot accepta amanarea recompenesei si planuiesc pe termen lung. Daca esueaza intr-o incercare, internalistii fiind constienti ca de ei depinde succesul sunt dispusi sa invete lectiile si sa incerce pana reusesc,  pe cand externalistii atribuind insuccesul cauzelor externe tind sa aibe afectata stima de sine.
2. Internalistii se lasa mult mai greu influentati de mass media sau grupul social decat externalistii.
3. Externalistii au sanse mai mari sa sufere de afectiuni psihice, anxietate sau depresie comparat cu internalistii. In general si viata emotionala a internalistilor este mai buna decat cea a externalistilor cu exceptia faptului ca internalistii sufera mai mult de sentimente de vinovatie.
4. Externalistii au sanse mai mici sa isi asume riscurim sa lucreze la dezvoltarea personala si sa devina pesoane mai buna prin invatare si evolutie
5. Internalistii se recupereaza mult mai bine dupa afectiuni psihice sau fizice.
6. Internalistii prefera jocuri sau sporturi bazate pe abilitati pe cand externalistii prefera jocuri sau sporturi bazate pe noroc si sansa.

Inainte de a incheia aceasta descriere, mai vreau sa spun ca locul de control este INVATAT. Asadar, mediul in care crestem si ne dezvoltam, familia, anturajul, grupul social, toate acestea ne invata locul controlului.

Insa din randurile de mai sus, concluzia este ca un loc de control intern este mai de dorit decat un loc de control extern. Evident, ca intotdeauna, extremele dauneaza si in viata sunt lucruri pe care nu le putem schimba sau influenta, ca de exemplu vremea de afara.

Insa personalitatea, abilitatile, succesul, toate acestea depind de fiecare dintre noi, asa ca este bine sa ne asumam responsabilitatea pentru destinul si viata noastra.

Evaluarea punctajului : 0-8 puncte - Locus de control intern

9-23 puncte - Locus de control extern

PUNCTAJUL TAU: 8

Testul 4: Scala de timiditate

Studiile arata ca, din 1975 pâna în prezent, frecventa timiditatii a crescut de la 40% la 48%. Timizii, aparent blânzi si calmi traiesc, de fapt, într-o continua stare de sovaielnici, permanent analizându-si partile negative si preocupându-se peste masura de parerea celorlalti despre ei. La o petrecere, de exemplu, în timp ce toti ceilalti fac cunostinta unii cu altii, danseaza,persoanele timide îsi analizeaza modalitatile de control al impresiei publice pe care o genereaza. Daca stau în cel mai îndepartat colt al camerei si pretind ca examinez tabloul de pe perete, toti vor crede ca sunt interesat de arta si nu va fi nevoie sa vorbesc cu nimeni.

Timiditatea nu a fost întotdeauna o sursa de suferinta. A fi timid sau inhibat serveste unei functii protectoare, întrucât naste precautie. Fara îndoiala, timiditatea l-a scos pe Homo-sapiens din câteva situatii încordate de-a lungul erelor. Initial timiditatea a servit ca arma protectoare pentru eul fizic. În fond si la urma urmelor, numai dupa ce s-a acomodat total cu un nou mediu , un animal se simte în siguranta, se comporta natural, relaxat si exploreaza împrejurimile. Procesul de acomodare este o caracteristica fundamentala a tuturor organismelor.

Cum constientizarea la om a crescut, principala amenintare o constituie acum stânjeneala psihologica, starea oamenilor de a se simti în încurcatura. Fiecare individ poseda, într-o oarecare masura, ceea ce se numeste inhibitie sociala. O mica doza de timiditate este benefica pentru orice om; prea multa, însa, nu foloseste nimanui.

Tehnica este un mediu perfect pentru timizi. Internetul, de exemplu, reprezinta un mod de a interactiona cu ceilalti. Orice tip de comunicare indirecta înlatura multe dintre barierele care îl inhiba pe timid. Pericolul este însa acela ca tehnologia poate deveni un paravan dupa care se ascund cei ce se tem de relatiile sociale directe.

Evaluarea scorurilor:

Intre 13 - 25 puncte - Timiditate foarte redusa

Intre 26 si 40 puncte - Timiditate medie

Intre 41 si 65 de puncte - Timiditate foarte crescuta

PUNCTAJUL TAU: 19

Testul 5 Scala sexualitatii

Scala sexualitatii. Cuprinde 30 de intrebari care masoara 3 dimensiuni ale sexualitatii: stima de sine sexuala, depresia sexuala si preocuparea sexuala. Raspunsurile se aleg intre :

A= Acord puternic

B= Acord

C= Asa si asa

D= Dezacord

E= Dezacord puternic

Unde A = 0; B = 1; C = 2; D = 3; and E = 4. Prin calcularea itemilor inversati si adunarea lor la cei normali si corespunzatori uneia dintre cele 3 subscale, obtinem scorurile.

In ceea ce priveste viata noastra sexuala, perceptia realitatii (subiectiva) poate fi aceeasi; astfel, pentru noi, poate fi deosebit de important felul in care ne acceptam, pretuim si evaluam. Tendinta este de a mentine o impresie globala pozitiva despre sine, o stima de sine pozitiva. Punand in relatie stima de sine, sexul si anxietatea de performanta, ne-ar fi util sa ne "regasim" pe noi insine (ca si raportare) in ecuatia: eu - stima de sine - sex.

Perceptiile sexuale reprezinta un termen cumulativ ce întruneste ansamblul perceptiilor specifice care nu se reduc la alte perceptii. Particularitatile caracteristice ale perceptiilor sexuale: ceea ce se exprima prin cuvintele "placere sexuala", "desfatare sexuala.

Depresia este o tulburare afectiv-emotionala care ne afecteaza intr-o masura mai mare sau mai mica pe fiecare dintre noi, cel putin o data in viata. Ea se poate infiltra in viata oricui, indiferent de varsta si de sex. persoanele cu depresii experimenteaza diferite probleme sexuale si ca urmarea vizibila a acestei stari este scaderea sau disparitia dorintei sexuale. Cu siguranta actul sexual isi are placerile si benefiicile sale, insa mai nou, oamenii de stiinta au gasit o legatura intre depresie si actul sexual in sine, sustinand ca acesta este un remediu excelent pentru tratarea afectiunilor depresive la femei. Asadar, sexul poate constitui o metoda eficienta de tratare a depresiilor.

Evaluarea punctajului:

Stima de sine sexuala

Intre 0 si 12 puncte - Stima de sine sexuala crescuta

Intre 13 si 25 de puncte - Stima sexuala medie

Intre 26 si 40 de puncte - Stima sexuala scazuta

PUNCTAJUL TAU: 5

Depresia sexuala:

Intre 0-10 puncte - depresie sexuala foarte puternica

Intre 11-21 de puncte - depresie sexuala moderata

Intre 22-32 de puncte - depresie sexuala foarte scazuta

PUNCTAJUL TAU: 31