EXIGENŢE GENERALE DE PROIECTARE
Probleme generale
Proiectarea constructiilor cu pereti structurali trebuie sa urmareasca satisfacerea tuturor exigentelor specifice de diferite naturi (functionale, structurale, estetice, de încadrare în mediul construit, de executie, de întretinere si de reparare/consolidare etc.), în functie de conditiile concrete pe amplasament (geotehnice, climatice, seismice, vecinatatea cu alte constructii, etc.) si de importanta constructiei. Astfel se poate asigura o comportare favorabila în exploatare, cu un nivel 717e42h controlat de siguranta.
Satisfacerea exigentelor structurale referitoare la preluarea actiunilor de diferite categorii, în particular a celor seismice, se realizeaza prin:
conceptia generala de proiectare a structurii privind mecanismul structural de deformare elasto-plastica (si implicit de disipare de energie);
o modelare fidela în raport cu comportarea reala si utilizarea unor metode de calcul adecvate pentru determinarea eforturilor si dimensionarea elementelor structurale;
respectarea prevederilor prezentului Ghid si ale celorlalte prescriptii sub incidenta carora se afla constructia, referitoare la calculul, alcatuirea si executia tuturor elementelor structurale si nestructurale.
Exigente privind mecanismul structural de disipare a energiei
(mecanismul de plastificare)
Obtinerea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil sub actiuni seismice de intensitate ridicata în cazul constructiilor cu pereti structurali de beton armat implica:
dirijarea deformatiilor plastice în grinzile de cuplare si la baza peretilor;
cerinte de ductilitate moderate si cât mai uniform distribuite în ansamblul structurii;
capacitati de deformare postelastica substantiale si comportare histeretica stabila în zonele plastice;
eliminarea ruperilor premature, cu caracter fragil, datorate pierderii ancorajelor, actiunii fortelor taietoare, etc.;
eliminarea aparitiei unor fenomene de instabilitate care sa nu permita atingerea capacitatilor de rezistenta proiectate.
De regula, prin proiectarea structurala trebuie sa se asigure o comportare în domeniul elastic pentru plansee si sistemul infrastructurii cu fundatiile aferente.
Modalitatile practice de impunere a mecanismelor de plastificare adecvate sunt prezentate la 6.2.
Exigente de rezistenta si de stabilitate
Exigentele de rezistenta impun ca actiunile seismice de intensitate mare sa nu reduca semnificativ capacitatea de rezistenta a sectiunilor celor mai solicitate ale structurii.
Practic, se considera ca cerintele de rezistenta sunt satisfacute, daca în toate sectiunile capacitatea de rezistenta, evaluata pe baza prevederilor din STAS 10107/0-90, cu precizarile din prezentul Cod si în conditiile respectarii regulilor de alcatuire prevazute de acestea, este superioara, la limita egala, cu valorile de calcul maxime ale eforturilor sectionale.
Elementele structurale trebuie înzestrate cu rezistenta necesara în toate sectiunile astfel încât sa fie posibil un traseu complet, fara întreruperi si cât mai scurt, al încarcarilor de la locul unde sunt aplicate pâna la fundatii.
Exigentele de stabilitate impun evitarea pierderii stabilitatii formei (voalarii) peretilor în zonele puternic comprimate si eliminarea fenomenelor de rasturnare datorate unei suprafete de rezemare pe teren insuficiente.
Tot în categoria fenomenelor de instabilitate, care trebuie evitate, se încadreaza si situatiile în care distributia în plan a peretilor duce la excentricitati exagerate ale centrului maselor în raport cu centrul de rigiditate al peretilor structurali, în absenta unor pereti care sa preia în mod eficient momentele de torsiune generala (vezi 2.2.1; 2.2.4).
Exigente de rigiditate
Constructiile cu pereti structurali vor fi prevazute prin proiectare cu o rigiditate la deplasari laterale în acord cu prevederile normativului de proiectare seismica.
De asemenea, rigiditatea peretilor structurali trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura si conditia de necoliziune la rosturi a tronsoanelor de cladire vecine, cu caracteristici de vibratie pronuntat diferite.
Exigente privind ductilitatea locala si eliminarea ruperilor cu caracter neductil
Conditia de ductilitate în zonele plastice ale structurilor cu pereti de beton armat are în vedere asigurarea unei capacitati suficiente de rotire postelastica în articulatiile plastice, fara reduceri semnificative ale capacitatii de rezistenta în urma unor cicluri ample de solicitare seismica.
În mod practic conditia de ductilitate locala se exprima printr-un criteriu de limitare a înaltimii relative a zonei comprimate a sectiunilor sau, în cazul elementelor verticale, pentru evaluari preliminare, printr-un criteriu echivalent, mai aproximativ, de limitare a efortului unitar mediu de compresiune.
n vederea mobilizarii capacitatii de ductilitate la solicitarea de încovoiere cu sau fara efort axial, se va asigura, prin dimensionare, un grad superior de siguranta fata de ruperile cu caracter fragil sau mai putin ductil, cum sunt:
ruperea la forta taietoare în sectiunile înclinate;
ruperea la fortele de lunecare, în lungul rosturilor de lucru sau în lungul altor sectiuni prefisurate;
pierderea aderentei betonului la suprafata armaturilor în zonele de ancorare si de înnadire;
ruperea zonelor întinse armate sub nivelul corespunzator eforturilor de fisurare.
În acelasi scop sunt necesare masuri pentru evitarea fenomenului de pierdere a stabilitatii zonelor comprimate de beton si a armaturilor comprimate (vezi pct.4.2.3 si 6.4.1).
Exigente specifice structurilor prefabricate
Proiectarea structurilor rezultate din asamblarea unor elemente prefabricate de perete, de suprafata sau liniare, trebuie sa urmareasca obtinerea unei comportari practic identice cu cea structurilor similare realizate din beton armat monolit.
În acest scop, îmbinarile verticale, orizontale sau dupa alte directii între elementele prefabricate vor trebui sa fie solicitate în domeniul elastic, sub încarcarile care corespund stadiului ultim pentru structura în ansamblu.
Valorile fortelor de lunecare si ale celorlalte forte care intervin la dimensionarea elementelor de îmbinare vor fi cel putin egale cu valorile asociate mecanismului de plastificare structural.
|
