Justitia restaurativa
Protectia victimelor infractiunilor, in special protectia victimelor infractiunilor să 151b18b ;varsite cu violenta, asa cum a rezultat din studiul asupra instrumentelor juridice nationale si internationale, constituie o preocupare a organismelor europene si la nivelul statelor Europei, fundamentata pe ratiuni de echitate si solidaritate sociala. In cadrul Consiliului Europei, aceasta preocupare s-a concretizat in adoptarea unei serii de documente cu relevanta deosebita pentru domeniul de interes: Recomandarea R(79)17 cu privire la protectia copiilor impotriva tratamentelor inumane; Recomandarea R(83)4 despre violenta in familie; Recomandarea R(87)21 privind asistenta victimelor si prevenirea victimizarii; Recomandarea R(90)2 privind masurile sociale referitoare la violenta in familie; Recomandarea R(91)11 privind exploatarea sexuala, pornografia, prostitutia, precum si traficul de copii si adolescenti; Recomandarea R(93)2 privind aspectele medico-sociale ale abuzurilor fata de copii; Recomandarea R(2000)11 privind lupta impotriva traficului de fiinte umane in scopul exploatarii sexuale; Recomandarea R(2001)privind protectia copiilor impotriva exploatarii sexuale; Recomandarea (2002) referitoare la protectia femeilor impotriva violentei
La nivelul Uniunii Europene, preocuparea pentru a asigura protectia victimelor intr-un spatiu comun de libertate, securitate si justitie se reflecta in Comunicarea Comisiei Europene „Victimele infractiunilor in Uniunea Europeana – reflectii privind standarde si actiune” (14 iulie 1999), in Decizia Cadru a Consiliului European privind pozitia victimelor in procedura penala (15 martie 2001), in Cartea verde „Compensarea victimelor infractiunilor” a Comisiei Europene (28 septembrie 2001) si in activitatea desfasurata in prezent pentru definitivarea proiectului de Directiva privind compensarea victimelor infractiunilor.
Toate aceste instrumente au recomandat la reflectie asupra avantajelor pe care asa numita justitie restaurativa le-ar prezenta[1], mai ales in conditiile in care practica a demonstrat ca nu marirea exagerata a limitelor de pedeapsa este solutia eficienta pentru combaterea criminalitatii.
Conceptul de justitie restaurativa are la baza ideea ca justitia trebuie sa-si reconsidere atitudinea fata de triada infractor – victima – societate si ca trebuie sa-si extinda contactele cu comunitatea pe care o deserveste prin implicarea acesteia in „tratarea” comportamentelor recunoscute ca fiind antisociale. In acest fel este creata posibilitatea ca toti cei afectati de comportamentul infractional – victime, infractori, familiile acestora si comunitatea – sa fie parti active in rezolvarea conflictului sau problemelor care au cauzat infractiunea si a consecintelor produse in urma comiterii acestora.
|
