Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























FAPTUL JURIDIC LICIT

Drept




FAPTUL JURIDIC LICIT

Faptele juridice licite sunt cele prin producerea carora nu sunt

încalcate prevederile legale. În categoria faptelor juridice licite sunt

cuprinse: gestiunea de afaceri, plata lucrului nedatorat si îmbogatirea fara

justa cauza.

Gestiunea de afaceri




Gestiunea intereselor altei persoane, numita si gestiunea de afaceri,

este operatiunea juridica ce consta în faptul ca o persoana intervine, prin

fapta sa voluntara si unil 333v2121d aterala, savârsind acte materiale sau juridice în

interesul altei persoane, fara a fi primit mandat din partea acesteia.

Conditiile gestiunii de afaceri

Conditiile gestiunii de afaceri privesc obiectul si utilitatea gestiunii,

precum si atitudinea partilor fata de actele de gestiune.

Aceste conditii sunt urmatoarele:

- actele juridice încheiate de girant în nume propriu nu trebuie sa

depaseasca limitele unui act de administrare;

- gestiunea trebuie sa fie utila giratului, în sensul ca prin savârsirea ei

sa se evite o pierdere patrimoniala;

- din punct de vedere al atitudinii partilor fata de actele de gestiune,

urmeaza a fi retinute doua aspecte:

- giratul sa nu aiba cunostinta de interventia girantului, în caz

contrar fiind vorba de un mandat tacit;

- girantul sa actioneze cu intentia de a administra interesele unei

alte persoane, nu propriile sale interese.

Efectele gestiunii de afaceri

Obligatiile girantului

Obligatiile girantului sunt urmatoarele:

- sa continue gestiunea începuta pâna în momentul în care giratul, sau

mostenitorii sai, vor putea sa o preia (art. 987-988 Cod civil);

- în efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun

proprietar (art. 989 Cod civil);

- sa dea socoteala giratului pentru operatiunile efectuate.

Obligatiile giratului

84

Geratul are urmatoarele obligatii:

- sa plateasca girantului pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care

acesta le-a facut (art. 991 Cod civil);

- sa execute toate obligatiile fata de terti, care s-au nascut din actele

încheiate de girant în numele sau.

Plata lucrului nedatorat

În dreptul civil, prin plata se întelege executarea voluntara a unei

obligatii, indiferent de obiectul acesteia, de catre debitor. Conform art. 1092

Cod civil, orice plata presupune o datorie.

În raport de aceste considerente, în doctrina, plata lucrului nedatorat a

fost definita ca fiind executarea de catre o persoana a unei obligatii la care

nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia.

Persoana care efectueaza plata se numeste solvens, iar persoana care

primeste plata se numeste accipiens.

Acest fapt juridic licit constituie izvor de obligatii deoarece prin



efectuarea unei plati nedatorate ia nastere un raport juridic în temeiul caruia

solvensul devine creditorul unei obligatii de restituire a ceea ce a platit, iar

accipiensul este debitorul acestei obligatii.

Reglementare legala

Dreptul solvensului de a cere restituirea este reglementat expres în art.

993 Cod civil, potrivit caruia "acela care, din eroare, crezându-se debitor, a

platit o datorie, are drept de repetitiune în contra creditorului."

Obligatia de restituire a accipiensului este reglementata în art. 992

Cod civil, care prevede ca " cel ce, din eroare sau cu stiinta, primeste ceea ce

nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit."

Întinderea obligatiei de restituire este reglementata în art. 994 - 997

Cod civil.

Conditiile platii nedatorate

Conditiile generale ale platii nedatorate sunt urmatoarele:

- sa existe o plata;

- plata sa fie nedatorata;

- plata sa fie facuta din eroare.

Efectele platii nedatorate

Principalul efect al platii nedatorate este obligatia de restituire a lui

accipiens, care difera dupa cum acesta este de buna - credinta sau de rea -

credinta.

85

Obligatiile accipiensului de buna - credinta

Accipiensul este de buna - credinta atunci când nu a cunoscut faptul ca

plata pe care a primit-o nu era datorata.

Buna - credinta se prezuma, iar întinderea obligatiei de restituire va

opera numai în limitele îmbogatirii sale.

Obligatiile accipiensului de rea - credinta

Accipiensul este de rea - credinta atunci când primeste o plata, desi stia

ca nu i se datoreaza.

Obligatiile sale sunt urmatoarele:

- sa restituie lucrul primit si fructele percepute (art. 994 Cod civil);

- daca a înstrainat lucrul, sa restituie valoarea acestuia, indiferent de

pretul pe care l-a primit, la data introducerii actiunii în justitie (art. 996 Cod

civil);

- daca lucrul a pierit, în mod fortuit, sa restituie valoarea acestuia din

momentul cererii de restituire, cu exceptia cazului în care va dovedi ca lucrul

ar fi pierit si la solvens (art. 995 Cod civil).

Obligatiile solvensului

Solvensul este obligat fata de accipiens, indiferent daca acesta este de

buna - credinta sau de rea - credinta, sa restituie cheltuielile necesare si utile

pe care acesta le-a facut cu conservarea lucrului, respectiv sporirea valorii

lucrului.










Document Info


Accesari: 4309
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )