Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























SISTEMUL POLITIC AL FRANTEI

Drept




SISTEMUL POLITIC AL FRANTEI

1. O abordare retrospectiva a evolutiei sistemului politic al

Frantei (aspecte selective)

Dorind parca sa exprime evolutia sistemului constitutional francez,

Joseph de Maistre afirma ca "exista īntotdeauna īn fiecare Constitutie, ceva

care nu poate sa fie scris".




Īn istoria Frantei, perioada 1789 - 1799 este denumita perioada

revolutiei.

La data de 17 iunie 1789, starea a treia s-a proclamat Adunare

Nationala. La data de 20 iunie 1789, s-a depus juramāntul: "Sa nu ne 15415d310p

despartim niciodata si sa ne īntālnim oriunde īmprejurarile o vor cere, pāna

ce Constitutia regatului va fi īntocmita si īntarita pe temelii trainice".

La 26 august 1789 a fost votata Declaratia drepturilor omului si

cetateanului. Inspirāndu-se īn multe puncte din Declaratia americana,

aceasta avea un rasunet universal si tinea seama de enormele transformari

26

care se produsesera. Īn ea absolutismul si privilegiile erau condamnate. Era

īnscris principiul ca orice suveranitate rezida esential īn natiune. Īn aceasta

perspectiva, īn Declaratie era consacrat principiul ca "oamenii se nasc si

ramān liberi si egali īn drepturi, iar deosebirile sociale nu pot fi fondate

decāt pe utilitate comuna".

Īnlaturarea privilegiilor era consfintita īn document prin proclamarea

egalitatii cetatenilor īn fata legii fie cānd aceasta protejeaza, fie cānd aceasta

pedepseste.

Preluānd doctrina lui Montesquieu, Declaratia afirma ca nu poseda

constitutie acel stat īn care puterea legislativa, puterea executiva si puterea

judecatoreasca nu sunt separate.

Īmpotriva suveranitatii clerului, se proclama libertatea de constiinta,

libertatea cultelor si libertatea presei.

Prima constitutie franceza a fost Constitutia din data de 3 septembrie

1791, care mentinea monarhia, dar stabilea fundamentarea acesteia pe baze

democratice si constitutionale.

Īn anul 1792 s-au hotarāt noi alegeri pentru Conventia nationala, care

s-a īntrunit īn prima sedinta la data de 21 septembrie 1792. La aceasta data

este proclamata republica.

Regimul constitutional al Frantei a fost reglementat de urmatoarele

documente constitutionale:

. Constitutia din data de 24 iunie 1793

. Constitutia din data de 22 august 1795

. Constitutia anului VIII din data de 13 decembrie 1799

. Carta din data de 4 iunie 1814

. Actul constitutional la Constitutiile Imperiului din data de 22

aprilie 1815

. Carta din data de 18 august 1830

. Constitutia din data de 4 noiembrie 1848

. Constitutia din data de 14 ianuarie 1852

. Regimul provizoriu de la 1870 la 1875

. Legile constitutionale din anul 1875

. Guvernarea Frantei īntre 1940-1945

. Constitutia Frantei din anul 1946

. Constitutia Frantei din data de 4 octombrie 1959.

2. Constitutia Frantei din data de 4 octombrie 1958

27

Īn cuprinsul normativ al acesteia pot fi identificate un preambul si 15

titluri.

a) Constitutia din anul 1958 nu contine o declaratie de drepturi, ci

numai un preambul foarte scurt care consfinteste ca "poporul

francez proclama solemn atasamentul sau la «Drepturile omului si

la principiile suveranitatii nationale» asa cum sunt ele definite īn

Declaratia drepturilor omului si cetateanului din anul 1789,

confirmate si completate de preambulul Constitutiei din anul

1946".

b) Titlul I- Despre suveranitate

c) Titlul II- Presedintele Republicii

d) Titlul III- Guvernul

e) Titlul IV- Parlamentul

f) Titlul V- Raporturile dintre Parlament si Guvern

g) Titlul VI- Despre tratatele si acordurile internationale

h) Titlul VII- Consiliul constitutional

i) Titlul VIII- Autoritatea judiciara

j) Titlul IX- Despre Īnalta Curte de Justitie

k) Titlul X- Consiliul economic si social

l) Titlul XI- Despre colectivitatile teritoriale

m) Titlul XII- Despre comunitati

n) Titlul XIII- Despre acordurile de asociere

o) Titlul XIV- Despre revizuire

p) Titlul XV- Dispozitii tranzitorii.

Problema valorii juridice a declaratiilor de drepturi si a preambulului a

dat nastere la dezbateri īndelungate dupa anul 1958, pāna la data de 16 iulie



1971, cānd printr-o decizie a Consiliului Constitutional a fost consacrata

valoarea juridica a preambulului Constitutiei din anul 1958, recunoscāndu-i

se valoare constitutionala.

3. Parlamentul francez

Parlamentul francez se compune din doua Camere, respectiv,

Adunarea Nationala si Senatul.

Adunarea Nationala se compune din 277 de membri, alesi prin

sufragiu universal direct, pentru un mandat de 5 ani.

Senatul se compune dintr-un numar de 321 de membri, alesi prin

sufragiu indirect, pentru un mandat de 9 ani, si asigura reprezentarea

colectivitatilor teritoriale ale Republicii, precum si reprezentarea francezilor

stabiliti īn afara teritoriului national.

28

Cea de a "treia Camera", cum este denumita īn literatura de

specialitate franceza, o reprezinta Consiliul Economic si Social.

Consiliul Economic si Social se compune dintr-un numar de 230 de

membri, fiind o adunare consultativa.

Prin reprezentarea principalelor activitati economice si sociale,

Consiliul favorizeaza colaborarea diferitelor categorii profesionale īntre ele

si asigura participarea lor la politica economica si sociala a Guvernului.

La sesizarea Guvernului, Consiliul Economic si Social da aviz

consultativ asupra proiectelor de lege, ordonanta sau decret, precum si

asupra propunerilor de lege.

Trebuie retinut ca legea fundamentala franceza stabileste domeniile

rezervate legii si domeniile rezervate principiilor fundamentale stabilite prin

lege. Aceste domenii pot fi precizate si completate printr-o lege organica.

Pentru celelalte domenii , legea are caracter de reglementare.

Initiativa legislativa apartine īn egala masura Primului-Ministru si

membrilor Parlamentului.

Senatul francez are o situatie constitutionala privilegiata, īn sensul ca

nu poate fi dizolvat, putānd bloca o propunere de revizuire constitutionala,

fiind considerat din acest punct de vedere, unul din garantii Constitutiei.

Reguli comune se refera la statutul membrilor parlamentului,

respectiv, incompatibilitatile imunitatilor, regimul indemnizatiilor, sesiunile

ordinare si extraordinare etc.

Organizarea interna si functionarea fiecarei Adunari se fac prin

propriul regulament adoptat de Adunarea Nationala si Senat.

Principalele atributii ale Parlamentului francez pot fi considerate:

adoptarea declaratiei de razboi, autorizarea starii de urgenta atunci cānd

aceasta depaseste 12 zile, autorizarea Guvernului de a emite ordonante,

initiativa legislativa etc.

5. Presedintele Republicii franceze

Organizarea puterilor publice stabilita de Constitutia Frantei din anul

1958 acorda institutiei presedintelui un caracter de primordialitate, care īn

literatura de specialitate este motivata de asezarea acestei institutii īn

structura normativa a legii fundamentale īnaintea guvernului si

parlamentului.

Caracterul de primordialitate este pus īn evidenta si de rolul important

acordat presedintelui de arbitru īn functionarea normala a puterilor publice.

Din aceasta perspectiva putem cita discursul ramas celebru, prezentat

de generalul De Gaulle īn cadrul conferintei de presa din data de 31 ianuarie

29

1964, īn cadrul careia declara ca "trebuie sa se īnteleaga clar ca autoritatea

indivizibila a statului este īncredintata īn īntregime presedintelui, de catre

poporul care l-a ales, ca nu exista nici o alta autoritate , nici ministeriala, nici

civila, nici militara, nici judiciara, care sa nu fie acordata si mentinuta de

catre acesta".

Primul Presedinte al celei de a V-a Republici a fost ales prin sufragiu

indirect de catre un colegiu electoral care cuprindea membrii Parlamentului

si un anumit numar de reprezentanti ai colectivitatilor locale.

Dupa reforma constitutionala din anul 1962, care a modificat modul de

scrutin pentru alegerea presedintelui Republicii, acesta este ales prin

sufragiu universal direct.

Dintre puterile presedintelui putem enumera: numirea Primului-

Ministru, dreptul de a adresa Parlamentului mesaje, numirea presedintelui si

a membrilor Consiliului Constitutional, conducerea relatiilor internationale,

calitatea de comandant al armatei etc.

Īn raporturile cu justitia, presedintele Republicii are dreptul de gratiere,



este garantul independentei autoritatilor judecatoresti, prezideaza Consiliul

Superior al Magistraturii.

5. Guvernul francez

Guvernul francez apartine puterii executive.

Franta a adoptat solutia constitutionala a unui executiv dual format din

seful statului - Presedintele si Guvernul.

Īntr-o ordine atipica, si Guvernul este reglementat de legea

fundamentala franceza īnaintea parlamentului.

Īn doctrina de specialitate franceza, cea de a V-a Republica este

denumita "republica semiprezidentiala".

Forma duala a executivului sugereaza a fi de inspiratie engleza.

Īn sens restrāns, Guvernul este organul executiv compus din Primul-

Ministru si din ministri.

Numirea Primului-Ministru reprezinta o prerogativa constitutionala a

presedintelui republicii.

Īn ceea ce priveste ministrii, acestia sunt numiti de presedinte la

propunerea Primului-Ministru.

Guvernul se īntruneste īn Consiliul de Ministri, prezidat de Primul-

Ministru.

Guvernul cuprinde pe lānga ministri si ministrii de stat, ministri delegati

pe lānga Primul-Ministru si secretari de stat.

30

Functiile ministeriale sunt incompatibile cu functiile profesionale

private si cu alte functii publice.

Primul-Ministru, dupa deliberarea Consiliului de Ministri, angajeaza īn

fata Adunarii Nationale raspunderea Guvernului cu privire la propriul

program sau cu privire la o declaratie de politica generala.

Adunarea Nationala poate pune īn discutie raspunderea Guvernului prin

votarea unei motiuni de cenzura.

De asemenea, Primul-Ministru are posibilitatea de a solicita Senatului

aprobarea unei declaratii de politica generala.

Initiativa legislativa apartine īn egala masura Primului-Ministru si

membrilor parlamentului.

Pāna la revizuirea constitutionala din data de 19 iulie 1993, competenta

de a judeca actele īndeplinite de ministri īn exercitarea functiilor acestora

revenea Īnaltei Curti de Justitie. Dupa revizuirea mentionata, membrii

Guvernului raspund penal pentru actele īndeplinite īn exercitiul functiei

acestora si calificate drept crime sau delicte īn fata Curtii de Justitie a

Republicii. Aceasta este o jurisdictie speciala compusa din 15 judecatori: 12

parlamentari desemnati paritar de Senat si Adunarea Nationala si 3

judecatori de la Curtea de Casatie.

6. Puterea judecatoreasca

Puterea judecatoreasca īn Franta este structurata astfel:

. Īnalta Curte de Justitie

. Consiliul Superior al Magistraturii

. Curtea de Casatie

. Curti de Apel

. Tribunale

. Parchetele de pe lānga Curti si Tribunale

Referitor la structura puterii judecatoresti ne vom limita sa prezentam

selectiv Consiliul Superior al Magistraturii si Īnalta Curte de Justitie.

a) Consiliul Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii este compus din 9 membri desemnati

de Presedintele Republicii īn conditiile urmatoare:

. trei membri de la Curtea de Casatie, dintre care un avocat general;

. trei membri de la Curti si Tribunale;

. un consilier de stat ales de pe o lista de trei nume stabilita de

adunarea generala a Consiliului de Stat;

31

. doua personalitati care nu apartin magistraturii si sunt alesi pe

criteriul competentei.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi pentru un

mandat de 4 ani.

Dintre atributiile Consiliului Superior al Magistraturii mentionam:

. nominalizarea magistratilor īn functii;

. hotarāri īn materie disciplinara;

. exercitarea dreptului de gratiere.

b) Īnalta Curte de Justitie

Īnalta Curte de Justitie se compune din 24 de judecatori titulari.

Dupa fiecare alegere, īn termen de o luna de la prima īntrunire

Adunarea Nationala alege 12 judecatori titulari si 6 judecatori supleanti. De

asemenea, dupa o noua alegere a Senatului, īn termen de o luna de la prima

īntrunire a acestei camere, acesta alege 12 judecatori titulari si 6 judecatori

supleanti.










Document Info


Accesari: 7528
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )