Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Exploatarea si intretinerea cladirilor si instalatiilor aferente pentru asigurarea eficientei energetice

Arhitectura constructii




Exploatarea si īntretinerea cladirilor si instalatiilor aferente pentru asigurarea eficientei energetice




10.1. Administrarea cladirii, politica si managementul energetic

Exploatarea unei cladiri īnseamna utilizarea ei īn folosul ocupantilor. Cladirea si instalatiile aferente trebuie sa satisfaca cerintele utilizatorilor referitoare la siguranta, confort, igiena, dar si economicitate, īntelegānd prin aceasta economie de resurse īn exploatare si implicit economie de energie si co 959i85j nsum rational de energie.

A administra cladirea īnseamna a conduce activitatile desfasurate īn cadrul ei, pentru a se asigura o exploatare optima.

Exploatarea optima a cladirii trebuie sa vizeze urmatoarele obiective:

mentinerea īn functionare normala a cladirii si instalatiilor acesteia

realizarea parametrilor de performanta proiectati pe īntreaga durata a exploatarii

functionarea instalatiilor cladirii cu un consum minim de energie

Problemele legate de consumul de energie al cladirii reprezinta o parte īnsemnata din administrarea cladirii.

Un bun management energetic al cladirii presupune:

cunoasterea, īn orice moment, a starii cladirii, lucru ce se realizeaza prin inspectii si verificari īn teren (vezi cap.10.2.)

cunoasterea, cu regularitate, a consumurilor energetice ale cladirii, masurate si/sau facturate

adoptarea celor mai indicate masuri pentru eliminarea risipei de energie si pentru cresterea eficientei utilizarii energiei īn exploatarea cladirii si instalatiilor (vezi cap.10.3.)

īntretinerea cladirii si instalatiilor aferente pentru mentinerea peformantelor energetice (vezi cap.10.4.)

Succesul acestor activitati este conditionat de adoptarea unor masuri generale si de organizare care vizeaza constientizarea utilizatorilor pentru a avea un "comportament energetic" si anume:

īntelegerea corecta de catre locatari a modului īn care cladirea trebuie sa functioneze, atāt īn ansamblu, cāt si la nivel individual si de detaliu, cu referire la implicatiile energetice

organizarea administrarii cladirii astfel īncāt sa fie evidentiata componenta de economisire a energiei īn cadrul lucrarilor de reabilitare si reparatii

īncurajarea si motivarea ocupantilor pentru a utiliza corect cladirea si instalatiile aferente, īn scopul reducerii consumurilor energetice

Toate aceste lucruri trebuie cuprinse īntr-o politica energetica la nivelul cladirii/ansamblului de cladiri.

Punctul de plecare pentru definirea politicii energetice īl constituie cunoasterea cu exactitate a situatiei existente si stabilirea obiectivelor.

Se prezinta, īn continuare o lista de chestiuni care necesita sa fie puse atunci cānd se initiaza elaborarea politicii energetice la nivelul cladirii/ansamblului de cladiri, [8], cu aplicare la cladirile publice si industriale.

a) Obiective generale:

Economii de energie sau/si reducerea cheltuielilor energetice ?

Se īncearca sa se economiseasca īn toate locurile ?

Se īncearca sa se economiseasca toti combustibilii ?

Se īncearca sa se faca economie la apa ?

Economii fixate ca obiectiv general; pe ce perioada de timp ?

b) Structuri de raportare privind eficienta īn conducere:

Cine este responsabil general ?

Indatoriri/responsabilitati ale managerului energetic ?

Cine este responsabil īn fiecare centru de control al cheltuielilor energetice ?

Cine implementeaza economiile ?

Liniile/structura de raportare manageriala ?

Pe cine trebuie sa abordeze si cānd ?

c) Resurse de personal:

Total oameni necesari annual ?

La ce niveluri de calificative (vechime īn munca) ?

Sunt folositi consultanti externi ?

Este folosit contract de management energetic ?

Cine monitorizeaza cheltuielile/consumul ?

Cine verifica facturile (documentele) ?

d) Resurse financiare:

Fonduri totale de investit ?

Buget energetic separate ?

Capital pentru īntretinere ?

Mecanism pentru reinvestirea profiturilor/beneficiilor ?

Se foloseste un contract de management energetic ?

E posibila reinvestirea profiturilor ?

e) Criterii financiare:

Perioada maxima de recuperare a investitiei ?

f) Monitorizarea:

Ce informatie de management este ceruta ?

Se folosesc statisticile energetice ?

Se utilizeaza indicatori de performanta ?

Se alcatuieste un tabel al cladirilor pentru a stabili prioritatile ?

E necesar un mecanism de verificare a facturilor ?

g) Obiective tinta:

Cost sau consum ?

Procentaj vizat de economii pe un an si pe cinci ani ?

Obiective pentru centre specifice de control al cheltuielilor energetice ?

Obiective pentru combustibili specifici ?

h) Motivare:

Campanii publicitare ?

Competitii/Intreceri ?

Instruirea personalului īn vederea cresterii calificarii/competentei ?

Program de sugestii pentru calificarea personalului ?

Planuri stimulative (īn salarizare; pentru depasire de norma)/Proiecte de coninteresare ?

i) Instruire:

Se analizeaza necesitatile de instruire a personalului ?

Lista participarii/frecventei la cursurile planificate (tehnice sau manageriale) ?

j) Inspectii/Expertize energetice:

Lista cladirilor vizate pentru inspectie/revizie ?

Mijloace de subventionare/consolidare ?

Sunt folositi specialisti/experti-consultanti la inspectii si expertize ?

Analiza stadiului īn care se gaseste managementul energetic al cladirii se bazeaza pe evaluarea urmatoarelor categorii de probleme:

politica energetica

organizare

motivare

informare

marketing

investitii

Īn tabelul 10.1. este prezentata "matricea de management energetic", [8], cu ajutorul careia se poate aprecia situatia managementului energetic al cladirii; acesta poate fi evaluat īntre nivelul minim (0) si nivelul maxim (4).

Tabelul 10.1.

Matrice de management energetic

Politica energetica

Organizare

Motivare, comunicare

Sisteme de informare, monitorizare

Marketing

Investitii

NIVELUL 4

Politica energetica si planul de actiune sunt angajate īn managementul la vārf ca parte a unei strategii privind cladirea si mediul

Managementul energiei integrat īn structura de management.

Delegare clara a responsabilitatii pentru consumul de energie

Canale oficiale si neoficiale de comunicare, exploatate periodic de managerul pentru energie la toate nivelurile

Sistemul stabileste obiective, monitorizeaza consumul, determina erorile, cuantifica economiile si urmareste bugetul

Valorificarea eficientei energetice si a rezultatelor managementului  energetic atāt īn cadrul organizatiei, cāt si īn afara ei

Evaluare a investitiei pe īntreaga cladire pentru eficienta energetica si renovare.

Scheme de reinvestire a profitului.

Evaluare detaliata a investitiei īntregii cladiri noi si posibilitati de renovare

NIVELUL 3

Politica energetica oficiala, dar nu angajare activa la managementul de vārf

Managetul energetic raspunzator īn fata unui comitet reprezentānd toti utilizatorii

Managerul energetic folosit drept canal principal pentru contactul direct cu utilizatorii

Rapoarte de monitorizare si vizare a obiectivelor bazate pe masuratori, dar economiile nu sunt raportate efectiv utilizatorilor

Program de informare a personalului si campanii de publicitate periodice

Aceleasi criterii de recuperare a investitiei de eficienta energetica folosite ca pentru toate celelalte investitii

NIVELUL 2



Politica energetica neadoptata de managerul energetic

Managerul energetic raporteaza comitetului, dar conducerea direct  responsabila este neclara

Contact cu utilizatorii importanti prin intermediul comitetului ad-hoc

Rapoarte de monitorizare si vizare a obiectivelor bazate pe masuratori; neimplicare īn stabilirea bugetului

Instructaje ad-hoc de informare a personalului

Investitii pe termen scurt

NIVELUL 1

Un ansamblu nescris de directii orientative

Management energetic cu responsabilitate partiala/colaborator avānd numai autoritate sau influenta limitate

Contacte neoficiale īntre manager si cātiva utilizatori

Raportarea costurilor bazata pe datele facturilor; rapoarte pentru uz intern

Contacte neoficiale pentru promovarea eficientei energetice

Sunt luate numai masuri pentru reducerea costurilor

NIVELUL 0

Nu exista o politica energetica explicita

Nu exista management energetic sau orice delegare oficiala a responsabilitatii pentru consumul de energie

Nu exista contacte cu utilizatorii

Nu exista sistem de informare. Nu exista contabilitate pentru consumul de energie

Nu exista promovare a eficientei energetice

Nu exista investitii īn cresterea eficientei energetice

10.2. Controlul cladirii si instalatiilor

Controlul cladirii si instalatiilor se realizeaza prin inspectii periodice īn teren. Scopul acestor inspectii este de a se constata starea cladirii si a se depista degradarile aparute la partea de constructii si defectiunile la instalatii.

10.2.1. Controlul elementelor de constructii

Elementele de constructii care prezinta importanta din punctul de vedere al energeticii cladirii sunt elementele componente ale anvelopei cladirii si anume: peretii exteriori, ferestrele si usile exterioare, planseul peste ultimul nivel, planseul peste subsol neīncalzit, peretii si pardoseala īn contact cu solul, [1].

Principalele tipuri de degradari ale elementelor de constructie care pot apare īn decursul exploatarii cladirii sunt:

degradari ale peretilor la interior

degradari ale peretilor, la exterior

infiltratii de apa

infiltratii de aer

Degradari ale peretilor la interior

Degradarile peretilor la interior se manifesta, īn principal, prin aparitia mucegaiului datorita fenomenului de condens.

Fenomenul de condens interior apare pe suprafata elementelor de īnchidere (pereti, planseu terasa), īn cazul īn care elementele respective au o rezistenta specifica la transfer termic necorespunzatoare conditiilor de microclimat interior (temperatura si umiditatea relativa a aerului), fapt ce conduce la o temperatura pe suprafata interioara a elementelor de īnchidere mai mica decāt temperatura punctului de roua.

Cauze ale aparitiei condensului si mucegaiului:

temperatura interioara scazuta

umiditate interioara ridicata (datorata uscarii rufelor īn īncapere, folosirii aragazului fara evacuarea īn exterior a vaporilor si gazelor de ardere, prezentei plantelor īn īncapere etc.)

ventilare insuficienta a īncaperii

rezistenta termica redusa a elementului de constructie

Aceasta din urma cauza se datoreaza, fie lipsei termoizolatiei, fie diminuarii performantelor materialului termoizolant datorita umezirii sau tasarii.

Degradari ale peretilor la exterior

Acestea se manifesta, īn principal, prin degradarea tencuielilor exterioare (exfoliere, desprinderea tencuielii, patarea fatadei).

Cauza principala o constituie alcatuirea necorespunzatoare a structurii peretelui, īn special a stratului de finisaj exterior. In cazul īn care peretii īncaperilor cu umiditati interioare ridicate nu sunt prevazuti cu straturi "bariera de vapori" si finisajul exterior este realizat cu straturi impermeabile (vopsitorii īn ulei, straturi ceramice glazurate), apa provenita din condensarea vaporilor de apa din interior, care au trecut prin structura peretelui se acumuleaza īn spatele finisajului. In aceste conditii ciclurile de īnghet-dezghet acccentueaza dezagregarea unor zone din fatada, cu consecinte nefavorabile asupra protectiei termice a cladirii.

Infiltratii de apa

Infiltratiile de apa, sesizabile pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie apar la elementele de īnchidere atunci cānd s-a degradat stratul impermeabil de protectie de pe fata exterioara (hidroizolatia).

Cazurile cele mai frecvente sunt:

infiltratiile de apa din acoperis

infiltratiile de apa din subsoluri

infiltratiile de apa din rosturile dintre elementele prefabricate de fatada

infiltratiile de apa din rosturile dintre ferestre si pereti

infiltratiile de apa cauzate de instalatii (canalizarea pluviala, preaplinul de la rezervoare si vase de expansiune, goliri etc.)

Infiltratiile de apa conduc, pe termen lung la degradarea si deprecierea constructiei si pe termen scurt, la scaderea performantei de izolare termica a cladirii.

Infiltratii de aer

Infiltratiile de aer rece, care se manifesta īn sezonul de īncalzire, diminueaza confortul termic īn īncaperi si atrag dupa sine consumuri energetice suplimentare pentru mentinerea cladirii īn regim normal de functionare.

Infiltratiile de aer rece se datoreaza:

lipsei geamurilor sau unor panouri de īnchidere ale usilor exterioare (īn special la "spatiile comune")

īnchiderii defectuoase a usilor de acces īn cladire (usi fara dispozitive automate de īnchidere)

neetanseitatii tāmplariei la contactul īntre cercevea si geam (īmbatrānirea chitului, degradarea lemnului)

neetanseitatii tāmplariei la contactul īntre toc si pereti (lipsa materialului de etansare)

10.2.2. Verificarea instalatiilor

Verificarea instalatiilor cladirii trebuie īnceputa cu o serie de operatiuni generale, prin care se verifica:

concordanta instalatiilor, a componentei si dimensiunilor acestora cu proiectul de executie; totodata se vor evidentia modificarile aparute īn instalatii fata de proiect si care nu sunt specificate īn Cartea constructiei

pozitiile si amplasamentele aparatelor si echipamentelor

caracteristicile echipamentelor; dimensiunile materialelor, conductelor, armaturilor, suportilor etc.

starea īmbinarilor conductelor (mufe, flanse, suduri)

pozitiile si caracteristicile elementelor de automatizare (masura, comanda si actionare)

protectia anticoroziva si termoizolatiile conductelor

protectia contra electrocutarii

Controlul instalatiilor de īncalzire

La corpurile de īncalzire se verifica:

realizarea temperaturii corpurilor īn concordanta cu temperatura exterioara, functie de temperatura agentului termic si de modul de racordare al corpului de īncalzire

realizarea unei temperaturi uniforme la toate corpurile de īncalzire aflate īn conditii similare; depistarea radiatoarelor reci la care circulatia agentului termic este blocata (īnfundare cu depuneri de māl, obturarea conductelor de racord si a robinetului de reglaj, prezenta aerului īn corpul de īncalzire)

efectul actiunii organelor de reglare la corpurile de īncalzire

La reteaua de conducte de distributie se verifica:

etanseitatea conductelor si armaturilor; depistarea scurgerilor de agent termic

existenta izolatiei termice pe conductele de distributie amplasate īn spatii neīncalzite (subsoluri, canale termice); evaluarea starii izolatiei termice (umeda, deteriorata, de grosime insuficienta etc.)

existenta aparaturii de masura si control pentru cunoasterea parametrilor instalatiei: termometre, manometre, contoare de energie termica

echilibrarea hidraulica si termica a ramurilor si coloanelor instalatiei de īncalzire; constatarea existentei organelor de reglaj pentru echilibrare (stuturi cu prize de presiune, teuri de reglaj, dispozitive de reglaj si echilibrare etc.)

aparitia situatiilor de blocare a circulatiei apei īn conducte datorita montajului necorespunzator (prezenta "sacilor de aer") si obturarii conductelor (impuritati, depuneri de piatra, elemente de etansare sau bavuri la īmbinarile executate necorespunzator)

La cazanele de īncalzire se verifica:

tirajul cosului de fum si evacuarea normala a gazelor de ardere īn exterior

functionarea arzatoarelor de combustibil (regim de functionare, calitatea flacarii)

randamentul energetic, la conditii nominale si la sarcina redusa

existenta aparaturii de masura si control pentru cunoasterea parametrilor agentului termic (temperatura, presiune, debit)

functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune la atingerea valorilor limita

existenta si functionalitatea instalatiei de automatizare pentru reglarea furnizarii caldurii

La pompele de circulatie se verifica:

etanseitatea

pornirea si oprirea normala la comanda de actionare

nivelul de zgomot si de vibratii

gradul de īncalzire al lagarelor si rulmentilor

caracteristicile de regim ale punctului de functionare (debit-presiune)

randamentul energetic

10.2.2.2. Controlul instalatiilor de ventilare,

La ventilatoare se verifica:

fixarea pe postament si pe sistemul de amortizare a vibratiilor

sensul corect de rotatie a rotorului ventilatorului

echilibrarea statica a rotorului si modul de rotire al rotorului (fara frecari, jocuri, zgomote si trepidatii anormale)

gradul de īncalzire al lagarelor si rulmentilor



starea accesoriilor de reglare a debitului de aer: subare, jaluzele reglabile, variatoare de turatie

debitul si presiunea īn regimul normal de functionare

randamentul energetic

La filtrele de praf se verifica:

integritatea si calitatea materialului filtrant

gradul de colmatare al filtrului; existenta aparaturii de masurare si semnalizare a colmatarii filtrului

asigurarea etansarii pe traseul de aer īntre filtru si peretele canalului

La canalele de aer se verifica:

etanseitatea īmbinarilor

suportii si sistemele de prindere

protectia anticorosiva

starea termoizolatiei si existenta ei, īn cazurile īn care temperatura aerului din canal o impune

functionalitatea organelor de īnchidere si reglaj (clapete de reglaj, rame cu jaluzele etc.)

lipsa zgomotului la circulatia aerului

La gurile de aer se verifica:

gradul de murdarire al gurii

curgerea normala a aerului prin sectiunea libera a gurii; sa nu existe obturari ale curentului de aer (corpuri straine, jaluzele blocate)

functionarea normala a dispozitivelor de reglare a debitului de aer al gurii (clapete de reglare, jaluzele, subare)

viteza aerului īn zona ocupata, datorata gurii de ventilare

nivelul de zgomot

La ventilo-convectoare si aparate de climatizare se verifica:

functionarea normala a ventilatorului; regimuri de functionare pe trepte de debit

daca suprafetele de admisie si refulare a aerului sunt complet libere

setarea corespunzatoare a termostatelor

modul de functionare al instalatiei de automatizare prin porniri, opriri īn diverse regimuri

starea de curatenie a aripioarelor tevilor bateriilor de īncalzire/racire; lipsa deformatiilor la aripioare

gradul de colmatare a filtrului de aer

colectarea si evacuarea normala a condensatului rezultat din functionare

starea elementelor de sustinere

10.2.2.3. Controlul instalatiilor de apa calda menajera

La obiectele sanitare se verifica:

etanseitatea armaturilor sanitare, pentru a constata inexistenta curgerii la pozitia īnchis

functionalitatea armaturilor sanitare: modul de reglare al debitului de consum, obtinerea temperaturii dorite prin amestec apa rece - apa calda, consum minim de apa (dispozitive tip "dispersor" sau "perlator")

La reteaua de conducte se verifica:

etanseitatea conductelor si armaturilor;depistarea scurgerilor de apa

existenta izolatiei termice pe conductele de distributie a apei calde; evaluarea starii izolatiei termice

existenta si functionalitatea apometrelor pentru apa rece si a contoarelor de energie termica pentru apa calda pe bransamentul cladirii si la nivelul consumatorilor individuali

sistemul de recirculare a apei calde menajere

existenta aparaturii de masura si control pentru cunoasterea parametrilor instalatiei (termometre pe apa rece si apa calda, manometre)

10.2.2.4. Controlul instalatiilor electrice

La instalatiile electrice de iluminat se verifica:

compatibilitatea iluminatului (incandescent, fluorescent, cu vapori de sodiu) cu destinatia īncaperilor si tipul activitatii

daca toate corpurile de iluminat si toate lampile (sursele de lumina) sunt īn functiune

gradul de murdarire cu praf al copurilor de iluminat si a suprafetelor reflectante

montarea corpurilor de iluminat la īnaltime corespunzatoare fata de planul de lucru

necesitatea prevederii unor sisteme de iluminat local, īn functie de specificul activitatii din īncaperi

nivelul de iluminare realizat īn īncaperi si comparare cu nivelul de iluminare necesar, prevazut de norme

pozitia īn īncapere a īntrerupatoarelor/comutatoarelor si numarul lor, īn scopul aprecierii posibilitatii de sectorizare a iluminatului

existenta īntrerupatoarelor cu variator (care permite reglarea fluxului luminos) si a sistemelor automate de comanda a iluminatului cu senzori actionati de lumina naturala sau cu senzori de prezenta

existenta automatelor pentru īntreruperea iluminatului īn spatii cu ocupare pasagera (casa scarilor, coridoare)

existenta senzorilor de lumina pentru actionarea iluminatului exterior

10.3. Exploatarea instalatiilor

Exploatarea instalatiilor se face īn conformitate cu normativele specializate pentru domeniile respective [2], [4], [5], [7].

Din punctul de vedere al economiei de energie exploatarea instalatiilor urmareste doua obiective majore:

Obiectivul 1: functionarea instalatiilor astfel īncāt energia furnizata la consumatori sa nu depaseasca cerintele evitarea risipei

Obiectivul 2: functionarea utilajelor din componenta instalatiilor cu randamente energetice cāt mai mari eliminarea pierderilor

Obiectivul 1 se realizeaza, īn principal, prin "reglarea īn timpul functionarii". Pentru instalatiile de īncalzire centrala, de exemplu, aceasta īnseamna acordarea permanenta a parametrilor agentului termic cu cerintele consumatorilor,  corespunzator cerintelor climatice, urmarind realizarea temperaturilor prescrise īn īncaperi.

Reglarea parametrilor agentului termic se face, de regula, central, la sursa de producere a caldurii (cazanul din centrala termica, schimbatorul de caldura din punctul termic), completata cu reglajul local, la consumatorii de caldura (termostatarea corpurilor de īncalzire etc.).

Reglarea furnizarii caldurii se face pe baza graficelor de reglaj, utilizānd una din urmatoarele modalitati:

reglaj calitativ (variatia temperaturii agentului termic)

reglaj cantitativ (variatia debitului agentului termic)

reglaj mixt (combinat, calitativ si cantitativ)

Īn figura 10.1. se prezinta un exemplu de grafic de reglaj calitativ, corespunzator urmatoarelor conditii:

temperatura exterioara conventionala de calcul: qe = -150C

temperatura interioara conventionala de calcul: qe = 200C

calm eolian

īncalzirea se face cu radiatoare (m = 0,33)

temperatura nominala a agentului termic pe conducta de ducere:

Td = 950C

idem, pe conducta de īntoarcere: Tī = 750C

Graficul de reglaj calitativ stabileste temperaturile agentului termic pe conducta de ducere si de īntoarcere, īn functie de temperatura exterioara; graficele de reglare se īntocmesc pentru fiecare zona climatica determinata de temperatura exterioara de calcul (conform SR 1907-1), tinānd cont si de efectul vāntului asupra cladirii.

Reglarea manuala a regimului de furnizare a caldurii, pe baza graficelor de reglare se face prin actionarea asupra organelor de reglare, dupa citirea de catre personalul de exploatare, la anumite intervale de timp, a temperaturilor exterioare. Pe baza acestor temperaturi se citesc din graficul de reglare temperaturile necesare ale agentilor termici (ducere, īntoarcere) si se efectueaza corectiile necesare, actionānd asupra vanelor, arzatorului cazanului etc.

Manevrele efectuate si parametrii cititi se noteaza īn Registrul de exploatare.

Valoarea efectiva a temperaturii de īntoarcere a agentului termic nu trebuie sa prezinte abateri mai mari de 20C fata de valoarea indicata īn graficul de reglare.

Īn cazul reglarii automate a functionarii instalatiei de īncalzire (situatie de adoptat cu prioritate), curbele de reglare se introduc īn memoria regulatorului electronic care comanda functionarea centralei termice.

Īn perioadele de tranzitie dintre sezonul rece si sezonul cald - si viceversa -, īn scopul evitarii supraīncalzirii cladirilor si implicit a risipei de caldura se foloseste īncalzirea cu intermitenta, reglarea furnizarii caldurii adaptāndu-se īn consecinta.


Fig. 10.1. - Grafic de reglaj calitativ

Obiectivul 2, respectiv functionarea utilajelor (cazane, pompe, ventilatoare) cu randamente energetice cāt mai mari, se realizeaza, atāt prin eliminarea cauzelor din instalatie care provoaca functionarea utilajului cu consum mare de energie, cāt si prin actionarea asupra performantei energetice, intrinseci, a utilajului respectiv.

Se trec īn revista, īn continuare, pe tipuri de instalatii, o serie de cauze care pot apare īn exploatare si care au ca efect functionarea cu consumuri energetice suplimentare; daca nu sunt eliminate, conduc la scaderea eficientei energetice a instalatiei.

Instalatii de īncalzire centrala

reteaua de conducte: neechilibrata hidraulic; conducte obturate; armaturi blocate; termoizolatie lipsa; pierderi de agent termic prin neetanseitati

pompele de circulatie: debit de apa mai mare decāt necesar, rezistente hidraulice suplimentare nejustificate (vane īnchise etc.), punctul de functionare pe curba caracteristica nu este  īn zona de randament maxim, deficiente mecanice care reduc randamentul pompei

cazanele de īncalzire: cazane vechi, care nu se īncadreaza īn cerintele minime privind randamentul (h > 90 % - combustibil gazos, h > 89 % - combustibil lichid, h > 80 % - combustibl solid; cazane, care īn exploatare la sarcina partiala au o scadere a randamentului cu mai mult de 3 % fata de randamentul la conditii nominale)

statia de dedurizare a apei de adaus: lipsa sau nefunctionala, nu pot fi preīntāmpinate depunerile de piatra pe suprafete de schimb de caldura (cazane, corpuri de īncalzire, schimbatoare de caldura)



aparatura de monitorizare a parametrilor instalatiei (AMC) si sistemul de reglare automata: lipsa sau defecte

Instalatii de ventilare

reteaua de canale: neechilibrata aeraulic; pierderi de aer prin neetanseitati; organe de reglare (clapete, jaluzele) blocate īn pozitia īnchis; priza de aer proaspat obturata; corpuri straine īn interiorul canalelor; rugozitate mare a peretilor interiori; viteze mari ale aerului pe canale

filtrul de praf: colmatat (rezistente aeraulice mari)

ventilatorul: parametrii punctului de functionare (debit-presiune) nu corespund conditiilor de proiect; lipseste sistemul de reglaj pentru adaptarea regimului ventilatorului la cerintele utilizatorilor (variator de turatie etc.); racordare neadecvata, pe aspiratie si refulare, la tubulatura; randament de functionare scazut

recuperatorul de caldura/frig din aerul evacuat: lipsa

bateriile de īncalzire/racire a aerului: sectiune de trecere a aerului redusa (lamele īndoite, corpuri straine); piese speciale neadecvate pentru racordarea la tubulatura

aparatura de monitorizare a parametrilor instalatiei: lipsa

Instalatii de apa calda menajera

reteaua de conducte: pierderi de apa prin neetanseitati; termoizolatie lipsa; nu se face recircularea apei calde

armaturi sanitare: pierderi de apa la pozitia īnchis; consum specific mare de apa la utilizare; reglare dificila a debitului si temperaturii de utilizare a apei

schimbatoare de caldura si boilere: depuneri de piatra pe suprafetele de schimb de caldura; lipsa controlului temperaturii de preparare a apei calde

contoare: lipsa contoare de energie termica

pompe: rezistente hidraulice suplimentare (vane īnchise etc.); punctul de functionare pe curba caracteristica nu este īn zona de randament maxim; nu se poate reduce debitul īn perioadele cu consum redus; lipseste automatizarea regimului de functionare; deficiente mecanice care reduc randamentul pompei

Instalatii electrice de iluminat

corpuri de iluminat: numarul si tipul corpurilor de iluminat nu este bine ales; corpurile de iluminat au lampi cu eficacitate luminoasa scazuta; corpurile de iluminat nu sunt curatate de praf; nu se foloseste iluminatul local

sisteme automate de actionare a iluminatului: lipsesc īntrerupatoare cu senzori de prezenta, comutatoare cu variatoare pentru reglarea fluxului luminos din īncapere īn functie de aportul de lumina naturala etc.

10.4. Intretinerea cladirii si instalatiilor aferente

Īntretinerea cladirii si instalatiilor aferente trebuie sa urmareasca mentinerea performantelor acesteia referitoare la igiena, sanatate, siguranta etc., totodata prin īntretinerea cladirii trebuie sa se combata fenomenele de degradare a cladirii si de uzura a instalatiilor, care pot conduce la scaderea performantei energetice pe ansamblul cladirii.

Activitatea de īntretinere cuprinde: īntretinerea curenta, reviziile si reparatiile.

10.4.1. Operatiuni de īntretinere curenta a constructiei

Īntretinerea curenta a partii de constructie a cladirii asigura prezervarea calitatii de izolare termica a acesteia.

Operatiuni de īntretinere:

repararea pavimentelor si trotuarelor din jurul cladirii pentru īndepartarea apelor provenite din precipitatii si eliminarea infiltratiilor

refacerea soclurilor cladirii

uscarea subsolurilor

controlul acoperisului si terasei pentru eliminarea cauzelor de infiltratie a apelor pluviale

curatarea, refacerea sau completarea finisajelor peretilor exteriori

ventilarea corespunzatoare a īncaperilor cu exces de umiditate

completarea ochiurilor de geam lipsa la ferestrele si usile exterioare

etansarea rosturilor la tāmplaria exterioara

vopsitorii la tāmplaria ferestrelor si usilor exterioare

remedieri la dispozitivele de īnchidere ale ferestrelor si usilor exterioare; reglarea dispozitivelor de īnchidere automata a usilor de acces īn cladire

10.4.2. Operatiuni de īntretinere curenta la instalatia de īncalzire

Prin īntretinerea corespunzatoare a instalatiilor de īncalzire se poate preīntāmpina scaderea eficientei energetice a acesteia īn exploatare.

Operatiuni de īntretinere:

curatarea de praf a corpurilor de īncalzire si a elementelor auxiliare (grile, masti); asigurarea ca cedarea de caldura a corpului de īncalzire nu este īmpiedicata

verificarea functionarii normale a robinetului de radiator (robinet cu dublu reglaj sau robinet cu termostat)

refacerea etansarilor defecte la fitinguri si armaturi, īnlocuiri de garnituri si suruburi defecte

remedieri la termoizolarea conductelor

spalarea conductelor colmatate (la interior)

fixarea suporturilor slabite la conducte, corpuri de īncalzire, pompe etc.

refacerea etanseitatii canalului de evacuare a gazelor de ardere de la cazan si a cosului de fum

curatarea de fum a suprafetelor de īncalzire ale cazanului si a tubulaturii de evacuare a gazelor de ardere

curatarea arzatorului cazanului (duzele si tubul de flacara)

īnlocuirea presgarniturilor la pompe, ungerea rulmentilor, schimbarea uleiului de lagar

curatarea depunerilor de namol sau piatra la boilere, schimbatoare de caldura, corpuri de īncalzire, separatoare de namol

verificarea functionarii corecte a aparatelor de masura si control (termometre, manometre, contoare), īnlocuirea celor defecte sau reetalonarea lor de catre unitati specializate

identificarea principalilor consumatori, circuite functionale si utilaje prin prevederea de etichete

actualizarea instructiunilor de exploatare a instalatiei de īncalzire

prevederea de indicatoare de avertizare a accesului oprit pentru persoanele neautorizate (īn centrala termica, la punctele de distributie, la contoare etc.)

10.4.3. Operatiuni de īntretinere curenta la instalatiile de ventilare

Operatiuni de īntretinere:

la ventilatoare:

verificarea echilibrarii rotorului; ungerea lagarelor si rulmentilor; alinierea saibelor, rotilor de transmisie si a motoarelor de antrenare; īntinderea uniforma a curelelor de transmisie; strāngerea suruburilor si a piulitelor sistemului de fixare a ventilatorului pe suport; īnlocuirea burdufurilor de racord de pe refulare si aspiratie

la filtrele de aer:

curatarea periodica a filtrelor prin spalare, scuturare etc.; īnlocuirea filtrelor colmatate care nu se mai pot reutiliza; verificarea sistemului de avertizare a colmatarii filtrului

la organelor de reglare (clapete, jaluzele):

ungerea partilor mobile; īnlocuirea bucselor si lagarelor gripate; strāngerea suruburilor slabite; īndreptarea jaluzelelor īndoite

la gurile de refulare sau absortie:

curatarea suprafetelor de refulare sau absorbtie, eliminarea corpurilor straine; ungerea elementelor mobile si strāngerea suruburilor slabite; refacerea etansarilor fata de tubulatura; verificarea functionalitatii gurii de aer

la canalele de distributie a aerului:

refacerea etanseitatii la īmbinarile tronsoanelor; verificarea starii izolatiilor termice si acustice; fixarea suporturilor slabite, īnlocuirea suporturilor elastice deteriorate

10.4.4. Operatiuni de īntretinere curenta la instalatiile de apa calda

menajera

Operatiuni de īntretinere:

refacerea etansarilor defecte la fitingurile si armaturile retelei de conducte, īnlocuirea garniturilor sau materialelor de etansare

remedieri la termoizolatia conductelor si aparatelor

repararea sau īnlocuirea armaturilor sanitare defecte de la obiectele sanitare

curatarea depunerilor de namol sau piatra la boilere, schimbatoare de caldura, rezervoare

verificarea functionarii corecte a aparatelor de masura si control (termometre, manometre, apometre)

īnlocuirea presgarniturilor la pompe, ungerea rulmentilor, schimbarea uleiului de lagar

strāngerea suruburilor si a piulitelor sistemului de fixare pe suport a pompelor

10.4.5. Operatiuni de īntretinere la instalatiile electrice de iluminat

Operatiunile de īntretinere la instalatiile electrice de iluminat urmaresc mentinerea iluminatului la un nivel acceptabil pentru utilizatori, corespunzator tipului de activitate din īncapere.

Este stiut faptul ca nivelul initial de iluminare produs de un sistem de iluminat scade permanent īn timpul functionarii, din cauze multiple: reducerea fluxului luminos al sursei, murdarirea corpului de iluminat, reducerea reflectantelor suprafetelor īncaperii etc. [6]. Desi consumul de energie al sistemului de iluminat ramāne practic acelasi, efectul util este din ce īn ce mai redus, īn timp.

Remedierea acestei situatii se realizeaza prin operatii de īntretinere curenta a sistemului de iluminat.

Operatiuni de īntretinere curenta:

curatarea suprafetelor difuzante si reflectante ale corpurilor de iluminat

schimbarea lampilor arse

īnlocuirea surselor luminoase (lampilor) care nu mai functioneaza īn parametrii normali, la intervale de timp bine stabilite, conform unui program

montarea īn corpurile de iluminat a unor lampi cu eficacitate luminoasa ridicata si consum energetic redus

curatarea de praf a suprafetelor reflectante din īncapere; refacerea finisajelor

verificarea si īnlocuirea elementelor defecte din aparatajul anex (mecanic si electric) al corpului de iluminat

reparatii si īnlocuiri la aparatele de mica comutatie: īntrerupatoare, comutatoare, butoane

verificarea functionarii sistemelor de actionare automata a iluminarii si remedierea defectiunilor īntrerupatoarele cu senzori de prezenta, īntrerupatoarele gen "automat de scara" etc.

Bibliografie

MP 013-02. Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitate termica a cladirilor si instalatiilor aferente. Buletinul Constructiilor nr.5/2002.

I 13/1-02. Normativ pentru exploatarea instalatiilor de īncalzire centrala. Buletinul Constructiilor nr.14-15/2003.

GP 051-2000. Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici. Colectia Normative si reglementari īn constructii - instalatii, nr.14, Editura ARTECNO.

I 5/2-98. Normativ privind exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare. Colectia INCERC, nr.105-106/2000.

I 9/1-96. Normativ privind exploatarea instalatiilor sanitare. Colectia Normative si reglementari īn constructii - instalatii nr.9, Editura ARTECNO.

Manualul de instalatii. Volumul E, Instalatii electice, Editura ARTECNO, 2002.

NP I 7-02. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pāna la 1000 Vc.a. si 1500 Vc.c. Brosura ICECON, 2002.

Energy efficiency in buildings. CIBSE Guide, London, 1998.










Document Info


Accesari: 6860
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )