Procesul tehnologic la montarea blocului de usa intr-un canat

Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova

Scoala Profesionala Razeni raionul Ialoveni

Procesul tehnologic la montarea blocului de usa intr-un canat

I. Introducere

Din cele mai vechi timpuri, lemnul este folosit pe larg in comers ca materie cu multe calitati pretioase: are o rezistenta mecanica mare, conductibilitatea termica redusa, greutatea lemnului, se prelucreaza usor, se fixeaza bine in cuie si e rezistent la actiunea acizilor, sarurilor si a uleiurilor. Fiind exploatate normal constructiile din lemn sunt durabile si se pastreaza timp indelungat. In present lemnul se foloseste l 242d34c a construirea tuturor tipurilor de cladiri industriale, de case de locuit, cladiri sociale agricole, localuri, provizorii, tabere de vara, magazine si la construirea imprejmuirea chelilor. In zilele noastre principalele obiecte de timplarie si dogarie se fabrica la intreprinderile de prelucrarea lemnului. In constructii lemnul se imparte: in lucrari de timplarie si lucrari de dogarie. Din lucrari de dogarie fac parte executarea peretilor importante, peretilor despartitor, capriorii fermelor, constructia grizilor sarpantei dimensiunilor. Iar din lucrarile de timplarie confectionarea ferestrelor, usilor, panourilor si mobile. Toate aceste lucrari de timplarii sint executate la intreprinderi de prelucrarea a lemnului unde procesele principale de executarea constructiilor din lemn sunt automatizarea cit si pe esantiere sint folosite cit manuale si intrumentele electrice.

Procesul tehnologic la montarea tocului de usa

in procesul de montarea a blocului de usa avem nevoie de urmatoarele intrumente: creion, metru, coltar, ciocan, topor, bula cu aer, ferestrau, ata de cuie, furtunul cu apa, ata cu greutate.

Creionul: se foloseste pentru insemnarea masurarii pe toc, atit si pentru insemnare pe foaie.

Metu: metrul este folosit pentru masurarea dimensiunilor atit a blocului cit si a partilor de latime si pe inaltime si grosime.

Coltaru: coltarul este folosit pentru trasarea liniilor pe bare cit de a afla unghiul la coltul tocului.

Ciocanul: ciocanul este folosit pentru baterea cuilor, a penelor, cu ajutorul lui miscam tocul atit in partea de jos cit si cea de sus.

Ata cu greutate: este folosita pentru verificarea orizontalitatii atit a peretilor cit si a tocului.

Toporul: toporul este folosit chiar si la baterea cuielor, si la cioplirea penelor atit a peretelui iesit in afara, daca peretele e zidit din chirpici.

Nivela bula cu aer: bula cu aer este folosita pentru verificarea orizontalitatii cit si a verticalitatii sub unghi de 45 de grade

Ferestraul: ferestraul este folosit pentru taierea penelor, retezarea lor.

Ata: ata ne foloseste la verificarea pe diagonala

Cuiele: Cuiele ne folosesc pentru intarirea atelor de ele.

Furtunul cu apa: furtunul e folosit la mutarea unui punct depe un perete pe altul.

Cind avem montat un bloc de usa intii controlam cum a fost cladit peretele, catam cel mai din afara colt apoi pregatim tocul, se indreapta unghiul de 90 de grade, el poate fi verificat cu coltarul sau cu ruleta pe diagonala apoi se prind in cuie cu sipci la colturi, cuiele nu se bat definitiv,apoi se pregatesc penele, se monteaza pe pene se insaila si se verifica cu nivele bula cu aer . Bula are talpa ei de baza, se aseaza pe partea barei N1 pe faliti, adica pe pragul tocului apoi verificam tocul pe orizontal si se insaila cu pene, penele se prind la colturi apoi se bat in coltul tocului strict pe falit cite o tinta, de floarea cuielor pe diagonale se intind ate apoi se imparte tocul strict in jumatate si tot de floare se baga ata cu greutate toate atele trebuie sa se intersecteze strict la centru daca atele nu se intersecteaza tocul n-a fost montat corect. Tocul poate fi intarit cu lut, cu ciment, sau material spumant, in cazul cind se intareste cu material spumant se pune o bucata de lemn din faliti in faliti si pot fi puse intr-o cherestea sau in doua pentru tocul a nu face bare burden se monteaza usa si se controleaza daca tocul a fost montat corect . Usa se deschide si ea trebuie cum o pui, asa sa stea, sa nu se inchida sau se deschida atunci tocul a fost montat corect.

Masini de indreptat

Constructia masinii : masinile de indreptat se deosebesc dupa latimea maxima a piesei de prelucrat : 250 mm, 400 mm, 630 mm. Dupa numarul mecanismelor de taiere, masinile se impart in masini unilaterale bilaterale. Pe masinile laterale se frezeaza concomitant doua fete a semifabricatului ; una din fete si cantul. Dupa tipul de avans a materialului de prelucrat se deosebesc masini cu avans manual si masini cu avans mecanic, avansul mecanic se realizeaza cu ajutorul unui mecanism anexat de alimentarea automata sau al unui mecanism de alimentare cu transportor incorporate in masina. Pentru colectarea si evitarea aschiilor si praful masinilor sunt utilate cu colectoare de aschii care se conecteaza la sistemul exterior al fabricii. Pe batiul 1 in forma de cutie sunt montati : arborele portcutit, masa anterioara, masa posterioara, si rigla de ghidaj. Arborele portcutit este instalat pe rolment si primeste miscarea de la un motor electric prin intermediul unei transmisii prin curele. Motorul electric este instalat pe o placa de fixare amplasata inauntrul batiului.Pentru oprirea rapida a arborelui portcutit este prevazuta o frina actionata de un electromagnet. Pentru schimbarea grosimii stratului de prelucrare masa anterioara se poate deplasa in inaltime relativ la arborele portcutit.

Masa posterioara este destinata pentru bazarea precisa a fetei prelucrate a piesei. Aceasta masa poate fi atit nereglabila, adica fixata rigid la masina, cit si reglabila in inaltime. Prezenta mecanismului de reglare faciliteaza reglarea masinii. Rigla de ghidaj este destinata pentru bazarea laterala precisa a semifabricatului. Ea poate fi inclinata spre suprafata de lucru a mesei deplasata pe latimea masinii. Zona de lucru a arborelui portcutit este inchisa pe dispozitivul de protectie in forma de evantai. Masina de indreptat biaterala cu arbori orizontal si vertical este destinata pentru frezarea concomitenta a fetei si a canatului semifabricatului. Spre deosebire de masina de indreptat unilaterala ea este utilizata suplimentar cu un cap vertical de indreptat unilaterala canturi si cu doua rigle de ghidaj : anterioara si posterioara. Rigla anterioara se poate regla relativ la cap la grosimea stratului de prelucrare. Capul de indreptat canturi este antrenat in rotatie de un motor electric individual fixat pe o consola in spatele masinii. Materialul de prelucrat este avansat de rolele rotative ale mecanismului de avans automat. Masina de indreptat cu transportor incorporat este dotata cu un mecanism de alimentare cu transportor. Acesta este

executat in forma de lant fara sfirsit asezat pe roti de lant dintre care una este actionata. La elementele lantului sint fixate dispozitive metalice ascutite si arcuite de prindere pentru o cuplare fiabila cu semifabricatul. Mecanismul de avans este instalat pe doua montatii si se poate deplasa in inaltime de la un motor electric separat prin intermediul a doua angrenaje din care unul elicoidal, iar altul mecat.

Reglarea masinilor

Reglarea include instalarea cutitelor in arborele portcutit, reglarea pozitiei meselor, riglei de ghidaj si mecanismul de avans. In arborele portcutit se instaleaza numai cutitele pregatite corect. Ele trebuie sa fie ascutite, echilibrate si compensate inainte de a instala cutitele in arborele portcutit se executa urmatoarele : se deconecteaza intrerupatorul de intrare ; mecanismul de avans automat se roteste in pozitia de repaos sau se ridica suportul mecanismului transportorului de avans;

1 Rigla de ghidaj se deplaseaza in pozitia extrema din dreapta ;

2 Masa anterioara se coboara in pozitia extrema ;

3 Arborele portcutit se fixeaza cu ajutorul dispozitivului de blocare.

Suruburile de fixare a cutitelor se dessurubeaza, cutitele tocite se extrag. Canalele din corp si penele se curata de aschii, praf si rasina si se extrag. Cutitele se instaleaza in arborele portcutit in asa fel ca taisul sa depaseasca muchia penei de stringere. Petru obtinerea preciziei necesare de instalare se folosesc dispozitive de controlare. Arborele se roteste manual si stabilind de fixare, pozitia cutitului se schimba in asa fel, ca muchia lui aschietoare sa atinga prisma.Surubul cel mai apropiat de prisma se stringe usor. Schimbind bazarea prismei, se verifica pozitia celuilalt capat al cutitului. Pozitia cutitului se regleaza in asa fel, ca muchia acestuia sa fie dispusa pe toata lungimea indentie relativa la prisma, la fel se regleaza si cutitele urmatoare. Cutitele se fixeaza defenitiv cu suruburi, intre cutite si falcile corpului interstitiul nu se admite. Calitatea instalarii cutitelor se controleaza dupa efortul de rotire manuala a arborelui portcutit si dupa sunetul care se produce la contactul intre cutite si suprafata de lucru a sablonului. In unele cazuri pentru obtinerea preciziei de instalare necesara se foloseste un sablon scoaba executat in forma de C.

Scoaba este utilata cu regimul de bazare cu ajutorul caruia se instaleaza pe arboreal portcutit. Sablonul se regleaza in prealabil.

Cu ajutorul surubului opritorul de bare se regleaza in asa fel , ca sa fie asigurata depasirea optima a cutitului relative la corp. La reglarea taisului fiecarui cutit este pus in contact cu opritorul de bare. Deplasind scoaba de-a lungul arborelui portent se asigura paralelismul cutitelor la corpul arborelui. Dispozitivul cu comparator este alcatuit din corp cu placi rectificate cu precizie in care este fixat comparatorul cu cadran circular. Dispozitivul se instaleaza pe masa posterioara in asa fel, ca opritorul sa atinga taisul cutitului. Pozitia cutilui in corp se regleaza folosind in acast scop scara comparatorului. Dispozitivul permite instalarea cutitelor pe o circumferinta de taiere cu o eroare de pina la 0,02 mm cu o asigurare concomitenta a paralelismului si a depasirii cutitelor relative ea supragata de lucru a mesei posterioare. Dupa stringerea definitive a suruburilor de distantare este posibila deplasarea cutitelor. Din aceasta cauza justetea instalarii se mai verifica inca o data.

Masa posteriara se instaleaza in asa fel, ca suprafata ei de lucru sa fie tangenta la circumferinta, descrisa de muchiile aschietoare ale cutitelor sau sa fie situate cu 0.02….0,03 mm mai jos de aceasta circumferinta. Daca reglarea arborelui portcutit se foloseste un sablon de control (o rigla de control), atunci cutitele vor fi asezate pe tangenta. Daca la reglare se foloseste un aparat de instalare si de control care se bazeaza pe suprafata cilinditrica a corpului arborelui portcutit, acest caz este necesara reglarea in inaltimea pozitiei mesei posterioar. Masa se regleaza prin rotirea axilor cu excentric cu ajutorul piulitei pirn intermetiul tractiunilor cu surub, iar precizia instalarii se controleaza cu un sablon de control sau cu un aparat cu comparator. La prelucrarea pieselor primatice(riglelor) rigla de ghidaj se amplaseaza in asa fel , ca distanta de la capatul din stinga al arborelui portcutit sa fie ceva mai mare decit latimea semifabricatului de prelucrat. Pe masura tocirii cutitelor rigla se deplaseaza la dreapta, iar piesele se prelucreaza cu acea parte a arborelui portcutit, ale carei cutite inca nu sa tocit. La prelucrarea pieselor cu fete adiacente perpendiculare rigla se amplaseaza in asa fel, ca unghiul intre suprafata ei de lucru si arboreal portcutit sa fie optuz.

Riglele de ghidaj ale unei masini de indreptat bilaterale indeplinesc aceleasi functii ca si mesele anterioare si posterioare. Riglele se regleaza relative la capatul de indreptat cautarii cu ajutorul manetei, iar grosimea stratului de prelucrare se stabileste dupa indicatiile scarii fixate pe batici.

Alimentatorul automat sau mecanismul de alimentare cu transportor se regleaza cu inaltimea cu ajutorul rotii de mina in functie de grosimea semifabricatelor de prelucrat. Distanta de la suprafata de lucru a mesei anterioare pina la rolele de avansare (bolturile transportului) trebuoie sa fie cu 2… 3 mm mai mica decit grosimea semifabricatului. Alimentatorul automat se amplaseaza deaspura arborelui portcutit in asa fel ca prima rola de acansare sa se afle deasupra mesei anterioare la o distanta de 50- 60 mm de la arboreal de portcutit, iar celelalte role- deasupra mesei posterioare. Alimentatorul automat se orienteaza relative la rigla de ghidaj in asa fel. Ca rololo se nu fie paralele cu axa arvorelui portcutit(unghiul este egal 1…3 grade), in care scop alimentaturul automat se roteste in jurul axei verticale.o astfel de amplasare a rolelor de avansare permite stringerea semifabricatului in rigla de ghidaj si ibmunatateste conditiile de bazare a acestuia. Apasarea exercita asupra semifabricatului de catr elementele de acansare trebuie sa fie suficienta ca sa permita patinarea semifabricatului in timpul acansarii. O apasare excesiva contribuie la o uzura marita a mecanismelor alimentatorului automat si cauzeaza deformarea piesei in zona arborelui.

Masa anterioara se instaleaza in asa fel ca suprafata ei de lucru sa fie amplasata mai jos decit generatoarea superioara a circumferintei de muchiile aschietoare ale cutitului. Marimea depasirii cutitelor relative la suprafata mese anterioare determina grosimea stratului de prelucrare. Deoarece grosimea maxima a stratului depinde de scorogirea semifabricatului, masa se regleaza in inaltimea inaintea incepului prelucrarii fiecarui semifabricat. Rotind axii cu excentric cu ajutorul manetei prin intermediul terantiilor masa se ridica sau se coboara. Marimea deplasarii se verifica dupa indicatiile scarii.

Executarea lucrazrilor pe masini.

La prelucrarea semifabricatului de dimensiuni mici masina de indreptat cu acans manual este deservita de un singur muncitor. Operatul ia semifabricatului din stiva apreciaza visual care din fetele semifabricatului pe masa anteriaoa cu fata concave in jos. Semifabricatele scorojiite considerabile care au alte defecte se trec la rebut. Stringind lateral semifabricatul la masa si la rigla de ghidaj cu mina stinga, cu mina dreapta operaturul in avanseaza spre arboreal partcuti. La miscare, fata drontala a semifavricatului da la o parte dispozituvul de protectie in acantaj , asigurindu-se in felul acesta accesul la cutitele in rotatie. Dupa prelucrarea capatului anterior a semifabricatului este necesar de strins cu mina stinga partea prelucrata la suprafata mesei posterioare si de contuat avansul. La executarea acansului se urmareste cu multa atentie pozitia minilor relatic la arvorele portcutit, tinindu-le la o distanta suficienta ca sa fie asifurata securitatea, la prelucrarea pieselor de dimensiuni mici apare un pericol marit de accidentare, din care cauza semifabricatele mai scurte de 400 mm, mai inguste de 50 mm si mai subtiri de 30 de mm sunt avansate in masina numai cu ajutorul impingatorului special. Dupa fiecare trecere operatul apreciaza calitatea prelucrarii si in cazul in care a avut loc o indreptare insufiecienta a fetii, repeat operatia. Daca este necesara indretarea a doua fete ale semifabricatului atunci mai intii se frezeaza fata, apoi cantul, stingind piesa cu fata prelucrata in prealabil la rigla de ghidaj. Pe masinele bilaterale acestea operatii se executa pritr-o trecere.

La prelucrarea de piese massive sau care au un gabarit mare masina este deservita de doi muncitori. Operatorul fixeaza semifabricatul si-l avanseaza, iar cel de-al doilea muncitor, care se gaseste in spatele masinii, ii ia stadiul final al prelucrarii, primeste piesa prelucrata si o aseaza in stiva. In caz de necessitate in fata si in spatele masinii se instaleaza suplimentar mese cu role. Viteza avansului manual pe masina se allege individual pentru fiecare semifabricat, in functie de defecte si de adincimea de frezare necesara. In cazul fregventei unor fibre rasucite au sens si la frezare contra fibrelor viteza de avans trebuie sa fie micsorata. Adincimea frezarii deninde de adaosul printro trecere care nu permite de obicei obtinerea calitatii de prelucrare cerute. Efectul optim se realizeaza prin doua si mai multe treceri la o adincime de frezare mica, deoarece in acest caz se micsoreaza deformarea piesei sub actiunea fortelor de stringere si a tensiunilor interne generate in interiorul materialului semifabricatului. In masinele cu avans mechanic citeza avansului se allege din diagrama, pornind de la conditia incarcarii maxime a motorului electric a actionarii arborelui portcutit si asigurarii rugozitatii prestabilite a suprafetei prelucrate. Precizia de prelucrare a pieselor obtinute se verifica prin asezarea a doua piese cu fetele prelucrate un ape cealalta, determinindu-se visual marimea erorii de prelucrare dupa marimea intesitatii dintre ele. In afara de aceasta, planitatea suprafetei prelucrate poate fi controlata cu ajutorul unei rigle de verificare si al unui spion. Abaterea de la planietate nu trebuie sa depaseasca 0,15 mm pe o lungime de 1000mm. suprafetele prelucrate adiacente trebuie sa fie reciproc perpendiculare. Abaterea admisibila este de 0.1mm pe inaltimea de 100mm. perpendicularitatea se verifica cu un ocular de veridicare si cu un spion. Rugozitatea suprafetei prelucrate trebuie sa fie de 60…100 mm. in cazul in care piesele nu satisface cerintele dedicate masina se regleaza din nod.

Tehnica securitatii

Montajul construciilor din lemn se poate incepe dupa examinarea lor vizuala inlaturarea defectelor constatate inaintea de a fi ridicate la orice nivel se controleaza orice grinzisoara compusa, trebuie strinse bine elementele de constructie si se pot ridica numai dupa verificare daca prinderea este facuta correct si sigur. Se interzice de a lasa blocurile de masa cu montarea neterminata. Montarea grinzelor si a panourilor se fac depe schelele interioare pentru a trece pietonilor se fac podine provizorii cu latimea de 70 cm capetele scindurilor sau a panourilor se imbina cap la cap, elementele contruciilor din lemn imprimate, cu solutii boxice trebuie incarcate si descarcate numai pe role de cauciuc.

Pe schele interioare si cele exterioare se interzice cioplirea pieselor. In cazul contruirii la inaltimi mari a schelelor interioare sau exterioare, se admit muncitori bine instruiti care au implinit 18 ani si au trecut un control medical special. In lucrari la inaltimi mari muncitorii trebuie sa foloseasca century de siguranta si incaltaminte nelunecoasa scule se pastreaza intro geanta prinsa de centura. Centura trebuie sa fie controlata in timp de 6 luni. Sectorul pe care are loc lucrarile la inaltimi trebuie sa fie protejat cu un papapet si se interzice de a lucra pe aceeasi verticala. In timpul furtunii, ploilor, ninsorilorm vinturilor puternice lucrarile la inaltime se interzic.

Montarea canatului de usa in toc.

Include: ajustarea canatului la toc, montarea canatului pe semibalamale fizate in prealabil, indreptarea curburilor si altor denivelari. La fabricarea usilor intr-un canat, un canat si jumatate, sau in doua canaturi. Inainte de a le monta in toc se executa falturile in canaturi la masina de frezat apoi canaturile usii aseaza impreuna si se monteaza in toc. Restul necesar pentru stratul de vopsea trebuie sa fie cel mult de 2 mm. rostul format intre canaturi se acopera cu sipci de acoperire sau de atansare. Sipcile sint unse cu ulei dupa aceea insurubate cu suruburi. Usa montata trebuie sa fie rotesca liber pe balamale. Pentru asigurarea unei bune capacitate de izolare a sunetului trebuie ca sorturile din dichizatura si din bac sa fie minime.

Scula pentru fasonarea canatului de usa

Pentru executarea faltului in care se fizeaza captuseala canatului usii se foloseste freza compusa alcatuita din 3 sau 6 cutite, freza e inzestrata cu cutite demontabile, cu placi fixate pee le din aliaj dur. Disc original este cu un cap de cerb stampila si literele F. G. cutitele sint fixate cu ajutorul rglei cene. Diametrul frezei este de 180 de mm, diametrul ga