CLASA FOSFATI

CLASA FOSFAŢI

13.1 Clasificare

I. FOSFAŢI ANHIDRI NORMALI

Tipul A(XO₄) Xenotim Y(PO₄)

Monazit (Ce, La, Y)(PO₄)

II.FOSFAŢI HIDRATAŢI ACIZI

Tipul AH(XO₄)∙xH₂O Grupa brushitului Brushit CaH(PO₄)∙2H₂O

Farmacolit CaH(AsO₄)∙2H₂O

III.FOSFAŢI HIDRATAŢI NORMALI

Tipul AB₂(XO₄)₂∙xH₂O Grupa vivianitului Vivianit Ca₃(PO₄)₂∙8H₂O

IV. FOSFAŢI ANHIDRI CU HIDROXIL SAU HALOGEN

1.Tipul A₅(XO₄)₃Z_q Grupa apatitului Fluorapatit Ca₅(PO₄)₃F

Clorapatit Ca₅(PO₄)₃Cl

Hidroxilapatit Ca₅(PO₄)₃(OH)

Carbonatapatit Ca₁₀(PO₄)₆(CO₃)∙H₂O

2.Tipul (A,B)₃(XO₄)₂Z_q Lazurit (Mg, Fe²⁺)Al₂(PO₄)₂(OH)₂

V. FOSFAŢI HIDRATAŢI CU HIDROXIL SAU HALOGEN

1.Tipul (A,B)_m(XO₄)_pZ_q∙xH₂O Grupa turcoazei TurcoazaCuAl₆(PO₄)₄(OH)₈∙4H₂O

2. Tipul (A,B)_m(XO₄)_pZ_q∙xH₂O Grupa tornbernitului TornbernitCu(UO₂)₂(PO₄)₂∙8-12H₂O

AutunitCu(UO₂)₂(PO₂)₂∙10-12H₂O

VI. FOSFAŢI CU ANIONI SUPLIMENTARI

Tipul amestec Ardealit Ca₂H(PO₄)(SO₄)∙4H₂O

13.2 Fosfati anhidri normali tip A(XO₄)

Din aceasta grupa fac parte xenotimul Y(PO₄), cristalizat īn sistemul tetragonal si monazitul (Ce, La, Y, Th)(PO₄), cristalizat īn sistemul monoclinic.

Chimism

La xenotim, Y poate fi substituit prin Er sau īn cantitati mici prin Ce, La, Sc; mai pot fi prezente Th, U, Zr, Ca. Pentru mentinerea echilibrului electrostatic al retelei, apare gruparea anionica (SO₄)^2- ca substituent al gruparii (PO₄)^3- Mai poate fi prezenta si gruparea anionica (SO₄)^4-, ca urmare a concresterii cu zirconul.

La monazit, continutul īn terrae rarae, īn special īn Ce si La atinge 50-68%. Mai contine substituenti izomorfi Th si U, rar Zr, asociat cu SiO₂, precum si Ca asociat cu SO₃. Reprezinta īn special un fosfat de Ce si La: (Ce, La)(PO₄). Din punct de vedere cristalochimic reprezinta un exemplu foarte interesant de izomorfism heterovalent. Formula chimica are urmatorul aspect: (Ce, La, Th, U, Ca)(PO₄, SO₄, SiO₄).

Proprietati fizice

Habitusul este prismatic dupa [001] la xenotim si tabular dupa (100) sau prismatic dupa [010] la monazit.

Trachtul este reprezentat prin combinatii de fete de pinacoid , , prisma , si dipiramida , .

Maclele sunt rare la xenotim dupa (111) si comune la monazit dupa (100), uneori cruciforme sau lamelare. Xenotimul prezinta concresteri paralele cu zirconul.

Clivajul este bun dupa la xenotim si distinct dupa si slab dupa la monazit.

Culoarea este galbena, galben-bruna, brun-roscata, cenusie, verde.

Duritatea este 4-5½. Greutatea specifica este 4,5-5,4.

13.3 Fosfati anhidri cu hidroxil sau halogen de tip A₅(XO₄)₃Z_q

Grupa apatitului

Īn aceasta grupa sunt cuprinse urmatoarele minerale: fluorapatit Ca₅(PO₄)₃F, clorapatit Ca₅(PO₄)₃Cl, hidroxilapatit Ca₅(PO₄)₃(OH) si carbonatapatit Ca₁₀(PO₄)₆(CO₃)∙H₂O, cristalizate īn sistem hexagonal.

Chimism

Fluorapatitul, clorapatitul si hidroxilapatitul corespund formulei Ca₅(PO₄)₃(F, Cl, OH); F, Cl si Oh se substitue reciproc īn limite largi, deternimānd serii izomorfe continue.

Termenii fluorapatit contin F mai mult decāt Cl si OH, termenii clorapatit contin mai mult Cl decāt F si OH, iar temenii hidroxilapatit contin OH mai mult decāt F si Cl. CO₂ este prezent īn cantitati mici, determinānd varietati carbonatate.

Substituirea cu gruparea CO₃ se produce atāt īn gruparea anionica suplimentara (CO₃, OH, F, Cl), cāt si īn gruparea anionica (PO₄), formula chimica teoretica fiind Ca₅[P_1-xC_xO_4-x(OH)_x]₃(F, Cl, OH). Īnlocuirea P prin C atrage eliberarea sarcinilor electronegative prin interventia alcaliilor īn pozitiile Ca²⁺. Varietatea carbonatapatit contine CO₃ mai mult decāt F, Cl sau OH; pentru aceasta specie minerala formula probabila este Ca₁₀(PO₄)₃(CO₃)∙H₂O.

Ca²⁺poate fi substituit prin Mn^2+, Ce^3+, Sr²⁺ sau Mg²⁺ īn cantitati mici. Elementele alcaline apar īndeosebi pentru echilibrare sarcinilor electrostatice intervenite īn urma substitutiei gruparii (PO₄)^3- prin (SO₄)^2- sau (SiO₄)^4-. Trebuie amintit si termnul oxiapatit cu formula structurala Ca₁₀(PO₄)₆O.

Proprietati fizice

Habitusul este lung sau scurt prismatic sau tabular.

Trachtul este dominant pe fete de prisma, de pincoid si dipiramida. Se prezinta īn mase granulare, mase reniforme, cruste cristaline, structuri columnare, oolite sau noduli īn conglomerate. Cristale bine dezvoltate apar īn pegmatite. Apatitul mai poate pseudomorfoza resturile fosile de vertebrate sau de plante.

Prezinta macle dupa (111) si mai rar dupa (103).

Clivajul este slab dupa si foarte slab dupa (100).

Sunt descrise concresteri cu monazitul.

Culoarea este verde, verde asparag, verde-albastrui, verde-cenusiu, albastru, violet, etc.