Principalele curente īn criminologie
2.1 Orientarea biologica
Potrivit acestei orientari sunt cunoscute mai multe teorii privind originea biologica a criminalitatii astfel:
- 444h75e 444h75e teoria atavismului evolutionist
- 444h75e 444h75e teoriile ereditatii
- 444h75e 444h75e teoriile biotipurilor criminale
- 444h75e 444h75e teoria constitutiei delicvente
La baza acestor teorii se afla explicatiile evolutionismului lui Darwin care opina ca " indivizii cu inclinatii negative care īsi fac ocazional aparitia īn arborele genealogic al unei familii fara o cauza observata ,acestea pot fi ramasite ale unei stari primitive,anterioara, din care ei nu au progresat vreme de generatii."
a) 444h75e teoria atavismului evolutionist
atavismul - aparitia la descendentti a unor caracteristici proprii ascendentilor īndepartati si care nu s-au manifestat īn generatia intermediara( lat. atavus = stramos).
Partizanul acestei teorii este Cesare Lombrosso.
Efectuand examene antopometrice , biologice pe 5907 delicventi acesta a estimat tipul de criminal īnnasnut la 60- 70 % din totalul criminalilor , iar dupa criticile aduse a redus acest procent la 30-35 %.
Potrivit acestei ipoteze , caracterele omului primitiv si ale animalelor inferioare pot aparea la anumiti indivizi sub forma unor stigmate anatomice ( malformatii) ale scheletului si cutiei craniene , asimetrie bilaterala, dezvoltarea masiva a maxilarelor , anomalii ale urechilor, ochilor , nasului, mīinilor , picioarelor , degetelor etc.
A fost puternic combatut de criminologul Ch. Goring , ce a facut īn paralel studii pe un esantion de 3000 de studenti de la Oxford si Cambridge.
b)teoriile ereditatii
Adeptii acestor teorii si-au īndreptat studiile asupra gemenilor, arborelui genealogic si a cercetarii de antropologie comparata.
Prin studiile efectuate īn SUA s-a īncercat sa se demonstreze prin studiul arborelui genealogic ca īn familiile de antecesori cu condamnati exista un numar mai mare de infractori.
c)teoriile biotipurilor criminale
Potrivit acestor teorii se sustine ca exista legaturi īntre tipurile biologice, conformatia fizica a individului si normalitatea mentala a caracterului.
- 444h75e 444h75e tipul astenic( longilin, umeri īngusti, muscultura subdezvoltata), tipul rece , rezervat , nesociabil este asociat cu infractiuni contra proprietatii ,
- 444h75e 444h75e tipul atletic este asociat cu infractiunile contra persoanei,
- 444h75e 444h75e tipul picnic ( scund cu tendinte de ingrasare , prietenos , sociabil )este asociat cu fraudele ,
- 444h75e 444h75e tipul displastic ( disfunctionalitati glandulare )- infractiuni sexuale.
d ) teoria constituitiilor delicvente
( Benigno di Tulio)
Prin constitutie Benigno di Tulio īntelegea acele elemente ereditare si congenitale dobāndite care favorizeaza comiterea de infractiuni urmare a unor tentatii ( excitatii ) exterioare.
Orientarea psihologica
Potrivit acestei orientari geneza criminalitatii se afla īn factori psihologici ce tin de individ.
Orientarea psihologica pleaca de la idea ca īntre comportamentul normal si cel delicvent diferenta nu survine de la natura ci din sfera psihicului ca urmare a unui conflict īntre individul marcat de anumite particularitati si anturajul sau.
Teoriile semnificative ale orientarii psihologice sunt:
- 444h75e 444h75e teoria psihoanalitica a lui SIGMUND FREUD
- 444h75e 444h75e teoria personalitati criminale
a) 444h75e Teoria psihanalitica
S. Freud (1856- 1939)medic neurolog si psihiatru vienez, creatorul psihanalizei care dupa cum o numea el īnsusi este a treia mare īnfrangere a orgoliului uman. " Copernic a aratat ca pamāntul nu este centrul universului , Darwin ca omul este un animal printre altele si psihanaliza demonstreaza ca "eul nu este stapān la el acasa".
Efervescenta psihicului
Constientul Instantele psihice.Supraeu - 444h75e 444h75e
reflecta implicatia socio- culturala
asupra psihicului, - 444h75e 444h75e
personalitatea,maturitatea,elevatiacivilizatia, - 444h75e 444h75e
se formeaza īn minoritate, īn prezenta parintilor. Preconstient
Eu l (ego)bariera īntre sine si lumea exterioara,
- 444h75e 444h75e reprezinta constiinta de sine, nucleul personalitatii,
- 444h75e 444h75e cunostintele si imaginea de sine,
- 444h75e 444h75e asigura echilibrul īntre instincte si tendintele profunde ale individului.
Sinele - tot ceea ce este ereditar
- 444h75e 444h75e ceea ce este constitutional
- 444h75e 444h75e stimuli si impulsuri
- 444h75e 444h75e inclinatiile primare
- 444h75e 444h75e instinctele distructive , sexuale
- 444h75e 444h75e principiul placerii ( " daca te simti bine fa-o ")
- 444h75e 444h75e polul energetic, impulsional, dinamic
- 444h75e 444h75e tendinta permanenta de reflectare īn Eu si Supraeu de revarsare
EROS
Zeul iubirii -la greci fiul Afroditei
- 444h75e 444h75e la romani Cupidon
- 444h75e 444h75e Instinctual vietii si al dragostei
THANATOS
- edonic si vital
- instinctul vietii si al mortii
Freud afirma pentru prima data ca īn viata psihica nu exista nimic arbitrar , nimic intāmplator si nedeterminat, totul pāna la cele mai insignifiante gesturi , cuvinte , idei , emotii.
Conflictul intrapsihic dintre inconstient si constiinta impregneaza īntreaga viata a individului. Principiului placerii promovat de inconstientul axat pe viata animala se opune principiul realitatii promovat de constiinta centrata pe viata sociala , morala a omului generatoare de constrangeri firesti. Presiunile inconstientului asupra constiintei duc la manifestari morbide , la dramatice tulburari de echilibru sau la acte de comportament de neinteles, absurde sau ciudate.
Intre cele trei ipostaze ale psihicului apar stari tensionate conflictuale Eul fiind supus atacului celor "doua puteri"( Sinele si Supraeul) ostile si incompatibile , presiunilor instinctive ale sinelui si cenzurii exercitate de Supraeu.Eul controleaza cerinttele instinctuale de la nivelul Sinelui ia decizii privind permisiunea de satisfacere a acestora ,, prin amanarea satisfacerii , in conditii de timp si mediu favorabile sau prin suprimarea totala a acestora.
Deci , destinul instinctelor este triplu :
- 444h75e 444h75e Satisfacerea imediata ce consta īntr-o descarcare pusionala , instinctele de la nivelul Sinelui erup trec de bariera, de cenzura a Eului si Supraeului.
- 444h75e 444h75e Refularea -consta īn reprimarea instinctelor īncepute la nivelul Sinelui si este īnsotita de formarea unor complexe si simptome morbide.
- 444h75e 444h75e Sublimarea -consta īn canalizarea īntr-o activitate derivata ,investitia de energie fiind orientate spre creatia artistica, stiintifica, activitati sportive. In acest caz instinctele sunt prelucrate de catre Eu pentru a trece de cenzura Supraeului.
b) 444h75e Teoria personalitatii criminale
Adeptii teoriei personalitatii criminale considera ca īntre criminal si non criminal nu sunt deosebiri de natura ci de grad. Potrivit acesteia si unul si altul sunt impinsi la actiuni si activitati de anumite nevoi - mobilul, si unul si altul sunt ajutati de anumite capacitati , de anumite acte de vointa .
Aceste elemente psihice , fizice la crimninali sunt uneori mai puternice , de exemplu: impulsurile , mobilurile ,agresivitatea, sexualitatea ; si altele mai slabe de exemplu: vointa, stapanirea de sine si altele.
Potrivit criminologului francez Jean Pinatel trasaturile care stau la baza personalitatii criminale sunt :
- 444h75e 444h75e Egocentrismul - tendinta de a raporta totul la propria persoana , de a constata ca tot ce este bun tine de propria persoana si īti apartine.
- 444h75e 444h75e tendinta egocentristului este de a īmpinge opozitia la crima , teama fata de oprobiul public sau de teama amenintarii cu pedeapsa.
- 444h75e 444h75e Labilitatea- fire slaba , ce nu se poate opune tentatiei.
- 444h75e 444h75e Agresivitatea - instinct ce duce la satisfacerea unei nevoi. Se caracterizeaza prin : - autoagresivitate
- 444h75e 444h75e agresivitate fizica, sociala,
- 444h75e 444h75e agresivitate patologica ( epilepsie betie , maladii mintale)
- 444h75e 444h75e spontana, profesionala,
- 444h75e 444h75e Indiferenta afectiva implica absenta unor emotii, sentimente de omenie , prietenie, indiferenta morala mai mult manifestarea de rautate , perversitate.
Orientarea sociologica
Adeptii orientarii sociologice au preferat analiza cauzelor de ordin exogen adica o atentie deosebita acordata determinarilor de ordin social.
Orientarea sociologica are mai multe teorii:
1) 444h75e Teoria lui Durkheim ( Emile Durkheim 1859- 1907)
Criminalitatea este un fenomen social normal care se manifesta inevitabil īn toate societatile , fiind determinate de structura socio- culturala careia īi apartine.
2) 444h75e Teoria anomiei ( R . Merton) In societatea americana exista un set de valori dominante, fundamentale,( proprietatea, libertatea) unanim acceptate dar la care nu se poate ajunge īn mod egal , dezvoltandu-se un sentiment de nedreptate si frustrare ce duce la criminalitate.
3) 444h75e Teoria clinica pledaza pentru resocializarea condamnatilor pentru a nu deveni recidivisti.
4) 444h75e Teoria interactionistaa apare īn SUA īn 1960 potrivit acesteia punctual de plecare al unui comportament uman ca fiind infractional este " rectia societatii "mai exact a grupului dominant sub raport economic si politic care aplica "stigmatul" de infractor.
|
