Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ZVONURI, BĪRFE, PONEGRIRI

Comunicare




ZVONURI, BĪRFE, PONEGRIRI

Distorsionarea comunicarii datorita zvonurilor . Dilema minciunii . Scuzele
nu acuza . Zvonurile . Simbol, simbolic, nesemnificativ . BĪrfa . Studiu de caz




Vulnerabilitatea ziaristului . Repertoriul minciunii

1. Distorsionarea comunicarii datorita zvonurilor

Zvonul este unul dintre factorii perturbatorii ai comunicarii. Zvonul reprezinta o stire, o veste (care circula din om īn om), o informatie neīntemeiata, care nu a fost

verificata (si, uneori, tendentioasa). Zvonurile apar īn situatii ambigue, īn care anumite persoane sau grupuri au un interes direct si nu lipsit de importanta. Exista si situatii cĪnd interesul propriu-zis lipseste, iar cauza zvonului este doar implicatia emotionala.

BĪrfa este mai mult decĪt lansarea unui zvon, este un viciu. Pentru unii, este o

preocupare permanenta. A bĪrfi īnseamna, conform dictionarului, a vorbi pe cineva de

rau, a ponegri, a defaima, a raspĪndi calomnii despre cineva. Multi se iluzioneaza

considerĪnd ca bĪrfa este o simpla vorbire, o conversatie oarecum usoara, poate nu prea eleganta, dar oricum agreabila si posibil acceptabila, īn realitate, bĪrfa este minciuna īn stare pura. A raspĪndi minciuni este un lucru nu doar urĪt, ci de-a dreptul imoral. Nu poti lovi pe cineva doar cu pumnul, īl poti lovi si prin cuvĪnt, de multe ori mult mai grav, cu urmari incalculabile sau, cum ar zice Anton Pann, "De multe ori limba taie mai mult decĪt sabia " sau " Limba oase n-are si oase sfarīma ". O asemenea lipsa de caracter nu putea ramĪne nesancti 414n136e onata de scriitori. Acelasi Anton Pann zice:

Omul care e flecar/Trancaneste ca un car./il auzi numai:

Hodoronc-tronc! Vorba īndata/Ca moara cĪnd e stricataEl

Pentr-un soarece se-nnoada

si jura ca n-are coada.

Dilema minciunii

Minciuna este orice comunicare facuta cu intentia de a īnsela. Conform Dictionarului explicativ al limbii romĪne, minciuna este deturnarea intentionata a adevarului, avĪnd, de obicei, ca scop īnselarea cuiva. Minciuna este neadevar si īnselaciune. Calcarea poruncii a IX-a reprezinta o grava abatere de la etica profesionala. Nici un om care nu exprima adevaratul sentiment al inimii lui nu poate fi numit un om cinstit. Falsitatea consta, īn mod virtual, din intentia de a īnsela si aceasta poate fi aratata prin privire sau prin cuvĪnt. Apostolul Pavel atrage atentia

credinciosilor din cetatea Efes sa spuna fiecare celuilalt adevarul, fiindca un crestin, devenind astfel a lepadat minciuna. Chiar si faptele, nu doar cuvintele pot fi astfel aranjate, īncĪt sa se constituie in falsuri. Eminescu observa insa ca natura nu minte niciodata. si este firesc sa fie astfel, īntrucĪt este creatia lui Dumnezeu, iar El este calea, adevarul si viata. si totusi, chiar si mincinosului i se cere o calitate, daca vrea sa nu fie aruncat la marginea societatii de la prima tentativa, iar aceasta calitate īi este sugerata de Pierre Corneille: "II f aut bonne memoire apres qu'on a menti." -Mincinosul trebuie sa aiba memorie buna.

3.Scuzele nu acuza

Scuzele adresate cu sinceritate pot fi considerate un fel de investitii la capitolul afectiv; scuzele repetate īnsa, resimtite ca lipsite de sinceritate, reprezinta retrageri de fonduri. si de aceea se reflecta īn calitatea relatiilor. Nu putem pleca de la premisa ca ne este permis orice, fiindca atunci cĪnd ne vom da seama ca persoana jignita s-a suparat noi vom fi gata sa ne cerem scuze. Aceasta ar fi ca si cĪnd am lovi pe cineva cu o piatra īn cap, spunĪndu-i apoi sa nu se supere, fiindca avem īn trusa de prim-ajutor suficient bandaj si chiar dezinfectant, iar daca acestea nu se vor dovedi suficiente, putem sa oferim numarul de telefon al statiei de salvare... Persoana care are de-a face cu grupuri de oameni trebuie sa fie atenta si sa analizeze cum evolueaza comunicarea, pentru a pastra un cadru deschis si pozitiv.

Este, de asemenea, important sa nu facem afirmatii aparent pozitive, care ascund, īn realitate, mentalitati primitive. Pericolul cel mai mare, īn acest caz, se

]ntĪlneste cĪnd sunt caracterizate fie grupurile etnice, fie persoane individuale apartinĪnd acestor grupuri minoritare. Genul de formulari care jignesc sunt: " e baia: bun, desi e evreu ", " esti om serios, chiar daca esti tigan ". īn 1887, pentru a contracara cliseul antisemit gen "unii dintre cei mai buni prieteni ai mei sunt evrei", Friedricri Nietzsche declara ironic: printre prietenii mei nu exista nici un evreu, desi avea

asemenea prieteni, dar adauga de īndata: ce-i drept, printre prietenii mei nu exista nici

antisemiti.  In cazul greselilor repetate, se va ajunge īn situatia prezentata mai sus,



care va discredita din punct de vedere etic orice individ. Totusi, scuzele pot, de cele mai multe ori, sa vindece rani, dar cu conditia sa nu fie formale, iar cel ranit sa simta regretul sincer si sa fie convins ca explicatiile sunt neformale si pornesc din inima, din constiinta vinovatiei.

4. Zvonurile

Desi par niste biete stiri nevinovate, aparute īntĪmplator, ca briza marii, este deosebit de important sa stim cum, de unde si de ce apar si cum se propaga zvonurile. Cum si de ce este posibila existenta si rezistenta lor īntr-o lume īn care tehnologiile soft se īnvechesc dupa o luna, moda se schimba īn permanenta si totul este īntr-o miscare continua, civilizatia extinzĪndu-se īn colturi neumblate ale lumii? Exista multe discutii si interpretari ale acestor probleme, tratate amplu īn lucrari de psihologie sociala. Evident ca exista numeroase controverse, dar cu un lucru sunt de acord toti autorii: exista zvonuri a caror aparitie este ciclica, rezistente la progresul tehnologiilor de informare īn masa, la dezvoltarea si la progresul omenirii īn ansamblu.

Iata cĪteva exemple: La cĪteva luni de la sfĪrsitul razboiului din Bosnia, o companie de relatii publice din Marea Britanic recunostea faptul ca a fost angajata, pe tot parcursul razboiului, de catre partea musulmana aflata īn conflict, pentru formarea imaginii acestei parti. Nimic extraordinar! Dar aceeasi firma recunoaste ca a "inventat" stiri pe care le-a pus la dispozitia mijloacelor de informare occidentale "fidelizate" (controlate īntr-un fel sau altul de companie). stirile fabricate care au avut cel mai īnalt efect au fost cele referitoare la asasinarea, de catre partea sĪrba, a tuturor femeilor din satele cu populatie musulmana. Dincolo de aspectul deontologic al problemei, inventarii de stiri īn sine, se pune īntrebarea: de unde aceasta eficienta a trezirii emotionalului din cititorul occidental la aflarea unei astfel de stiri? O alta situatie: Urmariti un film. Acesta se īntrerupe brusc si pe ecranul TV apar reclame. Una dintre ele, celebra deja este cea pentru tigarile Marlboro: un calaret reuseste sa īmblĪnzeasca un cal naravas, dupa care aprinde o tigara.

Iata īnca doua exemple de simboluri care alimenteaza zvonuri "rezistente" īn timp: sarpele ascuns īn fructele exotice dintr-un supermarket (fructe care provin neaparat dintr-o tara "neagra"), otravirea apei fĪntĪnilor.

īntrebari:

De ce femeia si nu alta categorie de populatie?

De ce calul, sarpele si nu alt animal sau pasare?

De ce apa si nu un alt element?

Pentru un posibil raspuns la toate aceste exemple trebuie sa vorbim putin despre comunicarea simbolica.

Diferenta esentiala dintre om si animal o constituie capacitatea interpretativa ce caracterizeaza fiinta umana. Omul reconstruieste realul prin interpretarea propriilor senzatii si perceptii. Aceasta capacitate interpretativa specific umana face ca "omul sa nu mai traiasca īntr-un univers fizic", ci īntr-un "univers simbolic". Pentru spiritul nostru practic, poate acest lucru nu este atĪt de evident. De ce a aparut necesitatea gĪndirii simbolice? Poate pentru ca realitatea este mult prea complexa pentru a putea fi cuprinsa īn concepte. O descriere conceptuala numai a unui domeniu al realitatii este imposibila. Acest lucru este greu de acceptat de catre spiritul pozitiv īn care suntem toti formati. Raspunsul omului la aceasta provocare a fost dezvoltarea unei capacitati interpretative care sa nu tina de concepte si care sa poata opera cu interpretari contradictorii.

Vorbim, desigur, despre operarea cu simboluri si despre comunicarea simbolica.

12.5. Simbol, simbolic, nesemnificativ

Daca prin semn īntelegem orice obiect care reprezinta altceva decĪt propria substanta fizica, prin simbol vom īntelege un semn cu un numar infinit de semnificatii. Daca limbajul conceptual, stiintific tinde sa atribuie conceptului o singura semnificatie, simbolul tinde sa spuna totul despre obiectul semnificat. Oamenii recurg la simboluri pentru a spune despre ei si despre lume ceva ce nu īncape īn sensurile obisnuite ale cuvintelor sau īn categoriile si legile stiintei. Comunicarea simbolica are un īnalt continut manipulator. De ce? īn primul rĪnd datorita capacitatii maxime de explicare a realitatii si apoi datorita caracterului sau bazai. Simbolurile se adreseaza tocmai aspectelor ultime, mai putin constiente ale gĪndirii umane. Ele au valoarea unei interpretari-cadru a realitatii, īn societatile moderne, simbolurile s-au camuflat, dominate de gĪndirea analitica, stiintifica. Nefiind explicite, efectul lor asupra modului de gĪndire poate fi enorm.

Iata posibile explicatii ale exemplelor mentionate la īnceput:

Formarea unei imagini este o operatiune care mizeaza, evident, pe comunicarea simbolica. Femeia este, īn toate societatile si īn toate timpurile, simbolul fecunditatii, al vietii īnsasi. f

Calul sau taurul din reclame sunt simboluri ale principiului fecundator, al vitalitatii si virilitatii. Iata de ce dominarea calului de catre un barbat īnseamna o exprimare a virilitatii, creĪnd imaginea dorita, aceea a "barbatului adevarat", imagine la care sunt deosebit de sensibili to{i occidentalii.



sarpele ascuns este simbolul raului. "Morala" zvonului este simpla: īntrelucrurile bune (fructele) se poate ascunde raul. De ce este vorba despre fructe exotice? Simplu: datorita spaimei de celalalt, spaima profund umana, pe care o regasim īn toate culturile, dar mai ales īn Occident.

De unde zvonul referitor la otravirea apei? Apa este principiul vietii. Simbolismul apei este general uman: din apa a aparut pamĪntul, spun miturile tuturor popoarelor. Omul īnsusi a fost creat din pamĪnt si apa. Din spaima profunda pentru viata noastra, a celor asemenea noua, apare zvonul referitor la otravirea apei, ceea ce va duce la distrugerea vietii. īncercīnd o definitie a zvonului, putem spune ca este, īnainte de toate, o informatie, avĪnd doua elemente caracteristice: este destinat a fi crezut si īncearca sa convinga.

Definitiile zvonului insista īnsa pe caracterul sau neverificat. Cea mai cunoscuta definitie a zvonului, prin dinamica sa, i se datoreaza sociologului american T. Shibutani: "Zvonurile sunt stiri improvizate, rezultĪnd īn urma unui proces de deliberare colectiva." Dupa parerea aceluiasi sociolog, la originea zvonului se afla un eveniment important si ambiguu. De unde, concretizĪnd īntr-o relatie matematica, putem defini zvonul astfel:

Zvon = Importanta x Ambiguitate

Este vorba de o relatie multiplicativa: daca importanta evenimentului este nula sau daca nu prezinta nici un fel de ambiguitate, nu vor exista zvonuri, īn acest caz, energia mobilizarii grupului este absenta. Simbolurile misterioase constituie un resort ideal pentru zvonuri: sunt ambigue, deci stīrnesc īntrebari. Astfel, vom numi zvon aparitia si circulatia īn cadrul societatii a unor informatii fie neconfirmate public īnca de catre surse oficiale, fie dezmintite de acestea.

Orice comunicare poate fi analizata din sase puncte de vedere: sursa, continutul, modul de difuzare, mijlocul de difuzare, obiectul comunicarii, natura efectelor produse.

Privite din acest punct de vedere, zvonul si vorba nu se refera numai la efectul sonor, ci si la cauza acestui efect.

12.6. Bīrfa si obiectul zvonului sau al vorbei

Nu este inventia romānilor, stramosii nostri romani erau de temut si la acest capitol, nu doar īn mīnuirea sulitei. Horatius, īn Satirae, ne avertizeaza: De ce atīt de lesne īnvinuit sa fiu? M-acuza oare unul din cei care ma stiu? A, da! Cel care-n lipsa pe-amici īi ponegreste Nici nu le tine partea cīnd altul īi bīrfeste;

Cel care, vrīnd sa para dibaci povestitor

Cu fleacuri īi amuza pe cei ce rīd usor,

Marturiseste lucruri de care habar n-are

si de-i sopteste-o taina o striga-n gura mare,

Pe-acesta cu dreptate poti sa-l numesti om rau;

Fereste-te, Romane, de el īn drumul tau!

Ponegrirea este, cum ne arata si felul de formare a cuvīntului, actiunea de "a negri" pe cineva, īl mīnjesti cu vorbe pīna se īnnegreste ca taciunele. N-are nimic daca nu se mai poate spala īn mii de ape. Noroc ca pe lume au mai existat si oameni cu umor, care au stiut sa iasa din iadul ponegririi. Unul dintre ei a fost Mark Twain, evident un englez. I s-a comunicat ca s-a scris despre el īn ziare ca e un flecar si un neghiob, ca se īntoarce acasa seara tīrziu, beat mort si īnainte de a se culca īi tage o chelfaneala buna sotiei, īn fata atĪtor "dragalasenii", Mark Twain a spus: abia jumatate din toate acestea sunt adevarate!

Pentru a descuraja proliferarea zvonurilor, Knapp a emis cinci sfaturi:

īn primul rīnd, publicul trebuie sa-si pastreze intacta īncrederea īn mediile de informare oficiale (presa, radio, TV), astfel īncĪt sa nu fie tentat sa se informeze din alte surse;

Publicul trebuie sa-si pastreze nestirbita īncrederea īn conducatorii sai, īn guvernul care-si da toata silinta sa raspunda problemelor generate de criza si de razboi. Trebuie depuse toate eforturile pentru a evita suspiciunea si banuiala ce favorizeaza zvonurile;

Cīnd are loc un eveniment, trebuie sa se transmita cīt mai repede posibil maximum de informatie. Zvonurile se nasc din īntrebarile spontane pe care publicul si le pune si la care nu se gasesc raspunsuri. Ele satisfac nevoia īntelegerii evenimentului atunci cĪnd acesta nu este clar;

Difuzarea informatiilor nu īnseamna neaparat si receptionarea lor, trebuie deci asigurata receptionarea īn conditii bune, de catre toata lumea. Trebuie eliminate toate zonele de necunoastere;



Daca lipsa de ocupatie genereaza o adevarata aviditate pentru cele mai neīnsemnate vorbe menite sa puna capat monotoniei, trebuie luate masuri ca populatia sa nu trĪndaveasca: "munca si organizarea timpului liber".

siguranta de sine, datorata salariului bun;

sefismul, determinat de faptul ca are responsabilitatea salariatilor care lucreaza
cu el sau pentru el, de la sofer la contabil;

tirania - pentru ca are relatii bune cu puterea socoteste ca este si el tot un fel
de tiran, ca aceia care colaboreaza cu el.

..9. Repertoriul minciunii

Henri-Pierre Cathala ne atrage atentia ca este important sa nu se confunde minciuna cu eroarea. Eroarea se opune realitatii, īn timp ce minciuna se opune adevarului. Dezinformatorul, īn general, este destul de indiferent fata de veridicitatea spuselor sale, el nu recurge la minciuna decĪt īn cazul cĪnd aceasta īi permite sa deformeze realitatea - obiectivul lui principal. "Prins īn flagrant delict de minciuna,

1 "t&

dezinformatorul se va scuza prin īncadrarea acesteia īn domeniul erorilor." Dar aici nu ne aflam īn situatia unei nestiinte sau a unei confuzii de termeni, fiindca reaua-credinta este la ea acasa, iar intentia de a minti este clara ca apa de cristal. El a pornit de la realitate, a rastalmacit-o voit, apoi a facut afirmatii fara nici o acoperire. Desi exista o infinitate de posibilitati de a minti, H.-P. Cathala citeaza pe Vladimir Volkoff, care, īnca din 1982, distingea zece retete pentru compunerea informatiilor tendentioase. Printre ele:

dozajul savant de jumatati de adevar cu jumatati de minciuna, primeledeterminĪnd acceptarea celorlalte. Actiunea este usurata si de faptul ca opinia publica este neutra sau deja partizana. Aceasta metoda este cea mai veche, ea este strategia pe care o foloseste sarpele īn relatia cu Eva, īn Gradina Edenului;

minciuna absoluta, eficace adesea, datorita enormitatii sale. Aceasta seduce spiritele paradoxale, interesate de fabulos, insii prapastiosi;

contraadevarul neverificabil datorita lipsei de martori;

minciuna prin omisiune, adica prezentarea unui adevar fara a fi integrat īn context, fara a se mentiona īmprejurarile care 1-ar arata īntr-o alta lumina, nu de putine ori opusa;

valorificarea amanuntelor īn defavoarea esentialului, departarea īn acest fel de esenta veridicitatii;

amestecul faptelor, persoanelor, opiniilor, concomitent cu o ilustrare adecvata, dar cu scopuri abuzive;

- reminiscente false sau comparatii nejustificate;

minciuna īnecata īntr-un noian de informatii, ceea ce permite sa fie citata ulterior de parca si ea ar fi adevarata;

citate aproximative sau trunchiate;

afirmatii facute cu aerul de nevinovatie sau de indignare, mimarea surprizei;

exagerarea apocaliptica a unui fapt accesoriu īn numele unor principii morale;

slabirea adevarului printr-o prezentare sarcastica sau prin persiflare;

etichetarea interlocutorului, atribuindu-i o pretinsa apartenenta la un anumitsistem de idei care se respinge cu usurinta;

-prezentarea adevarului lasandu-se sa se īnteleaga ca, de fapt, ar fi vorba de o minciuna.










Document Info


Accesari: 3176
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )