PROBLEME CE SE POT REZOLVA PRIN EXAMINAREA URMELOR BIOLOGICE

PROBLEME CE SE POT REZOLVA PRIN EXAMINAREA URMELOR BIOLOGICE

Probleme ce se pot rezolva prin examinarea urmelor de sange[1]

Prin examinarea urmelor de sange se pot formula unele ipoteze cu privire la numarul faptuitorilor, contributia fiecaruia la crearea leziunilor, deprinderile pe care le poseda unele persoane de a produce leziuni corporale in zone vitale; de 121d38b asemenea se pot obtine date cu privire la profesia faptuitorului.

In ceea ce priveste obiectul creator, prin interpretarea urmelor de sange se pot determina felul, natura, numarul, gradul, de ascutire a instrumentelor utilizate, forma si marimea suprafetelor obiectelor contondente, directia din care s-a tras cu arma de foc, locol unde se gasea faptuitorul.

Prin examinarea aspectului urmelor de sange, indeosebi a culorii si a stadiului de coagulare, se poate determina, cu oarecare aproximatie, vechimea lor, tinandu-se seama si de temperatura mediului inconjurator si iluminarea existenta.

Forma darelor de sange, a diverselor scurgeri sau a picaturilor ajuta la determinarea distantei( inaltimii) si a unghiului sub care s-au scurs, inclusiv a pozitiei reciproce dintre victima si agresor ori a altor actiuni intreprinse.

Atunci cand petele de sange sunt situate pe mai multe planuri, de orientari diferite, se poate stabili uneori, prin constructii geometrice, cu aproximatie, punctul de la care a tasnit sangele.

Amplasarea picaturilor de sange pe sol, precum si reducerea cantitativa a acestora pana la eventuala lor disparitie pot indica traseul parcurs de persoana care sangereaza. Existenta unei balti de sange3 intre trasee cu dare de picaturi poate indica locul de stationare vremelnica a celui ranit sau de incercare a opririi hemoragiei.

Discordanta evidenta intre leziunile vasculare constatate si cantitatea de sange descoperita la fata locului permite stabilirea unor „imprejurari relative”, in sensul ca nu in acel loc s-a cauzat moartea victimei prin folosirea de obiecte taietor-intepatoare.

Aspectul urmelor de sange de la fata locului poate oferi date si cu privire la unele incercari de inaturare intentionata a lor prin actiuni ca: razuire, spalare, etc. Asa, de exemplu, spalarea incompleta a urmelor de sange de pe un suport textil va determina aparitia pe acesta a unor pete reprezentand o zona centrala, mai intens colorata, si una periferica avand o nuanta cromatica care se degradeaza treptat.

Intrebarile orientative care se pot pune expertului, atunci cand se prezinta numai urma de sange pot fi:

care este natura urmei, daca este sange uman;

care sunt grupa sanguina si eventual sexul persoanei de la care provine;

care sunt regiunea anatomica ce a sangerat si starea de sanatate a persoanei ( in  cazul sangelui proaspat si lichid);

care este vechimea probabila a urmelor de sange;

care este pozitia corpului persoanei ce a sangerat in momentul crearii urmei de sange;

daca sangele contine impuritati si de ce natura sunt acestea.

Atunci cand se prezinta urma de sange si modelele pentru comparatie, se pot formula intrebarile:

daca urma de sange ridicata de la fata locului are aceeasi grupa sanguina cu proba de sange luata pentru comparatie ( de la victima, faptuitor sau persoana suspecta).

daca exista alte indicii asemanatoare intre urma si proba de sange.

Probleme ce se pot rezolva prin examinarea urmelor de saliva[2]

Prin interpretarea la fata locului a urmelor de saliva se pot obtine date importante sau indicii cu privire la modul de creare, respectiv: salivatie, expectoratie, eliminare prin fistula, introducerea unor corpuri straine in cavitatea bucala, sarutare.

De asemenea, interpretarea orienrtativa a urmelor de saliva descoperite la fata locului poate oferi indicii referitoare la numarul persoanelor de la care provin urmele, timpul scurs de la crearea lor, starea de sanatate a persoanei creatoare, daca este fumatoare sau nu, unele obiceiuri sau deprinderi (fumatul cu tigareta, folosirea scobitorilor, bautul direct din sticla, sorbitul din farfurie, practicarea perversiunilor sexuale).

Intrebarile orientative care se pot spune expertului atunci cand se prezinta numai urma de saliva sau obiectul pe care se presupune ca exista asemenea urme, pot fi:

daca pe obiectul prezentat exista sau nu urme de saliva;

daca urma de saliva este de natura umana;

daca urma de saliva provine de la o persoana secretoare sau nesecretoare ;

care este grupa sanguina a persoanei de la care provine urma de saliva;

daca exista indicii care ofera posibilitatea sa se stabileasaca, dupa urma de saliva, starea de sanatate a persoanei ce a creat-o, eventualele tratamente medicamentoase, unele vicii, mediul profesional al persoanei creatoare si vechimea urmei.

Atunci cand se prezinta urma de saliva si modelele pentru comparatie, se pot formula intrebarile:

daca urma de saliva are aceeasi grupa sanguina cu cea a persoanei de la care s-au recoltat modelele pentru comparatie;

daca exista alte indicii de asemanare intre urma de saliva si modelele luate pentru comparatie.

3. Probleme ce se pot rezolva prin examinarea urmelor de sperma

Aceasta perite obtinerea unor date sau indici cu privire la modul de formare, vechimea urmelor, numarul aproximativ al persoanelor de la care provin, unele stari de boala, etc.

De asemenea, datorita loturilor in care se afla urmele de sperma, se pot stabili unele indicii referitoare la starea neuropsihica si somatica a persoanei care a creat urma precum si cu privire la eventualele vicii ale acesteia.

Intrebarile orientative ce se pot adresa expertului atunci cand se prezinta numai urma de sperma ca atare sau obiectul purtator de urma:

daca pe obiectul prezentat exista sau nu urme de sperma;

daca urma prezentata este sperma sau alta substanta;

daca urma de sperma este de natura umana;

care este grupa sanguina a persoanei care a creat-o;

care este vechimea aproximativa a urmei de sperma;

daca urmele de sperma provin de la o singura persoana sau de la mai multe;

daca persoana de la care provin urma lichida sau frotiuri de sperma sufera de vreo boala venerica sau alta afectiune patologica.

Atunci cand se prezinta urma de sperma si modelele pentru comparatie, se pot formula intrebarile:

daca urma de sperma ridicata de la fata locului are aceeasi grupa sanguina cu proba de sange luata pentru comparatie;

daca exista alte indicii de asemanare intre urma de sperma si modelele luate pentru comparatie.

. Probleme ce se pot rezolva prin examinarea urmelor de natura piloasa

Prin interpretarea firelor de par se poate obtine un numar important de date, cum ar fi: regiunea corporala din care provin, daca culoarea este naturala sau artificiala, modalitatea si imprejurarile in care s-a produs detasarea ( smulgere, taiere, rupere, caderi normal-fiziologice sau patologice), varsta, sexul si mediul profesional al presoanei, gradul de igiena personala, unele stari de boala, timpul aproximativ scurs de la crearea urmei, instrumentul taietor folosit, etc. Asa, de exemplu, un fir de par lung gasit la fata locului se poate aprecia ca provine de la o persoana de sex feminin. Un fir de par scurt care nu prezinta urme de taiere sau rupere poate fi considerat ca provine dintr-o alta regiune decat cea piloasa a capului. Culoarea, care poate fi naturala sau artificiala, creaza posibilitatea formarii unui cerc limitat de suspecti, ceea ce va usura activitatea de identificare. Prezenta unor impuritati pe firele de par descoperite la fata locului ofera posibilitatea determinarii mediului de lucru al persoanei de la care provin.

Intrebarile orientative care se pot pune expertului atunci cand se prezinta numai urma pot fi:

daca firele prezentate sunt fire de par uman;

daca firele de par sunt vopsite si care este culoarea lor naturala;

care este zona sau partea din corp de la care provin firele de par;

daca firul de par prezinta distrugeri, alteratii patologice, urme de sange sau de paraziti;

care este modul de detasare al firului de par;

care este sexul persoanei;

care este varsta ( probabila) a persoanei;

ce substante sunt atasate pe firele de par.

Atunci cand se prezinta urma si modelul pentru comparatie se poate formula intrebarea urmatoare: „daca firul de par descoperit la fata locului prezinta aceleasi caracteristici generale si individuale cu firul de par ridicat pentru comparatie.

5. Probleme ce se pot rezolva prin examinarea urmelor de natura oseologica[5]

Prin interpretarea la fata locului a urmelor oseologice se pot obtine date cu privire la:

Persoana victimei. Se pot face unele aprecieri cu privire la apartenenta de specie, sexul, varsta, talia, caractere particulare cu privire la prezenta unor boli, interventii chirurgicale, corpuri straine introduse intraoperator sau patrunse accidental. De asemenea, daca oasele se gasesc disparate se poate stabili in ce masura ele apartin unei singure sau mai multor persoane.

Timpul scurs de la crearea urmei pana la cercetarea locului faptei. Pentru aceasta se tine seama de anumiti factori, cum sunt: ai mediului extern (conditiile pedoclimatice, temperatura, umiditatea, curentii de aer, adancimea panzei de apa freatica, natura faunei si florei ce au actionat asupra partilor moi, etc.) si ai mediului extern (varsta, starea de sanatate, integritatea corporala, prezenta urmelor de violenta, a colectiilor purulente, tratamente recente masive cu antibiotice, etc.).

Persoana faptuitorului. In legatura cu faptuitorul se pot face unele aprecieri privind instrumentul vulnerant folosit, indemanarea profesionala in cazul imbucatatirii corpului victimei, succesiunea loviturilor cauzate de agentii traumatizanti, daca au fost mai multi faptuitori, inaltimea acestora, pozitia fata de victima si contributia fiecaruia in producerea leziunilor. Starea neuro-psihica a faptuitorului se poate deduce avand in vedere numarul, sediul, succesiunea, directia si profunzimea leziunilor, modalitatea de ascundere a corpului victimei ori eventualele incercari intreprinse pentru distrugerea acestuia.

Intrebarile orientative care se pot pune expertului atunci cand se prezinta urma de natura oseologica pot fi:

daca osul sau resturile de oase sunt de natura umana;

care sunt varsta, sexul si talia aproximativa ale persoanei;

ce malformatii congenitale sau dobandite prezinta osul trimis spre examinare;

ce semne de violenta prezinta osul, cu ce fel de instrumente au fost create si daca leziunile au avut caracter vital;

daca semnele de violenta au fost create in timpul vietii sau post-mortem si care este succesiunea crearii lor;

ce corpuri straine sunt aderate sau penetrate in osul supus examunarii;

care erau directia si pozitia in care se afla faptuitorul in raport cu corpul victimei in momentul crearii leziunilor;

care poate sa fi fost starea neuro-psihica a faptuitorului in procesul savarsirii infractiunii;

care sunt factorii de fauna, flora sau de alta natura ce au actionat asupra cadavrului;

daca diversele fragmente de oase descoperite la fata locului au facut corp comun (toate) in timpul vietii victimei.

Atunci cand se prezinta urma de natura oseologica si alte fragmente de os, intrebarea care poate fi pusa expertului poate fi: „daca osul descoperit la fata locului a facut corp comun (sau este parte componenta) cu segmentul de os prezentat pentru comparatie (ori pentru constituirea intregului).

6. Probleme ce se pot rezolva prin examinarea urmelor ale altor tesuturi moi[6]

Prin interpretarea la fata locului sau in laborator a urmelor  ale altor tesuturi moi se pot obtine informatii cu privire la:

Persoana victimei. Printr-o examinare de specialitate a urmelor se pot determina zona de provenienta, sexul, varsta, starea de sanatate, prezenta unor corpuri straine in organism ori a unor transplante sau grefe de organe, grupa sanguina, etc..

Forma agentului vulnerant. In functie de forma urmei ramase pe corpul uman, se pot face deosebiri intre sectionarile realizate cu bisturiul, cutitul si taieturile realitate cu toporul.

Profesia faptuitorului si caracterul actului de violenta. Acestea se pot determina prin analiza modului de operare folosit de catre faptuitor in producerea unor leziuni. Astfel, sectionarile produse pe corpul victimei de un chirurg, de exemplu, se deosebesc de cele produse de o persoana de alta profesie, necunoscatoare a anatomiei corpului uman. Se mai poate stabili cu ce mana a actionat faptuitorul.

Actiunea unor factori interni sau externi. Asemenea factori care pot schimba aspectul urmelor sunt starile de boala ce au produs o degradare a structurii si compozitiei bio-chimice ale organismului (inflamatii acute sau cronice, tumori, tratamente locale), conditiile atmosferice (temperatura, iluminare, umiditate).

Timpul scurs de la crearea urmei. Acesta se poate aprecia, cu aproximatie, in functie de evolutia si stadiul proceselor de putrefactie. La stabilirea lui se au in vedere influenta de mediu si caracteristicile tesuturilor moi.

Intrebarile orientative ce se pot pune expertului atunci cand se prezinta numai urma pot fi:

daca organul sau tesutul prezentat spre examinare este de natura umana;

daca urmele provin de la o singura persoana sau de la mai multe;

care sunt sexul, varsta, talia si grupa sanguina a persoanei;

care sunt caracteristicile individuale ale desenului papilar al urmei;

ce semne de violenta prezinta urma, cu ce fel de instrumente au fost create, daca leziunile au avut caracter vital sau au fost create post-mortem si care este succesiunea lor;

ce malformatii congenitale sau dobandite prezinta organul sau tesutul supus examinarii;

ce corpuri straine sunt aderate sau penetrate in urma;

care a fost pozitia faptuitorului in raport cu corpul victimei in momentul crearii leziunilor;

care sunt factorii de fauna, flora sau de alta natura ce au actionat asupra urmei.

Atunci cand se prezinta urma impreuna cu alte parti ale corpului, intrebarea care se poate pune ar fi: „daca urma descoperita la fata locului a facut corp comun (sau este parte componenta) cu organismul, organul sau tesutul prezentat pentru comparatie ori penteu reconstituirea intregului.