TEHNICI PRIVIND ELABORAREA NORMELOR JURIDICE

TEHNICI PRIVIND ELABORAREA NORMELOR JURIDICE

Dezvoltarea sociala actuala, cresterea în complexitate si volum a contractelor inter si intra-sociale, amplifica sarcinile organelor legislative si determina o crestere a capacitatii lor de 16516s1822q receptare a comandamentelor sociale, de apreciere proprie a acestor comandamente sociale, de perfectionare a tehnicii juridice.

Activitatea acestor organe se desfasoara în conformitate cu anumite reguli de tehnica juridica si potrivit cu scopurile generale, impuse de buna functionare a mecanismului social, de coexistenta, a liberalitatilor sociale.

1.TEHNICA JURIDICĂ

Tehnica juridica desemneaza totalitatea mijloacelor, metodelor, procedeelor si tehnicilor utilizate de organele puterii de stat în procesul de intiere, elaborare, adaptare si amplificare a actelor normative.

Tehnica juridica cuprinde doua segmente si anume:

• Crearea dreptului privita sub trei aspecte: initierea actului normativ, elaborarea actului normativ, adoptarea actului normativ.
• Tehnica realizarii dreptului care priveste aplicarea actelor normative, respectiv transpunerea în viata a normelor juridice.

Tehnica juridica include tehnica legislativa pe care o considera o parte componenta a sa.

2.TEHNICA LEGISLATIVĂ

Tehnica legislativa este acea parte constitutiva a tehnicii juridice si este alcatuita dintr-un complex de metode si procedee, menite sa asigure o forma corespunzatoare continutului reglementarilor juridice.

Tehnica legislativa se întemeiaza pe norme juridice specifice (denumite norme de tehnica legislativa) si pe principii proprii (denumite principiile legiferarii).

A legifera a devenit element central si definitoriu al activitatii statului, a devenit sinonim cu a guverna.

Principiile legiferarii:

-principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice;

-principiul asigurarii unui raport firesc între dinamica si statica dreptului;

-principiul corelarii sistemului actelor normative;

-principiul accesibilitatii si economiei de mijloace în elaborarea actelor normative.

3. Etapele elaborarii actelor normative

etapa 1 -initierea proiectului de lege

Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor precum si unui nr. de 250 000 cetateni cu drept de vot (conform art. 73 Constitutie).

etapa 2-dezbaterea proiectului de lege

Începe cu prezentarea expunerii de motive si continua cu analiza fiecarui articol.

etapa 3-adoptarea proiectului de lege

Presupune o procedura speciala, conform prevederilor art. 74 din Constitutie:

-legile organice se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere;

-legile ordinare se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.

etapa 4-promulgarea legii

Dupa ce legea este votata, ea este adoptata în Parlament, sub semnatura presedintilor celor doua Camere.

Promulgarea legii este de competenta Presedintelui României, prin acest act dispunându-se publicarea ei în Monitorul Oficial.

etapa 5-publicarea legii

Legea se publica în Monitorul Oficial al României si intra în vigoare dupa 90 de zile de la data publicarii.

4. TEHNICA SISTEMATIZĂRII NORMELOR JURIDICE

Procesul de sistematizare a actelor normative este determinat de necesitatea gruparii acestora pe baza unor criterii riguros stabilite, astfel încât normele juridice sa fie mai bine cunoscute si aplicate în realitatea juridica.

Formele de sistematizare a actelor normative sunt:

Incorporarea

Incorporarea înseamna asezarea, pozitionarea actelor normative dupa criterii exterioare acestora, respectiv cronologice, alfabetice, pe ramuri de drept, pe institutii juridice.

Incorporarea poate fi:

Oficiala -se realizeaza de organele de stat, de cele mai multe ori cele care elaboreaza actele normative (ex. hotarâri publicate periodic, colectii de legi etc);

Neoficiala -este realizata de persoane particulare, birouri de avocati, norati, edituri etc.

Codificarea

Codificarea este forma superioara de sistematizare a actelor normative, în sensul ca propune cuprinderea sintetica si sistematizata într-un act normativ (cod) cu forta juridica a legii, a tuturor normelor juridice apartinând aceleasi ramuri de drept.

Desi are forta juridica a unei legi, codul nu este o lege obisnuita, el este un act normativ unic, cu o organizare interna aparte, în care normele juridice sunt asezate într-o consecutivitate logica stringenta, dupa un sistem bine gândit, care reflecta structura interna a ramurii de drept respective.

Conditiile calitative ale unui cod sunt: claritate, precizie, integralitate în expunere, caracter politic, logica etc.

În dreptul nostru actual sunt în vigoare: Codul penal, Codul civil, Codul comercial, Codul vamal, Codul muncii, Codul de procedura civila, Codul familiei, Codul de procedura penala, Codul fiscal.

I.           BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

• C. Popa, 2001, Teoria generala a dreptului, Editura Lumina Lex, Bucuresti ;

C.Voicu, 2002, Teoria generala a dreptului, Bucuresti, Editura Lumina Lex,;

D.Clocotici, 2002, Teoria generala a dreptului, Constanta, Editura Europolis;

Gh. Bobos, 1999, Teoria generala a dreptului, Cluj-Napoca, Editura Argonaut;

N. Popa, 1998, Teoria generala a dreptului, Bucuresti, Editura Actami;

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

• A. Popescu, 1999, Teoria dreptului, Editura "Fundatia România de Mâine", Buceresti;

Gh. Mihai, 1999, Interpretarea juridica, Bucuresti, Editura All;

I. Ceterchi, Momcilo Luburici, 1991, Teoria generala a dreptului, Bucuresti, Editura Dimitrie Cantemir;

M. Djuvara, 1999, Teoria generala a dreptului, Bucuresti, Editura AllBeck;