Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Indesirea retelei geodezice prin intersectii unghiulare, proiectarea lucrarilor, intocmirea planului de observatii, masuratori in teren

Arhitectura constructii


Indesirea retelei geodezice prin intersectii unghiulare, proiectarea lucrarilor, intocmirea planului de observatii, masuratori in teren. Determinarea coordonatelor prin intersectii inainte, intersectii inapoi, intersectii combinate, intersectii la limita. Precizia intersectiilor unghiulare.



Pentru ridicarea detaliilo 818h75i r topografice este necesara crearea unei retele de osatura cu un numar suficient de puncte .

Determinarea acestor puncte de ordin inferior se face prin indesirea retelelor de ordin superior.

Prima operatiune care se face pentru indesirea unei terele geodezice este recunoasterea terenului pentru a identifica punctele caracteristice ale acestuia (limite, relief cai de comunicatii, zone acoperite).

Este bine ca aceasta operatiune sa se faca cu ajutorul unei harti la scara mare (1:20.000).

Pe aceasta harta se face chiar din birou un anteproiect de amplasare a punctelor alegand locul aproximativ (probabil) de amplasare a punctelor si destinatia acestora.

In faza urmatoare pe teren se va verifica daca punctele alese in birou sunt bine pozitionate si se va alege pozitia exacta a acestor puncte respectandu-se urmatoarele conditii:

- punctele alese sa fie accesibile si stationabile,

- sa fie pe teren fix si sanatos,

- sa aiba vizibilitatile necesare pentru ca punctul sa poata fi determinat,

- sa aiba vizibilitatile necesare pentru a ajuta la determinarea altor puncte

- sa poata sprijini ridicarile de detalii din jur,

A treia faza o constituie realizarea unei schite a vizelor adica in timpul recunoasterii din teren se face o schita a vizibilitatilor din fiecare punct ales, cautandu-se in primul rand vizibilitatea catre punctele vechi de ordin superior.

In functie de situatia din teren se pot alege diferite metode de indesire (prin intersectii inainte, inapoi, combinate sau la limita, intersectii speciale- Collins, Hansen, Marek.)

INTERSECTIA INAINTE - este una din metodele de indesire a retelei geodezice de sprijin pentru realizarea careia trebuie ca punctele de triangulatie cunoscute sa fie stationabile si din fiecare punct cunoscut sa se poata masura valorile unghiulare spre celelalte puncte cunoscute si spre pinctul necunoscut.

Pentru realizarea unei intersectii inainte se au in vedere urmatorii pasi:

- se aleg punctele vechi ce vor fi folosite si se obtine inventarulde coordonate

- se stabileste numarul de serii in tur de orizont ce vor fi executate in teren

- in teren se executa masurarea punctului nou

- se masoara in tur de orizont toate valorile unghiulare orizontale necesare determinarii unghiurilor a si b

Pentru faza de calcul

- se face compensarea valorilor unghiulare ale turului de orizont

- se calculeaza din coordonate orientarile intre punctele cunoscute

Se calculeaza apoi orientarile catre punctul nou

F AP = FAB + b

F BP = FBC + b

F CP = FCA + b

Apoi din scrierea ecuatiilor dreptelor AP, BP, CP, se pot considera doua cate doua ecuatii si se obtin ca solutiile coordonatelor x si y, ale punctului nou P.

Pentru verificare se aleg doua cate doua , toate ecuatiile dreptelor si se calculeaza x si y,

Cele mai favorabile intersectii se realizeaza din directii care se intretaie sub un unghi apropiat de 100 grade )punctele vechi se aleg in cel putin 3 cadrane).

INTERSECTIA INAPOI - este o metoda de indesire a retelei de sprijin care se foloseste in cazurile in care punctul care trebuie determinat nu poate fi vizat din trei directii (din trei puncte) cunoscute (punctele vechi nu sunt stationabile) dar din punctul nou exista vizibilitate catre aceste puncte.

Pentru realizarea intersectiei se stationeaza pe punctul vechi si se vizeaza in tur de orizont cel putin trei puncte de coordonate cunoscute.

Dupa compensarea si reducerea la 0 a valorilor unghiulare masurate intre punctul P si punctele cunoscute ABC ce trece la calculul coordonatelor.

Pentru calculul coordonatelor este necesara calcularea orientarilor A-P, B-P,  C-P.

Metoda Delambre dupa orientarea primei directii

Se foloseste pentru cazul cand unghiurile sunt cuprinse intre urmatoarele valori a = 40-160g , b = 70-160g sau d = 240 -360g,

Se observa ca   F CP = FAP + a

F BP = FAP + b

Pentru determinarea orientarii F AP se scriu ecuatiile dreptelor P-A, P-B, -P-C, si se rezolva sistemul.

Dupa obtinerea orientarilor A-P, B-P, C-P, se trece la calculul coordonatelor punctului nou prin intersectiae inainte.

Metoda Delambre dupa orientarea celei de a doua directii (directiei de mijloc)

Se foloseste in cazul cand a este apropiat de 100g iar b de cvaloare apropiata de 200g.

Pentru calculul orientarii primei directii nu se poate aplica nici un aformule (functiile trigonometrice ar avea valori extreme),

In acest caz unghiurile se vor masura in teren astfel;

Iar F AP = FBP -a

F CP = FBP + b

Din sistemul de ecuatii format din ecuatiile dreptelor AP, BP, CP, se va obtine orientarea BP.

Dupa obtinerea orientarilor se trece la calculul coordonatelor punctelui nou prin intersectie inainte.

INTERSECTIE LATERALA- este o metoda de dereminare a coordonatelor punctelor, combinata intre metoda intersectiei inainte si metoda intersectiei inapoi.

Metoda foloseste atat vize orientate de la punctele vechi de coordonate cunoscute spre punctul nou de determinat, ca la intersectia inainte, cat si vize date din punctul nou de determinat spre punctele vechi de coordonate cunoscute, ca la intersectia inapoi,

In cazul din figura sunt stationabile punctele A si C iar punctele B si D nu permit stationarea.

Punctele A,B,C,D, sunt marcate si semnalizate, au fost recunoscute si identificate pe teren,

Exista vizibilitate reciproca doar intre punctele vechi A si P, iar intre punctele C si P exista vizibilitate doar de la C si P,

Daca am aincerca determinarea coordinatelor punctului P prin intersectia inapoi folosind unghiurile a si b masurate in teren, determinarea nu ar avea nici un control deoarece din P nu se poate viza si al patru-lea punct C.

Prin procedeul intersectiei inainte am obtine rezultate nesatisfacatoare deoarece unghiul de intersectie a vizelor AP si CP este obtuz.

Pentru calculul intersectiei se urmaresc urmatorii pasi:

- obtinem unghiul de orientare al statiai a cu care se calculeaza F AP

- calculam orientarea inversa F PA = FAP 200g

- calculam orientarile F PB   si F PD

F PB = FPA - a b - 400g

F PD = FPA - a

- calculam orientarile inverse

F BP = FPB 200g

F DP = FPD 200g

- determinarea coordonatelor punctului nou P - se utilizeaza procedeul intersectiei inainte

- pentru verificarea coordonatelor acestea de determina prin combinatii diferite (folosind punctele A si B , A si D etc,)

INTERSECTII LA LIMITA - se intelege determinarile efectuate din cel mai mic numar de vize posibile.

Intersectii la limita ar fi: intersectia inainte efectuata doar din doua vize, intersectia inapoi din trei vize sau intersectia combinata cu o singura viza reciproca si un singur unghi masurat in punctul nou.

Desi aceste intersectii sunt perfect definite din punct de vedere matematic, in topografie ele sunt privite cu rezerve deoarece lipseste un control efectiv, o verificare de ansamblu inclusiv a masurarii unghiurilor in teren.

Datorita acestor neajunsuri intersectiile la limita se vor folosi numai ca ultima solutie si numai daca instructiunile o permit.

PRECIZIA INTERSECTIILOR- eroarea de derminare a unui punct este generata in ansamblu de eroarea de masurare a unghiurilor si de eroarea de pozitie a punctelor retelei de sprijin

Ambele categorii de erori afecteaza de fapt direct sau indirect, orientarile vizlor folosite la intersectie.

Practic verificarea determinarii unui punct de intersectie se face comparand rezultatele obtinjte din diferite combinatii de vize ci o toleranta. Aceasta toleranta se stabileste in functie de ansamblul erorilor, avand o valoare aproximativa egala cu cea apropiata prin calcule si triunghiul de eroare al intersectiilor.

La noi se considera ca bune coordonatele obtinute din diferite combinatii in care rezultatele nu difera mai mult de 10-15 cm.

Pozitia cea mai probabila se ia practic ca medie a coordonatelor obtinute din combinatiile folosite.

Precizia intersectiilor creste in general cu numarul vizelor de determinare , cu al celor e orientare si cu cel al vizelor reciproce in cazul intersectiei combinate.


Document Info


Accesari: 5296
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )