ROLUL INVESTIGATIILOR SI A CERCETARII LA FAJA LOCULUI IN DESCOPERIREA AUTORILOR UNUI OMOR COMIS IN SCOP DE JAF

ROLUL INVESTIGAŢIILOR sI A CERCETĂRII LA FAJA LOCULUI ÎN DESCOPERIREA AUTORILOR UNUI OMOR COMIS ÎN SCOP DE JAF

Unele infractiuni de omor se caracterizeaza printr-o mare complexitate si prin absenta informatiilor directe despre mobil si despre faptuitori.

Prima activitate a echipei complexe o reprezinta cercetarea la fata locului, care trebuie realizata operativ, complet si legal, pentru a valorifica eficient fiecare detaliu. Urmele numeroase nu determina nsa rezultate notabile n toate cazurile, astfel nc t aceasta activitate trebuie corelata cu alte activitati specifice, ntre care un loc important l detin investigatiile! Acestea pot fi nce­pute imediat dupa descoperirea infractiunii si vor fi continuate p na la solutionarea cauzei.

Speta referitoare la uciderea numitului Francisc Ivascan, este concludenta pentru ilustrarea rolului pe care l-au avut cercetarile la fata locului si investigatiile.

Ivascan Francisc, n v rsta de 80 de ani, locuia singur ntr-o garsoniera situata la etajul Vil al unui bloc din municipiul Hunedoara. Preocuparile i erau influentate de v rsta venerrabila si de apartenenta la o secta religioasa n cadrul acesteia avea atributiuni de pastor, fiind mputernicit sa organizeze rugaciunile la domiciliu n c teva zile ale saptam nii. Acest fapt l determi­na sa lase deschisa usa garsonierei timp de c teva ore, c nd puteau intra cei dornici sa asculte muzica adecvata sau sa roage n comun pentru iertarea pacatelor.

n afara acestor ore usa era asigurata cu doua ncuietori, exprim ndu-si temerea ca ar putea fi jefuit de cineva. Nu avea bunuri de valoare, dar era atasat de tot ce adunase ntr-o viata de om singuratic. Dintre relicve se remarca u 424r1721e n casetofon de culoare galbena, cu doua boxe mici, vechi de c teva decenii. Ceasul de buzunar, cu capacul rupt, l pastra din tinerete agatat pe un perete. Mobilierul vechi si cartile cu continut religios ocupau cea mai mare parte a spatiului. Singurul venit l reprezenta pensia, din care îsi cumpara cele necesare traiului, inclusiv laptele, pe care l ridica zilnic pe baza de abonament.

Nu avusese conflicte cu nimeni, iar pe cei mai saraci dec t el i ajuta cu alimente si cu mici sume de bani. Avea trei fete, din care una locuia n acelasi cartier, trimitându-i deseori m ncare prin baiatul ei Valentin, n v rsta de 18 ani.

n 16 februarie 2000, vizita lui Valentin a coincis cu sosirea la garsoniera a trei credinciosi care doreau sa se roage cu Francisc. Au gasit usa ncuiata, iar Francisc nu a aparut p na la orele 17, c nd trebuia sa nceapa rugaciunea. Nu s-au alarmat, consider nd ca a confundat ziua sau ora si a nt rziat mai mult prin piata. Nepotul a revenit dupa o ora nsotit de tatal sau, nsa nici atunci nu au considerat ca este suspecta absenta batr nului. n dimineata urmatoare au aflat ca nu se prezentase de doua zile sa si ridice laptele la care era abonat.

C nd au revenit la garsoniera, nepotul a pus m na pe clanta, dar a ramas cu ea n m na si-a dat seama ca fusese rupta din partea interioara, iar prin orificiul creat au observat dezordinea din camera. Au presupus ca s-a nt mplat ceva grav si au anuntat-o pe fiica dintr-un alt oras, care avea dublura cheilor de la usa garsonierei.

Deschiderea usii i-a socat pe membrii familiei, ntruc t Francisc era ntins n holul din spatele acesteia, ntr-o balta de s nge, cu fata desfigurata. Crustele de s nge erau abundente n zona bucala si nazala, continu ndu-se pe membrele superioare si pe torace.

Toate obiectele din garsoniera erau deranjate sau ravasite, n ncercarea de a gasi bani sau bunuri de valoare.

Cercetarea la fata locului a durat c teva ore. Procurorul si politistii au ntocmit un proces-verbal de aproape zece pagini, n care au consemnat numeroase aspecte, nestiindu-se care vor fi relevante pentru descoperirea autorilor. S-a stabilit ca n interi­orul garsonierei au actionat cel putin doua persoane, ntruc t pe diferite documente si materiale de pe pardoseala se gaseau imprimate urmele striatiilor de pe talpi de ncaltaminte. Acestea faceau parte din categoria urmelor de stratificare, fiind create prin depunerea unei pelicule de s nge, care ramasese pe talpa din momentul lovirii victimei sau a deplasarii prin balta de s nge din apropierea capului. Una din aceste urme a fost descoperita pe fâsul agatat n cuierul din baie, a carei parte interioara at rna peste scaunul pe care se urcase unul din faptuitori, pentru a controla daca sunt obiecte de valoare pe polita din apropiere. Tablia scaunului se rupsese, dar urma pastrase suficiente elemente pentru identificarea ncaltamintei. Avea dimensiunile de 6/4 cm, fiind evident desenul antiderapant dispus transversal pe suprafata talpii, cu latimea de 2 mm si distanta ntre striatii de 3 mm.

O alta urma de ncaltaminte, produsa n mod similar, a fost descoperita pe aversul unui plic postal existent pe podeaua camerei, sub lenjeria de pat scoasa din lada recamierului. Aceasta avea dimensiune de 8/2,5 cm, iar profilul antiderapant era compus din flancuri dreptunghiulare, cu dimensiuni variabile, ntre care era distanta de 7 mm.

Pe revista intitulata Drumul spre Dumnezeu", a fost gasita nca o urma de ncaltaminte cu profil antiderapant, dispus n flan­curi paralele cu latimea de 0,8 mm, ntre care exista distanta variabila, cuprinsa ntre 7 si 10 mm. n imediata apropiere a aces­teia, pe revista Filtrul unui om care cugeta", exista o alta urma formata din stratificarea s ngelui, reprezent nd desenul antiderapant cu dimensiuni oscil nd ntre 2,5 si 3,5 mm, ntre care exista o distanta care varia de la 7 la 10 mm. Pe o alta revista, intitulata Cuv ntul vorbit", exista un fragment din talpa unei ncaltaminte, cu desen antiderapant, av nd latimea de 0,8 mm si distanta ntre ele de cea 1 mm. La extremitatea rotunjita a urmei se observa o inscriptie cu litere de tipar, din care se distingeau

cele ce formau cuv ntul PIGET, dispus perpendicular pe axa

n total au fost descoperite zece fragmente de urme de stratificare a s ngelui de pe talpa ncaltamintei. Desi ntre unele urme existau anumite deosebiri, examinarea criminalistica a stabilit ca acestea se datorau unor fenomene dinamice, corelate cu natu­ra diferita a suportului pe care s-au format si cu imprimarea unor portiuni diferite din talpa ncaltamintei. n consecinta s-a con­cluzionat ca urmele au fost create numai de doua persoane, ntruc t multitudinea lor facea neplauzibil faptul ca alti eventuali faptuitori nu ar fi creat nici o urma de ncaltaminte.

Examinarea amanuntita a obiectelor de mbracaminte si a nscrisurilor ravasite prin camera a determinat gasirea a 14 urme de substanta, asemanatoare s ngelui, pe diferite camasi, fete de perna, foi de caiet, chitante si pe alte materiale textile. Acestea au fost create de m ini care creau aparenta ca cel putin unul din agresori a fost ranit. Aprofundarea cercetarii urmelor a stabilit nsa ca unele aveau dimensiuni mari, cu aspect specific producerii de catre o persoana care purta manusi.

n vederea determinarii naturii si a provenientei urmelor de s nge, a fost recoltat s nge de la victima, din balta existenta n apropierea capului acesteia si de pe peretii holului. Experiza biologica a stabilit ca s ngele din urmele descoperite n garsoniera, apartin grupei 01, care corespundea cu grupa victimei.

S-au mai ridicat 11 urme papilare de pe oglinda, tocul usii, marginea dulapului, raftul dulapului, copertile unor carti cu continut religios si de pe c teva pahare.

M nerul de la clanta prezenta urme recente de rupere, prin partea dinspre interior, presupun ndu-se ca aceasta s-a produs prin forfecare, n timp ce proprietarul garsonierei tinea de el pentru a nu fi deschisa usa. Urma de fortare descoperita pe interi­orul cantului usii, n zona corespondenta partii superioare a zavorului broastei, putea fi explicata prin ncercarea faptuitorilor de a iesi din garsoniera dupa blocarea clantei si ruperea m nerului acesteia.

Examinarea cadavrului a evidentiat existenta a numeroase escoriatii, echimoze si tumefactii pe fata, torace si membrele superioare. Buza superioara era plesnita n doua locuri, demonstr nd aplicarea unor lovituri puternice cu picioarele sau cu pum­nii, pe care s-au imprimat urmele de s nge stratificat ulterior pe diferite obiecte din garsoniera

Autopsia a relevat infiltrat sanguin pe toata suprafata din dreapta toracelui, at t anterior c t si posterior. Aproape toate coastele de pe partea respectiva prezentau fracturi cu deplasare, iar unele fragmente osoase au cauzat ruperea pleurei parietale. n cavitatea pleurala dreapta exista cea 200 ml. s nge lichid, iar interscizural se observau pete de culoare violacee, specifice decesului prin asfixie. Pete de aceeasi natura au fost gasite n zona inimii, iar moartea prin asfixie mai era confirmata de existenta s ngelui lichid n cavitatea cordului si de spuma rosiatica din trahee si branhiile mari. n acelasi sens pledau infiltratele sanguine difuze n muschiul sterno-cleido-mastoidian drept, n muschii scaleni, n tesuturile moi pericaritidiene, n zona paraesofagiana dreapta si n tesuturilemoi perihioidiene. Cartilajul tiroidian era infiltrat, iar ramura din dreapta era fracturata. Osul hioid prezenta mobili­tate anormala si mici fragmente osoase, specifice unui nceput de fracturare.

Tabloul lezional denota aplicarea a numeroase lovituri cu corpuri contondente, dupa care unul din faptuitori realizase com­presia toracelui cu genunchii, dinspre partea dreapta, concomitent cu actiunea de sugrumare, p na la survenirea decesului.

n faza initiala a urmaririi penale nu exista nici un suspect, ntruc t Francisc nu avusese ne ntelegeri cu nici o persoana. S-a presupus ca mobilul l-a constituit jaful, ntruc t nu s-au gasit bani n garsoniera, desi primise pensia de putin timp. n sensul aceluiasi mobil pledau leziunile specifice lovirii victimei, pentru a spune unde sunt ascunse bunurile de valoare.

Audierea rudelor si a persoanelor care frecventau locuinta, a dus la concluzia ca au fost sustrasi banii, n suma ce nu se putea stabili, precum si c teva obiecte casnice, dintre care se detasa ceasul de buzunar fara capac si casetofonul model vechi de culoare galbena, cu doua boxe mici. Bunurile au fost date n urmarire locala ncerc ndu-se totodata depistarea persoanelor care frecventasera garsoniera sau faceau parte din familiile respective. Au mai fost avuti n vedere tinerii care locuiau n blocul respectiv si cei din anturajul lor, n special consumatorii de bauturi alcoolice.

S-a ajuns la concluzia ca faptuitorii consumasera bauturi alcoolice, ntruc t femeia care facea curatenie n bloc a declarat ca gasise, ntr-o dimineata, o sticla cu o cantitate mica de votca n imediata apropiere a usii de la garsoniera lui Francisc. n aceeasi dimineata gasise o pereche de manusi de plastic pe scara secundara a blocului, n zona etajelor inferioare, presupun ndu-se ca infractorii le-au aruncat la plecare, cobor nd pe acolo pentru a nu se nt lni cu alti locatari. Manusile nu au fost pastrate de femeia care le gasise, relat nd ca Ie-a aruncat imediat la gunoi.

Audierea persoanelor care locuiau n garsonierele nvecinate a condus la concluzia ca fapta fusese comisa n noaptea de 15/16 februarie, n jurul orei 1, c nd doua vecine au auzit batai insistente n usa locuintei lui Francisc, percep nd apoi vocea unui barbat care afirma: Da-mi drumul! Nu ma cunosti? Imediat dupa aceea au auzit un tipat puternic, specific agresiunii, dar Ie-a fost frica sa iasa pe coridor si nu au anuntat ulterior pe nimeni despre cele nt mplate, consider nd ca a fost un incident de genul celor care erau frecvente n zona. O alta persoana, din garsoniera amplasata pe parte opusa a palierului, a declarat ca a gasit vizorul acoperit cu o bucatica de h rtie care provenea din eticheta unei sticle pentru bautura, presupun ndu-se ca infrac­torii procedasera n acest mod pentru a diminua vizibilitatea altor persoane spre usa garsonierei lui Francisc. Un alt argument n acelasi sens l-a constituit desurubarea becului de pe palierul respectiv. Aspectul a fost constatat dupa descoperirea cadavrului, de politistul care pazea usa garsonierei. Consider nd ca este ars becul de pe palier, a ncercat sa-l nlocuiasca nsa si-a dat seama ca fusese numai desurubat. Actiunea sa a distrus nsa amprentele utile de pe becul respectiv, peste care s-au suprapus ale sale.

Nici impresiunile papilare descoperite n locuinta nu apartineau unor persoane cu antecedente penale sau incluse n cercul suspectilor, astfel ca au continuat investigatiile.

Timp de peste o luna au fost audiate si investigate sute de persoane, fara a se obtine rezultate concrete. Trecerea sezonu­lui rece diminua sansa de a fi descoperite ncaltamintele cu tapa antiderapanta. S-au dat anunturi la televiziunea locala si s-au promis recompense pentru orice informatie utila. S-au accentuat investigatiile de rutina printre hoti si t lhari.

Informatia utila a venit din arest, din partea unei persoane care vazuse obiectele date n urmarire si obtinuse unele informatii de la persoanele vinovate, care tocmai fusesera arestate preventiv pentru furturi din autoturisme. Cei doi faptuitori abia trecusera pragul majoratului si nu fusesera inclusi n cercul suspectilor.

Ciprian, zis Piciul, l cunoscuse pe Francisc prin intermediul bunicului sau, care decedase ntre timp. Cei doi octogenari fus­esera mpreuna pe front si apartinusera aceleiasi secte. Dupa moartea bunicului sau, Ciprian l vizitase de c teva ori pe Francisc, pentru a-i cere diferite sume de bani, cu care cumpara bautura. Parintii erau divortati, Ciprian locuind cu mama, care nu l putea supraveghea. Ultima oara mprumutase de la Francisc suma de 10.000 lei, cu o luna nainte de crima. Era convins ca acesta adunase sume mari de bani din pensia de veteran.

Ambii inculpati au recunoscut comiterea faptei, loan era prietenul de pahar al tui Ciprian, iar n noaptea de 15 februarie au hotar t sa l atace pe Francisc pentru a procura bani necesari cumpararii de bautura. Trecusera pe la mai multe localuri, iar la miezul noptii s-au deplasat la usa lui Francisc, l nga tocul careia au pus sticla de votca, din care nu terminasera nca continu­tul. Au rupt o bucatica de eticheta si au lipit-o cu scuipat pe vizorul usii nvecinate. Au desurubat apoi becul de pe palier, au batut la usa lui Francisc, iar Ciprian i-a spus ca este fratele de credinta Victor si are nevoie urgenta de ajutor. Francisc a fost convins ca trebuie sa dea curs solicitarii. C nd a descuiat iala, loan s-a izbit n usa, cauz ndu-i caderea. L-au lovit apoi ambii cu picioarele, p na a devenit inconstient, iar ulterior au repetat agresiunea de c te ori si-a revenit si a ncercat sa se ridice. Au negat ca l-au batut pentru bani, si ca l-au str ns de g t. Au luat din garsoniera suma de 350.000 lei, un ceas de buzunar, un caseto-fon vechi, un brici, o foarfeca, doua c ntare cu arc si un cleste patent. C nd au ncercat sa deschida usa de la iesire din gar­soniera, s-a rupt m nerul clantei, fiind nevoiti sa o fortezedin interior cu o surubelnita. Au cobor t pe scara secundara, abandon nd manusile pe unul din paliere si arunc nd cheile la ghena. S-au deplasat la domiciliul lui Ciprian, si i-au spus mamei acestuia ca au primit bunurile de la un prieten. Ea si-a dat seama de provenienta bunurilor dupa c teva zile, c nd a vazut anunturile despre crima, difuzate pe postul local de televiziune. Cu banii sustrasi din garsoniera au cumparat bautura n acea noapte si n zilele urmatoare.

Majoritatea bunurilor sustrase au fost duse la prietenul lui loan, pentru a nu fi gasite la domiciliile lor, n cazul perchezitiei. Dupa c teva zile au rugat un prieten sa le v nda ceasul de buzunar cu 50.000 lei, ntr-un restaurant, d ndu-i drept recompen­sa unul din c ntarele sustrase. Casetofonului i-au spart carcasa, transfer ndu-l apoi de la un prieten la altul, p na c nd au uitat unde l-au lasat. Dintre obiectele sustrase au fost recuperate numai c ntarul si briciul, de pe care razuisera initialele F.I., cu care l marcase Francisc n tinerete.

Impresiunile papilare ridicate din garsoniera nu au corespuns cu cele ale inculpatilor, dintre care unul purtase manusi, fiind probabil create de numeraosele persoane care veneau acolo pentru rugaciune sau dupa ajutor.

Principala proba a constituit-o urma de stratificare a s ngelui pe coperta unei carti, cu inscriptia Piget", care a coincis cu portiunea dinspre v rf a bocancului corespunzator piciorului drept, gasit la domiciliul lui loan. Celalalt model de urma de ncaltaminte nu a putut fi comparat, ntruc t Ciprian aruncase pantofii pe care i purtase n noaptea comiterii faptei.

Expertizele psihiatrice au concluzionat ca inculpatii au discernam ntul pastrat n raport cu faptele pentru care sunt cercetati, nsa loan prezinta tulburare de personalitate de tip anti-social.

Inculpatii au fost trimisi n judecata pentru infractiunea de omor deosebit de grav n scop de jaf, infractiunea de t lharie si infractiunea de violare de domiciliu.

La sase luni de la data comiterii faptei, instanta i-a condamnat la 16 ani nchisoare.

Speta prezentata denota importanta cercetarii complete la fata locului, pentru a se descoperi, fixa si ridica detalii sau urme care ar putea fi utile aflarii adevarului.

Utilitatea probelor materiale trebuie nsa corelata deseori cu investigatiile si cu alte metode legale, care pot determina iden­tificarea faptuitorilor sau gasirea unor probe.