Munca - activitate umana
In indelungata sa istorie omul a avut o atitudine ambivalenta fata de munca – pe de-o parte, acceptarea ei ca un “rau necesar”, iar pe de alta parte, o atitudine activa de umanizare, de transformare a sa intr-o sfera a afirmarii.
Dintre toate tipurile de activitati, munca ocupa locul cel mai important in viata omului: un calcul sumar arata c 848f57i 59; daca socotim viata activa a a individului ca avand o durata de 40 de ani, fiecare cu cate 48 de saptamani lucratoare a 40 de ore, rezulta 76.800 de ore ocupate de munca (din totalul al celor 349.440 ore ale acelorasi ani), adica 21,9%.
Munca reprezinta, o necesitate vitala, sursa de existenta, instrument de implinire si afirmare a personalitatii umane. Munca inteleasa ca activitate creatoare de valori materiale si spirituale, este indisolubil corelata cu viata omului. In procesul muncii, omul schimba natura, o modeleaza conform nevoilor sale, evolueaza si se transforma pe sine.
Prin munca se integreaza si se afirma in societate, se realizeaza material si spiritual, creeaza premizele dezvoltarii generatiilor viitoare.
Asadar, munca reprezinta totalitatea manifestarilor umane constiente, mentale si operationale, prin care omul actioneaza asupra mediului, asupra lui insusi si a celorlalti oameni in vederea satisfacerii, trebuintelor, intereselor, aspiratiilor, realizarii unor scopuri. In acord cu A. Tabachiu (1997) apreciem ca munca are urmatoarele caracteristici:
Munca este o activitate invatata: munca nu este un simplu raspuns al organismului la stimuli de moment sau la solicitari ale instinctului, ci o activitate de indeplinire a unor sarcini.
Prin munca omul isi produce bunuri materiale necesare subzistentei si pe cale spirituala, ea este un factor esential in procesul de umanizare, socializare si culturalizare a fiintei umane.
Este o activitate deliberata intrucat atat produsul, rezultatul muncii, cat si scopul sarcinii de munca au fost construite mai intai in plan mental, cu participarea intregului psihic uman.
Scopul este elemental esential care declanseaza, sustine si determina felul activitatii de munca.
Munca are un sens si un continut. Ea este facuta pentru ceva – sensul, ratiunea, sau scopul ei. Ca activitate umana ea are o serie de caracteristici particulare semnificative pentru cel care o face – continutul ei. Munca este activitatea umana care produce tot ceea ce este necesar vietii. Aproape ca nu exista o necesitate umana care sa nu fie satisfacuta ca rezultat al muncii. Munca produce bunuri si servicii facand astfel posibila viata oamenilor. Sensul muncii este deci satisfacerea necesitatilor umane.
Pana nu demult teoria clasica (F. Taylor) sustinea ideea conform careia comportamentul angajatului este determinat de interese pur rationale, economice, de indicatia balantei, profiturilor si a pierderilor sale. Taylor, dezvolta de asemenea ideea ca cei mai multi oameni lucreaza, doar, pentru a castiga bani si, astfel cu cat o persoana va produce mai mult, cu atat va fi mai bine platita.
Viziunea lui Taylor privind motivatia muncii a fost simplista si ingusta (dar conforma cu realitatile vremurilor sale) pentru un observator contemporan.Este adevarat ca cei mai multi oameni asteapta sa fie platiti pentru munca lor, dar este de asemenea adevarat ca oamenii muncesc pentru o varietate de motive, altele decat acela de a castiga bani.
Munca este vazuta de om nu doar ca un simplu mijloc de obtinere a celor necesare, dar si ca prilej de satisfactie.
|
