Cum functioneaza democratia

Cum functioneaza democratia

In capitolul al optulea, intitulat "Cum functioneaza democratia " , Sondaro isi propune sa analizeze doua aspecte importante ale democratiei si anume insitutiile de stat si sistemele electorale. In ceea ce priveste institutiile de stat, acesta identifica 3 modele representative ale democratiei sistemul presidential, sistemul parlamentar si un sistem mixt presidential-parlamentar.

Prezidentialismu 848b11i l

In acest tip de sistem, presedintele este investit cu putere de decizie in limitele constitutiei, el fiind conducatorul guvernului. Astfel el nu-si imparte atributele cu un prim ministru de unde rezulta ca nu ocupa doar un rol ceremonial si reprezentativ.

In democratiile prezidentiale, presedintele trebuie sa imparta puterea cu un legislative ales separate si de asemenea trebuie sa se supuna inaltelor curti de justitie.

Facand o scurta analiza a sistemul din SUA, observam ca acestea au un sistem federal cu autoritate legala impartita intre cele 50 de state si guvernarile locale. La nivel national exista 3 institutii principale presedentia (care reprezinta piesa centrala a laturii executive a guvernului), Congresul (care reprezinta legislativul) si Curtea Suprema (care este cea mai inalta autoritate judiciare).

Pentru ca cele trtei puteri sa coexiste in armonie, creatorii acestui tip de separatie a puterilor in stat, James Madison si altii, s-au inspirit din operele lui Aristotel, Montesquieu.

Aprofundand vom observa ca presedintele SUA este ales de un colegiu electoral, care este ales la randul sau de votantii din fiecare stat american. De asemenea se observa ca doar membrii Congresului pot propune legi, astfel incat propunerile legislative ale presedintelui trebuie intai sa fie analizate de cei din urma. Legile intra in vigoare dup ace membrii Congresului, adica cei din Senat si Casa reprezentantilor voteaza cu o majoritate favorabila si dup ace presedintele semneaza noua legislatie.

Atributul principal al Curtei Supreme este acela de a anula legile pe motiv de neconstitutionalitate cu toate ca acest drept nu este mentionat explicit in constitutia americana. In schimb hotararea de a declara o lege nula, poate fi combatuta de presedinte impreuna cu Congresul si cele 50 de state.

Dat fiind faptul ca presedintele si congresul sunt alesi prin vot separate pot aparea anumite discordante cum ar fi cazul unui presedinte democrat si un congres majoritar republican sau vice versa.

Sistemul parlamentar

Este cea mai raspandita forma a democratiei. In majoritatea cazurilor seful guvernului este primul ministru si executivul reprezentant diversii ministri. De asemenea presedintele sau monarhul dispune de o putere de decizie limitata, rolul sau rezumandu-se la cel de reprezentant al statului.

Cu toate ca exista diverse tipuri hibride ale sistemului parlamentar, acestea pastreaza totusi 2 caracteristici fundamentale

Cetatenii aleg legislativul

Legistativul alege sau accepta guvernul

In acest caz se observa o lipsa a principiului separatiei puterilor in stat, ceea ce in SUA era un principiu incontestabil. Mai degraba legislativul fuzioneaza cu executivul.

O alta caracteristica a sistemului parlamentar o reprezinta faptul ca primul ministru impreuna cu ceilalti membri ai cabinetului trebuie sa apara periodic in fata legislativului pentru a prezenta politicile proprii si de a le sustine.

De asemenea se observa faptul ca legislativul are puterea ca prin vot sa dizolve guvernul. Acest lucru se face printr-un vot de incredere. In cazul in care actualul guvern nu dispune de votul de incredere a majoritatii membrilor din legislative, acesta este dizolvat si cetatenii trebuie sa-si exprime optiunea prin vot.

Pentru a clarifica cum alege sau cum accepta legislativul guvernul, Sondaro ne propune 3 exemple:

Guvernul al carui majoritate este formata dintr-un singur partid

Guvernul coalitie majoritara

Guvernul minoritar

In primul caz, un partid castiga o majoritate absoluta 50%+1) in legislative si celelalte parti ale guvernului. Astfel legile sunt votate cu usurinta dat fiind faptul ca majoritatea scaunelor sunt ocupate de membrii partidului aflat la guvernare. Ne este dat exemplul Angliei, unde, dupa alegerile din 1997, partidul labourist a obtinut 419 scaune din 659. Membrii parlamentului au numit apoi in functii membrii aceluiasi partid, labourist, in frunte cu primul ministru, Tony Blair.

Al doilea exemplu, cel al guvernului de coalitie majoritara, care se formeaza cand doua sau mai multe partied cad de acord sa imparta posturile cabinetelor pentru a forma o majoritate votanta in legislative, este sustinut prin amintirea alegerilor din 1998 din Germania. Aici social-democratii au format o alianta cu verzii pentru a forma o coalitie de guvernamant. Datorita faptului ca primii erau partenerul mai puternic, au numit cancelarul, iar din cele 15 cabinete ramase, 10 le-au revenit social-democratilor, 4 verzilor, iar un ministru a fost independent. Din acest exemplu trebuie subliniat faptul ca printr-o astfel de coalitie, partidele minoritare pot obtine posturi importante in executive. Aceasta coalitie germana a repetat succesul si in 2002.

Sistemele electorale

Ceea ce trebuie retinut in cazul sistemelor electorale este ca reprezinta una din conditiile unei democratii moderne.

Alegerea presedintelui

Presedintele poate fi ales prin 2 metode: prin vot direct ( Franta, Rusia, etc.) sau prin intermediul unui colegiu electoral (SUA).

In cazul votului direct exista posibilitatea unui castig din primul tur de scrutin, in cazul in care candidatul a obtinut 50%+1 vot sau din al doilea tur de scrutin, care se tine de obicei dupa o saptamana sau doua de la primul tur.

In cazul votului in SUA, acesta presupune ca in fiecare stat sa fie ales un elector prezidential, care mai apoi va vota presedintele. Numarul de electori variaza in functie de numarul de cetateni.

Alegerea legislativului

Puterea legislative a unui stat poate fi fie unicamerala fie bicamerala. Principalele doua metode prin care este votat legislativul sunt

• Single-member district/plurality
• Reprezentarea proportionala

In cazul primei metode, statul este impartit in districte electorale in vederea alegerilor pentru o anumita camera legislative. Spre exemplu SUA este impartita in 435 districte electorale, Marea Britanie in 659. Un singur individ este ales sa reprezinte fiecare district, ceea ce poate reprezenta un avantaj pentru cetateni.

In cazul reprezentarii proportionale, procentajul unui partid egaleaza numarul de locuri din legislativ. Astfel, daca un partid obtine 25% din voturi va obtine 25% din locurile din legislative. Acest tip de alegere da posibilitatea unor partide mici sa ocupe functii in legislative, sau sa formeze coalitii.

Luand cazul Israelului, observam ca Knesset-ul cu cei 120 de membri ai sai alesi in 1999 avea in componenta 14 partide, iar Knesset-ul din 2003 includea 13. Acest numar mare este cauzat de diversitatea etnica, religioasa, ideological din Israel. Cele mai importante dintre partidele Israelite sunt partidul labourist de centru-stanga care a dar prim ministri precum Shimon Peres sau Ehud Barak si partidul Likud, de dreapta care a dat prim ministri ca Binyamin Netanyahu sau Ariel Sharon.

Dupa alegerile din 1999, Ehud Barak, membru al "One Israel" (grup politic format din partidul labourist si alte doua partide mai mici) a realizat o coalitie care includea inca 5 partide printre care partide de centru, partide conservatoare ale religiei si conservator (Israel Ba'aliya). Data fiind diversitatea si eterogenitatea acestei coalitii, intelegerea si disensiunile si-au spus cuvantul, ele intervenind si in cele mai banale activitati ale societatii. In 2000, Barak a demisionat, ca urmare a destramarii si a lipsei de omogenitate a coalitiei.

Urmarind cursul democratiei in diferitele state ale lumii si raportand totul la Romania, putem afirma ca in acest moment guvernul este format dintr-o coalitie, intre PSD si PDL care si-au impartit cabinetele ministeriale in functie de importanta fiecaruia.

Nu trebuie uitat faptul ca in Romania, presedintele este cel care numeste primul ministru. In cazul nostru, dupa ultimele alegeri, si bineinteles dupa ultimele evenimente, prim ministru a fost ales un om din PDL, partid care l-a dat insusi pe presedinte, ceea ce ne face sa ne intrebam daca aceasta numire este una normala. Putem de asemenea afirma ca aceasta coalitie incalca dorintele cetatenilor, deoarece cei care au optat pentru o guvernare de dreapta s-au ales cu una de stanga si vice versa. Nu putem decat sa speram ca aceasta alianta va fi spre binele statului si ca la viitoarele alegeri, cele ale presedintelui sa avem o privire mult mai clara in ceea ce priveste jocul politic.