Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MONITOARE LCD

Informatica




MONITOARE LCD

Acestea au ecrane care reflecta foarte putin lumina, sunt complet plate si consuma foarte putin (5 wati, fata de 100 wati cāt consuma un monitor obisnuit). Calitatea culorii unui panou LCD cu matrice activa o depaseste īn realitate pe cea a majoritatii monitoarelor cu tub catodic.




Totusi, pāna acum, ecranele LCD sunt mai limitate ca rezolutie fata de tuburile catodice tipice. De exemplu, un panou LCD tipic de 15 inci (care ofera aproximativ aceeasi suprafata vizibila ca un monitor CRT de 17 inci) are o rezolutia maxima de 1024x768, pe cānd un tub catodic tipic de 17 inci poate oferi o rezolutie maxima de 1280x1024 sau 1600x1200.

Este, īnsa, important sa observam ca un ecran LCD asigura o imagine vizibila mai mare decāt un monitor CRT de aceeasi dimensiune.

Cele mai raspāndite tipuri de monitoare cu matrice pasiva folosesc o structura nematica supertorsadata (supertwist nematic design), astfel ca aceste panouri sunt, deseori, numite STN.

Panourile cu matrice activa folosesc, de obicei, o structura de tranzistor pe film subtire (thin-film transistor design) si sunt, de aceea, denumite TFT.

Panourile LCD de 15 inci mai ieftine folosesc conectorul VGA analogic traditional si trebuie sa converteasca semnalele analogice īnapoi īn semnale digitale, pe cānd panourile LCD de 15 inci mai scumpe sau panourile LCD mai mari asigura atāt conectorul VGA analogic, cāt si conectorul DVI digital regasit pe multe placi video cu performante ridicate sau medii.

V.5.1 Principiul afisarii cu ajutorul cristalelor lichide

Īntr-un monitor LCD, un filtru de polarizare creeaza doua unde luminoase separate. Filtrul de polarizare permite trecerea numai a undelor luminoase aliniate la acesta. Dupa ce trec prin filtrul de polarizare, undele luminoase ramase sunt aliniate toate īn aceeasi directie. Daca un al doilea filtru de polarizare este aliniat īn unghi drept fata de primul, toate undele luminoase vor fi blocate. Prin schimbarea unghiului celui de-al doilea filtru de polarizare, cantitatea de lumina careia i se permite sa treaca poate fi modificata. Rolul celulelor de cristal lichid consta din a schimba unghiul de polarizare si de a controla cantitatea de lumina care trece. Cristalele lichide reprezinta molecule de forma cilindrica, care curg ca un lichid. Ele permit trecerea luminii, dar o sarcina electrica modifica orientarea lor si a luminii care trece prin ele. Chiar daca monitoarele cu cristale lichide monocrome nu dispun de filtre de culoare, ele pot avea celule multiple pentru fiecare pixel spre a controla tonurile de gri.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/LCD_layers.svg/800px-LCD_layers.svg.png

1. Filtru vertical pentru polarizarea luminii exterioare

2. Substrat de sticla cu electrozi, a caror forma vor determina forma zonelor īntunecoase

3. Cristale lichide twisted nematic

4. Substrat de sticla cu un film electrod comun

5. Filtru orizontal ce blocheaza/

permite trecerea luminii

6. Suprafata reflectoare a luminii catre privitor

Figura 5.7 Panou cu matrice pasiva de tip STN

Īn cazul unui ecran LCD color, exista īnca un filtru, care are trei celule pentru fiecare pixel- cāte una pentru culorile rosu, verde si albastru - si un tranzistor corespondent fiecarei celule. Celulele rosie, verde si albastra care realizeaza un pixel sunt, uneori, denumite subpixel.

Monitoarele LCD si cele cu plasma genereaza imaginea similar tubului catodic, dar la acestea imaginea nu este generata de catre fluxul de electroni; īn loc de pixeli individuali sunt asignate elemente care pot fi adresate succesiv. Imaginea pe monitor este generata linie cu linie, iar cursele inverse de īntoarcere nu joaca nici un rol, īntoarcerea fiind efectuata simplu prin modificarea adresei elementelor adresate.



Pixeli morti

Un asa-zis pixel mort este unul īn care celula rosie, verde sau albastra se blocheaza īn stare activa sau īn stare inactiva. Blocarea īn stare activa este cea mai obisnuita. Īn special, pixelii care ramān īn starea activa sunt foarte vizibili pe un fundal īntunecat ca puncte rosii, verzi sau albastre stralucitoare. Chiar daca numai unele dintre ele pot distrage atentia, fabricantii difera īn ceea ce priveste politica lor fata de numarul de pixeli morti necesari pentru a obtine īnlocuirea display-ului. Unii furnizori iau īn considerare atāt numarul total de pixeli morti, cāt si pozitiile lor. Din fericire, īmbunatatirile īn calitatea productiei reduc tot mai mult posibilitatea aparitiei unui ecran cu pixeli morti pe sisteme desktop sau pe afisajul unui calculator notebook.

V.5.2 Display-uri cu matrice activa

Cele mai multe display-uri cu matrice activa folosesc o matrice de tranzistoare pe film subtire (thin-film transistor, TFT). TFT este o metoda de īncapsulare a unui numar de unul (monocrom) pāna la trei (culoare RGB) tranzistoare per pixel īntr-un material flexibil care este de aceeasi dimensiune si forma ca display-ul. Īn acest mod, tranzistoarele pentru fiecare pixel sunt asezate direct īn spatele celulelor de cristale lichide pe care le controleaza.

Doua sunt metodele de fabricatie TFT care pot fi luate īn consideratie pentru majoritatea monitoarelor cu matrice activa de pe piata actuala: cu siliciu amorf hidrogenat (a-Si) si cu polisiliciu la temperatura scazuta (p-Si). Aceste metode difera, īn primul rānd, prin costul lor. La īnceput, cele mai multe display-uri TFT erau fabricate folosind metoda a-Si, deoarece necesita temperaturi mai reduse (sub 400oC) decāt metoda p-Si la timpul respectiv. Astazi, procesele de fabricatie p-Si la temperatura mai scazuta fac din aceasta metoda o alternativa economica viabila la procedeul a-Si.

Pentru a īmbunatati unghiurile de vizibilitate orizontala īn diplay-urile LCD cele mai recente, unii furnizori au modificat structura TFT clasica. De exemplu, structura de comutatie plana (in-plane switching, IPS) de la Hitachi - cunoscuta si ca STFT - orienteaza paralel cu sticla celulele individuale ale display-ului cu cristale lichide, facānd sa circule curentul electrice pe lateralele celulelor si rotind pixelii pentru a asigura o distributie mai uniforma a imaginii pe īntreaga suprafata a panoului. si tehnologia Super-IPS de la Hitachi rearanjeaza moleculele de cristale lichide īntr-un model mai degraba īn zig-zag decāt pe linii si pe coloane, spre a reduce modificarile de culoare si a īmbunatati uniformitatea culorii. Tehnologia de orientare verticala multidomeniu (multidomain vertical alignment, MVA) dezvoltata de Futjitsu īmparte ecranul īn regiuni diferite si modifica unghiul regiunilor.

Atāt tehnologia Super-IPS, cāt si tehnologia MVA asigura un unghi de vizibilitate mai larg decāt monitoarele TFT traditionale. Deoarece display-urile LCD de dimensiuni superioare (de 17 inchi sau mai mult) sunt suficient de mari spre a cauza deplasari ale unghiului de vedere chiar pentru un utilizator singular, aceste tehnologii avansate sunt tot mai mult folosite de fabricantii de display-uri.

V.5.3 Display-uri cu matrice pasiva

Īn cazul unui ecran LCD cu matrice pasiva, care pot echipa calculatoarele de tip notebook mai vechi sau mai putin costisitoare, fiecare celula este controlata de sarcinile electrice a doua tranzistoare, determinate de pozitia celulei pe ecran (rāndul si coloana īn care se gaseste). Numarul de tranzistoare pe orizontala si pe verticala determina rezolutia ecranului. De exemplu, un ecran cu o rezolutie de 1024x768 are 1024 de tranzistoare pe orizontala si 768 pe verticala. Reactionānd la sarcinile celor doua tranzistoare ale sale, celula rasuceste raza de lumina, sarcina mai mare producānd o rasucire mai mare. Supertorsionarea se refera la orientarea cristalelor lichide, comparānd modul aprins cu modul stins - cu cāt rasucirea este mai mare, cu atāt mai mare va fi contrastul.

Sarcinile ecranelor LCD cu matrice pasiva sunt de tip puls, motiv pentru care acestor display-uri le lipseste stralucirea matricei active, care asigura o sarcina constanta fiecarei celule. Pentru a mari stralucirea, aproape toti producatorii s-au orientat spre o tehnica denumita LCD cu scanare duala, care īmparte ecranele cu matrice pasiva īn doua jumatati, superioara si inferioara, marind intervalul dintre pulsuri. Pe lānga faptul ca maresc stralucirea, modelele cu scanare dubla, reduc timpul de raspuns al ecranului, ceea ce recomanda acest tip de monitor pentru aplicatiile cu imagini īn miscare sau pentru altele care necesita schimbari rapide ale informatiilor afisate.



V.5.4 Comparatie īntre display-urile cu matrice activa si cele cu matrice pasiva

Īntr-un ecran LCD cu matrice activa, precum cele folosite pe majoritatea display-urilor notebook-urilor actuale si pe panourile LCD ale sistemelor desktop, fiecare celula are propriul ei tranzistor, īn spatele panoului, care o īncarca electric pentru a torsiona unda luminoasa. Astfel, un monitor de 1024x768 cu matrice activa (cea mai obisnuita rezolutie pentru panourile LCD de 15 inci) are 786.432 de tranzistoare. Aceasta asigura o imagine mai stralucitoare decāt cea furnizata de un ecran cu matrice pasiva, īntrucāt celula poate pastra o sarcina constanta, īn loc de una momentana. Totusi tehnologia matricei active foloseste mai multa energie decāt cea a matricei pasive, ceea ce duce la o viata mai scurta a bateriei pe sistemele portabile. Avānd cāte un tranzistor pentru fiecare celula, display-urile cu matrice activa sunt mai greu de realizat si cu costuri mai mari, dar, īn compensare, ele ofera un afisaj mai rapid care poate fi folosit īn conditii de exterior, ca si īn conditii de interior, la unghiuri vizibile mai largi decāt cele ale display-urilor cu scanare dubla.

Atāt pentru monitorul LCD cu matrice activa, cāt si pentru cel cu matrice pasiva, al doilea filtru de polarizare controleaza cantitatea de lumina care trece prin fiecare celula. Celulele schimba lungimea de unda a luminii, pentru ca aceasta sa corespunda celei careia i se permite sa treaca prin filtru. Cu cāt prin filtru trece mai multa lumina spre fiecare celula, cu atāt mai luminos va fi pixelul.

Monitoarele LCD monocrome folosite īn sistemele handheld si īn panourile LCD industriale afiseaza tonuri de gri (pāna la 64), prin varierea stralucirii unei celule sau prin combinarea celulelor īntr-un model de tipul aprins-stins. Pe de alta parte, pentru a obtine diverse culori pe ecran, display-urile LCD color combina cele trei celule de culoare si le controleaza stralucirea. Display-urile LCD cu matrice pasiva si cu scanare duala (cunoscute si ca DTSN) au fost folosite, īn ultimii ani, īn unele modele de notebook-uri cu pret scazut, deoarece ele ating calitatea monitoarelor cu matrice activa, dar realizarea lor nu costa cu mult mai mult decāt a monitoarelor cu matrice pasiva.

Chiar daca panourile DTSN ofera o calitate a vizibilitatii mai buna frontal (chiar din fata), performantele de vizibilitate laterala (vederea dintr-un unghi) sunt īnca reduse comparativ cu panourile cu matrice activa (TFT).

O alternativa la ecranele LCD o reprezinta tehnologia plasmei, cunoscuta īn principal datorita ecranelor portocaliu cu negru ale unor calculatoare notebook mai vechi. Unele firme īncorporeaza aceasta tehnologie pentru ecranele sistemelor desktop si pentru ecranele plate, utilizate īn televiziunea cu definitie mare (high-definition television, HDTV). Deocamdata, tehnologia plasmei integral colorata nu este rentabila pentru display-urile calculatoarelor.

Din punct de vedere istoric, marea problema a display-urilor LCD cu matrice activa a fost faptul ca productivitatea este mai scazuta decāt pentru display-uri LCD cu matrice pasiva, ceea ce determina preturi mai mari. Aceasta īnseamna ca multe dintre display-urile produse au mai multe tranzistoare defecte decāt un numar maxim prevazut. Productivitatea scazuta care rezulta limiteaza capacitatea de productie si conduce la preturi īntru-cātva mai ridicate. Īmbunatatirile recente ale tehnologiei si existenta mai multor fabrici producatoare de panouri LCD au contribuit la reducerea preturilor panourilor LCD ale notebook-urilor si ale sistemelor desktop si au determinat utilizarea panourilor LCD cu matrice activa īn aproape toate notebook-urile existente īn prezent pe piata.

Īn trecut, pentru a lumina un ecran LCD era nevoie de cāteva tuburi CRT miniatura fierbinti, dar producatorii de calculatoare portabile folosesc īn prezent un singur tub de dimensiunea unei tigari. Tehnologia fibrei optice īmprastie uniform pe īntreaga suprafata a ecranului lumina emisa de acest tub.

Gratie monitoarelor LCD cu supertorsadare si cu torsadare tripla, ecranele actuale va permit sa le vedeti clar din mai multe unghiuri, la un contrast si o luminare mai bune. Pentru a īmbunatati lizibilitatea, mai ales īn caul unei lumini scazute, aproape toate laptopurile folosesc iluminarea din spate (back-lightning) sau iluminarea laterala (edge-lightning, denumita si side-lightning). Ecranele iluminate din spate primesc lumina de la un panou din spatele LCD. Ecranele cu iluminare laterala preiau lumina de la mici tuburi fluorescente montate de-a lungul marginilor ecranului. Unele laptop-uri mai vechi au eliminat aceste sisteme de iluminare, pentru a prelungi viata bateriei. Caracteristicile de gestionare a consumului de energie īncorporate īn notebook-uri va permit sa folositi iluminarea din spate cu un consum redus de energie, ceea ce estompeaza ecranul, dar prelungeste viata bateriei.










Document Info


Accesari: 6252
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )