CAP 1. VEDERE DE ANSAMBLU
Acest capitol este un rezumat al continutului cartii.El este realizat pentru a prezenta cititorului cartii dimensiuinea si esenta expresiilor nonverbale .Fiecare subiect va aparea intr-un anume fel,in capitolele ramase,tratat din perspective topicii capitolului.
Daca cititorul doreste sa studieze orientarea Sibmolica Interactionista,inainte sa citeasca acest capitol,ea sau el, ar trebui sa citeasca mai intai cap. 9 .Acesta ofera o perspactiva integrala asupra studiului comunicarii nonverbale.
Desi exista unele neintelegeri despre esenta comunicarii nonverbale(Soucie,1979),exista adevaruri commune uneori deformate,este clar faptul ca fiintele umene impartasesc interactive sensurile vietii lor cotidiene prin comunicare verbala si nonverbala.Majoritatea conversatiilor zilnice sunt purtate fata in fata, corpul jucand un rol sprijinitor in comunicare.In multe cazuri oamenii folosesc expresii sau gesture care vorbesc de la sine.Oricum,in cea mai mare parte a timpului oamenii comunica intre ei combinand limbajul verbal cu limbajul corpului.Comunicarea verbala si nonverbala sunt legate sincronizat intre ele (Bird, Whistell, 1970, 1975) formand o prezentare copleta participantului sau observatorului la comunicare.
Aceasta interfata verbala si nonverbala trabuie sa existe pentru ca oamenii sa comunice complet.Corpul este cel care de altfel,transmite intelesurile emotionale in interactiunile comunicarii (Mehrabian,1981). Potentialul maxim al comunnicarii umane este realizat numai atunci cand mesajele corpului si mesajele vorbite lucreaza impreuna sincronizat si armonios.Disfunctia si confuzia rezulta atunci cand vorbele sunt contrazise de mesajele corpului.
In situatiile fata in fata intregul corp este vizibil observatorului.In situatiile mediate corpul este mascat.De exmplu cand folosesc e-mailul,oamenii inlocuiesc emotiile care in mod normal sunt afisate in situatiile fata in fata ,cu emoticoane (Herring, 1996).
Efectele emotionale si paralingvistice sunt produse artificial de utilizatorii de e-mail.
Doar in comunicarea fata in fata se poate exprima intragul repertoar comunicativ.In situatiile fata in fata oamenii dezvaluie emotii si sensibilitate retorica,in timp ce construiesc legaturi si mesaje intersubiective nonverbale.Ei pot crea relatii sanatoase sau relatii disfunctionale.
Abilitatile si competentele nonverbale,desigur,se invata.Exista anumite patologii precum autismul si schizophrenia care par a fi induse neuro-chimic;alte boli ale corpului precum anorexia sau bolile dismorfice par a afi rezultatul perceptiilor senzuale deficitare.Patologiile precum acestea sunt afisate in moduri particulare, ca intr-un zambet inghetat,o fixatie a privirii ce de reptile sau u corp foarte slab.De altfel,in mod normal,indivizii invata cum sa-si foloseasca sis a-si afiseze corpurile exact cum invata sa foloseasca limbajul vorbit sau scris; in prezent un numar de specialisti in procesele invatatii arata ca limbajul vorbit si comportamentul nonverbal sunt procesate pe cai diferite in creier (Le Doux, 1996).
Oamenii isi creaeaza un cadru social si traiesc in acesta;Atat mediul construit cat si mediul natural sunt parti ale contextului care influeanteaza comportamentul uman.Artefactele cum sunt cladirile,hainele,tehnologiile comunicationale sunt create de oameni; aceste artefacte influenteaza la randul lor comportamentul oamenilor. Mediul social include perechile,grupurile si situatiile publice cum sunt ceremoniile si ritualurile in care se angajeaza oamenii.Mediul construit include case si structuri publice.Mentalitatile culturale influenteaza modul cum sunt realizate constructiile.De exemplu: Frank Lloyd Wright un proeminent architect American, a proiectat case care se integreaza in mediul inconjurator; indienii Navajo construiau hoganuri (case) in forma rotunde ca rezultat al avorilor,adevarurilor si practicilor lor.
Acest capitol este realizat pentru a da cititorului o vedere de ansamblu a materialului conceptual care va fi inclus si folosit in restul cartii.Cititorul va fi introdus in intelesul Interctiunii Simbolice,o cale integrate de studiere si aplicare a comunicarii nonverbale.
Cercetare
Cititorul este prevenit ca exista mai multe cai de studiere a comunicarii nonverbale.De exmplu:Teoria Conflictului Afiliat; Modelul Conduitei Asteptate; Modelul Catalogarii Verificate; Modelul Valentelor Verificate;si Modelul Secvential -Functional, sunt modalitati recente prin care cercetatorii au investigat comunicarea nonverbala avand ... In centrul atentiei.(Andersen&Andersen, 1984; Andersen, 1999) Acete modele recente,din care am selectat doar cateva pentru a ilustra idea,produc puncte de vedere unice si modele de cercetare.Aceste importante modele,se concentraza de obicei pe limitatrea subietelor.Prspectiva Interactiunii Simbolice s-ar putea descrie mai mult ca o aproximare decat ca un model sau teorie,este usor de inteles si poate include descoperiri ale altor modele fara sa-si piarda integritatea.De altfel, cercetatorii din trecutul Interactiunii Simbolice au fost tentati sa folosesca modele de cercetare calitative si etnografice (Denzin, 1971; Longmore, 1998; Prus, 1996; Ritzer, 1990) ( vezi capitolul 9 si 10).Interactiuinea Simbolica este compatibila cu un numer de alte aproximari.Desigur,povestea comunicarii umane este lunga si comlexa (Schramm, 1988) si cercetatorii au aproximat continul comunicarii umane in multiple feluri.
Perspectiva Interactiunii Simbolice pune accentual pe actiunea umana,sau a grupului sip e intersubiectivitate si interpretare.Oamenii incearca sad ea sens comunicarii nonverbale a altora sau a lor,atasand intelesuri comportamentului,Oamenii isi construiesc lumea lor in conformitate cu propriile experiente,propria identitate si tiparele vietii lor.Oamenii reactioneaza la situatii concrete,la lumile simbolice gasite in literature,film,TV si carti.
(Searle, 1995)_Ei creeaza intelesuri din ceea ce observa ca fac altii raportat la ceea ce fac si ei insusi. Ei percep,gandesc,creeaza directii de actiune,interactioneaza si apoi reflecteaza asupra intelesului evenimentelor sociale. Aproximarea Interactiunii Simbolice ofera o cale de a privi lume plina de naturalete a comportamentului 19519q1614t uman.
Toate fiintele umane creaza actiuni successive.Merg la scoala,conduc o masina,citesc carti ,merg la filme,cauta,fac sport si asa mai departe.Aceste actiuni successive au valoare simbolica, recunoscuta ca atribut al faptelor. Succesiunile de actiuni sunt compuse din actiuni singulare; de exemplu: oamenii stiu cum sa conduca masinile,dar ei au invatat sa controleze o actiune simpla apoi alta. In acest process conducatorii auto creeaza scheme; ei cunosc regulile procedurale, tehnicile s a s m d. Avand suficienta practica ei conduc aproape inconstient (mecanic).
Actiunile successive sunt de obicei planificate in conversatii interioare sau cu sine insusi
(Vallacher&Wegner, 1985). Cand au loc repetat ele devin rutina,necesitand putina atentie Sunt activitati simbolice. Conducatorii auto investesc inteles in ceea ce fac si deriva intelesuri facand aceasta. Ei pot spune altora ce inseamna sa obtii un permos de conducere, ei pot imparti bucuria lo de a fi in stare sa faca o calatorie. Chiar daca actiunea este o simpla strangere de mana sau o afisare complexa de ritualuri elaborate, actiuni cum ar fi conducerea unei masini, actele umane intotdeauna insotesc un inteles symbolic ori din perspective actorului ori din perspective observatorului. In acst sens studierea cimunicarii nonverbale esete comunicarea faptelor umane.Sensurile actiunilor umane sunt impartasite intersubiectiv , formand bazele comunitatii.(Blumer, 1969).
Interactiunea Simbolica sugereaza ca actorul este intotdeauna in procesul actiunii sau a deciziei de a actiona. Oamenii sunt influentati in interactiune de altii, in grupuri, institutii,societati sau cultura. Societatea nu este"afara" mai degraba oamnii se angajeaza interactive pentru a produce societataea, angajandu-se indiscutii interioare sau discutii cu sine insusi pentru a interpreta comportamentele.Oamenii joaca roluri multiple , intradevar, ei au mai multe versiuni despre ei, nu numai una, care sunt observate de ei insisi sau de altii.Oamenii evalueaza,negociazasi produc realitatea in mod continuu (Charon, 1995; Fine, 1990)
Actiunea nonverbala este de obicei asociata cu activitatea verbala desi se poate exprima si singura. Este dinamica si creative dar poate fi copiata si oarecum previzibila. Indivizii pot planui si creea directii de actiunel; pe de alta parte ei pot actiona sau reactiona spontan. Desi oamneii sunt intrepreti in interesul lor ei sunt de asemeni si interpreti ai actiunii altora. Pe scurt ei sunt jucatori si spectatori (Goffman, 1967; Leary, 1996).Corpul uman este prezent intotdeauna in situatiile social-intercative. In situatiile mediate asa cum am discutat in capitolul 8 , cand oamenii sunt la telefon, de exemplu,doar vocea este auzita; totusi aceasta transmite mesaje nonverbale paralingvistice (Pittam, 1994). Cand este folosit e-mailul oamenii construiesc imagini de sine pentru a le transmite celor care nu-i pot vedea.
In mod evident corpul uman este o entitate fizica dar intelesul simbolic pe cae oamenii il ataseaza corpului este important(Benthrall & Palhemus,1975). De exemplu cand oamenii vor sa-si infrumuseteze corpul,ei lucreaza la imaginea pe care societatea si cultura lor le-o prezinta.oamenii impartasesc intelesuri culturale asociate cu frumusetea,care pot varia de la o cultura la alta (Buss , 1989 ; Jankowiak ,1992). In SUA media portretizeaza imaginea frumusetii in moduri nesfarsite pentru privitor, chiar daca observatorul accepta imaginile sau nu. Pe scurt, participantul in interactiunea sociala trebuie sa decida ce sa faca cu reprezentarile societatii, sa le faca intelese.
Sensul caracteristicilor corpului sau identitatea corpului este inevitabil conectata cu sensul caracteristicilor sociale. Desigur corpul este mereu prezent, comunicand oricum,intentionat sau nu. Inevitabil oamenii trebuie sa construiasca sau sa creeze intelesuri pentru corpurile lor, tinand cont de intelesurile care sunt impuse de societate si cultura. Oamenii sunt capabili sa faca declaratii exacte despre ei, despre corpurile lor, desi ei pot de multe ori sa se insele.Declaratiile despre sine si corpul propriu sunt realizate pentru a se incadra conditiilor date. De exemplu oamenii se creaza pe sine imaginar pe internet, descriindu-se in felurile in care spera ca prind la ceilalti.In acest text autorul se concentreaza pe felul in care oamenii dau sens comunicarii nonverbale. Oamenii se percep simbolic pe sine si pe ceilalti,etichetandu-si si corpurile.Oamenii poarta conversatii cu sine, despre sine, despre altii si despre evenimente.Pe scurt, este activitate simbolica,cognitiva,inclusa in prezentarea altora.In acest text acest proces este denumit : « a da sens », o expresie care este creata pentru a sugera deseori o activitate simbolica ascunsa, care insoteste comunicarea nonverbala.
Exista un numar insemnat de definitii si presupuneri pe care cercetatorii si oamenii de stiinta le folosesc pentru a defeni comunicarea nonverbala. O astfel de definitie spune ca, comunicarea nonverbala cunoaste toate mesajele, altele decat cele verbale folosite de oameni in interactiune (Hecht& De Vito, 1990), o aproximare generala folositoare, dar care se pare ca esueaza in explicarea felului in care oamenii folosesc cuvintele paralingvistice sau cum creaza oamenii intelesuri in interactiunea lor.Prin extindere, fiecare definitie reflecta pregatirea si traditia fiecarui cercetator implicat.In viata de zi cu zi, oamenii creaza intelesuri prin intermediu presupunerilor inradacinate in experientele personale de viata ;de cealalta parte, in cercetarea profesionala, oamenii de stiinta explica presupunerile lor in asa fel incat ele sunt verificabile si folositoare.Sunt cateva elemente distincte implicate in comunicarea nonverbala umana. Factorii culturali, sociali si psihologici influenteaza comunicarea nonverbala in moduri complexe asa cum fac sexul,etnia,varsta si tehnologia. Mediul intim sau contextul social, influenteaza comunicarea nonverbala deoarece aceste teme sunt adanc imprimate in contextul vietii de zi cu zi. Fiecare din acesti termeni contin coduri ascunse.Spatiul,timpul si mediul fizic influenteaza comunicarea nonverbala la fel de mult. Acesti termeni sau factori de fond influenteaza inevitabil comportamentul deoarece oamenii tin cont de contextul social in care actioneaza ei.Directiile de actiune, pline de inteles, sunt cele mai bine create cand oamenii sunt constienti de dinamica contextului social in care se gasesc. Comunicarea nonverbala este profund influentata de aceste elemente dinamice. Oamenii sunt socializati in lumile lor, dar in devenirea sociala a lor, ei insisi participa la dezvoltarea creativa, nefiind pasivi ;copiii mici invata gradual sa-si foloseasca corpul in moduri potrivite. Pe masura ce oamenii se indreapta spre varste geontologoce sau chiar centenare ei invata sa construiasca noi feluri de a gandi si de a actiona pentru a-si modifica identitatea proprie, sa modifice caile in care isi folosesc corpul. Oamenii adopta strategii de comportament care ii vor ajuta sa se adapteze si sa supravietuiasca intr-o lume sociala complexa.
REALIZAREA UNEI DEFINITII PENTRU COMUNICAREA NONVERBALA
Comunicarea nonverbala este un proces dinamic care angajeaza mintea, corpul si societatea ca entitati intersubiective. Oamenii creaza intelesuri simbolice-si le ataseaza de- pentru comportamentul propriu sau al altora. Ei sunt influentati de contextul actiunii si de factorii sociali principali. In conversatiile interioare oamenii propun si traseaza linii de actiune pentru a satisface cerintele situatiei sau asteptarile altora. In aceata dramaturgie a comportamentului, oamenii invata sa-si modifice comportamentele nonverbale pentru a rezolva cerintele unor noi situatii. Identitatea umana aflata in interactiune este emotional aratata in prezentarea de sine.
Distinctia dintre comportament si comunicare este deseori facuta de oamenii de stiinta care studiaza comunicarea nonverbala. De exemplu se sugereaza ca vorbele rostite reprezinta ceva simbolic, dar comunicarea nonverbala nu este reprezentativa pentru nimic altceva. Se reprezinta pe sine.(Hercht & De Vito, 1990) Pentru motive prezentate cu mai multa profunzime in capitolul 10, acest text foloseste termenii comportament si comunicare nonverbala in moduri similare. Cea mai buna exprimare ar fi comunicarea comportamentala, rezultatul alipirii conceptelor de comportament si comunicare. Cu exceptia momentului cand oamenii vorbesc cu ei insisi, ei savarsesc acte de intelegere cu ceilalti. Oamenii nu pot sa nu comunice.(Watzlawick , Beavin&Jackson, 1967)
Interpretarea comportamentului 19519q1614t propriu si al altora este in esenta un proces subiectiv,simbolic ; Asadar a interpreta comportamente, indiferent daca sunt proprii sau ale altora, necesita a gandi in termenii intelesi, in esenta, lingvistic.
Acel comportament nonverbal poate accede in diferite zone ale creierului decat limbajul vorbit.(Andersen , 1999) Rezultatul final este ca oamenii creaza intelesuri in interactiune. Chiar si atunci cand oamenii desfasoara activitati care nu sunt gandite sa provoace semnificatia altora, observatorii iau nota de comportament si il interpreteaza asa cum vad, comform proceselor neuronale desfasurate in interior.Pe scurt, oamenii sunt intotdeauna pe « scena « fiind observati de altii. Cu exceptia cazurilor cand, desigur, sunt pur si simplu ignorati . Legatura dintre comunicare si comportament este puternica si indestructibila. A se concentra doar pe comunicarea nonverbala intentionata, fara a accentua latura « accidentala » inseamna a pierde ceea ce se intampla in teatrul de actiuni.
Oamenii actioneaza interactiv impartasind semnificatia comportamentelor cu ceilalti oameni.Oamenii sunt actori si observatori inveterati.
DIFERENTA INTRE COMUNICAREA VERBALA SI NONVERBALA
Un numar de oameni de stiinta au delimitat diferentele dintre comunivarea verbala si nonverbala, unii sugerand ca ele sunt in principal localizate in diferite zone ale creierului, comunicarea verbala in emisfera stanga si comunicarea nonverbala in emisfera dreapta ;comunicareaverbala este in primul rand bazata pe cultura in timp ce comunicarea nonverbala are in primul rand baze ideologice ;sau comunicarea verbala este digitala in timp ce comunicarea nonverbala este analogica.Mai departe ele au procesari diferite in creier comunicarea verbala este procesata discret in timp ce comunicarea nonverbala este procesata ca « Gestalt » (Andersson, 1999). Cercetarile continue, rafineaza cunostintele despre comunicarea nonverbala umana. De exemplu :se sugereaza ca limbajul vorbit se bazeaza pe un fel de semantica nonverbala corporala.(Armstrong, Stroke & Wicoux, 1995 ; Armstrog, 1999 ; Gilroy, 1996 ; Redhof, 2000) si ca natura fundamentala a proceselor corporale sunt inseparabile de procesele verbale.Este clar ca unele aspecte ale comportamentului nonverbal ce confera putere individuluii sunt nevazute,in timp ce altele sunt afisate public. In comunicarea cu sine oamenii dau sens evenimentelor si planuiesc activitatile ce intentioneaza sa la desfasoare. Aceste activitati de intelegere (Bruner , 1990),publice sau private, sunt parti ale aceluiasi proce de semnificare.
Este omniprezenta . Toate interactiunile fata in fata au o componenta nonverbala. Este folositoare in diverse moduri. Astfel,oamenii folosesc semnificatiile nonverbale, persuasiv pentru a controla pe altii, pentru a clarifica sau sublinia expresiile verbale sau chiar pentru ai insela pe altii. Poate fi folosita pentru a inlocui expresiile verbale la fel dca si in folosirea emblemelor.
Este expresiv emotionala. Astfel oamenii din toate culturile zambesc, plang, isi arata sau nu emotiile prin actiuni ale corpului sau actiuni faciale. Multe expresii emotionale par a fi pana la urma impartite minim si afisate universal.
Exprima deopotriva baze filogenetice si ontogenice. Astfel in dezvoltarea comunicarii umane, comportamentul nonverbal a permis dezvoltarea comunicarii verbale. Indivizii, dupa nastere, depind de comunicarea nonverbala pentru a se exprima
Sunt bazele interactiunii ; chiar inainte ca propozitiile sa fie rostite, observatorii iau note de comportamentul corpului, incercand sa inteleaga comportamentul actoruluii.
Pare sa fie de incredere.Astfel oamenii sunt convisi ca activitatea nonverbala nu minte. Oamenii tind sa creada mesajul nonverbal atunci cand mesajul verbal il contrazice (Burgoon, Buller, Woodall, 1995).
Comunicarea nonverbala poate accentua, completa,contrazice, indrepta, repeta sau substitui comunicarea verbala. (Edmond & McCorsy, 1992)
Aceasta este teza acestui text, urmand o apropiere de Interactiunea Simbolica, aceea ca laturile comunicarii verbale si nonverbale sunt evenimentele pline de sens, interpretate subiectiv de indivizi. Pentru a interpreta un cuvant rostit se va folosi cu precadere sistemul auditiv, pentru a interpreta un act nonverbal se va folosi cu precadere sistemul vizual.Lucrul important scos in evidenta in aceasta carte este ca activitatea indivizilor, de interpretare da sens comportamentelor altora rezultate din comunicarea nonverbala.
Oamenii par a se folosi de corpurile lor aproape fara efort, aprope din rutina fara a se gandi.Dar, desigur, lipsa efortului este rezultatul experientei lor. Rutina zilnica este rezultatul invatarii deprinderilor (Schegloff, 1986). Odata invatate unele comportamente ale corpului sunt afisate in acelasi fel din nou si din nou fara a necesita o atentie personala sau o constientizare. Intradevar, ar putea parea ca multe comportamente sunt necontrolate de minte (Bourgoon & Langer, 1995 ; Langer, 1989) Cercetaril au aratat ca o retea complexa de factori influenteaza comportamenul indivizilor. De ce sunt unele persoane atat de abile si competent nonverbal, in timp ce altele sunt lipsite de inclinatii chiar incompetente (Hargie, 1986). Abilitatea de a coordona si prezenta pe sine variaza considerabil la majoritatea populatiei ca rezultat al unei varietati de influente ascunse.
Complexitatea comunicarii nonverbale umane poate fii ilustrata prin referire la cercetarile cu privire la aspectul fizic al fetei si al ochilor. Fata fiind primul element de exprimare al emotiilor avand trasaturi care par a avea un minim de unversalitate (Ekman, Oster, 1979). Fata exprima emotiile primare in moduri unice. Studiul ocular arat ca pupilele ocgiului uman raspund variat la diferite circumstante. Pupila ori se inchide ori se mareste in conditii de teama sau prietenesti.(Hess, 1965)
Miscarea ochilor este parte esentiala a comportamentului 19519q1614t facial, directionand atentie altora sau aratand surpriza sau fericire sau alte afisari emotionale. Privirea ochilor sau intoarcerea privirii ajuta observatorii sa stie ceea ce actorul este gata sa faca. Este un adevar comun ca atunci cand oamenii eviota sa se priveasca in ochii sunt lipsiti de incredere sau mint. Sunt ochii o fereastra catre suflet ? Probabil nu.
Regulile culturale influenteaza modul in care oamenii folosesc fetele si ochii lor. De exemplu copiii negri, asiatici si americani sunt invatati sa nu priveasca direct in ochii unui adult. Inseamna ca ei mint ? Stereotipurile trebuie excluse. Ochii sunt invariabil implicati in afisarea faciala.
Fata pare sa emita expresii emotionale contagioase (Hatfield, Kacioppo & Rapson, 1994) de exemplu, o fata zambitoare necesita un raspuns spontan de la alta persoana. Expresiile faciale arata altorsa aprobare, incurajare, prietenie sau deceptie (Ekman, Friesen, 1972,1975 ; Ekman & Oster 1979).Din pacate cei mai multi oamenii nu sunt terbil de buni sa detecteze deceptia ( Burgoon, Buller, Woodall, 1996 ; Ekman & Friesen, 1969).
Ipoteza scaparii (Ekman, 1969) sugereaza ca in mod Freudian corpul uman scapa informatie chiar cand actorii nu se tem de ea. Scuzorial, observatorii antrenati pot cateodata sa demaste aceste sunsuri ascunse. Apare ca un interes public de mascare a unor persoane de catre altele descoperind scapari nonverbale. De exemplu cerinta profesionala de a fii capabili sa aleaga juratii prin observarea comportamentului lor nonverbal, cautand acele scaparii de informatii care ar putea indica potentialul jurat calificat sa faca parte din juriu. Probabil cei mai multi oameni sunt interesati in aflarea secretelor ascunse ale celorlalti.(Fast, 1970). Pe scurt oamenii incearca sa dea sens felului in care ceilalti isi folosesc ochii si fata in interactiune. Intregul corp, nu numai ochii sau fata este implicat in comunicarea nonverbala.
COMPORTAMENTUL INCONSTIENT SI CEL MECANIC
Comportamentul inconstient se refera la faptele in care oamenii actoneaza nonverbal , fara sa acorde atentie lor insile. Oamenii nu-si poarta tot timpul de grija. Cuvantul inconstient, folosit ca substitut de unii scriitori, se poate referi la persoane care literar nu sunt treze, asa cum se spune despre un boxer care este KO. Folosirea cuvantului inconstient se refera la fapte realizate atunci cand oamenii sunt treji dar nu observa sau nu se ingrijoreaza de ceea ce li se intampla. Desigur actiunea umana poate opera la un nivel inferior nivelului perceptiilor scuzoriale. De exemplu cercetarile arata ca fata dezvaluie activitatile ascunse. Ca o problema practica orice cititor se va stradui sa raspunda la urmatoarele intrebari : Cate riduri faciale ai ? Au fata ta un zambet incorporat sau o figura dezaprobatoare ? Este o parte a fetei tale diferita de cealalta ? Este culoarea pielii de pe fata ta diferita de cea diferita de pe mainile sau picioarele tale ? Pupilele ochilor tai sunt de marime normala sau sunt foarte mici ? In ce conditii se schimba ele ? Unii observatori vor stii raspunsurile la aceste intrebari. Altii nu le vor constientiza fara a fii preveniti despre aceasta.
Daca era necesar ca oamenii sa tina cont de modul de a respira al lor, de felul in care merg, sau cum misca bratele, ei s-ar comporta putin altfel in viata. Comportamentul uzual ii face capabili pe oamenii sa strabata ziua fara o atentie deosebita asupra a ceea ce fac. Imbracarea de zi, mersul catre scoala, servitul cafelei si asa mai departe, activitati ce pot fii simple cau complexe pot fii desfasurate fara o atentie speciala. De partea cealalta deoarece ei sunt angajati in rutina zilinica, ei pot pierde semnificatia actiunilor intregului comportament uman, care au un potential maxim de intelesuri asa cum sugereaza aceasta carte. Erving Goffman, o figura proeminenta a istoriei « Interactiunii Simbolice » a demascat comportamentele zilnice gasind intelesuri unde altii au esuat.
COMUNICAREA NONVERBALA ACCIDENTALA SAU INTENTIONATA
Spre deosebire de majoritatea celorlalte primate oamenii planifica activitatile, apoi le pun in practica. Asadar ei se imbraca cu haine pentru a se incalzi sau racori, dar, depinzand de aspectul lor exterior ei pot deasemenea sa se imbrace pentru a deveni mai atragatori. In discursul zilnic, oamenii folosesc corpurile lor pentru a sublinia, a exprima, sau iliustra ceea ce spun. Oamenii pot arata un deget in gest emblematic si transmit un inteles definit, fara a fii necesare vorbele. Pe scurt ei trimit mesaje intentionat. Oamenii au strategii ( Berger, 1997) ; ei joaca roluri ( Berne, 1964) ei incearca sa influenteze pe altii folosindu-si corpurile. Cand lucreaza impreuna cu altii in activitati comune cum ar fii cantatul intr-o orchestra oamenii isi folosesc corpurile in feluri variate specifice abilitatilor ; altfel ei nu pot canta partitura. Oamenii efectueaza acte semnificative intentionate in prezenta altora. Dar prezentarile nonverbale pot fii ridicate de altii in feluri nedorite de actor ; mesajele neintentionate pot fii receptate si interpretate de observator. In aceste instante comunicarea este accidentala. Pe scurt oamenii sunt permanent pe scena indiferent daca ei aleg sa fie sau nu. Oamenii stralucesc si emit semnale si sugestii pe care nu intenioneaza sa la transmita (Goffman, 1967).
SEMN, SIMBOLURI, CODURI SI REGULI DE EXPRIMARE
Semiotica sociala este o stiinta a limbajului, atat verbal cat nonverbal. Semioticienii fac distinctia intre semne simboluri coduri si reguli de exprimare. Desi exista diferente in exprimarea codurilor, pentru scopul acestei cartii, un semn este denominat si specific.El nu atentioneaza despre ceva , asa cum fumul indica un foc. O fata inrosita poate arata ca persoana este stanjenita sau extenuata fizic. Interpretarea este de obicei gasita in context. Asadar, cand fata unei domnisoare se inroseste din cauza efortului fizic se stie ca nu este emotionata. Contextul furnizeaza legatura catre deslusirea inrosirii fetei ei.
Semnele si intrebuintarea lor variaza de la o cultura la alta. Ele au mai multe intelesuri ; asadar diferite persoane le pot interpreta in mod diferit fiind multe intelesuri posibile. Semnele, desigur, exista in contextul care ajuta la interpretarea lor. ( Hodge & Kress,1988 ; Kim, 1996)
Simbolurile tind sa fie mai complexe decat semnele. Oamenii creaza simboluri arbritare pentru a reprezenta lucruri , oameni sau evenimente. Simbolurile pot fii nespecifice, dar pline de intelesuri. De exemplu s-a spus ca vinul simbolizeaza romantismul, sanatatea si viata buna. Similar un inel de nunta simbolizeaza daruirea unuia catre altul ; simbolizeaza valorile durabile si frumusetea. Simbolurile pot exista intr-o forma principala ca Monalisa sau Statuia Libertatii, dar valoarea lor simbolica se situeaza in interpretarea lor de catre observator, care are o conditie de referinta.
Pe scurt simbolurile principale sunt gravate adanc in cultura, in societate(Duncan, 1968). Indivizii nascuti in acea societate trebuie sa invete sa dea sens simbolurilor. Oamenii alcatuiesc societati (Berger & Luckmann, 1963) si elemente culturale ; in schimb ei trbuie sa se ibvete cum sa se conduca intr-un mediu familiar care este incarcat de simboluri. Ca o parte a interactiunii simbolice oamenii invata despre simboluri culturale, ei folosesc limbajul simboli si ei simbolizeaza corpul uman( Vlahos, 1979). Ei dau sens lucrurilor, ei creaza intelesuri. De exemplu cuvantul mama poate sugera comfort, ingrijire si afectivitate ; cuvantul tata poate sugera tarie, controlul situatiei si asa mai departe. Pentru copii abuzati cuvintele mama si tata pot insemna ceva foarte infricosator. Interpretarea de altfel depinde de context.
Codurile se refera la categorii mult mai largi decat semnele si simbolurile. Ele nu au entitati fixe ; de regula ele se modifica in timp in legatura directa cu schimbarile sociale. Adanc inscrise intr-o societate data codurile fundamentale informeaza oamenii cum ar trebui sa se poarte. De exemplu codurile fundamentale indica faptul ca oamenii ar trebui sa-si stranga mainile sau sa puna in circulatie alte feluri de saluturi agreabile cand se intalnesc prima data. Codurile exista chiar daca nu sunt scrise ; oamenii invata despre coduri prin socializare indirecta, pentru ca devin constienti de asteptarile sociale. Comportamentele, obiceiurile si credintele se invart in jurul acestor coduri fundamentale sau reguli de exprimare
COMUNICAREA EMBLEMATICA SI A GESTURILOR
Emblemele sunt fapte corporale care nu cer acompaniament verbal pentru a fii intelese. Semnele cu mana , cum ar fii facutul cu mana de la revedere, V-ul pentru semnul victorie, batutul palmei simbolizand victoria- toate sunt exemple de embleme. Emblemele nonverbale pot fii suficient de ferme pentru a le impartii si eticheta. Oamenii de stiinta au construit dictionare de embleme ilustrand interbuintarea emblematica din toata lumea. ( Morris, 1994). Nu toti oamenii stiu intelesurile emblemelor la fel cum ei s-ar putea sa stie intelesurile unor cuvinte. Un semn emblematic intr-o cultura poate insemna ceva diferit in alta, la fel ca in folosirea formei 0 facute de degete care in cultura americana face referinta la un lucru dar in unele societati europene inseamna altceva, probabil jenant ( Axtell, 1991). Insemnand OK in enleza, poate fii o expresie « rea » in alte culturi , ceea ce nu este OK. Astfel o emblema poate fii o expresie tabu. Pantomima este o forma speciala de comunicare emblematica ; cateva, daca nici unul, cuvinte sunt folosite pentru a exprima ce un pantomic vrea sa exprime.
CEREMONII SI RITUALURI
Artefactele sunt folosite in comunicarea umana nonverbala, mai ales in fundal. Obiectivele lumii sunt uneori folosite pentru a face referinta la artefacte. O barca, un ceas sau parfumuri sunt artefacte pentru ca spun observatorilor ceva despre intrebuintarile lor. Artefactele nu sunt simple obiecte fizice, fara viata ; din contra, oamenii investesc sens in ele. Ele sunt indicatoare semantice. Astfel, un ceas, cumparat pentru a indica ora mai poate exprima statutul sau pozitia sociala a posesorului fata de observator. Artefactele pot revela altora valorile posesorului lor . arheologii sunt antrenati special pentru a citi artefactele, pentru a arata cum ele au reprezentat culturile din trecut.
Comportarile ritualice si ceremoniale sunt de obicei evenimente colective. Datinile si sarbatorile sunt sarbatorite prin implinirile sociale, manacrea speciala, jocuri si alte activitati( Alexander, 1988 ; Deegam, 1989 ; Turner, 1986). Ele reflecta valorile culturale si modul de a fii a oamenilor si ele exista separat de individul care ia parte in ele. Ritualurile sunt de obicei asociate cu activitatile religioase chiar daca aproape in fiecare zi comportamentarea poate fii ritualizata. Ritualurile sunt evenimente sociala, d obicei obtinute prin imitarea a ceea ce este nonverbal in natura. Mersul la biserica, luatul parte la sinagoga, mersul la un meci de fotbal si tot asa poate deveni ritualizat, deja adanc umplut cu inteles. Ele sunt recunoscute activitati paterne care exista in toate culturile in feluri diferite.
Ceremoniile asemanatoare cu ritualurile sunt de obicei evenimente publice ce sunt transformate in produse. Ceremonia nuntii, inmormantarea, ritualurile de trecere, nasterile, si asa mai departe sunt sarbatorite conform obiceiurilor sociale. Pentru indivizii implicati, ele capata inteles in conformitate cu experientele, cu constiintele vietii si imaginile de referinta ale indivizilor implicati. Intrebuintarile ceremoniilor, ritualurilo si artefactelor au loc in toate societatile exprimand intelesuri adanci cu care individul trebuie sa vina in contact. Evenimentele ceremoniale ar putea fii structurate chiar daca ele pot fii schimbate de la o generatie la alte ; ele pot exprima bucuria, legatura sau apropierea sau legiferarea sau infatisarea miturilor ce depinde de fnctia lor in societate. Ceremoniile implica viata , moartea, si tot ceea ce ele includ. Ele pot actiona ca ritualuri de trecere (Turner, 1967)
SIMTURILE
Unele texte despre comunicarea non-verbala includ parti care au legatura cu al 6-lea simt (Leathers, 1978). Totusi, au avut loc numeroase dezbateri de cercetatori daca oamenii pot si chiar comunica folosindu-si al 6-lea simt. Domeniul de studiu, numit parapsihologia, a inspirat cercetarile din ambele parti, de la sceptici (Blackmore, 1990) la increzatori (Tart, 1989) , asa numitele capre si oi. Oamenii care pretind sa aiba abilitati extrasenzoriale sunt destul de numeroasi in cultura americana populara. In alte culturi, puteri similare pot fi investite intr-un mag sau o vrajitoare doctor (Castaneda, 1969) la fel ca in cultura din Navajo discutata in aceasta carte. Chair daca exista motive bune pentru a discuta despre al 6-lea simt, dat fiind locul lui in mintea populara si in mintea unor oamenii de stiinta , exista prea putina claritate despre cercetarile parapsihologice cum exista despre cele 5 simturi care luate impreuna alcatuieasc sistemul senzorial uman, cele
5 simturi de baza care le au toate primatele.
Etologii, cei care studiaza comportamentul animalelor,de obicei din perspectiva evolutionara, puncteaza diferentele gasite intre diferitele specii. Cainii de exemplu, au simtul mirosului bine dezvoltat, bufnitele au bine dezvoltat auzul si abilitatile vizuale. Toate creaturile au un sistem neurologic, ele sunt capabile sa simta lucruri in mediul lor.
Evolutionistii si etologii accentueaza faptul ca dezvoltarea acesata diferita a simturilor este datoratanevoii fiecarei specii de a se adapta circumstantelor complexe din mediu, asa incat sa supravietuiasca. Astfel, animalele care vaneaza noaptea au nevoie de o vedere buna (Wilson, 1992).
Spre deosebire de celelate vietuitoare, oamenii care sunt deasupra vietuitoarelor pe scara evolutiva, pot sa-si imbunatateasca intentionat folosinta simturilor lor. Ei pot face unelte, sa-si dezvolte sensibilitatile, sa-si antreneze corpul, sa-si faca muschi si asa mai departe, toate acestea par sa le dea posibilitatea de a lua parte la propria lor evolutie. Ca un exemplu zilnic, oamenii obisnuiti nu pot sa distinga intre nuantele fine (soiuri) si buchetele gasite in mai multe vinuri, dar eulogii, antrenati sa faca asta, gasesc si disting mii de mirosuri si gusturi asociate cu vinul. Intr-adevar, chimistii au creat un vocabular elaborat descriind in amanuntime nuante foarte fine de mirosuri si gusturi, ce ste folositor specialistilor. (Cain, 1990). Chiar daca un numar restrans de animale pot crea unelte si sa faca planuri (Eibl-Eibestadt, 1975), nu este clar cat de multa intelepciune impart acestea cu oamenii, chiar daca dovezile recente sugereaza ca maimutele au invatat vocabularul emblematic (Sagan, 1977). Mirosul si gustulfac referinta la simturile chimicale. Adica sunt foarte bine asociate cu fiecare si intr-o stransa apropiere cu creierul servind functiilor rudimentare. Ele se refera la procesele olfactive si gustative. Ca in cazul tactilitatii, sau atingerii ele intra in joc cand sunt in contactul imediat cu mancarea sau cu alte lucruri. Simturile chimicale se schimba odata cu varsta omeneasca; ele sunt afectate de schimbarile hormonale la femei cand sunt la menstruatie sau nasc. Mirosul si gustul au importante funcii de baza. Un recent studiu international bazat pe miros, produs de National Geographic (Gillbert & Wysocki, 1987) a dezvaluit diferenta cheia dintre femei si barbati intr-un index al mirosurilor si cumcultura influenteaza perceptiile de miros si gust. Pe surt, exista nuclee culturale inactive in topul functiilor fizice ale mirosului. Alta linie de cercetare sugereaza ca oamenii au semnale olfactive individualizate. Feromonii,activi la clasele inferiore de animale in actul sexual, pot fi activi si in oameni, influentand colegialitatea, ritualul curtii (facute unei femei). Cercetarile stiintifice au nevoie sa valkiodaze posibilitatea. Producatorilor de parfum le-ar placea sa stie raspunsul la intrebare. Ei au dat spre vanzare un parfum numit Phermone.
Oftalmologia,mentionata mai sus, este un domeniu de studiu care se refere la folosinta ochiului si la miscarile ochiului, incluzand intr-un anumit punct, procesul de perceptie (Webbinth, 1986).De la primele studii axate pe ce se intampla cand o pisica vede un soarece -irisul se mareste automat (Hess,1975), pana la studiile recente despre culoarea ochiului, atractia ochiului, privirea fixata, cercetarile despre ochi indica faptul ca oamenii au trasaturi diferentiate ; adica oamenii ii pot influenta pe altii numai prin modul cum isi folosesc ochii lor. Cand un vorbitor se uita deodata intr-o parte a camerei, observatorii lui s-ar putea uita tot acolo. Oamenii pot incuraja afirmatia sau pot descuraja contactul, numai prin modul cum isi folosesc ochii lor. Exista diferente culturale,genetice si etnice printre oameni, influentand modul cum isi folosesc ochii si cum acea folosinta este interpretata de observatori. Holbatul este o activitate comuna nonverbala, gasite printre clasele inferioare de animale. Oralitatea se refera la abilitatea oamenilor de a auzi, o abilitate care difera mult printre culturi. Este relatata si la varsta. Tinerlor le place muzica zgomotoasa, batranilor le place muzica usoara. Auzul poate fi imbunatatit prin antrenament. De exemplu un studiu recent a aratat ca dirijorii pot auzi sunete orchestrale pe care altii din orchestra nu le pot identifica (New York Times, 1f ebruarie,2001). Totusi, mecanismul auditiv uman nu le permite sa auda la fel de bine precum claselor inferioare de animale. In cateva clade inferioare de animale, folosinta mecanismului auditiv le ajuta deoarece ele vaneaza, colaboreaza si se misca in teritoriul fizic.
Tacilitatea se refera la abilitatea unora de a atinge si a simti, pielea fiind cel mai mare organ senzitiv in corpul uman. Atinsul a fost asociat cu abilitatea si legatura atat la oameni cat si la alte vietuitoare (Montangu, 1971) si la atitudini despre acusibilitatea corpului (Jourard, 1966 ; Jones 1994) si la increderea de sine (Jones &Brown, 1996). Pielea omeneasca est edestul de sensibila ca indivizii sa desluseasca scriind exemple reprezentate in spatele lor, fara sa vada. Abilitatea de a atinge sau de a apuca difera intre speciile inferioare si superioare ; de exemplu este clar ca un hipopotam nu poate apuca o frunza de copac asa cum poate un___________. In cazul oamenilor, folosinta degetelor,a degetului mare si a mainii are loc in domeniul inchipuirii, o mai mare sporire a abilitatilor tactile umane. Atinsul, imbratisatul, impinsul, apucatul sau aruncatul intra repede in obisnuinta oamenilor. Oamenii privesc aceste activitati si posibilitati ca mostenite. Majoritatea claselor inferioare de animale nu dispun de acete sarcini.
Etalarea regulilor sugereaza ca felul in care oamenii se ating unii pe altii exprima intelesuri importante si specifice. Intrebarea a fost pusa daca exista cumva o atingere corecta ( Jones, 1994). Exista atingeri puternice, atingeri profesionale, atingeri intime si asa mai departe, fiecare avand atasate coduri sociale. Legile protejeaza cetatenii de atingerile inoportune, la fel ca la rapire sau violenta. Pe scurt, atingerea trebuie sa fie acceptata si corespunzatoare . Pe de o parte minciunile ating aversiunea ; adica, unii oameni se tem de atingerile altora, fapt bazat pe o experienta negativa de a lor. Pe de alta parte, exista atingeri sustinatoare. Se zice ca anumite culturi promoveaza foamea de , atingere, adica nativii par a fi infometati de afectiune, pe care ei nu o primesc din situatiile interpersonale (Jurard ,1966).
In concluzie cercetarile despre cele cinci simturi si felul in care interactioneaza in viata zilnica a fiintelor umane sunt in crestere. Cercetarile arata cum aceste mecanisme senzoriale, uneori considerate ca niste canale nonverbale, muncesc impreuna , cum au fost folosite de catre sexe, cum au variat intre culturi si grupuri etnice si asa mai departe. Este stiut ca fiintele umane trebuie sa stie cate putin despre aceste mecanisme chiar daca ei se bizuie pe ele pentru informare. Cercetarile sugereaza ca in lumea din vest in special, ochii ocupa primul loc (Mc Luhan, 1964, Ong, 1982) fara a fi surprinzator in varsta televiziunii sau a filmului; nu este surprinzator nici faptul ca inginerii au creat masini carea aud, vorbesc, asculta si trimit mirosuri.
DELIMITAND AL SASELEA SIMT
Ne intoarcem la subiectul al saselea simt. Exista al saselea simt ? stiu oare oamenii alte lucruri decat cele percepute prin uzul simturilor corporale? Cercetari considerabile au fost realizate pe oameni subiecti in speranta de a determina daca telepatia, cititul nonvizual, preconizarile, clarviziunea, vazul de departe, miscarea obiectelor prin energie cinetica si alte fenomene sunt aspecte legitime ale experientelor umane; daca e asa cum ar trebui sa fie interpretate? Domeniul parapsihologiei are numerosi oameni de stiinta care cerceteaza si lucreaza in mai multe probleme ce le implica. Inca o data, multi oameni de stiinta alunga complet pretentiile parapsihologiei.
O problema majora este daca rezultatul experimentelor poate fi copiat ; o alta problema majora are legatura cu natura experimentelor ; subiectii care sunt banuiti a avea abilitati telepatice, de obicei numiti persoane cu puteri paranormale, denumiti adesea senzitivi, termen care adesea este folosit peiorativ, deplang faptul ca situatia laboratoarelor restrictioneaza performantele lor. De exemplu, experimentele lui Ganzfeld cer ca subiectul sa fie lipsit de senzori prin plasarea unor fasii la ochi in timp ce ochii sunt tinuti deschisi. Sunete usoare sunt folosite ca o masca de-a lungul experimentului. Subiectului i se cere sa receptioneze un mesaj telepatic de la un emitator din afara camerei,in timp ce aceste impedimente senzoriale sunt active. Aceasta bizara metoda experimentala pare a fi daunatoare fetei deoarece subiectii sustin ca interfereaza si cu simturile lor fizice. Cum poate cineva sa acceseze starea alfa cand masinariile il impiedica si interfereaza ? Poate o persoana cu puteri paranormale, ori alt subiect, sa se relaxeze in aceste conditii ale laboratorului ?
O a treia problema pare a fi centrata pe efectul credintei. Daca cineva este increzator, probabil ea sau el, este acceptabil sa pretinda ca experimentele neobisnuite sunt experimente fizice. Cercetarile despre fenomenul persoanelor cu puteri paranormale par a fi interesante pentru majoritatea oamenilor ; inca al saselea simt nu pare a fi destul de clar stabilit pentru a i se da eticheta de al saselea simt. Nu trebuie spus ca cei care practica fenomenul paranormal ar trebui sa fie desconsiderati. Intr-adevar, cercetarile din viitor putea dezvalui mult mai mult decta stim in prezent. Poate ca cercetarile noi vor produce rezultate mai bune ;modelele folosite inainte par sa esueze.
ATRIBUTE FIZICE SI KINETICE
Oamenilor le place sa-si priveasca unii altora ( Moriss, 1985) corpul, desigur, apartinand celor doua sexe. (Holland & Atckins,1996) Femeia si barbatul se prezinta celorlalti, indiferent daca actiunea corpului lor este limitata la ochi, la cap, la trunchi sau la intregul corp. Comportamentului corpului i s-a acordat o considerabila atentie in literatura de specialoitate, cum ar fi somatica, ideea ca forma si marimea corpului sunt corelate cu moduri clare de comportament. Formele endomorfe , mesomorfe si ectomorfe au fost descrise (Sheldon, 1959) in cercetarile timpurii, se credea ca ectomorfele, oamenii inalti si slabi au personalitati delicate ; oamenii de marime mijlocie, mesomorfii, erau in general prietenosi sau atletici. Endomorfii , oamneii foatre grasi erau crezuti ca langurosi si inceti.
Corelatie nu este cauzala, desi este adesea interpretata ca sia cauzala. Strusctura biologica poate influenta actiunile dar nu le poate predetermina. Atitudinile sunt create de proprietarul corpului care la randul lui este influentat de societate. Importanta perceptiilor si stereotipurilor, asociate cu marimea si forma corpului nu pot fii exagerate in special in tarile vestice unde idealul de corp este promovat de media, o forta puternica in societatile vestice. Oricine stie, vorbind in general, cum ar trebui sa arate Miss America; chiar daca criteriile de castigare a titlului se schimba peste timp niciodata nu ar trebui sa fie prea scunda sau prea grasa.
Comunicarea corpului a fost studiata sub numele general « kinetica ». Oamenii asociaza adesea ideea de comunicare a corpului (Argyle, 1983) exclusiv prin utlizarea gesturilor dar terenul de studiu este acum mult largit. Un lexicon al corpului folosit pentru a descrie comportamentul corpului a fost creat in fiecare cercetare incluzand cuvinte ca " kine" , "morfo", "constructie kinemorfa " si alte cuvinte create pentru a dezvolta studiul comportamentului non-verbal ( Bird ,Whistell, 1970). O "kina" este cea mai mica unitate a expresiei corpului cum ar fii o miscare faciala. O « morfa » poate exprima miscarea a doua sau mai multe parti ale corpului si o « constructie kinomorfa » se poate referi la miscarea partii superioare a corpului in mod sincron cu sensul verbal. Folosind acest sistem al limbajului corpului cercetatorii au reusit sa aratae cum sensurile verbale si nonverbale lucreaza sincronizat impreuna. Dansul, de exemplu, releva integrarea corpului (Farnell, 1995) si cum acesta manifesta semnele actiunii.
PARALIMBAJUL
Semioticienii se concentreaza pe felul in care limbajul vorbit este legat de comportamentul uman ( Luds-Hurwitz, 1993) si ei sunt capabili sa faca diferenta intre limbajul masculin si cel feminin(Mulac, Ludell & Bradoc, 1986). In interiorul limbajului vorbit sunt facilitati paralingvistice. Studiile paralingvistice se concentreaza asupra felului in care oamenii folosesc limbajul mai mult decat ceea ce spun de fapt. Elemente emotionale sunt exprimate in conversatia zilnica ; caracteristicile sexului si a clasei sociale pot fi gasite acolo. De exemplu, oamenii in varsta barbati sau femei si membrii diferitelor grupuri etnice folosesc diferite tonuri vocale. Femeile au o vorce tipic mai ridicata decat barbatii, dupa cum toata lumea observa. Aceasta diferenta, desigur, nu este absoluta. Prin extindere este diferenta invatata.
Cuvantul « GENDERLECT » a fost folosit pentru a distinge modurile in care barbatii si femeile se expprima ei insisi pe timpul socializarii lor. Femeile si barbatii difera nu numai in tonalitatea sunetelor vocale ci ei tind sa foloseasca diferite fraze, diferite stiluri conversationale, incluzand si diferite stiluri de intoarcere a conversatiei ( Pittom,1994).
Vocalizarea animata a fost asociata cu personalitatile extrovertite in timp ce discursul intrerupt a fost asociat cu disturbari mentale si emotionale ( Mahl, 1987). Au fost facute incercari de a asocia caracteristicile psihologice si de personalitate cu modele vocale si cu diferite stiluri paralingvistice ( Argyle, 1983). Asa cum oricine poate auzi ca vocea unui batran este foarte diferita de cea a unui copil.
Oamenii din America Latina pot diferii substantial in calitatile lor vocale comparativ cu albii sau negrii din America de Nord. Cubanezii si americanii nativi pot diferi sunstantial intre grupuri. Acestea sunt diferente invatate si practicate etnic. Japonezii conduc nivelul conversatiei diferit de americani.
INFLUENTELE MEDIULUI INCONJURATOR
Este evident ca oamenii circula ; mai putin evident este modul lor de miscare care variaza considerabil, bazandu-se pe felul in care au fost socializati ( Sommers, 1969, 1974). Cu corpurile mai mici, femeile au nevoie de mai putin spatiu, vorbind in general, decat barbatii. Modul in care britanicii , japonezii, arabii sau altii din diferite zone folosesc spatiul, difera cateodata substantial. Americanii tind sa se simta aglomerati cand oamenii intra in spatiul lor personal mai aproape de trei picioare, conform regulilor dorite. Arabii, de partea cealalta, se simt perfect normal cand sunt aproape unul de altul in perechi sau grupuri.
S-a spus ca modurile in care oamenii folosesc spatiul sunt generate de un limbaj ascuns (Hall, 1966,1973) ; coduri ascunse exista, ghidand oamenii desi ei nu sunt constienti de ele. Oamenii devin constienti de regulile de spatiu cand spatiul a fost violat. Zonele spatiale de interactiune au fosrt delimitate diferit de culturi. De exemplu zona intima, zona personala, zona sociala si zona publica variaza considerabil (Hall , 1966, 1973). Conceptul de proximitate zero implica faptul ca nu exista spoatiu intre corpuri, o conditie, care in majoritatea cazurilor face pe oamenii sa se simta incomfortabil. In situatiile de dragoste desigur se asteapta sa fie atinsi corp langa corp. O mama care nu-si atinge copilul se spune ca este rece si rezervata. De partea cealalta , in alte situatii violarea spatiului duce la rapiri , abuzuri fizice sau alte activitati josnice. In general apropierile extreme intre corpuri sunt tratate diferit de la o cultura la alta.
Conceptul teritorialitatii, un concept imprumutat de la studiile etologice asupra animalelor (Ardrey, 1966), sugereaza puternic ca oamenii ca celelate specii impartasesc asteptarile despre modul in care-si reclama spatiul. Oamenii marcheaza spatiile lor punand un obiect pe masa in absenta lor sau punand bariere intre ei si vecinii lor. Speciile de ordin inferior, in contrast , isi marcheaza teritoriul prin urinare sau scormonind. Cand studenitii intra in clasa ei tind sa aleaga locurile lor in conformitate cu perceptia lor de comfort, ignorand alte motive, asa cum au aratat sociologii. Folosirea spatiului variaza enorm de la o situatie la alta de la o cultura la alta ; in ciuda faptului ca oamenii urmeaza reguli neafisate si coduri de comportament, doar ei determina cum vor folosi spatiul.
Cronologia este studiul inventarii si folosirii timpului de catre oameni. In unele societati este clar ca oamenii au facut un adevarat cult al timpului ; ei urmeaza un cult al ceasului. Cercetatorii sugereaza ca oamenii au incorporate ceasuri psihologice si ceasuri sociale (Bruneau, 1979 ; Gonzales & Zimbardo, 1990) ; au rimtmuri biologice care pot varia in functie de varsta si sex. De exemplu unii oameni lucreaza cel mai bine dimineata in timp ce altii lucreaza cel mai bine noaptea, ca pasarile de zii si cele pradatoare de noapte.
Timpul desigur este un concept uman. Nu are dimensiuni fixe. Nativii americani timpurii atribuiau notiunea de timp schimbarii anotimpurilor, la fel cum faceau membrii traditilor culturale din diferite parti ale globului. Astazi cativa moderni indieni Navajo pot trai departe de rezervatie, lucrand intr-o industrie care este guvernata de ceasul orar, intorcandu-se noaptea in Rezervatie unde sunt folosite intelesuri diferite pentru timp.
Sensul timpului este relationat chiar si emotional sau la starea de sanatate a corpului. Tulburarile Afective Sezoniere, o forma de depresie, au fost raportate in legatura cu lunile intunecate de iarna ( USA Today, Jan. 3. 1999). Viteza de mers pe jos discutiile sau comportamentul difera intre si de-a lungul regiunilor din SUA in functie de codurile ascunse ale regiunilor.
Unele culturi sunt orientate catre trecut, altele sunt orientate spre prezent sau viitor. Se spune ca tineretul american tinde sa fie orientat catre viitor in timp ce cetatenii in varsta tind sa fie orientati catre trecut. Aceste generalizari par a avea ceva valabilitate dar, desigur, oamenii sunt liberi sa-si schimbe modul de a gandi sau comportamental.
ALTE INFLUENTE DE FUNDAL ASUPRA COMUNICARII NONVERBALE
Mediul natural influenteaza comunicarea nonverbala. Culorile din fundal se crede ca influeneaza sentimentele si comportamentul. De exemplu culoarea verde deschis este de obicei pictata pe peretii bibliotecilor furnizand un context linistit si odihnitor. Rosul stralucitor pare sa distruga sentimentul de liniste. Din nefericire, studiul culorilor si al influentei lor asupra comportamentului uman abia a inceput sa fie cercetat cu atentie. Acum din punct de vedere practic se pare ca oamenii aleg culorile pentru haine, case, masini pentru ca le plac sau se simt comfortabil cu ele. Nu orice culoare le-ar comveni.
Oamenii poarta haine calduroase iarna si scurte vara. Clar oamenii isi creaza comportamente care sunt influentate de variatiile fundalului. Mediul fizic ca si mediul social influenteaza puternic comportamentele umane desi cercetarile nu sunt substantiale.
Oamenii creaza mediul arhitectural care reflecta valorile lor culturale. Asa cum am mentionat, faimosul Frank Lloyd Wright a proiectat case care se integreaza in mediul intins creind stilul de preerie. Casele lui au fost proiectate sa invite inauntru, cu ferestre mari, intensificand lumina, lumina cerului si avand structura suprapusa. Culorile pamantii au fost folosite pentru a ascunde cladirile in peisaj. Aceste renumit arhitect american a influentat generatiile urmatoare de arhitecti. El a construit casele pentru a se incadra in mediul inconjurator, asa cum nu a reusit nici un alt arhitect, aratand americanilor cum sa locuiasca cu mai multa grija pentru mediul inconjurator.
Pe latura mai putin ceruta, arhitectura
Variatiile arhitecturale de-a lungul globului reflecta valorile constructorilor lor. Curtile deschise ale structurilor de constructii spaniole, sitate in America de Sud si Spania, reflecta dorinta de spatiu, foloind curtile. Indienii Navajo aveau un simt al locului si al spatiului care folosea scene pastorale deschise care incorporau vederi traditionale asupra celor patru mri directii, care orientau pe localnici prin fenomenele naturale cum ar fi soarele si luna. Strcturile si modelele arhitecturale se inspira din intelesul simbolic al spatiului, timpului si locurilor aflate in fiecare cultura.
SURSELE DE INFORMATII DESPRE COMUNICAREA NONVERBALA
Etologia, Biologia si Evolutia
Darwin , parintele evolutiei, a fost interesat de modul in care fiintele umane au emers si cum s-au exprimat pe ei insisi ( Darwin, 1869, 1967) . In anii recenti, etologistii inca pastreaza acest interes. Biologii au rezolvat problema codului genetic. Cartea vietii. Acum s-ar parea ca omul are mai multe apropieri in structura genetica de alte specii cum ar fii cimpanzeii, decat se credea.
Marele Lant Al Evolutiei, o vedere teoretic religioasa amplseaza toate speciile inclusiv cea umana pe o scara ierarhica in functie de importanta. O specie amplasata pe un nivel superior fiind mai importanta decat una de un nivel mai jos. Aceste sistem de credinte este astazi erodat. Este cunoscut astazi ca soarecele si maimuta au multe gene comune cu oamenii si unele gene umane sunt originare de la bacterii , greu de crezut pentru oamenii de stiinta timpurii.
Se credea odata ca barbatii albi erau situati mai sus pe Marele Lant al Evolutiei decat erau situate femeile , negrii, sau alti oameni de culoare. Acum s-a inteles ca exista diferente foarte mici intre aceste grupuri ; nimic nu justifica superioritatea unei culori sau a unui sex in fata celuilalt. Studiile de genetica au oferit etologistilor noi intelesuri despre inter-relativitatea speciilor in special a primatelor superioare ( Agassiz , 1850, Gould, 1981, Wilson, 1992)
Constiinta de sine si autovalidarea par a fii caracteristici pe care oamenii le impart cu cimpanzeii, de altfel acest lucru nu este clar. Este de asemenea aprig dezbatut. Abilitatea de a juca un rol sau altul, un concept imoptant in Interctiunea Simbolica , este o parte a constiintei de sine a creaturilor perceptive cum sunt oamenii, care s-a dezvoltat. Agresiunea umana pare sa ie impartasita de majoritatea speciilor indiferent daca sunt primate sau nu. De exemplu, conceptul suprematiei albe, discutat in articolul sase , a fost suportul agresiunii albilor impotriva oamenilor colorati, negrii, chinezi si americani nativi. Albii se refereau adesea in trecut la cei cu culoare mai intunecat numindu-i colorati.
Etologistii sunt evolutionisti care studiaza atat oamenii cat si alte specii mai joase de animale. Etologistii umani sunt interesati de comportamentele universale cum ar fii atasamentul infantil, emotia, dominatrea, comportamentul nonverbal si ritualul. Studiile comparative a comportamentului 19519q1614t animal furnizeaza intelesul pentru a pune comportamentul uman in context. De exemplu cercetarea comportamentului 19519q1614t cimpanzeilor, in care staruri au fost Lucy, Washoe si Koko sugereaza ca oamenii si cimpanzeii nu sunt atat de indepartati in dezvoltarea lor evolutiva desi sunt cateva diferente importante. Este recunoscut ca cimpanzeii pot avea vocabulare substantiale nonverbale cand sunt provocati de-a lungul antrenamentelor. S-a aratat ca cimpanzeii pot folosii unelte de lucru sau de gasire a hranei( Eibl-Eibestadt, 1975) si aceasta privind la cei mai batrani ; cimpanzeii tineri pot invata sa faca ceea ce fac parintii lor. Cimpanzeii, papagalii si alte animale par sa invete lucruri, intr-un fel asemanator copiilor, oamenilor.
Comunicarea animala, ca obiect de studiu, este acum predata in universitati. Papagalii sunt aratati a avea abilitati remarcabile de a « gandi » ; unele pasari cantatoare ca privighetoarea pot invata cantece noi ca rezultat al unui mediu plin de melodii.
Unele probe arata ca delfinii si cimpanzeii se pot recunoaste in oglinda, probabil primul pas in realizarea constiintei de sine. Din nefericire suboiectele devin confuze din cauza persistentului si inevitabilului antropormificism al descoperirilor prin care oamenii de stiinta interpreteaza comportamentul animal folosind modele si prezumtii umane.
Fiintele umane sunt capabile sa fie obiectul propriei gandiri, spre deosebire de majoritatea celorlalte animale. Rezultatul acestei abilitati este acela ca oamenii pot sa-si creeze un sens si o identitate. Ei pot vorbi despre ei insisi , despre altii si pot construi relatii pline de inteles. Ei pot da sens lumilor lor sociale.
Sociobiologii si antropologii fizici sunt interesati de modul cum comportamentul este transmis. Este el inscris in codurile genetice ? Este invatat ? Cum poate varia in functie de context ? Sunt animalele socializate ? Care animale par sa gandeasca ? Cum difera oamenii de celelalte primate de ordin superior ? Campul general al etologiei furnizeaza informatii care pot fii folosite pentru a compara conportamentul uman si animal. Probabil ca este mai sigur sa spunem ca exista un echilibru intre natura si elementele ereditare, care furnizeaza majoritatea cresterilor fizice si sociale umane.
Dan Raluca
Anul I, Grupa a II-a, Brasov
|
