Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload


Dezbaterea publica cu privire la Strategia de Securitate Nationala a Romaniei si pachetul de legi privitoare la siguranta nationala


Dezbaterea publica cu privire la Strategia de Securitate Nationala a Romaniei si pachetul de legi privitoare la  siguranta nationala

- Sinteza de presa -

Azi, la CSAT - Legea sigurantei nationale din 1991 va fi inlocuita

Astazi, la Palatul Cotroceni, in cadrul sedintei Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, se va dezbate un important pachet de legi referitor la securitatea nationala.

Pachetul contine noi proiecte pentru: Strategia de Securitate Nationala, Legea Sigurantei Nationale, Legea privind Apararea Nationala, Statutul ofiterului de informatii, Legea privind organizarea si functionarea SRI, Legea privind organizarea si functionarea SIE, modificari importante in legile de functionare ale SPP, STS, MAI si MApN.

Toate aceste modificari sunt obligatorii, dat fiind faptul ca Romania are acum un alt statut, cel de membru NATO. Toata legislatia in domeniul securitatii si apararii trebuie deci adaptata noului statut.

COORDONARE CU NOS. Strategia de Securitate Nationala aduce noi definitii ale riscurilor si amenintarilor interne si externe la adresa securitatii nationale si este documentul-cadru referitor la acest concept. Documentul a fost elaborat sub auspiciile Departamentului Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale.

Cea mai importanta modificare in acest pachet este disparitia Legii 51 din 1991 privind siguranta nationala. In locul ei va fi adoptata de CSAT Legea privind informatiile, contrainformatiile si securitatea. Acesta va fi reperul legislativ de baza al activitatii curente a serviciilor de informatii din Romania si a fost elaborat in consultare directa cu specialistii NOS (NATO Office of Security).

Pentru ca nu exista un aquis comunitar european in domeniul securitatii, reperele de baza in domeniu pentru toate tarile europene sunt cele ale NATO. Drept pentru care si Romania este acum obligata sa le implementeze ca membru al Aliantei.

O NOUA LEGE A SRI. O lege asteptata cu mult interes si care probabil va da nastere unor puternice dezbateri este Legea privind organizarea si functionarea SRI. Pentru ca este cel mai puternic serviciu de informatii din Romania si se implica in ultimii ani in lupta impotriva coruptiei, cateva noutati sunt de interes maxim.

Referitor la urmarirea penala, unul din articolele noii legi prevede: 'In vederea obtinerii datelor necesare urmaririi penale, cadre anume desemnate din SRI pot efectua acte premergatoare pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale'. Apoi se specifica faptul ca 'la solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din SRI pot acorda sprijin la realizarea unor activitati de cercetare penala pentru infractiuni contra sigurantei nationale' si faptul ca 'SRI ii este interzis sa efectueze acte de urmarire penala, sa ia masura retinerii sau arestarii preventive sau sa detina spatii proprii de arest'.

Alte prevederi importante se refera la 'obligativitatea statului privind protectia surselor secrete umane' si la necesitatea acceptarii ca dovezi in instanta a interceptarilor audio si video, efectuate de serviciile de informatii.

PREMIERUL, ROL DECORATIV



In contextul crearii Comunitatii Nationale de Informatii, CSAT va discuta azi si propunerea privind numirea prin decret semnat de seful statului si a sefilor structurilor informative departamentale (DGIA – MApN si DGIPI – MAI), la propunerea ministrilor de resort. Aceasta prerogativa apartine acum primministrului. Daca aceasta prevedere trece si de Parlament, primul-ministru ramane doar ca beneficiar al activitatii informative, fara sa mai poata numi si coordona serviciile de informatii ce apartin de ministerele mentionate.

Desi nu exista in momentul de fata un secretar al CSAT dupa demisia fostului consilier de stat, generalul Viorel Barloiu, astazi nu se asteapta numirea unui nou secretar. Toate chestiunile tehnice legate de sedintele CSAT vor fi gestionate de Departamentul Securitatii Nationale, condus de consilierul prezidential Sergiu Medar. Jurnalul, 16 februarie 2006


Neconstitutionalitatea CSAT si complicitatea lui Basescu

Sub patronajul presedintelui Romaniei, Traian Basescu, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a intrat intr-o stare de profunda neconstitutionalitate. Al doilea guvern al tarii a devenit neconstitutional. Presa tace chitic. Opozitia face zgomot cu privire la chestiuni mult mai putin grave. Ca de obicei, societatea civila hiberneaza. Iar nimeni nu protesteaza. Oare in ce fel de tara traim? Tara lu' Peste. Adica undeva unde totul e posibil. Nici nu mai conteaza daca incalcarea Constitutiei Romaniei de catre membrii CSAT si expertii din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala s-a facut la ordinul presedintelui sau ca sa-l multumeasca pe acesta, cert este ca tocmai institutii insarcinate sa ne protejeze incalca cu seninatate Legea Fundamentala a tarii. Cum a fost posibil asa ceva? Cum de au acceptat premierul Tariceanu, ministrul Justitiei Macovei si ceilalti membri ai Guvernului care fac parte din CSAT? Ingrijorati de veridicitatea cifrelor comunicate de SRI si Basescu cu privire la numarul de interceptari telefonice sau de controversele dintre membrii PNL si cei ai PD cu privire la variantele de propuneri de legi, membrii Guvernului nu au observat ca au fost atrasi intr-o capcana de catre serviciile secrete. Basescu a calcat rau pe bec si nici nu mai conteaza daca el este prizonierul serviciilor secrete sau acestea au devenit atat de obediente, incat accepta sa incalce legea si Constitutia o data in plus.

Pe scurt, nici presedintele Romaniei, nici Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, nici SRI, SIE, SPP etc., nici Ministerul Apararii Nationale, nici Ministerul Administratiei si Internelor sau alte componente ale sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala NU AU DREPTUL DE INITIATIVA LEGISLATIVA. Conform Constitutiei Romaniei, articolul 74, par. 1, initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Or, cu seninatate, Basescu a aparut in direct pe toate posturile de televiziune si a anuntat ca pachetul de legi privind siguranta nationala cuprinde sase proiecte legislative (Legea Apararii Nationale, Legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate nationala, Legea de organizare si functionare a Serviciului Roman de Informatii, Legea de organizare si functionare a Serviciului de Informatii Externe, Legea privind gestionarea si managementul situatiilor de criza, Legea privind statutul ofiterilor de informatii). Nu l-a intrebat nimeni Ńmusiu Basescu, cu ce drept i-ai pus tu pe tovarasii tai din servicii sa intocmeasca proiecte legislative? Unde te trezesti?' Ne dam seama si cat de competenti sunt consilierii de la Cotroceni (scuza ca specialista in drept constitutional, Renate Weber, nu mai e acolo nu ii absolva pe responsabilitatea incompetentei).

Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei. De obicei, ea se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua camere, a Guvernului etc. Numai ca aici este vorba despre incalcarea Constitutiei cu privire la exercitarea nelegitima a initiativei legislative tocmai de catre cei care ar trebui sa functioneze pe baza legilor votate in Parlament - cei din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Presedintele Basescu este comandantul fortelor armate si al serviciilor secrete, dar nu le poate ordona acestor soldati sau generali sa intocmeasca proiecte legislative.

Presedintele Basescu nu avea nici un drept sa se amestece in procesul legislativ decat la sfarsit, cand promulga legea. Basescu nu avea dreptul sa se amestece la inceputul procesului legislativ. Curtea Constitutionala trebuie sesizata sau sa se autosesizeze, pentru ca ne aflam intr-o grava criza a statului de drept.

Cum de nu si-au dat seama de aceasta incalcare a Constitutiei liderii partidelor parlamentare sau extraparlamentare, membrii Guvernului si cei ai Parlamentului, cei de la Curtea Constitutionala? Este un secret al lui Polichinelle. Pai, cum sa-si dea seama niste oameni care se gandesc la orice altceva decat la interesele nationale? Cum sa se prinda ca se incalca spiritul legilor si spiritul Constitutiei, din moment ce nu traiesc intru consolidarea statului de drept, ci pentru satisfacerea unor interese individuale sau de grup? Incompetenta, dezinteresul, cinismul, pasivitatea, lasitatea fac ca in aceasta tara sa se petreaca acte subversive cu privire la ordinea constitutionala. Exista insa o alternativa chiar mai oribila: ceea ce s-a petrecut a fost deliberat. Cine o fi capul rautatilor: serviciile sau seful lor? Ziua, 20 februarie 2006, Dan Pavel

Liberalii ii cer sefului statului sa desecretizeze proiectele privind securitatea nationala

Liberalii, in frunte cu liderul lor, premierul Calin Popescu Tariceanu, ii cer presedintelui Traian Basescu sa desecretizeze proiectele de lege privind securitatea nationala, prezentate, saptamana trecuta, in sedinta CSAT. Ieri, Crin Antonescu, liderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputatilor, si Puiu Hasotti, omologul sau de la Senat, au anuntat ca parlamentarii liberali au votat o rezolutie care va fi inaintata sefului statului, in care ii solicita sa accepte ca proiectele cu pricina sa fie prezentate societatii civile pentru a fi dezbatute si imbunatatite. „Activitatea serviciilor de informatii si necesitatea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor sunt probleme prea importante pentru ca dezbaterea lor sa se faca doar la nivelul comisiilor parlamentare, fara infomarea tuturor parlamentarilor, a opiniei publice si aportul societatii civile”, se arata in rezolutia PNL. Semnatarii documentului sustin ca clasificarea acestor documente releva o disfunctionalitate a institutiilor cu rol in elaborarea si protejarea informatiilor a caror deconspirare ar putea aduce prejudicii securitatii nationale. „Este inacceptabil ca documente ce nu intrunesc conditii de secretizare sa circule ca fiind secrete, aflandu-ne cu siguranta in fata unui abuz inacceptabil intr-un stat democratic”, sustin liberalii. In apelul adresat presedintelui se mai arata ca PNL va definitiva, in cel mai scurt timp, un set de proiecte de lege in domeniul securitatii nationale, pe care le va supune dezbaterii publice. In urma cu doua saptamani, dupa sedinta CSAT, Traian Basescu a spus ca aceste proiecte de lege vor fi desecretizate abia dupa ce vor fi dezbatute si adoptate de catre comisiile speciale ale Parlamentului. (Mihai Somfelean) Gandul, 21 februarie 2006


Un document desecretizat si supus dezbaterii publice.Coruptia - factor de risc la adresa sigurantei nationale

Administratia Prezidentiala a dat publicitatii ieri, pe site-ul institutiei, proiectul Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei. Potrivit documentului, riscurile si amenintarile la adresa securitatii nationale a Romaniei sunt percepute din perspectiva posturii de tara membra a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene. O amenintare la adresa securitatii nationale este terorismul international. Atacurile teroriste din 11 septembrie, Madrid, Londra, Moscova sau Istanbul demonstreaza faptul ca terorismul international de sorginte extremist-religioasa, structurat in retele transfrontaliere, reprezinta cea mai grava amenintare la adresa vietii si libertatii oamenilor. Armele nucleare, chimice, biologice si radiologice constituie o alta amenintare deosebit de grava din punctul de vedere al potentialului de distrugere. 'Conflictele inghetate' din aceasta regiune, alaturi de alte stari tensionate, dispute teritoriale, tendinte separatiste si situatii de instabilitate prezente in proximitatea strategica a tarii genereaza incertitudine strategica, determina irosirea multor resurse si perpetueaza saracia. Ele alimenteaza alte forme de violenta si criminalitate si favorizeaza terorismul.

Potrivit Strategiei, construirea unui regim de securitate si prosperitate in zona Marii Negre reprezinta o directie distincta de actiune. Eficienta administratiei, ca parte a bunei guvernari, constituie, potrivit documentului, o conditie esentiala pentru asigurarea securitatii si prosperitatii cetatenilor Romaniei. In scopul realizarii unei administratii eficiente, se prevede introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice, implementarea unui sistem complex si coerent de masuri pentru prevenirea si combaterea actelor de coruptie, aplicarea codurilor de etica pentru demnitari si functionari publici, debirocratizarea, simplificarea si urgentarea procedurilor administrative.

Ca pilon al bunei guvernari, consolidarea independentei Justitiei si cresterea respectului pentru actul de justitie reprezinta o alta prioritate importanta, menita sa garanteze compatibilitatea europeana a administratiei romanesti pe domeniul Justitie si Afaceri Interne.
Identificarea coruptiei ca factor de risc la adresa securitatii nationale inca de la inceputul activitatii actualei administratii a creat conditii pentru declansarea unui amplu program de actiuni pentru eradicarea coruptiei sistemice, legata de puterea politica, juridica si administrativa - se arata in document.

Elementele principale ale Strategiei de combatere a coruptiei sunt urmatoarele: ¥ Cresterea transparentei actului de guvernare, aplicarea stricta a standardelor de integritate morala a personalului care lucreaza in administratia publica si sporirea eficientei masurilor de combatere a coruptiei prin mijloace administrative ¥ Revitalizarea sistemului de lupta impotriva coruptiei pe principiul intransigentei si eficientei prin: prevenirea ingerintelor politice sau administrative in activitatea organelor de justitie si cresterea integritatii si a rezistentei la coruptie a sistemului judiciar; intarirea capacitatii institutionale de lupta impotriva coruptiei; imbunatatirea coordonarii intre structurile de control si organele de ancheta penala; cresterea vitezei de desfasurare a proceselor penale ¥ Promovarea unor masuri active pentru prevenirea coruptiei in mediul de afaceri prin: eliminarea tratamentului preferential, asigurarea mediului concurential si cresterea transparentei in domeniul contractelor si achizitiilor publice; asigurarea egalitatii de tratament in domeniul fiscal, concomitent cu urmarirea sistematica a indeplinirii stricte a obligatiilor fiscale de catre toti contribuabilii; intronarea spiritului de legalitate si raspundere in activitatea vamala ¥ Eficientizarea masurilor privind informarea publica oportuna si educatia civica ¥ Cresterea gradului de coordonare interna a activitatilor referitoare la combaterea coruptiei si amplificarea cooperarii internationale in acest domeniu ¥ Monitorizarea activa a implementarii strategiilor si planurilor de actiune vizand instrumentele de lupta impotriva coruptiei, promovate de UE, CE si ONU.
Activitatea de informatii si contrainformatii pune accent pe preventie

Prioritatile transformarii in domeniul activitatii de informatii, contrainformatii si securitate din Strategia de Securitate Nationala vizeaza: ¥ Concentrarea eforturilor asupra evenimentelor, fenomenelor si tendintelor geopolitice, economice, sociale si de alta natura cu caracter transnational, care au relevanta in domeniul securitatii si se manifesta in zone de interes strategic pentru Romania si pentru tarile aliate, partenere sau prietene ¥ Avertizarea timpurie asupra riscului aparitiei si dezvoltarii activitatilor teroriste, proliferarii armelor de distrugere in masa si a altor tehnologii sau conceptii relevante pentru securitatea nationala sau care ar putea constitui amenintari pentru securitatea statelor aliate, partenere sau prietene ¥ Concentrarea, la nivel global, pe spatii relevante, pentru monitorizarea si analiza potentialelor de dezvoltare a situatiilor conflictuale, tensiunilor si altor amenintari transnationale, care s-ar putea constitui in pericole la adresa intereselor de securitate ale Romaniei ¥ Protectia informativa, contrainformativa si de securitate a prezentei nationale in teatrele de operatiuni sau in alte misiuni, in diferite regiuni ale globului, inclusiv in cadrul operatiunilor aliate sau de coalitie ¥ Sprijinul masurilor de descurajare strategica adoptate in cadrul organizatiilor si aliantelor din care Romania face parte ¥ Identificarea, semnalarea si prevenirea activitatilor ce se pot constitui in amenintari interne de natura terorismului, proliferarii armelor de distrugere in masa, criminalitatii organizate, coruptiei, accidentelor industriale sau a altor factori de risc.
In acest context, documentul arata faptul ca infiintarea comunitatii de informatii reprezinta o necesitate obiectiva a etapei si o oportunitate majora a procesului de dezvoltare in domeniul activitatii de informatii, contrainformatii si de securitate la nivel national, determinata de evolutia mediului de securitate.

Basescu face publica strategia nationala predand-o in direct televiziunii publice!

Premierul Tariceanu si liberalii care i-au solicitat presedintelui Basescu desecretizarea proiectelor de lege privind securitatea nationala au primit luni seara o replica dura din partea sefului statului. Presedintele Basescu a pus luni seara, in direct, la dispozitia televiziunii publice un exemplar al Planului Strategiei Nationale de Securitate. 'Doamna Culcer, este aici, este proiectul care a fost pe masa CSAT. Sa il faceti public, pentru a ne convinge cat de mare e minciuna si intoxicarea. Deci asta este marea strategie prin care facem statul politienesc, da?' - a spus Basescu, in replica la recentele declaratii privind secretizarea Legilor sigurantei nationale. Presedintele a raspuns afirmatiilor premierului Tariceanu potrivit carora, prin adoptarea Legilor securitatii nationale, se va mari considerabil puterea serviciilor secrete in dauna libertatii cetatenilor. El a aratat ca, la ultima sedinta CSAT, a mai fost acordat un termen de 30 de zile, urmand ca pachetul legislativ sa fie supus dezbaterii publice. Basescu a explicat ca nu a dorit sa faca pentru moment publice proiectele de lege privind securitatea nationala, pentru a nu se crea o 'harmalaie inutila', plecand de la premisa ca el avea 500 de observatii, si cu siguranta societatea civila ar fi avut 5.000. 'Cand vor fi intr-o forma de proiect bun pentru pus in dezbaterea publica, vor fi puse in dezbaterea publica cel putin 30 de zile. Fiind vorba de sase legi, va fi nevoie de mai mult timp', a afirmat Basescu.

Un articol de Iulia Vaida. Romania libera, 22 februarie 2006

Cerere - PNL se lupta cu secretele

 Liberalii i-au cerut presedintelui Basescu sa supuna dezbaterii publice legile privind securitatea nationala si organizarea serviciilor secrete.

Deputatii si senatorii liberali au adoptat ieri o rezolutie prin care i-au solicitat presedintelui Traian Basescu sa desecretizeze proiectele de lege privind securitatea nationala, prezentate la sedinta CSAT de saptamana trecuta. Parlamentarii liberali vor ca aceste initiative sa fie dezbatute si imbunatatite impreuna cu societatea civila si sa fie transmise comisiilor parlamentare de specialitate ca documente neclasificate. 'Este inacceptabil ca documente ce nu intrunesc conditii de secretizare sa circule ca fiind secrete', a sustinut liderul senatorilor liberali, Puiu Hasoti. Potrivit liderului deputatilor PNL, Crin Antonescu, la Camera Deputatilor rezolutia a fost semnata inclusiv de premierul Calin Popescu Tariceanu si de ministri. S-au abtinut insa deputatele Mona Musca si Raluca Turcan, care 'au invocat chestiuni de forma'. Totodata, parlamentarii liberali au anuntat ca pregatesc un set de proiecte legislative in domeniul securitatii nationale, care vor fi supuse dezbaterii publice. Decizia de a-i solicita presedintelui desecretizarea acestor legi a fost luata de conducerea PNL ieri-dimineata, dar s-a preferat ca, oficial, cererea sa vina din partea parlamentarilor. In sedinta Comitetului Executiv al PNL, o parte din liderii partidului s-a plans de comportamentul lui Basescu, afisat atat la reuniunea CSAT, cat si la consultarile de vineri de la Cotroceni, cand a refuzat sa dea mana cu Radu Stroe, seful liberal al Comisiei parlamentare SRI.

CAZUL PATRICIU. Deputatul Crin Antonescu i-a cerut tot ieri presedintelui Traian Basescu sa spulbere suspiciunile ca lupta anticoruptie este folosita de presedinte impotriva adversarilor politici. El s-a referit la Dinu Patriciu, spunand ca exista suspiciunea instrumentarii politice a acestui caz. Cazul 'Patriciu' este deschis de doi ani si jumatate, a amintit deputatul liberal, iar Parchetul nu a reusit sa alcatuiasca un dosar pe care sa-l trimita in instanta. Jurnalul, 21 februarie 2006


Capcana secretelor de stat

Afirmam in editorialul publicat ieri ca este probabil ca, undeva, pe traseul servicii secrete - CSAT, oricum in zona institutiilor represive, o persoana malefica sa incerce fortarea adoptarii unei legislatii restrictive pentru cetateni. Ma gandesc la acte normative care restrang dramatic accesul la informatie, drepturile si libertatile fundamentale, estompeaza trasaturile statului de drept si prefigureaza revenirea la statul totalitar, prin instaurarea, in prima faza, a statului politienesc. Care pune valorile sigurantei puterii care conduce temporar statul deasupra valorii sigurantei cetateanului. Daca exista un asemenea proiect, atunci provocarea unui fel de Targu Mures in varianta anului 2006 poate avea o finalitate asemanatoare celei din 1990, cand a fost creat SRI. Si atunci era nevoie de o provocare la scara nationala, chiar cu riscul asumarii unor uriase prejudicii de imagine, pe plan international. Daca scurgerea de informatii strict secrete, cu caracter militar, vizand dispozitivele de lupta ale aliantei antiteroriste in Afganistan si Irak este o nefericita intamplare sau face parte din inscenare, este mai putin important. Esential mi se pare a fi faptul ca presa nu a muscat momeala intinsa. Predarea CD-urilor si nedivulgarea catre opinia publica a informatiilor continute de acestea, dincolo de faptul ca demonstreaza o maturitate a jurnalistilor, prinde pe picior gresit serviciul secret al Armatei. Care, pentru a iesi din incurcatura in care este posibil sa se fi bagat singur - sau in care a fost bagat de altii - si pentru a-si demonstra neimplicarea intr-o posibila constructie de scenariu, precipita, intr-un mod cel putin suspect, anchetele. Dupa ce mult timp s-a facut ca nu vede. Si nu a reactionat in raport cu scurgerea de informatii.

Dar merita oare riscul? Daca presei i-a fost intinsa o capcana, scopul urmarit are o importanta mai mare chiar decat prestigiul Armatei si al statului roman? Daca cineva s-a jucat cu interesul national si nu avem doar de a face cu o adunatura de oameni iresponsabili si incompetenti, platiti degeaba de contribuabili pentru a proteja informatiile secrete, atunci inseamna ca mobilul este pe masura. Finalmente, el nu poate fi decat de ordin politic. Intarirea statului politienesc si aruncarea la ghena a 'mofturilor democratice' nu poate sluji decat castei serviciilor secrete sau unor politicieni dementi. In nici un caz Armatei. In nici un caz celorlalte institutii ale statului de drept. Si in nici un caz cetatenilor. Chiar daca multi dintre acestia, mintiti cu nerusinare de diferiti demagogi, identifica democratia, societatea de tip liberal cu saracia si coruptia si cred ca intarirea, pana la exces, a functiilor represive ale statului, autoritarismul de stat, totalitarismul pot fi o solutie pentru un trai mai decent si pentru o mai mare siguranta a cetateanului. Cei care se joaca cu lipsa de cultura sau chiar cu subcultura cetatenilor pe care ii reprezinta, in calitate de politicieni alesi, isi asuma un mare risc. De altfel, psihologia acestora nu merge la nuante, ci se reduce la aplicarea principiului de cacealma, 'totul sau nimic'.

De ce presei i-a trecut un glont pe la ureche? Si in ce consta, in definitiv, capcana la care se refera din ce in ce mai multe voci? Una dintre cele mai dureroase si constante dileme ale jurnalistului de investigatie este atunci cand trebuie sa aleaga intre interesul statului si interesul cetateanului. Cand cele doua interese nu coincid, ceea ce se intampla, din pacate, de multe ori. Adevaratii jurnalisti isi asuma, in asemenea momente, riscul promovarii a ceea ce se numeste informatia legitima. Informatia de interes public. Informatia apreciata drept indispensabila cetateanului. Iar daca legea o protejeaza, in aproape toate tarile lumii ziaristii au de ales. Il slujesc pe cetatean, incalcand o lege discutabila? Sau ii ascund cetateanului o informatie legitima, respectand strict litera legii? Aici intervine frumusetea acestei meserii, curajul, dar si discernamantul ziaristului. De aceea, informatiile militare cuprinse in CD-ul care a ajuns in redactie nu trebuiau publicate, intrucat interesul legitim al cetateanului de a le obtine era discutabil si, in schimb, prejudiciile create prin publicare erau certe. Iar alte informatii, pe care Legea sigurantei nationale le tine, pana la modificarea ei, sub capac, fac parte din categoria celor care trebuie sa iasa de acolo. Cu orice risc. Pentru ca tin de siguranta cetateanului. Pentru ca prezinta un grad ridicat de interes public. Care legitimeaza difuzarea acestora.

Urmatoarele scenarii mai sunt posibile: cel avansat de Petre Mihai Bacanu, la Realitatea TV, 'Zece Fix' cu Stelian Tanase, cum ca la mijloc este doar prostia tipic romaneasca; interventia unui serviciu secret al unui stat european, care incearca sa ne dea un bobarnac pentru legaturile prea stranse cu 'marele licurici'; si, de ce nu, interventia serviciului rus de informatii, interesat in discreditarea Armatei romane si in evitarea implementarii bazelor SUA in Romania. Ziua, 22 februarie 2006, Sorin RoSca STANESCU

Prin noile proiecte de lege din CSAT, cu binecuvantarea presedintelui Basescu


Ofiterul de informatii poate omori nepedepsit romani ca puscasul ucigas al lui Teo Peter

In timpul scandalului CD-ului cu secrete militare „rasuflate“ scurs pe la Focsani, spuneam ca bine au facut ziaristii care au intrat in posesia lui ca nu l-au publicat, intrucat nu prezenta interes public.

Dar, am mai zis, daca am da peste un document strict secret care prezinta interes pentru public, atunci il vom publica fara sa ezitam. Mai repede decat credeam, asta chiar se intampla. Articolul Lilianei Ruse de mai jos se bazeaza pe documente clasificate ca strict secret si secret.

Am luat decizia sa le dezvaluim astfel continutul intrucat interesul public in acest caz este major. Baza legala a optiunii noastre este data de art. 3 al Legii nr. 182 privind protectia informatiilor clasificate:

Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretata in sensul limitarii accesului la informatiile de interes public. Referirea la documentele in cauza, proiecte de lege discutate in CSAT, nu pune in pericol siguranta nationala.
In schimb ce scrie acolo afecteaza in mod grav siguranta cetateanului din aceasta tara si resusciteaza naravuri securiste pe care le credeam uitate. Ofiterii de informatii capata statutul puscasului marin care l-a ucis pe Teo Peter, sunt transformati intr-o „rasa superioara“ care nu se impiedica de simplii cetateni romani. In apararea drepturilor acestor simpli cetateni publicam acest articol. (C. T. Popescu)

Ofiterii de informatii capata, prin noile proiecte de lege discutate in CSAT, puteri sporite, care risca sa dea nastere la abuzuri si pot incalca drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor. Cea mai scandaloasa prevedere figureaza in Statutul profesional al ofiterilor de informatii si stipuleaza ca acestia sunt exonerati de raspunderea penala sau civila daca, prin exercitarea in limitele legii, ale atributiilor de serviciu au vatamat o persoana sau au adus prejudicii patrimoniului acesteia. Cu alte cuvinte,  daca un ofiter de informatii, aflat in misiune, loveste cu masina si omoara o persoana nu va face puscarie. De asemenea, proiectul mai prevede ca, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, ofiterii de informatii nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati, fara avizul prealabil al conducatorului autoritatii informative. In cazul in care se impune inlaturarea unor pericole iminente pentru securitatea nationala, ofiterii pot folosi orice sistem de comunicare sau transport si pot intra in orice loc public sau privat, cu despagubiri ulterioare. Proiectul mai stabileste ca nu pot fi folosite ca acoperire, pentru lucratorii din serviciile secrete, persoane reprezentand puterea judecatoreasca sau pe cea legislativa, precum si organizatii politice sau religioase. De asemenea, ofiterii de informatii primesc statut de functionari publici cu statut special. In cazul in care ei sunt scosi din sistem, din varii motive, trec la Agentia Nationala a Functionarilor Publici, care le va gasi locuri de munca. Nu oricine poate deveni ofiter de informatii. Printre conditii – varsta de peste 21 de ani si casatoria exclusiv cu cetateni romani.

Lucratorii SRI „pot constata” acte de coruptie

Prevederi exagerate are si noua lege de functionare si organizare a SRI. Astfel, lucratorii acestui serviciu – care vor deveni civili – au dreptul sa solicite si sa primeasca, in mod gratuit, de la autoritati si institutii publice, precum si de la organizatii private, informatii si documente sau copii dupa acestea, care contin informatii pentru „realizarea” securitatii nationale. Ramane si prevederea conform careia lucratori specializati, si anume desemnati din SRI, pot efectua acte premergatoare cu privire la infractiuni ce au legatura cu siguranta nationala. Aceste acte premergatoare si procedurile de realizare a lor se stabilesc, in comun, de catre SRI si Ministerul Public, dar ele au caracter secret. Cea mai bizara prevedere se refera la posibilitatea ofiterilor SRI de „a constata” infractiuni flagrante referitoare la pregatirea sau savarsirea unor actiuni de terorism, dar si a infractiunilor de coruptie si de criminalitate organizata, care sunt de natura sa puna in pericol siguranta nationala. Ofiterii SRI au dreptul sa infiinteze, „cu aprobarea autoritatilor constitutionale competente”, unitati, subunitati, „formatiuni”, persoane juridice si alte structuri organizatorice interne, „inclusiv sub acoperire”, precum si sa desfasoare activitatile pentru care acestea au fost constituite.

Proiectele, trecute la secret ca sa nu se iste „harmalaie”

Cele sase proiecte, plus strategia nationala de securitate, discutate in sedinta CSAT din 13 februarie au fost secretizate la cererea presedintelui Traian Basescu. Atunci, seful statului a spus ca nu doreste sa se iste „harmalaie” in jurul lor, astfel incat parlamentarii din comisiile de specialitate sa le dezbata in liniste. Proiectele vor fi desecretizate dupa ce vor fi analizate de catre parlamentari. Desi au un rang inalt de secretizare – Legea SIE are chiar caracter „strict secret”, a doua treapta de secretizare ca importanta –, la dezbaterea lor participa senatori si deputati care nu au certificate ORNISS. In mod normal si legal, acesti parlamentari nu ar trebui sa aiba acces la acest proiect. Spre exemplu, in Comisia de aparare a Camerei Deputatilor, sase parlamentari nu au certificate ORNISS, dar unii dintre ei detin aceste proiecte de lege. In plus, secretizarea lor este abuziva, intrucat nici unul dintre ele nu contine elemente de natura sa aduca atingere sigurantei nationale. Traian Basescu a desecretizat deja strategia nationala de securitate, pur si simplu inmanandu-i-o directorului TVR, la o emisiune televizata. Gandul, 2 martie 2006, Liliana RUSE


Presedintele pierde pe mina serviciilor

Nici nu conteaza daca presedintele controleaza serviciile sau serviciile il controleaza pe presedinte, cita vreme oricum seful statului le promoveaza agenda.

Nu e intimplator faptul ca liberalii au trecut la contraatac tocmai pe teme ce tin de aparare si servicii secrete. La cit de abil isi construieste presedintele imaginea, este uimitor ca a lasat sa se dezvolte aceasta slabiciune: Basescu trece deja drept iubitor de servicii.

Si pe buna dreptate. A promis ca le va face bilantul la sase luni si inca mai asteptam asta. Imediat dupa alegeri i-a spus lui Radu Timofte sa predea arhiva catre CNSAS. Timofte a gasit solutia pentru a tergiversa procesul, cu complicitatea lui Gheorghe Onisoru. In schimb, Basescu este convins ca problema s-a rezolvat. Un grup de neiubitori de servicii - Marius Oprea, Stejarel Olaru, Cristian Pirvulescu si Claudiu Secasiu - a gasit sprijin la PNL pentru un proiect radical de schimbare a legii CNSAS. Insa PD l-a blocat, iar la medieri partidul presedintelui a promovat agenda SRI, pe motiv de periclitare a sigurantei nationale. Aceasta este vesnica scuza: dosarele politiei politice a lui Ceausescu ar fi vitale pentru siguranta unui stat NATO, in anul 2006. Vorbim de vreo 300.000 de dosare deja secretizate. De fapt, aceasta e gogoasa servita mereu de servicii pentru a bloca accesul prapaditilor de civili la comoara lor. A te arata ingrijorat de siguranta nationala cind vine vorba despre fosta Securitate e cel mai sigur semn ca te-ai lasat dus cu presul de SRI, in cel mai bun caz. Iar Basescu si oamenii sai au picat acest test.

A fost deprimant sa il aud pe presedinte explicind, pe un ton batos, ca nu e nici o problema cu serviciile, ca doar 20% dintre ofiteri sint fosti securisti, si aceia mai mult lucratori cu circa, la cifru. Procentul asta e o fumigena vinturata de Virgil Magureanu si preluata apoi de Radu Timofte (e chiar amuzant: daca 20% erau fosti securisti pe vremea lui Magureanu, s-ar zice ca procentul ar fi trebuit sa scada pina acum, doar au mai murit ori s-au mai pensionat unii, nu?). De fapt, este un procent scos din palarie. Cineva imi explica faptul ca se scad securistii plimbati intre departamente. Adica, daca cineva lucra inainte de revolutie la DIE si acum e la SRI, se pune ca nu a lucrat tot acolo, corect?

In al doilea rind, cum nu am auzit ca s-a produs o epurare la virf, ba din contra, avem toate motivele sa credem ca acesti 20% sint mai degraba colonei si generali decit ca au ramas locotenenti. De exemplu, cei doi adjuncti de la SIE numiti de Basescu sint amindoi fosti lucratori la Securitate. Ca sa nu mai spun ca si noile generatii scolite dupa 1989 au invatat la scoala lor speciala ca Securitatea a fost organul patriotic al poporului.

Strategia nationala de securitate, proiectele de lege cu antetul SRI, problema CNSAS. Se aduna cazurile in care presedintele promoveaza public agenda serviciilor. Este trist ca un presedinte care blameaza sistemul ticalosit i-a descoperit partea curata tocmai acolo. •Cotidianul, 2 martie 2006, Cristian Ghinea

Cristian Ghinea este comentator politic al revistei „Dilema Veche“.


Achile de la Cotroceni

In ciuda unui respiro aparut recent, ruptura dintre Partidul Democrat si Partidul National Liberal este inevitabila. Invitatia la nunta a fost cel mai puternic argument pentru divort. In afara temei traditionale privind fuziunea si argumentelor pro si contra conservarii traditiei istorice, lupta se duce pe un front alunecos si sensibil. Cel al serviciilor secrete. Presedintele, sustinut de reprezentantii PD, a aprobat elaborarea unui pachet de legi privind securitatea nationala, inclusiv noua Strategie de Securitate Nationala. Legile din pachet, in marea lor majoritate, au prevederi care sunt inspirate din propunerile facute de reprezentantii serviciilor de informatii, ai MAI si MApN. Pana la venirea generalului Sergiu Medar, Palatul Cotroceni nu a avut un consilier prezidential pentru securitate. Asadar, n-a avut cine sa-l sfatuiasca pe presedinte. Sefii SRI si SIE, in special, au tinut locul de sfetnici de taina. Iar seful statului si-a insusit punctele acestora de vedere. Legile din pachet poarta in proportie de 90 la suta amprenta SRI si SIE. Solidarizarea presedintelui cu serviciile secrete si ministerele de forta s-a evidentiat si mai puternic in ultima sedinta a CSAT. Cand premierul Tariceanu si alti membri ai CSAT care apartin de PNL au ridicat obiectii, au lansat critici si pareri diferite. Cert este un lucru. In raporturile din ce in ce mai adverse dintre presedinte si PNL, serviciile sunt de partea sefului statului. Si, in mod logic, in raport de adversitate cu liberalii. O situatie nu tocmai confortabila.

E posibil ca un razboi al PNL cu serviciile secrete sa trezeasca spiritul anticomunist profund al acestui partid. Si amintirile neplacute ale unor membri de marca ai partidului care au fost bagati in puscariile comuniste de mana lunga a Securitatii. Mana pe care apropiati ai premierului-presedinte Tariceanu inca o mai vad asupra SRI si SIE. Prin cativa membri PNL, Tariceanu a declansat un razboi la adresa serviciilor. Cele apropiate lui Traian Basescu, cele care i-au indicat acestuia cercurile de interese din jurul Guvernului, cele care l-au luat la ochi pe Dinu Patriciu.

Presedintele Comisiei de control a SRI din Parlament, liberalul Radu Stroe, a propus desfiintarea CSAT si trecerea serviciilor secrete in coordonarea Executivului. Pe Stroe, Traian Basescu il uraste sincer, fara ocolisuri.

E un alt argument ca e posibil sa asistam la o lucratura ceva mai intensa din partea serviciilor asupra liberalilor. Cine credeti ca ar putea iesi victorios de aici? Va las pe dumneavoastra sa dati un pronostic. Dar se vorbeaste deja despre faptul ca PNL va avea soarta PNTCD.

O fi democratic si normal ca serviciile sa scoata suruburile de la caruta liberala in plin rulaj guvernamental? Doar presedintele Basescu ne poate lamuri. El pare a fi acum reperul, cel care separa apele, cel care spune ce e bine si ce e rau. Si este inca cel mai popular om politic. Asadar, populatia ii impartaseste optiunile.

Va reusi PNL sa supravietuiasca luptei cu Basescu si serviciile? Greu de crezut. Ca chalangeri, liberalii sunt relativ slabi. Nu au joc in picioare. Tariceanu se lupta prin intermediari, confirmandu-si zilnic porecla, 'Moliceanu'.

Daca in curand va avea loc asaltul final, diferenta de forte este evidenta. Din punct de vedere strategic, Basescu, democratii si aliatii lor din alte zone ale puterii si din opozitie sunt considerati castigatori siguri.

Dar Traian are si el un calcai al lui Achile: Elena. O lovitura bine tinti-ta l-ar putea elimina definitiv din joc. Nici serviciile secrete nu-l mai pot scapa daca isi expune prea mult punctul slab. Jurnalul, 2 martie 2006, Radu Tudor


Intrare in UE prin Belarus

Securistul de tip nou, fie ca se numeste sereist, sepepist sau altcumva, urmeaza sa fie infiltrat peste tot in societatea romaneasca. Gratie puterilor cu care presedintele Traian Basescu vrea sa-l cadoriseasca, acest personaj va fi mai tare ca orice anchetator autohton. Blindat in spatele unor legi date anume  pentru el si bagand la inaintare sintagma 'siguranta nationala', agentul operativ va putea calca in picioare, fara jena, o serie de drepturi garantate pana acum de Constitutie. Aceste drepturi nu sunt deloc putine. Incalcarea proprietatii private, restrangerea dreptului la viata familiala si chiar vatamarea corporala din culpa ii sunt permise ofiterului operativ aflat in exercitiul functiunii. Toate aceste masuri se vor a fi luate pentru a inlesni munca oamenilor din serviciile de informatii.

Daca ar fi sa mergem pe acest algoritm, solutii pentru a face viata mai usoara securistilor se gasesc berechet.

O lege prin care in Consiliul de Administratie al oricarei firme private sa fie musai prezent un agent SRI ar fi bine-venita pentru sistem. Asa 'baietii' nu ar mai pierde vremea cu interceptarile telefonice, cu filajele sau cu plasarea de agenti sub acoperire. Monitorizarea ziarelor se rezolva si ea prin numirea de redactori-sefi cu grade. Chiar si sarcinile preotului care face spovedania ar putea fi preluate de o masinarie interconectata cu centrul de ascultari al Serviciului Roman de Informatii. In aceste conditii, eficienta ochiului si a timpanului va atinge cote maxime.

Deschiderea manifestata de presedintele Traian Basescu fata de serviciile de informatii a fost serios exploatata de vulpoii batrani din structuri. A fost suficient sa li se dea nas, si cei care conduc serviciile de informatii au venit cu propuneri de modificare a legilor de securitate. Este cazul SRI, care vrea ca mandatele de interceptare sa nu mai fie emise de judecatori, ci de procurori. Aceasta procedura se mai practica doar in Rusia, Uzbekistan, Turkmenistan si Belarus. Dar noi vrem sa intram in Uniunea Europeana. La noi se invoca lipsa de experienta a judecatorilor, care, chipurile, nu ar sti cu ce se mananca securitatea nationala. Paradoxal, multe dintre amenintarile la adresa sigurantei statului sunt o noutate chiar si pentru serviciile de informatii. Terorismul, spre exemplu, cu formele sale complexe, este un pericol cu care structurile din Romania au dat piept abia de cativa ani incoace. Cu toate astea, specialistii in acest domeniu au aparut precum ciupercile dupa ploaie. Este greu de crezut ca judecatorii nu pot sa se familiarizeze si ei rapid cu notiunile de siguranta nationala, dar procurorii, da. Pe de alta parte, procurorii subordonati politic sunt mult mai usor de influentat. Ei raspund 'prezent' mult mai usor in fata oricarei comenzi politice. Din acest motiv, oamenii din servicii prefera colaborarea cu ei. Cu spatele asigurat chiar de catre seful statului, securistii ar putea sa invinga inca o data principiile democratiei si sa ne arunce acolo unde eram acum 16 ani. Adevarul, 3 martie 2006, Dan Bucura


Pachetul de legi care umfla muschii serviciilor de informatii – secretizat abuziv

Dintre partidele parlamentare, doar PD apara orbeste legile dragi lui Traian Basescu.

Cele sase proiecte de lege privind SRI, SIE, statutul ofiterilor de informatii, apararea nationala, managementul integrat al crizelor si activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate au devenit secrete dupa sedinta CSAT din 13 februarie. Presedintele Traian Basescu a spus atunci ca nu vrea „harmalaie” in jurul lor, fiind vorba despre simple materiale de lucru. Legea informatiilor clasificate stabileste insa ca nu pot fi declarate ca secrete decat documente ce tin de siguranta nationala. Or, aceste proiecte nu contin nimic care sa constituie amenintari la adresa securitatii Romaniei, nici referiri la tehnici sau dispozitive de lupta, nici la misiuni sau planuri de lupta antiterorista ori alte chestiuni clar specificate in Legea informatiilor clasificate. Dimpotriva, aproape toate prevederile acestor legi contin informatii de interes public. In plus, nu este nici acum clar cine le-a secretizat. Legea SRI, cea privind statutul ofiterilor de informatii si cea privind activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate poarta antetul acestui serviciu, dar purtatorul de cuvant al institutiei, Marius Bercaru, a declarat ca „nu SRI a clasificat aceste documente“. Restul poarta stampila CSAT si a SIE. Membrii CSAT spun ca, atunci cand au primit proiectele, ele erau deja marcate ca secrete. Ministrul Justitiei Monica Macovei a precizat ca nu-si aminteste sa fi fost, in CSAT, vreun vot de secretizare a proiectelor. Aseara, insa, Adriana Saftoiu, purtatorul de cuvant al Administratiei prezidentiale, sustinea ca secretizarea s-ar fi decis in CSAT si declara, pentru Mediafax, ca regreta modul gresit in care a fost inteles apelul sefului statului pentru evitarea unor discutii inutile pe marginea documentelor pana cand nu vor deveni definitive.

PD vrea puteri sporite pentru ofiterii de informatii

Democratii fac zid in jurul presedintelui Traian Basescu si apara proiectele de lege referitoare la serviciile secrete. Presedintele Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor, Mihai Stanisoara, este de parere ca aparitia in presa a proiectelor de lege referitoare la statutul lucratorului din SRI a provocat „harmalaia” pe care presedintele Basescu a incercat sa o evite prin secretizarea proiectului. „Din pacate, ceea ce s-a dorit sa se evite s-a intamplat, propunerile sunt tratate ca si cum ar fi deja prevederi adoptate si este foarte posibil ca aceasta isterie sa fie provocata de cineva interesat”, a afirmat Stanisoara. In opinia parlamentarului PD, este ciudat ca aceste informatii au aparut in presa dupa ce „mai multi actori politici au criticat proiectele de lege”. Colegul sau de partid, Romeo Raicu, care conduce Comisia parlamentara pentru controlul Serviciului de Informatii Externe (SIE), ne-a declarat ca PD sustine ideea ca lucratorii din serviciile secrete sa aiba puteri sporite, dar, totodata, doreste intarirea controlului parlamentar asupra serviciilor.

PNL spune ca secretizarea este abuziva

Deputatul PNL George Scutaru, secretarul Comisiei de aparare, crede ca secretizarea proiectelor de lege este „abuziva”, neavand baza legala, si ca ele trebuie supuse dezbaterii publice. „Este o greseala, pentru ca nu se da posibilitatea opiniei publice de a lua cunostinta de prevederile lor. Amendarea acestor proiecte nu poate fi apanajul unui grup restrans de parlamentari, iar societatea civila trebuie sa aiba posibilitatea de a-si formula propriile puncte de vedere”, ne-a declarat Scutaru. El spune ca PNL este impotriva acordarii de „prerogative largite” ofiterilor de informatii, iar proiectele de lege trimise de la CSAT au „prevederi ambigue”, care pot duce la incalcari ale drepturilor cetatenilor. „De 16 ani, serviciile secrete au demonstrat, in numeroase ocazii, ca si-au depasit atributiile prevazute de cadrul legal”, afirma Scutaru, adaugand ca PNL va prezenta, in curand, propriile proiecte privind SRI, statutul ofiterului de informatii si o noua lege a securitatii nationale.

Intr-un interviu acordat, miercuri, BCC, Scutaru a sustinut ca proiectele de lege nu vor fi desecretizate de catre presedintele Traian Basescu „pentru a parea ca nu vrea sa dea satisfactie PNL”. El i-a cerut presedintelui Basescu sa-i schimbe pe directorii SRI si SIE, care „reprezinta sistemul ticalosit” pe care actualul sef al statului il infiera in campania electorala.

PSD va cere sefului statului retragerea legilor

Pesedistii ii vor cere luni presedintelui Traian Basescu retragerea celor sase legi ale CSAT care vizeaza siguranta nationala. Presedintele social-democratilor, Mircea Geoana, a anuntat, ieri, ca, in cadrul consultarilor lunare initiate de seful statului, „Traian Basescu va primi de la PSD un refuz net si clar de a da justitia pe mana serviciilor”. „Articolele introduse in actele normative ale Cotrocenilor reprezinta abuzuri”, a precizat si deputatul PSD Ion Stan. Ca exemplu, el s-a referit la asa-zisele „masuri de protectie” a ofiterului de infomatie. „A spune ca ofiterul este exonerat de orice raspundere materiala, civila si penala este un abuz. In plus, sa dai imunitate ofiterului de informatii astfel incat sa nu poata fi perchezitionat, retinut sau arestat decat cu acordul directorului institutiei respective intra in contradictie cu prevederile legii penale”, a aratat Stan. Pe de alta parte, deputatul PSD a atras atentia asupra proiectului Cotrocenilor care ii asimileaza pe ofiterii de informatii functionarilor publici. „Ar trebui inregistrati la Agentia Funtionarului Public si, practic, li se face cunoscuta identitatea. Ce facem cu ofiterii de la SIE a caror identitate este acum secreta, ii scoatem la taraba si-i vindem?!”, a intrebat retoric pesedistul. El apreciat ca presedintele Traian Basescu a fost prost sfatuit de consilieri cand a avizat cele sase proiecte. Ion Stan, care este si secretarul Comisiei parlamentare SRI, a precizat ca presedintii Comisiilor parlamentare SRI, SIE si de Aparare, carora li s-au transmis in premiera actele normative, „au fost mandatati sa asigure o prima lecturare a acestora, iar parlamentarii din arcul Puterii sa depuna amendamente si sa le transmita la Cotroceni, pana in data de 15 martie”. „Proiectele nu sunt asumate din punctul de vedere al initiatorilor de nimeni, nici de CSAT, nici de Guvern sau parlamentari. Parlamentul a devenit acum directia tehnica a CSAT”, a conchis Stan. 

APADOR – CH are amendamente

APADOR – CH si-a formulat deja amendamente la viitorul cadru legal referitor la securitatea nationala si activitatea serviciilor secrete. Intr-un document transmis Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, asociatia propune definirea clara a conceptului de securitate nationala si reducerea numarului de servicii de informatii la doua, SRI si SIE, la care sa se adauge, eventual, Directia de Informatii Militare din MApN. Organizatia neguvernamentala propune desfiintarea Serviciului de Protectie si Paza si a Serviciului de Telecomunicatii Speciale, a caror existenta separata nu se justifica, dar si a structurilor de informatii ale Ministerului de Interne. De asemenea, APADOR – CH crede ca trebuie realizata demilitarizarea serviciilor, instituirea controlului judecatoresc asupra operatiunilor informative si de executie care pot incalca drepturile omului, interzicerea ca serviciile sa desfasoare activitati comerciale si renuntarea la clasificarea automata ca „secrete” a tuturor informatiilor. Gandul, 3 martie 2006, Mihai SOMFELEAN, Raluca DUMITRIU, Liliana RUSE


Stare de asediu

Greu de gasit un roman care sa nu se fi simtit desconsiderat, umilit, tratat ca un babuin, in cazul puscasului ucigas al lui Teo Peter, scos rapid din Romania si basma curata in SUA. Inca o data am fost considerati o „rasa inferioara”, suboameni care ar trebui sa fie fericiti cand ii omoara un semizeu american conducand un Ford. Iata insa ca in CSAT, sub privegherea presedintelui Basescu, s-au clocit noi proiecte de lege privind statutul ofiterului roman de informatii, care-l transforma pe acesta in ceva si mai si, intr-un zeu cu drept de viata si de moarte asupra muritorilor de rand de pe aici. Daca puscasul Van Goethem a fost macar trecut printr-un proces de forma si mustrat ca sa-si poata vedea linistit de treburi, noul securist carpatin nici nu poate fi deranjat cand omoara un roman calcandu-l cu masina sau dandu-l cu capul de coltul mesei. Aparatorul patriei e in misiune. Asa ca poate sa navaleasca in casele oamenilor, sa le rechizitioneze masina sau telefonul, sa le distruga bunurile, fara sa poata fi retinut, perchezitionat sau arestat pentru abuzuri. De asemenea, „organele noastre de securitate” pot sa solicite gratuit oricarei institutii private informatii care, dupa parerea ziselor organe, ajuta la „realizarea” securitatii nationale. Ziarele, radiourile sau televiziunile care „se constata ca dezinformeaza” pot fi puse sub urmarire. Te poti trezi peste noapte „terorist” sau „corupt”, pentru ca asa „constata” organele, nu un procuror sau judecator. In fine, daca zeul sereist, sieist, sepepist, setesist, intr-un cuvant securist, a obosit, atunci statul se obliga sa-i gaseasca alt loc de munca, fireste, corespunzator.

Nu exista sa existe securisti cu fete triste, adica someri sau caratori cu carca. De ce? Ne-a explicat presedintele Basescu: securistul dat afara poate sa se angajeze in agentii de detectivi particulari si sa puna in pericol securitatea nationala. Dl. presedinte nu se gandeste nici o clipa ca ofiterul in cauza ar trebui sa suporte rigorile legii si meseriei pe care a avut-o daca face asa ceva, nu, lui trebuie sa i se asigure o slujba bine platita ca sa nu devina terorist. Cu un absolvent de facultate care nu gaseste un loc de munca potrivit, cat de cat, pregatirii lui, cu un medic rezident care are salariu cat o femeie de serviciu, dl. Basescu nu se incurca, astia nu pot pune in pericol siguranta nationala. Nu-mi ramane decat sa-i sfatuiesc sa arunce in aer ceva prin dealul Cotrocenilor, ca sa le dea slujbe bune presedintia.
„Securism dupa comunism” se numea un editorial pe care l-am publicat la jumatatea anului trecut, cand mi-a devenit limpede vocatia securista a presedintelui Basescu, ca trasatura distinctiva fata de activistii PCR care au condus pana acum Romania. Domnia sa iubeste sincer organele, le pretuieste, exact in masura in care dispretuieste, de pilda, presa. Masura dispretului sau e data de faptul ca s-a cerut in mod abuziv ca aceste proiecte de lege, privind in cel mai inalt grad cetateanul, sa fie secretizate pana le dezbate parlamentul, ca „sa nu se iste harmalaie” – harmalaia suntem noi, ziaristii si societatea civila. Pentru aceste sentimente curate, d-sa poate gasi justificari de camuflaj: se ascute lupta cu terorismul, in care suntem si noi parte, trebuie starpiti balaurii coruptiei si crimei organizate. Tot asa cum sistemul comunist invoca pericolul imperialist, contrarevolutia, inainte de a mai ridica niste oameni noaptea, din propriile lor case. Acum, asa e si la americani, poate spune presedintele. Da, dar noi n-avem Turnuri Gemene, nici construite, nici daramate, si poate ca ar fi bine sa incepem cu alte lucruri de la americani pe care sa le aducem in Romania

Statutul ofiterului de informatii, asa cum e vazut din dealul Cotrocenilor, corespunde unei Romanii aflate in stare de asediu. Mai ramane sa fie interzise grupurile de mai mult de trei persoane care discuta si circulatia dupa caderea intunericului. Dl. Basescu a spus ca justitia trebuie sa reflecte activitatea procurorilor. Acum, domnia sa sugereaza cu putere ca procurorii ar face bine sa reflecte munca securistilor. Si astfel va fi, din nou, ordine: baietii cu fes prezidential si ochelari negri vor putea relua cu mandrie fraza inaintasilor lor de acum o jumatate de veac: daca te-am luat noi, ceva trebuie sa fi facut.
Coruptia, reala si de nivel inalt, din Romania fu prilejul, iara nu cauza pentru tentativele d-lui Basescu de a institui noul securism. Si grav e ca nu sunt sigur ca opinia publica va reactiona asa cum o face presa: in prea multi dintre romani mai exista o mare sete de a-si turna undeva vecinul, o vie satisfactie cand cutare e „luat”. „Marii corupti” sunt „burjuii” si „chiaburii” care pot justifica, prin ura populara pe care o trezesc, instaurarea unui despotism cu manusi euroatlantice, transformarea romanilor intr-o natiune strict supravegheata. Gandul, 3 martie 2006, Cristian Tutor Popescu


Scurgerile toxice

Scena politica s-a confruntat si ieri - nimic nou in Romania - cu o falsa problema. Dupa ce trei cotidiane centrale au publicat fragmente din sase proiecte de lege clasificate privind acordarea de puteri sporite (daca nu chiar depline) serviciilor de informatii, cu accent pe SRI, politicieni, cvasi-specialisti in siguranta nationala, basca ministri, s-au infratit in a-si da cu parerea cat de secrete sunt documentele si cum pun ele in pericol, sau nu, democratia. Toti, insa, au trecut cu vederea un fapt deosebit de grav. Anume ca documentele, cert secrete, clasificate de presedintele CSAT, Traian Basescu, au fost insinuate in spatiul public pe raspunderea unuia dintre sefii Comisiilor de Aparare din Senat (George Maior - PSD), sau Camera Deputatilor (Mihai Stanisoara - PD). Doar ei au fost invitati la ultima sedinta a CSAT si pentru ei au si fost clasificate pentru o perioada de 60 de zile. Ulterior, documentele secrete au ajuns pe mana tuturor membrilor Comisiilor de Aparare. In mod sigur la cei care apartin Coalitiei. Daca in cazul CD-ului cu operatiuni militare Parchetul s-a sesizat imediat, a trecut la arestari de jurnalisti, perchezitii, starnind un iures sinistru, in ceea ce priveste scurgerea rusinoasa de la Camere - mucles! Aparent, presedintele Basescu, care trebuie sa fi fost mai nervos decat prevede legea sigurantei, a tacut. Atacul e evident - la Basescu. Ideea comunitatii de informatii ii apartine presedintelui. La ultima sedinta a CSAT, acesta n-a izbutit s-o impuna, presa, in unanimitate, bifand un chix.

De facto, ca vrem, ca nu vrem, ca e vorba doar de un draft - cum a spus Monica Macovei - aceste documente sunt secrete si se supun legii secretului si legii sigurantei nationale. Legile nu fac nici o exceptie in aceasta situatie. Mai mult, documentele CSAT sunt automat secretizate, daca nu se specifica, expres, ca anumite acte pot fi date publicitatii. In aceste conditii, raspunsul SRI, prin purtatorul de cuvant, conform caruia nu e vorba de documente secrete pentru ca n-au fost clasificate de SRI, ci de CSAT e absolut stupid. Secretul e secret. Iar vinovatii, ca si in cazul CD-ului, trebuie trasi la raspundere penala. SRI trebuie sa sesizeze organele de ancheta, in caz ca acestea nu s-au sesizat deja si trebuie inceputa cercetarea. De ce oamenii politici sa aiba parte de un tratament preferential?

Problema nu e ca aceste acte de lucru ale CSAT au ajuns in presa - parca vad ca tot ziaristii vor fi scosi tapi ispasitori -, ci cum au ajuns ele in spatiul public, dupa ce presedintele Romaniei a anuntat ca le-a secretizat tocmai ca sa nu ajunga in paginile ziarelor. Or, la aceasta chestiune, raspunsul nu poate fi decat de ordin penal, chiar daca Traian Basescu nu iese la atac, pentru ca vrea sa protejeze imaginea PD, cel putin unul dintre banuiti fiind din acest partid. (Bogdan COMARONI)

Secret si strict secret la SRI si SIE

Cele sase proiecte pe care CSAT le-a trimis in studiu la parlamenteri poarta calificativul de secret sau strict secret, fiecare institutie clasificand dupa bunul plac documentul. De pilda, modificarile propuse la legea de organizare a SIE poarta stampila de 'strict secret', in timp ce celelalte, precum legea SRI sau cea privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate nationala sunt parafate cu calificativul de 'secret'. In doua dintre proiecte se introduce dreptul ofiterilor de informatii sa intocmeasca acte premergatoare 'care pot constitui mijloace de proba', lucru care confirma banuielile ca SRI vrea sa-si sporeasca puterile. Aceste acte pot fi facute 'in vederea inceperii urmaririi penale'.

Incurajarea delatiunilor

Conform proiectului de lege privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate nationala, actele premergatoare constau in solicitarea si obtinerea de obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale la institutii publice sau organisme private; consultarea de specialisti si experti; primirea de sesizari sau note de la persoane fizice sau juridice; fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice; constatari personale sau alte metode prin care se pot obtine datele necesare. Acest lucru consfinteste incurajarea delatiunilor si desfasurarea unor activitati de filaj. Actele premergatoare se vor stabili prin dispozitii comune ale SRI si Ministerul Public. Mai mult, in afara de infractiunile care aduc atingere sigurantei nationale, ofiterii de informatii mai pot constata si infractiunile de coruptie. Acestia vor lua masuri pentru prinderea si predarea faptuitorilor. Atunci cand sunt in exercitiul functiunii, ofiterii beneficieaza de drepturi abuzive. In statutul profesional al ofiterilor de informatii se spune ca acestia nu pot fi trasi la raspundere penala sau civila daca 'in limitele legii' au vatamat o persoana sau au adus prejudicii patrimoniului acesteia. Tot la capitolul drepturi intra si articolul care prevede ca in caz de disponibilizare sau de incapacitate fizica si psihica, ofiterul de informatii se transforma din militar in functionar public. Agentia Nationala a functionarului Public va trebui sa-i reincadreze in munca pe ofiterii de informatii.

Camera de consiliu

Controversata problema a emiterii mandatelor pentru culegerea de informatii in cazul atingerii sigurantei nationale este prevazuta in felul urmator: autoritatile informative cer autorizare de la procuror, iar procurorul general va decide asupra cererii care va fi examinata 'in camera de consiliu' de judecatori anume desemnati de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Conform proiectului, procurorul va raspunde cererii in opt ore. Autorizatiile vor putea fi date pentru interceptarea si inregistrarea comunicatiilor, pentru cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri, pentru ridicarea sau punerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui sau extragerea unor informatii.

Legea apararii, de asemenea clasificata, urmareste impartirea conducerii armatei intre presedintele Romaniei si seful Statului Major al Armatei. Acesta din urma va fi numit 'Seful Armatei', iar ministrul Apararii va avea - daca proietele vor fi adoptate - doar atributii de reprezentare a institutiei in relatie cu alte institutii, nationale sau internationale. In afara de sefii serviciilor secrete, presedintele statului va numi si conducerea structurilor informative si de securitate departamentale din cadrul ministerelor de resort. (Alina MIHAI)

Adriana Saftoiu: 'Apelul presedintelui nu a fost inteles'

Purtatorul de cuvant al Presedintiei Adriana Saftoiu si-a exprimat regretul ca apelul sefului statului ca legile sigurantei nationale sa nu fie subiect de dezbatere publica pana la finalizare nu a fost inteles, precizand ca nu s-a pus problema evitarii dezbaterii acestora dupa adoptarea in CSAT. 'Este regretabil ca apelul presedintelui, facut public dupa sedinta CSAT din 13 februarie, nu a fost inteles', a declarat ieri Saftoiu. Ea a amintit ca, dupa sedinta CSAT din 13 februarie, presedintele Basescu a declarat ca cele sase legi care vizeaza noul pachet legislativ al securitatii nationale sunt 'doar sase proiecte, care s-au lucrat cu reprezentanti din institutiile care erau vizate de modificarile legislative'. Aceste proiecte 'nu apartin CSAT sau vreunui departament al Presedintiei', a subliniat Adriana Saftoiu. Ea a amintit ca, tot atunci, seful statului preciza: 'Ele sunt marcate <<secret pana la definitivare>>, pentru ca nu as vrea in primul rand ca eventuale aprecieri pe un proiect care astazi (13 februarie - n.r.) a fost la prima citire sa se transforme in dezbateri publice care nu vor avea nici o finalitate, pentru ca ori neintelegerea ori stadiul la care se afla proiectul nu reprezinta in momentul de fata subiectul unei dezbateri'. 'Deci, rugamintea mea ar fi, daca este posibil, pana cand ajungem la un proiect definitivat al intregului pachet de sase legi, sa nu ne lansam in dezbateri pe subiecte care sunt putin probabil a se intampla, pentru ca nu suntem la un proiect final, este un material de lucru atat pentru comisiile parlamentare de specialitate, cat si pentru toate institutiile statului care au responsabilitati in acest sens', mai spunea Traian Basescu dupa sedinta CSAT din 13 februarie, sustine Saftoiu.

Ea a mentionat ca, la scurt timp dupa sedinta CSAT, seful statului a afirmat, intr-o emisiune televizata, ca ar face chiar el acum '500 de observatii' pe proiectele respective. Conform lui Saftoiu, decizia de secretizare a celor sase proiecte legislative a fost luata de CSAT, dar nici o clipa nu s-a pus problema evitarii dezbaterii publice pe aceste legi, dupa ce vor fi definitivate si se va ajunge la un acord asupra lor in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. (Mediafax)

SRI nu face nimic

Marius Bercaru (foto), purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii, ne-a declarat ca institutia pe care o reprezinta nu va lua nici o masura ca urmare a aparitiei in presa a unor fragmente din proiectele de legi privind siguranta nationala care au fost trimise de la Cotroceni in Parlament pentru analiza.

Bercaru si-a motivat declaratia prin faptul ca nu Serviciul Roman de Informatii a decis clasificarea ca secret de stat a proiectelor discutate la ultima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. (D.D.)

Monica Macovei, ministrul Justitiei

E doar o schita pe care lucram

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a afirmat ieri ca membrii CSAT analizeaza proiectele privind securitatea nationala prezentate in ultima sedinta a acestui for, urmand sa formuleze observatii si comentarii, ea subliniind ca aceste documente nu reprezinta o varianta finala, ci doar un draft. Macovei a aratat ca membrii CSAT au termen doua luni, incepand de la ultima sedinta, pentru a aduce observatii la o serie de 'prim-proiecte' care au fost prezentate. 'Deci nici vorba de o varianta finala, a fost primul draft, pe care lucram', a mentionat ea. Ministrul a adaugat ca, personal, lucreaza pe aceste proiecte si in clipa in care isi va forma o opinie o va comunica. Intrebata din partea cui au venit acele propuneri, Macovei a raspuns ca au fost distribuite membrilor CSAT. 'Presupun ca le-au intocmit serviciile', a adaugat ea, intarind ca e vorba doar de o presupunere. Monica Macovei a tinut sa sublinieze ca propunerile respective nu au fost prezentate spre adoptare, ci pentru ca membrii CSAT 'sa se uite pe ele si sa faca observatii si comentarii'. Pe de alta parte, intrebata cine a secretizat aceste documente, daca a fost un vot in CSAT, ea a aratat ca nu-si aminteste sa fi fost un vot. Totodata, ministrul a afirmat ca si in institutia pe care o conduce se lucreaza pe proiecte si in momentul in care se decide ca o varianta este cat de cat acceptabila, aceasta se publica pe site pentru dezbatere publica. 'Dar pana atunci lucram noi pe ea', a adaugat ea. 'Mi se pare firesc, pana cand ne spunem toti membrii CSAT parerea pe ele, sa ne lasati sa le vedem', a mai spus Macovei, aratand ca propunerile prezentate pot fi transformate. (R.P.)

Reactiile clasei politice si ale societatii civile

Romeo Raicu, deputat PD

Pachetul de legi nu era secretizat

'Pachetul de legi nu era secretizat, problema venea din faptul ca pachetul nu era definitivat, era in lucru. Acest fapt putea da nastere unor speculatii nedorite in presa. Era vorba doar despre o secretizare interna tocmai fiindca pachetul de legi nu era finalizat.' (R.G.)

Radu Stroe (PNL), presedintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI

Proiectele legislative nu trebuie sa fie secrete

'Nu am cum sa comentez aceste aspecte. Se scapa informatii si de la Armata, cum sa ne miram ca ele se scapa si din zone mai civile? Nu este insa o regula sa se intample astfel de scurgeri de informatii. Parerea mea este ca niste proiecte legislative nu trebuie sa fie secrete.' (R.G.)

Lucian Bolcas, liderul deputatilor PRM

Sanctionarea vanzatorului de informatii

'Exista o serie de informatii care trebuie clasificate in interesul tarii. Drept urmare, este imperativ necesar sa sanctionam scurgerile de informatii. Cel care este tinta acestor sanctiuni este chiar vanzatorul de informatii. Nu cred ca trebuie sa se supere nimeni in conditiile in care e audiat de procurori pentru a da informatii legate de aceste probleme. Deontologia jurnalistului presupune, in primul rand, prezentarea in fata organelor de ancheta a informatiilor necesare. De abia in al doilea rand se pune problema protejarii sursei.' (R.G.)

Mircea Geoana, presedintele PSD

Ar trebui dezbatute

'Nu stiu daca e vorba de informatii clasificate, nu stiu daca sunt scurgeri de informatii. In mod normal aceste documente ar trebui date in presa pentru a fi dezbatute. Avem insa atat de multe servicii secrete si agenti acoperiti, incat ar putea foarte usor sa afle de unde provin documentele. Problema nu este insa aceasta, ci daca CSAT se substituie Guvernului.' (R.A.)

Kelemen Hunor, deputat UDMR

Sustinem o dezbatere deschisa

'Sunt de parere ca orice proiect de lege, indiferent ca este vorba de SRI, sau siguranta nationala, trebuie supus dezbaterii politice, bineinteles dupa ce proiectul este pregatit. In acelasi timp, trebuie informata si opinia publica. Informatiile aparute mi se par destul de ciudate, trebuie verificat daca sunt adevarate. Daca sunt, atunci ne apropiem de un stat autoritar. Noi sustinem o dezbatere deschisa pe aceste proiecte de legi'. (R.P.)

Razvan Ionescu, fost presedinte al Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor

Basescu a secretizat abuziv proiectele

'Dupa sedinta CSAT, in care Presedintele Romaniei nu a reusit sa obtina consensul pentru promovarea prin Guvern, in Parlament, a pachetului de legi privind reforma securitatii nationale si a strategiei de securitate nationala, comisiile de specialitate au primit proiectele respective, clasificate ca materiale secrete de stat, prin interpretarea extensiva a dispozitiilor art. 17 lit. a, din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate. Aceasta clasificare abuziva a avut loc in pofida prevederilor art.24 alin.(5) din aceeasi lege, care interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul limitarii accesului la informatiile de interes public', precizeaza Razvan Ionescu, fost presedinte al Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor in legislatura trecuta, presedinte al Asociatiei pentru Securitate si Cooperare Regionala - 'ALIANTA'. Ionescu precizeaza intr-o analiza trimisa redactiei noastre ca, 'initial, unii dintre parlamentarii din comisii- care nu sunt autorizati pentru acces la informatii clasificate- au fost exclusi de la primirea documentelor, ulterior, acestia au avut posibilitatea de a le consulta, chiar si in lipsa dreptului de acces, conform celor relatate de presa din 1 martie 2006. Momentan, aceste documente sunt la comisii, fiind pastrate cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la protectia fizica a informatiilor clasificate. (D.D.)

Cristian Parvulescu, presedintele Pro-Democratia

Legile se dezbat public

'Problema scurgerilor de informatii poate fi vazuta din doua perspective: fie ca o incalcare a legislatiei privind informatiile clasificate, fie ca o incercare de aducere a informatiilor la cunostinta opiniei publice. Pana acum legile nu au fost considerate ca fiind de dezbatere publica. Cred ca Presedintia, CSAT si Guvernul au obligatia, conform Legii 52, sa le aduca in dezbatere publica. Cei ce se fac vinovati de aceste scurgeri pot fi depistati si trasi la raspundere in conditiile in care au incalcat legea'. (R.P.)

Zoe Petre, analist politic

Prevederi ingrijoratoare

'Nu este normal ca in Parlament sa ajunga un proiect de lege strict secret. Parlamentul este un loc de dezbateri, nu unul pentru secrete. Ceea ce mi se pare important si ingrijorator este tonul general al acestor prevederi legislative care par extrem de restrictive.' (R.G.)

Cronologia secretizarii

13 februarie 2006 - La Palatul Cotroceni a avut loc sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), in dezbatere fiind Strategia de Securitate Nationala a Romaniei si pachetul de sase propuneri legislative in domeniul securitatii nationale. S-a stabilit ca in termen de 30 de zile, Strategia sa fie prezentata in forma finala, in plenul CSAT-ului, pentru adoptare, iar ulterior sa fie prezentata in fata Parlamentului. In privinta pachetului de propuneri legislative, presedintele Traian Basescu a precizat ca in termen de 60 de zile, acest pachet ar trebui adoptat de CSAT, pentru ca apoi sa intre in dezbatere publica. Basescu a facut un apel, precizand ca, pana la definitivare, cele sase proiecte legislative sunt marcate 'strict secret', deoarece nu doreste ca aprecieri din aceste proiecte ce constituie 'material de lucru' sa se transforme in subiecte de dezbatere publica fara nici o finalitate.

15 februarie - Mai multi lideri liberali si reprezentanti ai societatii civile, prezenti la o dezbatere pe tema ascultarii telefoanelor, organizata de Fundatia Societatea Civila, au criticat secretizarea propunerilor legislative in domeniul securitatii si i-au solicitat presedintelui Basescu dezbaterea publica a initiativelor respective. Participantii la dezbatere si-au manifestat temerea ca proiectele ar putea contine prevederi restrictive pentru drepturile si libertatile cetatenesti. Ei au apreciat ca seful statului nu are argumente serioase pentru secretizarea acestor proiecte de lege.

20 februarie - Intr-o rezolutie semnata inclusiv de premierul Calin Popescu Tariceanu, parlamentarii liberali au cerut presedintelui Basescu sa desecretizeze proiectele de lege privind securitatea nationala, pentru ca acestea sa fie dezbatute si imbunatatite impreuna cu societatea civila. 'Clasificarea unor astfel de documente, care, in principiu, urmeaza sa devina publice, releva o grava disfunctionalitate a institutiilor cu rol si responsabilitate in elaborarea si protejarea informatiilor a caror desconspirare ar putea aduce prejudicii securitatii nationale', se arata in documentul PNL. Liberalii apreciau ca este vorba de un 'abuz inacceptabil intr-un stat democratic', cu atat mai mult cu cat documentele nu intrunesc conditiile de secretizare prevazute de Legea 182.

20 februarie (seara) - In emisiunea 'Prim plan', la TVR, Traian Basescu explica rationamentul secretizarii celor sase initiative legislative: 'Urmeaza sa stea doua luni acolo (la comisiile parlamentare - n.red.). Sunt convins ca ele vor fi imbunatatite de parlamentari, dupa care va trebui sa decidem: le promoveaza Guvernul sau pleaca prin initiativa legislativa de la comisiile parlamentare. Va trebui, dupa ce le finalizeaza comisiile de specialitate, sa le lasam insa cel putin treizeci de zile in dezbatere publica. Acum, plecand de la premisa ca doar eu aveam vreo 500 de observatii, sunt convins ca societatea ar fi avut 5000 de observatii, faceam o harmalaie inutila si am spus sa definitivam proiectele in comisiile de specialitate ale Parlamentului Romaniei, dupa care, ca proiect final, sa fie puse in dezbatere publica si pe urma vom decide: se promoveaza prin initiativa a parlamentarilor din comisii sau prin Guvern'.

21 februarie - Administratia Prezidentiala anunta ca presedintele Basescu a decis sa puna in dezbatere publica proiectul Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei. Proiectul a fost afisat pe site-ul oficial al Presedintiei: www.presidency.ro. Amintim ca societatea civila ceruse desecretizarea proiectelor de lege privind siguranta nationala, nu a Strategiei.

28 februarie - Comisia de aparare a Senatului a luat in discutie, in prezenta consilierului prezidential pe probleme de securitate nationala, Sergiu Medar, cele sase proiecte legislative primite de la CSAT, care vor sta la baza viitorului pachet de legi privind securitatea nationala. Presedintelui Comisiei, George Maior (PSD), a atras atentia ca pe doua din documentele CSAT figureaza titulatura de 'proiect de lege', desi Consiliul nu are calitate de initiativa legislativa. Saptamana viitoare vor fi invitati la comisie directorii SRI si SIE, Radu Timofte si Gheorghe Fulga, urmand ca Sergiu Medar, dar si ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, sa mai participe si la alte discutii pe aceasta tema. (O.B.). Ziua, 3 martie 2006


Adio familie in situatii de criza

Proiectul de lege privind managementul situatiilor de criza contine o serie de elemente preluate din legislatia SUA, dar si altele, cel putin ciudate la prima vedere.

Conform definitiei date de lege, Criza este „o situatie de anormalitate interna sau internationala cu grave perturbari sau amenintari la adresa conditiilor de viata, sanatate si de mediu, populatiei, stabilitatii politice, economice si sociale si alte valori constitutionale si indeplinirea obligatiilor internationale ale statului“. Autorii legii impart in doua categorii situatiile de criza: „De urgenta civila“ (perturbari ale ordinii publice, calamitati naturale etc.) si „de securitate“ (amenintari teroriste, aparare, instabilitate economica etc.). In ordine crescatoare, legea stabileste patru grade de situatii de alerta in cazul unor crize: alerta verde, albastra, portocalie si rosie. In situatii de criza, in special in cazul alertelor portocalii sau rosii, legea prevede suspendarea unor drepturi constitutionale. Suspendarea anumitor drepturi – libera exprimare si dreptul la informatie (absenta cenzurii – n.a.), inviolabilitatea domiciliului, proprietatea privata, interzicerea muncii fortate si libera circulatie – amintesc de vremurile de dinainte de ’89.

De asemenea, in situatii de criza mai pot fi suspendate secretul corespondentei, dreptul la invatatura, libera circulatie, libertatile individuale si dreptul la viata familiara si la viata privata.

Presedintia face pe postasul CSAT

In presa au inceput sa apara informatiile despre cele sase proiecte de legi privind siguranta nationala, fiind criticata restringerea libertatilor cetatenesti. Prezentarea acestora ca purtind girul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si, implicit, al presedintelui Basescu a stirnit iritarea Cotrocenilor. Cele mai controversate prevederi din proiectele de legi sint cele din viitorul statut al ofiterului de informatii. Ofiterii ar urma sa capete dreptul de a face anchete penale, dar si sa restringa drepturi si libertati fundamentale, fara sa poata fi tras la raspundere penala sau civila. Proiectele respective se gasesc deja pe masa comisiilor de specialitate din Parlament. Administratia Prezidentiala, prin vocea purtatorului de cuvint Adriana Saftoiu, a respins categoric ideea ca proiectele in cauza ar apartine Cotrocenilor si CSAT. Oficialul Cotrocenilor ne-a declarat ca „acele punctaje nu numai ca nu au fost discutate in cadrul CSAT, dar nici nu au fost elaborate de catre departamentele Palatului Cotroceni. Iar lucrul acesta il stiu foarte bine cei care vor sa creeze o stare de confuzie dindu-le publicitatii“. Saftoiu sustine ca seful statului „in ultima sedinta a CSAT a refuzat sa puna in dezbaterea CSAT legile inainte ca ele sa fie dezbatute de comisiile de specialitate ale Parlamentului“. Saftoiu spune ca punerea in circulatie a unor astfel de documente si atribuirea lor ca provenind de la Palatul Cotroceni „satisfac nevoia unora de a intretine confuzia“. (C.O.)

Macovei: e vorba de “prim-proiecte”

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a afirmat ieri ca membrii CSAT analizeaza proiectele privind securitatea nationala, urmind sa formuleze observatii si comentarii. Macovei a spus ca aceste documente nu reprezinta o varianta finala. Amintind ca in ultima sedinta a CSAT au fost prezentate o serie de „prim-proiecte“, Macovei a aratat ca aceste documente sint in analiza membrilor CSAT, avind termen doua luni din acel moment pentru a prezenta comentarii si observatii. „Deci nici vorba de o varianta finala, a fost primul draft, pe care lucram“, a mentionat ea. Ministrul a adaugat ca, personal, lucreaza pe aceste proiecte, si in clipa in care isi va forma o opinie o va comunica.

Cine a intocmit cele sase proiecte

Surse din sistemul de siguranta nationala ne-au declarat ca paternitatea controversatelor legi din domeniul sigurantei nationale este urmatoarea:

• Legea statutul ofiterului de informatii (cea cu marile controverse): SRI

• Legea de organizare a SRI: SRI

•Legea de organizare a SIE: SIE

• Legea apararii: MApN

• Legea managementului crizelor: Guvernul – printr-o comisie speciala

• Legea informatiilor, contrainformatiilor si securitatii: mai multe institutii ale statului.

La elaborarea proiectelor acestor ultime trei legi au participat si reprezentanti ai Administratiei Prezidentiale. Cotidianul, 3 martie 2006, Lucian Gheorghiu


Serviciile secrete pot suspenda dreptul la viata privata

Ofiteri de informatii cu imunitate

Dreptul la viata privata, la inviolabilitatea domiciliului, sau dreptul de proprietate ar putea fi suspendate in situatii de criza, potrivit reglementarilor din pachetul de legi privind siguranta nationala. Ar putea fi, de asemenea, suspendate dreptul la libera circulatie, la intruniri, dreptul la greva si dreptul la secretul corespondentei. Pachetul legislativ privind securitatea nationala cuprinde sase proiecte, respectiv: legea apararii nationale, legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, legea sistemului national de management al crizelor, noile legi ale SIE si SRI si legea statutului ofiterilor de informatii. Pachetul de legi privind siguranta nationala, trimis de CSAT la Parlament, se afla in dezbaterea comisiilor de specialitate.

Serviciile de informatii vor avea posibilitatea restrangerii unor drepturi constitutionale, potrivit propunerii de lege privind managementul situatiilor de criza. Printre drepturile care ar putea fi anulate in situatii de criza se numara si cel referitor la viata familiala si privata precum si cel referitor la inviolabilitatea domiciliului, afirma surse din CSAT. De asemenea, un alt drept care poate fi suspendat este dreptul de proprietate. Autoritatile au, de asemenea, posibilitatea sa suspende dreptul la libera circulatie, la intruniri si dreptul la greva si dreptul la secretul corespondentei.

Potrivit proiectului, situatia de criza poate avea mai multe grade de risc, iar in functie de gravitatea momentului autoritatile pot decide cresterea sau scaderea gradului de risc. Cu alte cuvinte, masurile ar trebui sa fie diferite intre situatia unei calamitati pe plan local si cea a unui atac terorist. Totusi, proiectul are o precizare. Deciziile care se iau trebuie 'sa fie proportionale cu gravitatea situatiei'. 'Sigur, autoritatile ar urma sa ia masuri diferite in cazul unor inundatii care afecteaza doua judete, fata de cazul unui cutremur', ne spune un membru al comisiei.

SRI primeste dreptul sa opereze retineri

Insa, puterea serviciilor secrete, in special cea a Serviciului Roman de Informatii, urmeaza sa fie sporite chiar si atunci cand nu sunt situatii de criza. Potrivit legii privind functionarea SRI, de aceste actiuni se vor ocupa 'ofiteri anume desemnati si specializati'. Astfel de actiuni se vor desfasura in doua cazuri - fie in vederea obtinerii datelor necesare sesizarii urmaririi penale sau la cererea acestora. Insa, actele pentru care se pot desfasura astfel de actiuni ale agentilor se stabilesc prin dispozitii comune ale Serviciului Roman de Informatii si ale Ministerului Public. Cele doua institutii vor avea posibilitatea sa tina la secret actele pentru care se pot desfasura astfel de actiuni.

Mai mult, agentii SRI pot efectua flagranturi. Ofiterii de informatii pot constata infractiuni flagrante referitoare la acte de pregatire, tentative sau acte de savarsire a atentatelor, actelor de terorism, infractiuni la adresa securitatii nationale plus infractiuni de coruptie. In caz de infractiuni flagrante se iau masuri pentru prevenirea si inlaturarea consecintelor, dar si pentru prinderea si predarea faptuitorilor.

Imunitate in fata legii?

Un alt proiect din pachet, cel privind statutul ofiterilor de informatii, are si el o serie de prevederi cu caracter de noutate. In numele 'inlaturarii unor pericole iminente pentru siguranta nationala' nu va fi nevoie de mandat pentru intrarea in locuinte, si aceeasi situatie se intalneste in cazul utilizarii masinilor si telefoanelor cetatenilor.
Daca va fi adoptat, statutul ofiterilor de informatii le va oferi acestora o situatie privilegiata. Ei vor fi exonerati de orice raspundere materiala, civila si penala daca, prin exercitarea atributiilor de serviciu, 'in limitele legii', au cauzat vatamari unor persoane ori le-au prejudiciat patrimoniul. Mai romaneste, victimele, sau Doamne fereste, in caz de deces, supravietuitorii victimelor vor fi, cel mult despagubiti de serviciile secrete!
Pe baza acestui statut, ofiterii de informatii capata imunitate. Ei nu vor putea fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara avizul sefului serviciului din care fac parte.
SRI, SIE si operatorii de comunicatii, mana in mana

Potrivit legii privind activitatea de informatii si contrainformatii, agentii serviciilor secrete vor avea dreptul la efectuarea de constatari personale si 'alte activitati'. Apar semne de intrebare deoarece nu se defineste clar ce inseamna constatari personale si ce inseamna alte activitati. Pe de alta parte, potrivit aceluiasi proiect, SRI sau SIE pot primi informatii de la operatorii de transport, companiile postale si operatorii de comunicatii. De asemenea, serviciile pot desfasura activitati economice sub acoperire.
Un semn de intrebare apare si din cauza listei de riscuri si amenintari la adresa securitatii nationale, pe baza carora se poate declansa strangerea de informatii. Unele dintre acestea sunt vag definite, 'alterarea continutului informatiilor vehiculate in spatiul public, cu scopul de a dezinforma' sau 'risipirea' resurselor de apa si energie

Dreptul de retinere duce cu gandul la fosta Securitate

Ion Stan (PSD, secretar al comisiei SRI): 'Pe fond, apar o serie de semne de intrebare in ceea ce priveste prevederile legilor. Noi suntem de parere ca ar trebui precizat clar ca ofiterii SRI pot desfasura acte premergatoare urmaririi penale doar in cazurile care au legatura cu siguranta nationala. Nu suntem de acord cu posibilitatea ofiterilor SRI de a efectua perchezitii, flagranturi sau retineri. Dreptul la retinere ne duce cu gandul la fosta Securitate'.
Unele din prevederi au un anume grad de ambiguitate

George Scutaru (PNL, secretar al comisiei de aparare din Camera Deputatilor): 'PNL nu este de acord cu unele prevederi din pachetul realizat de catre serviciile secrete. Noi consideram ca exista unele prevederi cu un anume grad de ambiguitate. Sporirea atributiilor serviciilor secrete pot duce la abuzuri care sa afecteze drepturile cetateanului. Nu trebuie uitat ca, in ultimii 16 ani, unele actiuni ale serviciilor secrete au depasit cadrul legal. Ma refer la interceptarea telefoanelor unor reprezentanti ai societatii civile sau ale unor agentii de presa'.

Vom pune accentul pe controlul parlamentar

Romeo Raicu (PD, presedintele comisiei SIE): 'Deocamdata, pachetul se afla in dezbaterea comisiilor de specialitate. Urmeaza negocieri intre reprezentantii partidelor, dupa care textele aflate in divergenta vor fi rezolvate prin negociere. In toata lumea democrata puterile serviciilor secrete cresc pe fondul amenintarilor. Romania libera, 3 martie 2006, Romulus Georgescu.


Legea legilor

Ioana Lupea ridica semne de intrebare in legatura cu un posibil 'Patriot Act' romanesc.
Va fi dispusa societatea romaneasca sa cedeze din libertate pentru securitate?

Tendinta sau tentatia globala de a restrange drepturile omului in numele sigurantei nationale, respectiv al razboiului impotriva terorismului, vine ca o manusa serviciilor romane de informatii.

Si faptul ca Traian Basescu a decis sa fie un presedinte-jucator inclusiv in sfera securitatii, interne si internationale, serveste serviciilor secrete. Rolul lor redevine important, ies din zona marginala in care le-au aruncat, cel putin la nivelul perceptiei publice, politicile de decomunizare.

Diabolizate pentru rolul principal in represiunea ceausista, serviciile secrete isi vad in noua strategie de securitate - care include si cele sase legi privind siguranta nationala - dobandirea unei pozitii privilegiate in raport cu alte institutii ale statului, legitimata democratic.
Doctrina de securitate nationala asaza sistemul de siguranta nationala si institutiile din aceasta structura deasupra Constitutiei si a legilor.

In exercitiul functiunii, pentru prevenirea unor acte susceptibile de a incalca siguranta nationala, fie ca e vorba despre terorism, fie despre coruptie, ofiterii de informatii pot face orice: intercepta telefoanele si email-urile, perchezitiona locuintele, citi corespondenta, asculta delatorii, utiliza si distruge proprietatea privata, chiar si ucide fara a suporta consecintele legale.

Practic, agentii de informatii se pot substitui, dupa caz, anagajatilor din sistemul de justitie, politisti, procurori, judecatori.

Legile inca secrete, aflate in dezbaterea comisiilor de specialitate din parlament, ascund, spun cei care le-au vazut, multe capcane pentru statul de drept. In ansamblu, strategia aduce izbitor de mult cu 'Patriot Act', legea americana adoptata dupa atentatele de la 11 septembrie si criticata in Statele Unite pentru ca extinde puterea serviciilor secrete in detrimentul drepturilor cetatenesti.

Multi americani considera insa ca trebuie gasit un echilibru intre libertate si securitate.  In Romania insa, proaspat iesita dintr-o dictatura, subiectul nu a fost pana acum discutat in sfera publica si, deocamdata, nu au aparut foarte multi sustinatori ai principiului ca pentru o viata sigura am putea sacrifica putin din libertatile noastre civile si private.
Spre deosebire insa de Patriot Act, care se refera exclusiv la prevenirea actelor de terorism, varianta romaneasca extinde competentele agentilor de informatii si asupra actelor de coruptie.

Pana la punerea in aplicare, legile sigurantei nationale sunt abstractiuni. Intrebarea este cine va decide cine sunt dusmanii, cei care comploteaza sa aduca un prejudiciu sigurantei nationale, cine va pronunta numele?

Conform proiectelor inaintate parlamentului, aceasta putere o au serviciile de informatii. Or, acestea, reformate sau mai putin reformate, cu recunoastere sau fara recunoastere de la americani, au fost suspectate ca lucreaza in folosul propriei supravietuiri, subordonate politicului sau unor grupuri de interese.

Numai banuiala, ca la un moment dat, in virtutea acestui instinct de conservare, o persoana nevinovata va suporta rigorile acestei legi, fara ca ofiterul de informatii sau superiorul sau sa suporte consecintele legale, arata cat de periculoasa este abordarea doctrinei de securitate, potrivit careia scopul - lupta antiterorista sau anticoruptie - scuza mijloacele.
Pana la urma, mijloacele pervertesc scopul. Evenimentul Zilei, 3 Martie 2006, Ioana Lupei


Pentru a le inmana sefilor de partide

Presedintele Basescu desecretizeaza la un colt legile serviciilor de informatii

Presedintele Traian Basescu a declarat, joi seara, la postul public de televiziune ca va insista, la dezbaterea legilor secrete privind ofiterii de informatii, pentru intarirea controlului parlamentar asupra serviciilor secrete, dar a lasat sa se inteleaga ca este necesar ca acestea sa primeasca atributii sporite, in conditiile in care exista „amenintari asimetrice” la adresa sigurantei nationale. „Eu, ca sef al statului, stiu un singur lucru: ca este un numar mare de amenintari asimetrice. Astazi, nu mai avem amenintarea cu bomba atomica, nici amenintarea cu un razboi cu trupele fata in fata. Statul roman, ca multe alte state din NATO, este confruntat cu amenintari mult mai greu de perceput, fie ca discutam de marele trafic de droguri, fie ca discutam de marele sistem de imigratie ilegala, in care nimeni nu stie ce oameni si ce intentii au atunci cand tranziteaza teritoriul Romaniei, fie ca discutam de acte teroriste. Sunt lucruri pe care nici un roman nu le simte direct”, a spus Basescu. El a dat ca exemplu de „amenintari asimetrice” traficul de droguri, imigratia ilegala si chiar atentatele teroriste de genul celor din 11 septembrie din SUA sau atacurile de la Londra, Madrid si Sharm-el-Sheik. Pentru a sustine indirect sporirea atributiilor serviciilor secrete, Traian Basescu a folosit un argument emotional – culpabilizator: „Romania este intr-un astfel de pericol (de atentate teroriste – n.red.), iar exagerarea ca o sa ne intre cineva in case Eu le spun romanilor, ca sef al statului: nici un roman cinstit nu trebuie sa se teama, dar orice ticalos trebuie sa se teama!”.

Basescu a insistat asupra faptului ca parlamentarii din comisiile de specialitate ar trebui sa gaseasca „optimul” intre apararea cetatenilor si respectarea „la limita maxima posibila” a drepturilor omului. Seful statului s-a razboit si cu cei care nu au pastrat secretul asupra proiectului, asa cum s-a convenit in CSAT: „Mi-as fi dorit foarte mult sa punem in dezbatere un lucru relativ finit, care sa mai primeasca contributia societatii dincolo de contributia comisiilor parlamentare de specialitate. A fost sa fie asa. Nu toti avem onoare si simtim nevoia sa facem jocuri politice pe lucruri extrem de importante”. Basescu a mai anuntat ca, la intalnirea lunara cu liderii de partide, care va avea loc luni, le va inmana acestora proiectele, „pentru ca, in interiorul partidelor, sa se gaseasca o formula care sa ne rezolve problemele actuale si de viitor”. Presedintele a tinut sa precizeze ca a vrut ca proiectele sa fie tinute secrete, pentru ca ele „contin un lucru de o finete extraordinara, care nu poate fi discutat neprofesionist sau de oricine vrea sa desprinda din context un articol formulat mai mult sau mai putin fericit”. Gandul, 4  martie 2006, Liliana RUSE



SRI vrea sa faca afaceri, politica, retineri si sa ingroape secretele pe o suta de ani

Cele sase proiecte de legi referitoare la securitatea nationala au incins scena politica. Tema se afla si pe agenda discutiilor de astazi de la Cotroceni. ,,Cotidianul“ va prezinta, in exclusivitate, cele mai controversate prevederi.

SRI ar vrea sa ingroape, prin lege, pentru 100 de ani de acum incolo, dosarele securistilor. Aceasta prevedere pune capac sirului de privilegii si puteri la care viseaza serviciile secrete. De exemplu, SRI are pretentia sa vegheze la „stabilitatea si echilibrul politic“, sa intocmeasca acte preliminare de cercetare penala si sa faca afaceri la vedere, nu doar sub acoperire. Sint doar citeva prevederi din proiectul de lege privind functionarea si organizarea Serviciului Roman de Informatii, trecut prin CSAT si ajuns, intre timp, in Parlament.

Paza secretelor creste de la 40 la 100 de ani

Legea in vigoare de functionare si organizare a SRI prevede, la articolul 41, ca „fondurile de arhiva ale fostului Departamet al Securitatii Statului, ce privesc siguranta nationala, nu pot deveni publice decit dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi“. In 1992, cind a fost elaborata legea, s-a spus ca in spatele ei se ascund fostii securisti, care doreau sa puna lacat pe dosare. In realitate, asta s-a si intimplat. CNSAS, institutia care ar fi trebuit sa ii deconspire pe fostii securisti, a avut acces limitat la arhivele Securitatii. SRI a fost acuzat ca tine dosarele sensibile, invocind „siguranta nationala“, un pretext imposibil de verificat. SRI „reformat“ a elaborat un nou proiect de lege, neaprobat de CSAT, mult mai drastic decit cel intocmit de mostenitorii Securitatii. Nu doar ca dosarele fostei Securitati sint protejate mai departe de sintagma „siguranta nationala“, insa perioada de desecretizare se lungeste de la 40 de ani, cit era in Legea din 1992, la 60 de ani. Astfel incit, pina si nepotii copiilor securistilor vor putea dormi linistiti. Astfel, in proiectul de lege privind functionarea si organizarea SRI se arata, la capitolul dispozitii finale, articolul 63:

• (1) Documentele ce privesc activitatea Serviciului sint pastrate in arhiva proprie si pot fi consultate, in functie de nivelul de clasificare si regulile de acces la informatii, numai in conditiile legii, cu aprobarea directorului.

• (2) Informatiile care privesc securitatea nationala pot deveni publice numai dupa trecerea unei perioade de 100 de ani de la arhivare.

• (3) Serviciul detine spre conservare si folosinta fonduri de arhiva ce privesc securitatea nationala ale fostelor organe nationala de informatii, carora li se aplica prevederile alin. (1) si (2).

Cu alte cuvinte, daca directorul SRI decide ca dosarul unui fost securist „priveste“ siguranta nationala sau „activitatea serviciului“, atunci securistul in cauza poate dormi linistit 100 de ani de acum incolo. Folosindu-se mai departe de prevederi vagi si cu o mare doza de ambiguitate, seful SRI poate secretiza discretionar dosarul unui fost securist, daca informatiile „privesc“ siguranta nationala. Cu alte cuvinte, informatiile despre fostii securisti pot fi secretizate foarte usor. Simpla lor tangenta cu siguranta nationala, chiar daca n-o pun in pericol sau ii aduc atingere, poate duce la clasificarea dosarului.

Serviciul vegheaza la „stabilitatea si echilibrul politic“

Un alt articol din proiectul de lege privind organizarea si functionarea SRI ridica mari semne de intrebare. Este vorba despre articolul care confera Serviciului atributii in domeniul apararii Constitutiei. Astfel, articolul 11 din proiect arata ca Serviciul „organizeaza si desfasoara activitati specifice pentru deconspirarea si contracararea activitatilor de natura extremista ori subversiva a celor care atenteaza la valorile supreme consacrate constitutional, la stabilitatea si echilibrul politic, social si economic…“ Or, nu este deloc clar in ce mod ar putea veghea si contracara SRI actiunile care pun in pericol „stabilitatea si echilibrul politic“. Formularea imprecisa ar putea sugera ca Serviciul va avea posibilitatea sa culeaga informatii despre partide si formatiuni politice, de neconceput intr-o democratie.

Spionii tin cu dintii de afaceri

In plus, SRI vrea sa poata avea afaceri la vedere, nu doar sub acoperire. O chestiune cotroversata, care pune in discutie modul privilegiat de functionare a firmelor infiintate de SRI pe piata libera si, mai ales, raporturile de concurenta cu alte firme, in conditiile in care pot dispune de informatii privilegiate. Astfel, articolul 19 din proiectul de lege prevede ca Serviciul este autorizat „sa infiinteze, cu aprobarea autoritatii constitutionale competente, unitati, subunitati, formatiuni, persoane juridice si alte structuri organizatorice interne, inclusiv acoperite, precum si sa desfasoare activitatile pentru care au fost constituite“. Potrivit unor surse, Romania este singura tara membra NATO care acorda serviciilor secrete, prin lege, posibilitatea de a desfasura afaceri la vedere, nu doar sub acoperire.

Servicii secrete, subordonate „vointei poporului“!

Tot in acest proiect de lege exista o prevedere care da posibilitatea serviciilor secrete sa ignore orice forma de control parlamentar daca „vointa poporului“ o cere.

Astfel, la articolul 22 din proiect se arata ca „autoritatile informative se subordoneaza exclusiv vointei poporului, pentru garantarea suveranitatii nationale, a independentei si unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale“.

Portita catre cenzura?

Ce constituie riscuri si amenintari la adresa sigurantei nationale? Printre altele, si „punerea in pericol a securitatii informationale a cetatenilor, a societatii si a statului prin: a) lipsirea de informatiile de interes public necesare realizarii sigurantei cetateanului si a societatii; b) alterarea continutului informatiilor vehiculate in spatiul public, cu scopul de a dezinforma, crea panica, induce tensiuni ori conflicte sociale“. Or, presa de regula „induce tensiuni“, asta in cazul in care excludem propaganda, prin urmare prevederile de mai sus deschid o portita catre cenzura. •

„Ofiterul de informatii este absolvit de orice raspundere“

Cel mai controversat articol din proiectul de lege privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii pare sa le ofere acestora o imunitate excesiva. Astfel, la articolul 58 din proiect se arata ca: „Este absolvit de orice raspundere ofiterul de informatii care, prin exercitarea, in limitele legii, a atributiilor de serviciu, a cauzat vatamari unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora“. Definitia poate parea o putere discretionara acordata ofiterilor de informatii. La articolul 57 din acelasi proiect de lege se arata insa ca „in cazul proceselor penale sau civile, pentru fapte savirsite de ofiterii de informatii in exercitarea atributiilor ce le revin, in timpul si din cauza serviciului, cheltuielile pentru asigurarea asistentei juridice se suporta de catre autoritatile informative“. Cu alte cuvinte, ofiterii de informatii pot sa raspunda penal pentru eventuale incalcari de lege, insa nu este clar in ce conditii vor fi, totusi, absolviti de raspundere.

Comunitatea Nationala de Informatii, sub talpa CSAT

Chestiunea Comunitatii Nationale de Informatii este transata in favoarea presedintelui. In proiectul de lege privind „activitatea de informatii, contrainformatii si securitate“, se arata ca „planificarea strategica“ si „coordonarea“ autoritatilor informative se exercita de catre presedintele Romaniei, Parlament si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Prin urmare, premierul aproape ca iese din joc, Guvernului revenindu-i roluri secundare. In ceea ce priveste viitoarea Comunitate Nationala de Informatii (CNI), suprastructura care va coordona toate serviciile secrete, solutia aleasa este cel putin bizara. Organizarea si functionarea CNI ar urma sa fie reglementate „prin hotarire a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii“. Cu alte cuvinte, CNI nu va deveni o structura stabila, ci va fi la mina sefului statului si CSAT, in functie de schimbarile politice. Cotidianul, 6 martie 2006, Cristian Oprea, Dan Tapalaga


Siguranta nationala

Strategia de securitate nationala si, mai ales, pachetul de propuneri legislative in domeniul securitatii nationale constituie, de aproape o luna de zile, capul de afis al discutiilor publice. Decizia presedintelui Basescu de a secretiza amintitele initiative, dupa sedinta CSAT din 13 februarie, a starnit protestele liberalilor si revolta mai multor reprezentanti de marca ai societatii civile. In cele din urma, Basescu a hotarat sa faca public proiectul Strategiei de securitate, insistand insa ca cele sase initiative care compun pachetul normativ privind securitatea nationala sa fie dezbatute mai intai in comisiile parlamentare de specialitate, ferite de ochii opiniei publice. Contrar vointei sefului statului, informatii din cuprinsul acestor proiecte au 'transpirat' in presa.

PNL a anuntat ieri, prin vocea senatorului PNL, Norica Nicolai ca nu va vota Legile sigurantei nationale in forma actuala si a cerut dezbatere publica pe acest subiect. Norica Nicolai a cerut desecretizarea acestui pachet de legi, sustinand ca nu exista nici un argument pentru secretizarea proiectelor de acte normative. Mai mult, liberalii au fost de parere ca, in varianta actuala, prevederile legii sigurantei nationale risca sa ingradeasca drepturile si libertatile cetatenilor. PNL se va opune si implicarii serviciilor secrete in procesul penal, in administrarea de probe, in efectuarea de acte premergatoare, in efectuarea de perchezitii si interceptari telefonice. 'Toate aceste chestiuni sunt inacceptabile si nu vom fi de acord cu ele. Aceste prevederi le consideram excesiv de restrictive', a subliniat senatorul PNL. Nicolai a sustinut ca primul-ministru Calin Popescu Tariceanu a avut un rol decisiv in transmiterea proiectelor de lege in cauza, spre dezbatere, Parlamentului. 'Ca urmare a interventiei primului-ministru aceste legi au fost trimise in Parlament. Exista posibilitatea ca aceste legi sa fie insusite de Guvern care sa le promoveze prin initiativa guvernamentala. Ori primul-ministru nu a acceptat o serie de restrangeri si a dorit dezbatere', a comentat senatorul PNL. Nicolai a sustinut ca aceste proiecte nu au fost secretizate de CSAT, ci de catre institutiile care le-au elaborat.

Anuntul liberalilor a starnit reactia democratilor. Presedintele PD, Emil Boc, a intervenit ieri, la Realitatea TV, criticand pozitia colegilor de Alianta. Boc a spus ca prin declaratiile facute, Norica Nicolai a incalcat protocolul DA, care prevede ca dezbaterile pe aceasta tema sa fie purtate, in prealabil, in interiorul gruparii PNL-PD. Boc i-a luat apararea lui Basescu, apreciind ca presedintele a procedat corect, trimitand mai intai proiectele la comisiile de specialitate. Ziua, 6 martie 2006


Supra-guvernul

Presedintele Traian Basescu are la dispozitie toate 'jucariile' care sa-i permita sa fie ceea ce si-a dorit intotdeauna: un sef de stat jucator, nu unul contemplativ, pe langa care sa treaca evenimentele politice. Fie ca-si doreste sau nu sa le foloseasca, in acest moment presedintele Romaniei are la dispozitie toate parghiile de control al statului. Ii lipseste inca instrumentul de control absolut al Parlamentului, partidul 'prezidential', dar este din ce in ce mai mediatizat altul, mult mai accesibil si mai cuprinzator: Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Mai intai, presa a dezvaluit faptul ca lui Basescu i-ar surade ideea unui partid prezidential. Fapt care a si fost pus in practica, deocamdata la nivel declarativ, prin intentia PD de a comasa toate fortele de centru dreapta intr-un pol popular, ceea ce ar izola PNL. In acelasi timp, interpusii presedintelui se ocupa si de segmentul electoral stabil al lui Vadim Tudor. In acest sens, iese in fata cu ganduri politice mari latifundiarul Gigi Becali, cu mare priza exact la oamenii care il voteaza pe Vadim. In fapt, Gigi Becali, care se bucura de un capital de simpatie surprinzator, a si anuntat ca unul dintre visurile sale este sa-l distruga pe 'diavolul' Vadim cu tot cu partidul sau. Ramane neacoperit PSD, insa acesta deja nu mai reprezinta un pericol nici macar pentru eventualele 'matusi Tamara' neexpropriate. Crearea unui astfel de partid prezidential in jurul PD i-ar asigura lui Basescu un nesperat control asupra Parlamentului, pe termen lung, caci si gandurile sale de a pastra fotoliul de la Cotroceni sunt longevive. Chiar daca nu controleaza inca Parlamentul, Basescu tot mai are o satisfactie. Prin grija predecesorului sau, Ion Iliescu, actualul presedinte este si premier. Guvernul pe care il controleaza Basescu se numeste Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) si nu parea atat de important, in alte arii decat aparare si siguranta nationala, pana cand principalele doua partide de guvernare nu au inceput sa se bata pe el.


Executivul lui Basescu, mai tare decat cel al lui Tariceanu

Ambiguitatea actualei Constitutii, legate de atributiile presedintelui versus cele ale premierului, este principalul motiv pentru care CSAT este vazut ca un instrument de castigare a influentei in stat. In conditiile in care razboiul dintre Palate in ultimii 15 ani a avut ca miza castigarea puterii executive, CSAT a fost privit de multe ori ca un guvern paralel, la dispozitia presedintelui incurcat adesea de premier in incercarea sa de a-si exercita si calitati de sef al Executivului. In functie de temperament si ambitii, fiecare dintre cei trei presedinti postdecembristi l-a folosit in mod diferit. Un lucru este cert. Niciodata nu i s-a acordat o atentie mai mare ca in timpul actualului regim, pentru ca si razboiul dintre Tariceanu si Basescu pare a fi cel mai crancen din istoria luptelor intre Palate. Avand in vedere stadiul relatiilor dintre cei doi, care tind spre colaps, incercarea premierului de a pune mana pe CSAT este mai mult decat justificata. Si aceasta pentru ca atributiile si puterea CSAT nu se rezuma doar la aparare si securitate nationala. Legile privind organizarea si functionarea MAI si MAN stipuleaza clar ca aceste ministere raspund in fata CSAT pentru modul in care aplica prevederile Constitutiei, hotararile CSAT si ale Guvernului, precum si tratatele internationale la care Romania este parte. Si aceasta in conditiile in care, CSAT nu are, conform propriei legi de functionare, atributii legate de controlul politic. Tot CSAT i se subordoneaza si serviciile secrete din cadrul Politiei, Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), dar si SRI si SIE. Guvernul insusi este subordonat acestui Consiliu, deoarece, potrivit art. 3 din Legea 415/2002, hotararile CSAT 'sunt obligatorii pentru autoritatile administratiei centrale si institutiile publice la care se refera'. Mai mult, aceste autoritati raspund, 'in conditiile legii' pentru aplicarea hotararilor Consiliului. Spre deosebire de Guvernul propriu-zis, CSAT nu poate fi controlat de Parlament decat la un nivel foarte superficial. Potrivit Legii 415/2002, privind organizarea si functionarea CSAT, acesta poate fi controlat de Parlament doar pe calea examinarii rapoartelor de activitate a CSAT. Lasand la o parte puterea institutiei in sine, CSAT este foarte usor de controlat de actualul presedinte, prin prisma componentei sale.

CSAT, reinventat de Iliescu dupa principiile comuniste

Actualul CSAT nu este altceva decat o relicva a Consiliului Apararii Republicii Socialiste Romania, condus, potrivit Constitutiei din 1965, de presedintele RSR. In princpiu, CSAT avea aceleasi atributii in timpul perioadei comuniste ca si acum: emitea hotarari in domeniul organizarii apararii, care erau obligatorii (ca si in prezent) consiliului de ministri. Dupa caderea regimului comunist, fostul presedinte Ion Iliescu nu a facut decat sa umble putin la titulatura perimata a acestui instrument de putere: Consiliul Apararii RSR a devenit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si in prezent functioneaza dupa principiile Legii 415/2002.

Batalia pe Consiliu

Discutia despre oportunitatea transferarii prerogativelor CSAT Guvernului a aparut in urma cu doua saptamani. Liberalii au iesit dintr-o serie de sedinte avute la Brasov fluturand 12 principii din care se va ghida partidul. Printre acestea, PNL propunea desfiintarea CSAT, 'structura de inspiratie sovietica si preluarea atributiilor acestuia de catre Guvern'. Ulterior, liberalii au incercat sa convinga pe toata lumea ca initiativa lor a fost interpretata, evident, eronat. Astfel, ei nu ar dori trecerea atributiilor CSAT la Tariceanu, ci la puterea executiva. Liberalul Radu Stroe, seful Comisiei SRI din Parlament, a explicat ca CSAT este un organism pe care Ion Iliescu l-a infiintat pentru a-si asigura suprematia in stat pentru perioada in care avea sa conduca tara. PD a raspuns imediat provocarii, in numele presedintelui, si a anuntat ca propunerea de desfiintare a CSAT i se pare curioasa. 'Se vorbeste de CSAT ca ar fi una stalinista la Presedintie, dar daca ar trece la Guvern nu ar mai fi o institutie stalinista? Undeva e o contradictie in termeni pe care ne este greu sa o pricepem', s-a ambalat liderul Emil Boc. La randul sau, Traian Basescu nu s-a putut abtine sa nu raspunda nervos acestei propuneri, aratand ca partidul care este mai preocupat sa mute CSAT dintr-o parte intr-alta, decat de problemele reale ale tarii, va fi aspru judecat de oameni. In discutie a simtit nevoia sa intervina si liderul PSD Mircea Geoana, care a sustinut ca presedintele 'exagereaza in incercarea de a transforma CSAT-ul intr-un mega-guvern si de a folosi parghiile serviciilor de informatii ca o forma de dominatie politica in Romania'. Cu toate acestea, PSD nu s-a aratat dispus sa sustina o modificare a Constitutiei in acest sens, pledand, mai degraba , pentru respectarea celei care exista deja. Pe de alta parte, si fostul presedinte Emil Constantinescu a recunoscut ca CSAT ar trebui desfiintat, fiind o institutie cu radacini comuniste, insa acum nu este momentul pentru o noua reviziure a Constitutiei.

Potrivit lui Constantinescu, intentia liberalilor de a desfiinta CSAT este o 'risposta' la incercarea lui Basescu de a schimba raportul de forte existent. Acesta a sustinut ca Guvernul este cel care conduce si administreaza, iar presedintele nu are decat rol de moderator, un presedinte jucator fiind 'neconstitutional'.

Tariceanu, un premier nedorit

Parerea lui Basescu este insa alta. El a anuntat chiar inainte de a ajunge la Cotroceni faptul ca va fi un presedinte jucator. In plus, pe premierul conjunctural Calin Popescu Tariceanu nu l-a placut niciodata si a facut, la cateva luni dupa preluarea mandatului, tot ce a putut pentru a-l inlocui, de preferinta cu Theodor Stolojan. Doua au fost incercarile de puci pentru inlocuirea lui Tariceanu. Pe de o parte, vara trecuta, Tariceanu a fost sfatuit, rugat si apoi aproape fortat sa-si dea demisia pentru provocarea alegerilor anticipate. Putin mai tarziu, Tariceanu si-a dat seama ca nu are nici o garantie ca va mai fi premier dupa ce eventualele alegeri anticipate se vor fi consumat, asa ca a preferat sa traiasca clipa si sa se bucure de ce are. In zadar au incercat democratii sa-l convinga ca e mai bine sa demisioneze si in zadar l-a supus Basescu oprobriului public ca nu si-a tinut cuvantul, caci Tariceanu a invocat 'salvatoarele' inundatii si a spus ca nu-l lasa inima sa lase tara neguvernata la ananghie. A doua tentativa de puci s-a consumat atunci cand fostul lider liberal Theodor Stolojan a fost scos la inaintare si a fost testata dragostea liberalilor pentru Tariceanu. Actualul premier s-a salvat din nou la timp, actionand inteligent. I-a amenintat pe liberalii din teritoriu ca le intrerupe fondurile pentru judete, iar acestia si-au reafirmat sprijinul pentru premierul si liderul PNL. Dupa acest episod, Stolojan a disparut din nou, la fel de spontan cum a si reaparut.

CNI, creat de Basescu, controlat de oamenii sai

Intentia presedintelui de a crea Comunitatea Nationala de Informatii (CNI), structura care sa adune la un loc SRI, SIE, Directia Generala de Informatii a Apararii (DGIA) si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din cadrul MAI, a creat acelasi gen de dezbateri ca si in cazul CSAT. In cele din urma, CNI a iesit asa cum a vrut Basescu. Comunitatea Nationala de Informatii lucreaza in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, si nu sub coordonarea Parlamentului sau Executivului, asa cum si-a dorit PNL sau PSD. Mai mult, CNI este condusa de un om numit de Basescu la Cotroceni, respectiv consilierul sau pe probleme de securitate, Daniel Andrei Moldoveanu. In conducerea CNI, Tariceanu are si el un reprezentant, respectiv consilierul sau pe probleme de securitate. De altfel, Basescu a anuntat inainte de a-l numi pe Moldoveanu la conducerea CNI ca n-are niciun gand sa numeasca un pesedist sau un liberal la conducerea Comunitatii. S-a tinut de cuvant si a numit un pedist necunoscut, prieten apropiat al democratului Romeo Raicu.

Partidul prezidential se pregateste sa faca ochi

Ideea crearii unui mega-partid pentru Basescu nu este noua. In decembrie 2004, imediat dupa castigarea alegerilor, Basescu insusi a luat in calcul varinta infiintarii unui partid prezidential care sa-l sustina pana in 2008. Ideea a revenit in actualitate in urma cu o saptamana atunci cand PNL si PD si-au anuntat verbal divortul politic, iar democratii au venit cu anuntul matrimonial. Astfel, PD este in cautare de partide, partidulete si oameni dornici sa intre intr-un mare partid de centru-dreapta popular. Sunt vizate toate formatiunile populare cu orientare declarat populara: PNG, PPCD si Partidul Popular al fostului peremist Corneliu Ciontu. Principala miza ar fi marginalizarea PNL, fuziunea celor doua partide fiind compromisa, si cea a PRM, cu care PD refuza sa colaboreze, prin intermediul lui Gigi Becali. Mai mult, democratii sunt dispusi sa primeasca si nemultumitii din PNL. Potrivit declaratiilor liderilor PD, 'daca vrei sa faci parte dintr-un mare partid politic, iti dai demisia din PNL si vii la PD'. De altfel, ZIUA a relatat, cu ceva timp inainte ca PD sa faca anuntul, ca Becali, un pion important in acest plan, va actiona pentru marginalizarea PRM, iar PD va incerca sa castige simpatia PPCD, a nemultumitilor din PNL si a popularilor nascuti peste noapte dupa parasirea altor partide pentru a-i face plocon lui Basescu un partid cu cifre mari in sondaje.

Oamenii presedintelui

Presedintele Traian Basescu se bucura de o sustinere covarsitoare in CSAT. Practic, doar patru oameni din Consiliu - doi ai PNL si premierul Tariceanu, iar unul al PC- nu sunt apropiati ai presedintelui. Restul, de sase membri (fara presedinte) sunt apropiati ai lui Basescu. In plus, trebuie mentionat ca, desi nici presedintele, nici premierul nu sunt membri CSAT, ci doar au functii in el, Basescu poate convoca CSAT, pe cand Tariceanu, nu.

Traian Basescu, Presedintele CSAT

Calin Popescu Tariceanu, Vicepresedintele CSAT

Membrii CSAT:

Teodor Atanasiu (PNL) - ministrul Apararii Nationale, dar Basescu este comandantul suprem al fortelor armate

Vasile Blaga (PD) - ministrul de Interne, un apropiat al sefului statului

Razvan Ungureanu - ministrul de Externe, pozitie apropiata de Tariceanu

Monica Macovei - ministrul Justitiei, desi apolitic, ministrul este sustinut de PD si Traian Basescu

Codrut Seres (PC) - ministrul Industriei si Resurselor, cu Tariceanu

Sebastian Vladescu (PNL)-ministrul Finantelor Publice, cu Tariceanu

Radu Timofte - directorul SRI - sustinut si mentinut in functie de Basescu

Gheorghe Fulga - directorul SIE, sustinut si mentinut in functie de Basescu

Eugen Badalan - seful Statului Major General - numit de presedinte

Sergiu Medar - consilier prezidential pentru securitate nationala - numit de presedinte

Secretarul CSAT, loc ramas vacant dupa plecarea lui Vasile Barloiu

Sebastian Lazaroiu, analist politic

'PNL ii arata pisica presedintelui'

CSAT, in formula actuala, este un mega-guvern in mana presedintelui?

Nu cred ca CSAT este un mega-guvern. CSAT functioneaza de ani de zile. Sunt doi presedinti care s-au perindat la conducerea tarii, in afara de Traian Basescu. Poate doar sa difere modul in care acesti presedinti au utilizat aceasta institutie. In plus, CSAT este important doar pe zone ce tin de siguranta nationala, nu poate fi numit un mega-guvern.

Ce sanse are proiectul PNL de desfiintare a CSAT sa treaca de Parlament?

Trebuie vazut in ce masura are sprijinul partidelor parlamentare. PD nu va sustine cu siguranta un astfel de proiect de lege. Nici UDMR. Si cred ca nici PSD. Nu cred ca PSD ar intra intr-un astfel de joc. Orice partid care are un prezidentiabil pentru 2009 nu ar accepta scaderea puterilor presedintelui. Este si cazul PRM, al carui presedinte candideaza la Presedintie de fiecare data. Nu este insa si cazul PNL. Liberalii nu sunt un partid care sa lanseze prezidentiabili. Ei vor sa fie un partid cu puteri modeste, dar mare putere de santaj. In fapt, aceasta idee face parte din arsenalul folosit de liberali si democrati in lupta dintre Palate. In acest moment, PNL nu face decat sa arate pisica lui Basescu.

Cristian Parvulescu, analist politic

'Basescu ar putea sesiza Curtea Constitutionala'

CSAT, in formula actuala, este un mega-guvern in mana presedintelui?

CSAT a fost gandit ca o formula de intarire a atributiilor executive ale presedintelui. Aceasta formula a fost stabilita prin Constitutia din 1991 si nimic nu s-a mai modificat de atunci. CSAT venea in intampinerea atributiilor presedintelui: aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala. Cred ca singura varianta de reducere a atributiilor este prin modificarea Constitutiei si acest lucru poate fi posibil doar daca este convenita de partidele politice si sa existe o larga sustinere electorala. Fara o astfel de sustinere nu va putea fi posibil. Nu este vorba de un supraguvern. Nu cred ca noi am putea discuta de un abuz al presedintelui. Este doar o ambiguitate a regimurilor semiprezidentiale. Dar este inevitabil ca si presedintele are nevoie de instrumente pentru a-si exercita mandatul. Ambitiile liberalilor vin dintr-o traditie mai veche. Au sustinut acest punct de vedere si in trecut, iar de aceasta data au reluat ideile pe acest fundal al conflictului cu presedintele.

Ce sanse are proiectul PNL de desfiintare a CSAT sa treaca de Parlament?

Putem gandi din mai multe perspective. Poate fi un proiect-partid care sa puna in defensiva PD si pe presedintele Traian Basescu. A doua perspectiva poate fi cea strategica, de reducere a atributiilor prezidentiale. PNL nu poate reusi insa singur in acest joc. Are nevoie de o majoritate, iar aceasta majoritate se poate fundamenta pe atitudinea antiprezidentiala a partidelor. Aceasta varianta este insa riscanta pentru ca ar putea fi atacata la Curtea Constitutionala pe marginea reducerii atributiilor presedintelui. Si cu siguranta ca Basescu va apela la Curtea Constitutionala daca va trece formula liberalilor. Ziua, 7 martie 2006, Carmen EPURAN



Vulpea vrea si mai multa putere

Ofiterii de informatii ar trebui sa aiba dreptul de a desfasura activitati premergatoare urmaririi penale, afirma seful UM0962, Virgil Ardelean * Consilierul prezidential Claudiu Saftoiu sustine ca 'o transparenta exagerata este daunatoare'

Controlul democratic al serviciilor de informatii in climatul actual de securitate reprezinta miza eforturilor de reformare a acestor institutii, conform oficialilor care au participat, ieri, la deschiderea cursului de pregatire 'Reforma serviciilor de informatii si democratia'. Cursul a fost organizat de Administratia Prezidentiala, Biroul pentru cooperare in domeniul apararii al Ambasadei SUA, Asociatia George C. Marshall - Romania si Ministerul Administratiei si Internelor, la sediul Academiei de Politie.

Ofiterii de informatii ar trebui sa aiba dreptul de a desfasura activitati premergatoare urmaririi penale in anumite cazuri, cu precadere in combaterea terorismului, a declarat chestorul-sef Virgil Ardelean, seful Directiei de Informatii si Protectie Interna a Politiei.

El a precizat, in raspuns la o intrebare referitoare la sporirea competentelor ofiterilor de informatii, ca aceasta este 'o miza importanta', iar Romania trebuie sa gaseasca varianta cea mai buna, avand in vedere ca, pe de-o parte, exista o recomandare a Consiliului Europei (CoE) impotriva acestor prerogative, in timp ce in Statele Unite si Marea Britanie, 'punctual, ofiterii pot desfasura parte din activitatile premergatoare ale urmaririi penale'. Virgil Ardelean a apreciat ca 'de exemplu, in combaterea terorismului, ofiterul trebuie sa aiba acest drept'. Ardelean a insistat asupra controlului democratic prin trei piloni: control parlamentar, prevederi legislative si mass-media.

Profesionalizarea serviciilor secrete

Potrivit discursului presedintelui Traian Basescu, citit de Claudiu Saftoiu, 'cel mai important pas in stabilirea controlului democratic asupra serviciilor este crearea cadrului juridic', fiind esentiale stabilirea relatiilor intre factorul politic si serviciile de informatii, volumul si structurarea resurselor atribuite si gasirea raportului optimal intre elementele civile si militare.

Din acest punct de vedere, problema principala tine de 'cine si cum' exercita acest control deoarece, daca acest control este prea strans, exista riscul ca serviciile sa nu-si mai poata indeplini misiunea, iar daca este mai putin strans, atunci nu poate fi ignorat riscul comiterii de abuzuri. Prin urmare, potrivit presedintelui, apare 'necesitate profesionalizarii serviciilor de informatii'.

De asemenea, Saftoiu a recunoscut ca presa joaca un rol important in asigurarea controlului democratic asupra serviciilor de informatii, insa a subliniat ca 'o transparenta exagerata este daunatoare'.

Politicienii s-au folosit de servicii

'Avem nevoie de servicii secrete, avem nevoie sa le dam puteri sporite, dar trebuie sa existe si un control pe masura', a afirmat, la randul sau, Romeo Raicu. El a recunoscut ca, in prezent, 'planeaza banuiala, inclusiv asupra membrilor comisiilor parlamentare, ca nu vor reusi sa exercite acest control in mod eficient' si a adaugat ca 'este foarte clar ca in ultimii 16 ani au existat oameni politici nedovediti, dar banuiti, care au incercat sa foloseasca serviciile' pentru propriile interese.

Anterior, presedintele Comisiei de aparare din Camera Deputatilor, Mihai Stanisoara, a subliniat ca parlamentarii au un rol foarte important, fiind nevoie ca ei sa dea dovada de 'o foarte buna cunoastere a domeniului', lucru posibil numai prin dialog permanent si deschis intre toti cei implicati. 'Un parlamentar informat, care se bucura de sprijinul opiniei publice, poate explica mai bine activitatea serviciilor de informatii si se poate asigura ca acestea isi indeplinesc mandatul', a adaugat el. (D.E.I.). Ziua, 7 martie 2006


Oamenii politici romani – timorati si amabili cu serviciile de informatii

Un “control prea strans” din partea Parlamentului sau a societatii civile asupra serviciilor speciale ar putea sa le impiedice sa-si indeplineasca functiile, a sustinut ieri consilierul prezidential Claudiu Saftoiu. Acesta l-a reprezentat pe presedintele Basescu la deschiderea unui curs organizat la Academia de Politie din Bucuresti si intitulat “Reforma serviciilor de informatii si democratia”. Claudiu Saftoiu a avertizat ca transparenta serviciilor speciale fata de mass-media nu trebuie sa incalce regulile referitoare la protejarea surselor de informatii, a relatiilor de colaborare sau a efectivelor si mijloacelor folosite de serviciile de informatii. Pe de alta parte insa, consilierul prezidential a recunoscut ca nici controlul prea lejer asupra serviciilor nu e bun, intrucat permite ofiterilor de informatii sa comita abuzuri. Reprezentantul presedintelui Basescu a asigurat ca in Romania comisiile parlamentare de control “dispun de toata autoritatea” pentru a contracara abuzurile. Prezent la ceremonia de la Academia de Politie, ambasadorul SUA la Bucuresti, Nicholas Taubman, a precizat ca si in America activitatea structurilor de informatii s-a intensificat dupa 11 septembrie 2001, dar cu toate acestea ea trebuie „sa respecte intimitatea si libertatile civile”. Presedintele Comisiei de control asupra activitatii SIE, deputatul Romeo Raicu, a amintit ca in SUA exista norme care garanteaza controlul asupra comunitatii de informatii. In contextul actualei dispute referitoare la legile privind siguranta nationala a Romaniei, deputatul Raicu a aratat ca “in Romania suntem foarte sensibili cand auzim ca trebuie sa dam puteri serviciilor secrete” – nu numai din cauza exceselor fostei Securitati, ci si pentru ca in ultimii 16 ani „au existat oameni politici nedovediti, dar banuiti” ca au folosit serviciile de informatii in interes personal sau de partid. Presedintele Comisiei SIE a atras atentia ca, dupa aderarea la UE, serviciile de informatii din Romania nu vor mai fi controlate doar de parlamentarii romani, ci si de Uniunea Europeana: “Va veni probabil o doamna din Finlanda cu un domn din Suedia si vor face control cu adevarat!”. Mihai Stanisoara, presedintele Comisiei de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor, a subliniat ca nici un risc la adresa securitatii nationale nu justifica abuzurile unor ofiteri de informatii, dar nici un abuz al unui ofiter nu justifica blamarea intregii comunitati de informatii din Romania. Cursul organizat la Academia de Politie din Bucuresti se desfasoara timp de o saptamana, cu lectori americani de la Centrul pentru Relatii Civili – Militari al Academiei Navale Monterey (California). Cursantii sunt parlamentari, functionari de stat si angajati ai serviciilor speciale din Romania. Gandul, 7 martie 2006, Mihai DIAC


Atitudini: Securitate vs incredere

Emil Hurezeanu spune de ce trebuie privite cu suspiciune incercarile de a le da mai multe puteri serviciilor secrete romanesti.

Un aer rece, cunoscut, dar neasteptat, a dat buzna in republica. De o saptamana incoace, presa ofera zilnic fragmente scurse din proiectele secrete ale legilor securitatii nationale.
In principal, serviciile secrete vor o libertate care parca depaseste chiar situatia dinainte de 1989, atata vreme cat subordonarea lor urmeaza sa se limiteze la legatura cu presedintele si cu CSAT, de unde premierul (executivul) este, practic, exmatriculat.
Ideea ca ofiterii serviciilor secrete vor putea sa redevina anchetatori penali, intr-un fel sau altul, ne transpune cu viteza in anii ‘80 ai secolului trecut.

Si mai alarmante sunt intentiile SRI. In noul proiect de lege, deconspirat oportun de 'Cotidianul', in editia sa de luni,  se prevede extinderea perioadei de punere la index a arhivelor 'sigurantei nationale', de la 40 la 100 de ani.

Directorul SRI este persoana care decide in ce masura dosarele sunt sau nu de siguranta nationala. Prevederile respective se aplica si documentelor fostei Securitati.
Intre sarcinile asumate de SRI se numara, potrivit aceluiasi proiect, si vegherea asupra 'stabilitatii si echilibrului politic', prin competenta contracararii activitatilor care le-ar pune in pericol.

Urmeaza si reglementarea care va da dreptul SRI sa deschida firme, deci sa faca afaceri, nu doar exclusiv acoperite, la fel ca in toate celelalte state NATO, ci si la vedere.
Un alt articol sustine ca autoritatile informative se subordoneaza exclusiv 'vointei poporului', ceea ce pare sa excluda pana si tutela comandantului suprem, ca sa nu mai vorbim de cea a guvernului sau parlamentului.

La prima vedere, daca n-am sti ca traim de 17 ani intr-o societate democratica, atat cat reuseste sa fie, ar trebui sa intram in panica. Impetuozitatea autoreglementarii sistemului de securitate al Romaniei tine parca de un film intarziat, cu agenti pierduti pe traseul Kiev-Minsk si recuperati de un autor milostiv de filme, seria B, in Orient-Expressul varietatilor balcanice. Or, aici iti vine sa razi, inainte de a lua lucrurile in serios.
Dar nu-i de ras. Presedintele Romaniei se ocupa personal de aceasta operatiune, iar consilierul de securitate, ex-generalul Medar, ne aminteste ca suntem in prima linie a frontului antiterorist.

Cine are dreptate? Noi, inca prizonierii angoaselor pre-1989? Sau ei, comandanti si generali, in care NATO si americanii au atata incredere?

In timp ce la noi creste frica de ascultare si supraveghere, Congresul american tocmai a mai prelungit o data starea de exceptie a lui 'The  Patriot Act'. Aici se spune, printre altele, ca FBI poate sa cerceteze in biblioteci ce fel de carti citesti, daca esti suspectat de terorism.
Dar pana si in America aceasta cerere trebuie inaintata unui judecator independent, spre deosebire de Romania, unde practica ascultarii telefoanelor fara mandat judecatoresc pare sa fie preferata.

In Germania, inca din 2002, functioneaza un pachet de masuri sporite de supraveghere, dar si aici, doar o comisie parlamentara decide aspra ascultarii telefoanelor suspecte sau privind suspendarea secretului corespondentei. In Anglia, retinerea unui suspect s-a marit de la 14 la 28 de zile, fara verdictul instantei.

Guvernul a cerut un interval de retinere de de 90 de zile, dar Camera Lorzilor  a impus crearea unei instante  speciale si a suspendat decizia executivului. In toate aceste cazuri, avem de-a face cu masuri sporite de control, care-i fac pe specialisti sa vorbeasca de transformarea tarilor libere in 'societati de siguranta'.

Implicarea acestor tari in razboiul antiterorist, dupa atentate sangeroase pe teritoriul lor, sunt argumente foarte serioase.

Dar America, Anglia, Franta si Germania sunt state de drept solide, in care competenta serviciilor de informatii, subordonarea lor fata de parlament sau executiv, pe langa legaturile legitime cu seful statului, nu sunt puse in discutie nici macar acum, in plin razboi antiterorist.

In Romania, reziduurile Securitatii n-au fost complet inlaturate, nici institutional, nici psihologic. Abuzul, prin legalizarea supravegherii sporite, este inca posibil. La adapostul luptei impotriva terorismului, pot sa reapara reflexe vechi ale neincrederii generale.
Atmosfera secreta in care s-au purtat initial discutiile, privind reforma sistemului de securitate nationala, a creat impresia, poate exagerata, ca serviciile ar putea avea si o agenda ascunsa.

Cand se vorbeste de dreptul cetateanului  la siguranta, asa cum se intampla acum in Occident, se poate avea in vedere suspendarea temporara a unor drepturi si libertati. Dar nu exista un 'drept cetatenesc la siguranta', ca atare.

Premisa este ca statul ramane, in primul rand, garantul  sigurantei manifestarii  drepturilor cetatenesti, si nu cel care le limiteaza, in numele unei forme netransparente - oricat de bine intentionata - de securitate nationala. Evenimentul Zilei, 7 martie 2006


Ambasadorul SUA ne sfatuieste

Serviciile de informatii trebuie sa respecte libertatile civile

'Activitatile serviciilor de informatii trebuie conduse astfel incat 'sa respecte intimitatea si libertatile civile'', este opinia ambasadorului american la Bucuresti, Nicholas Taubman, exprimata in cursul unui seminar pe aceasta tema. El a adaugat ca, in pofida adoptarii Patriot Act dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, criticata din punct de vedere al respectarii drepturilor si libertatilor civile, populatia SUA si-a pastrat increderea in serviciile de informatii, intelegand ca este important ca acestea sa poata pastra secrete anumite date.

Potrivit discursului presedintelui Traian Basescu, citit de Claudiu Saftoiu, 'cel mai important pas in stabilirea controlului democratic asupra serviciilor este crearea cadrului juridic', fiind esentiale stabilirea relatiilor intre factorul politic si serviciile de informatii, volumul si structurarea resurselor atribuite si gasirea raportului optimal intre elementele civile si militare. Din acest punct de vedere, problema principala tine de 'cine si cum' exercita acest control deoarece, daca acest control este prea strans, exista riscul ca serviciile sa nu-si mai poata indeplini misiunea, iar daca este mai putin strans, atunci nu poate fi ignorat riscul comiterii de abuzuri. El a recunoscut ca presa joaca un rol important in asigurarea controlului democratic asupra serviciilor de informatii, insa a subliniat ca 'o transparenta exagerata este daunatoare'. In privinta activitatii serviciilor de informatii s-a pronuntat si seful unuia din serviciile departamentale, chestorul-sef Virgil Ardelean, seful Directiei de Informatii si Protectie Interna a Politiei, supranumit 'Vulpea'. El a fost de parere ca ofiterii de informatii ar trebui sa aiba dreptul de a desfasura activitati premergatoare urmaririi penale in anumite cazuri, cu precadere in combaterea terorismului.

Democratul Romeo Raicu, presedinte al comisiei parlamentare de control al activitatii SIE, a declarat ca, in opinia sa, dupa integrarea in UE, controlul asupra serviciilor de informatii din Romania va fi facut si de comisii ale PE. Pe de alta parte, Raicu a mai spus ca, in vederea asigurarii controlului democratic asupra serviciilor de informatii, este nevoie de mecanisme de control sporite si mai eficiente, dar a pledat si pentru consolidarea sectorului de expertiza al comisiilor. Romania libera, 7 martie 2006


Embargo in Alianta / PNL contrazice PD

Liberalul George Scutaru, secretar al Comisiei de aparare, ii contrazice pe liderii PD privind 'asa-zisa' decizie a Aliantei de a nu se mai face comentarii pe marginea legilor privind securitatea nationala, sustinand ca declaratiile democratilor 'nu au nici o baza reala'.
'In Alianta nu s-a impus nici un fel de embargo pentru reprezentantii PNL sau PD de a exprima opinii privind aceste legi elaborate de serviciile secrete si care au multe prevederi discutabile', a precizat ieri Scutaru. Cat priveste consultarile in cadrul Aliantei pentru identificarea unei pozitii comune a PNL si PD asupra continutului acestor legi, deputatul liberal le reaminteste democratilor ca au lipsit la data de 1 martie de la o intalnire programata a parlamentarilor PNL si PD.
Jurnalul, 8 martie 2006

Proiectul SRI, redactat de un securist

Proiectul serviciilor secrete, inclus in legile securitatii nationale, este, se pare, similar cu textele dezbatute si criticate in 2003, existand indicii ca una dintre persoanele care au redactat documentul lucreaza in cadrul serviciilor dinainte de 1989, a afirmat premierul Calin Popescu Tariceanu.

'Nu cred ca este bine sa folosim oameni cu aceste mentalitati sa lucreze pe legi care acum ar trebui sa se incadreze intr-o cu totul alta strategie si alta viziune democratica', a spus, luni seara, premierul Tariceanu, intr-o emisiune a postului national de televiziune. El a amintit ca PNL sustine includerea pachetului de legi privind securitatea nationala intr-un proces de dezbatere publica, apreciind ca transmiterea proiectelor la comisiile parlamentare de specialitate si rediscutarea lor in cadrul CSAT inainte de desecretizare i se par 'o irosire de timp', deoarece documentele tot vor fi, la un moment dat, prezentate public. Romania libera, 08 Martie 2006

Sfidatoarele proiecte ale serviciilor

De 15 ani, serviciile de informatii infrunta cu o tenacitate impresionanta interesele democratiei romanesti. Uneori, vointa lor cumva discreta iese la suprafata ca eruptia unui vulcan. Se intampla si acum, prin depunerea celor sase proiecte de lege referitoare la securitatea nationala. Unele dintre prevederi sunt atat de impertinente, atat de amenintatoare pentru principiile constitutionale, incat autorii lor ar trebui considerati incompatibili cu pozitiile pe care le detin.

Un prim exemplu: cererea de a secretiza dosarele, pentru 100 de ani, inclusiv a celor care au apartinut regimului comunist, dar considerate a privi 'siguranta nationala'. Arhivele fostei Securitati trebuiau oricum declasificate imediat dupa 1990. Sa nu uitam insa ca, o lunga perioada, sistemul institutional romanesc a ramas extrem de precar. A fost un corp de tranzitie. SRI s-a implicat in mineriade, in violentele de la Targu Mures si in isteria antimaghiara, a regizat incalcarea embargoului cu Iugoslavia si transferul clientelar al proprietatii publice in maini private. Incercarea de a ascunde astfel de informatii, pentru 100 de ani, sfideaza principiul interesului public.

In 1991, cand s-a discutat legea de organizare si functionare a SRI, s-a atras atentia asupra pericolului de a permite serviciului sa aiba o regie proprie. Acest instrument, impreuna cu accesul la detalii financiare si industriale, a fost una din sursele principale ale crearii unei elite economice corupte. Marius Oprea a descris magistral mecanismul in volumul sau, 'Mostenitorii securitatii'. Experienta purulenta a implicarii SRI in afaceri ar motiva taierea ombilicului dintre fostii securisti si economie, nu lasarea serviciilor sa actioneze liber pe piata economica, cum o cer astazi.

Ca pretentiile sa nu se opreasca aici, proiectele doresc ca ofiterii de informatii sa fie absolviti de orice raspundere pentru vatamarea persoanelor ori a patrimoniului acestora. 'in timpul exercitarii atributiilor si ale legii', relativizeaza proiectul, ca si cum nu stim ca un astfel de enunt poate justifica orice. De ce acest principiu nu a fost inclus in statutul cadrelor didactice si al surorilor medicale? Intentia clara de a crea un regim privilegiat ofiterilor de informatii sfideaza principiul constitutional al egalitatii cetatenilor.

Serviciile nu doar ca au pretentii, ci se comporta ca atare. Ele chiar aplica in fapt statutul cerut astazi pe hartie cand interpreteaza cadrul normativ romanesc. In recenta controversa pe marginea legislatiei de interceptare a telefoanelor, Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD) a facut o demonstratie impecabila a falsificarii si negarii, de catre SRI, a obligatiilor sale. Sustinand ca nu are nevoie, pentru ascultare, de mandatul unui judecator, ca acestia nici macar nu au puterea sa emita mandate in activitati informative, SRI s-a situat, practic, deasupra sistemului de justitie. Pentru a-si legitima pozitia, SRI invoca 'practica din majoritatea statelor democratice, inclusiv in SUA'. Or, subliniaza FSD, nici in Statele Unite, amenintate cum sunt de terorism, faimosul Patriot Act nu si-a permis sa ia dreptul judecatorului de a fi singura autoritate care emite astfel de mandate.

Cel putin trei concluzii ar putea fi trase din scandaloasele propuneri. Mai intai, faptul ca emanciparea societatii de mostenirea PSD nu este posibila fara schimbarea sefilor serviciilor de informatii. Acestia sunt legati prin istoria personala si prin mentalitate de vechea Securitate. A-i pastra inseamna a tine mai departe statul sub aripa trecutului. Apoi, secretizarea unui pachet legislativ atat de important pentru cetateni arata, din nou, pericolul acestei institutii numita Consiliul Suprem de Aparare a tarii. CSAT este, practic, un guvern militar. In conditii de razboi, ori de necesitate, un astfel de organism si-ar avea poate rostul. Dar in conditii obisnuite, este absolut anacronic. Existenta sa reprezinta o insulta la adresa Guvernului.

A treia observatie il priveste pe presedintele Basescu. Multi dintre noi ii recunoastem rolul, central, pentru succesul opozitiei la ultimele alegeri. Practic, Traian Basescu este artizanul victoriei din 2004. Dar evolutia evenimentelor sugereaza ca pentru a-si promova optiunile politice, deseori contrare intentiilor Executivului si ale societatii civile, actualul presedinte s-a coalizat cu serviciile secrete. In ciuda cotei inca foarte mari de popularitate, aceasta optiune a sa va fi sigur perdanta. Politicienii care au facut jocul serviciilor au castigat initial, dar nici unul nu s-a mai bucurat de respect si sustinere pe termen lung. Daca domnul Basescu doreste sa joace un rol de anvergura istorica, el trebuie sa aseze serviciile la locul lor firesc intre alte institutii. Ziua, 9 martie 2006, Gabriel ANDREESCU


Analiza – 'Strategia de securitate, un eseu'

Spre sfarsitul lunii februarie, Presedintia a facut public proiectul 'Strategiei de securitate nationala'. In mod surprinzator, documentul, fundamental pentru orice democratie, nu a fost deloc bagat in seama de politicieni si a lipsit din agenda publica. Jurnalul National va prezinta astazi o analiza a strategiei, realizata de generalul de brigada in rezerva Mihaiu Margarit, fost sef al Directiei Informatii Militare. Consideram ca demersul nostru va putea impulsiona societatea romaneasca sa dezbata cu argumente serioase, si nu cu istericale politicianiste de moment, acest document, ale carui implicatii sunt intinse pe o mare perioada de timp. (Razvan Belciuganu)

MIHAIU MARGARIT

General (r), fost sef al Directiei Informatii Militare

Romania este tara membra NATO. Aceasta Alianta, pe parcursul existentei sale, a adoptat Concepte strategice, determinate si actualizate de dinamica fenomenului militar si politico-militar international contemporan, in contextul provocarilor, riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii internationale, indeosebi, la adresa valorilor fundamentale comune pe care aceasta le apara, precum si la adresa intereselor fundamentale nationale ale fiecarei tari membre.

POZITIE CONSOLIDATA. Strategia de securitate a NATO are valoare politica si militara fundamentala pentru toate tarile membre, pragmatica si programatica, iar insusirea si respectarea ei presupun responsabilitate politica, dar si juridica a guvernelor fiecarei tari in raport cu securitatea nationala. Unele tari membre NATO considera ca acest concept, permanent actualizat la realitatea politica si militara regionala si internationala, asigura si garanteaza in totalitate apararea intereselor fundamentale nationale si, ca urmare, nu au mai adoptat un document complementar cu privire la securitatea nationala. Argumentele sunt diferite de la o tara la alta si nu le prezentam aici. Se pune doar intrebarea daca si Romania ar avea argumentele sale pentru a se alinia acestor tari. In opinia mea, Romania trebuie sa adopte si o strategie de securitate nationala, complementara insa Conceptului Strategic NATO, dar nu din considerentul ca acesta nu ar apara si garanta, in totalitate, interesele nationale fundamentale. Mai avem inca multe de facut in acest domeniu, nu numai legislativ, ci si in privinta schimbarilor de perceptii si atitudini. Ca urmare, strategia este necesara, in primul rand, pentru a consolida pozitia noastra in NATO si optiunea de integrare in UE ca stat independent, cu stabilitate politica, economica si cu democratie autentica. Apoi, este necesara pentru a oferi securitate Aliantei si, implicit UE, prin standardele si performantele pe care inca trebuie sa le mai obtinem in toate domeniile care definesc conceptul modern de securitate nationala, in contextul unei securitati internationale, ale unei lumi civilizate si democrate. Continutul unui asemenea document trebuie elaborat cu multa atentie, pentru a evidentia, in mod obligatoriu si explicit, acest argument. Nu trebuie sa se lase loc nici celei mai mici interpretari speculative privind o anume vocatie pe care Romania ar avea-o in cadrul unei aliante, facandu-se trimiteri la pozitia Romaniei in defunctul Tratat de la Varsovia.

'INTERESE NATIONALE'. Atentia trebuie sa fie inzecit mai mare, iar finalizarea acestui document trebuie sa se bazeze si pe receptivitatea fata de rezultatele dezbaterii publice, deoarece proiectul Strategiei de securitate nationala, aparut pe internet in versiunea 21.02 2006, este prima abordare in domeniu in pozitia Romaniei de tara membra a NATO. Nu-mi propun a face o analiza riguroasa pe text. Pentru inceput insa, afirm ca, in opinia mea, proiectul mentionat reprezinta mai mult un amplu eseu despre strategie de securitate nationala diluat pe aproximativ 40 de pagini. Nu prezinta explicit obiectivul principal al strategiei de securitate nationala, in sensul si pentru ratiunea mentionate mai sus, de interdependenta a sa cu Conceptul strategic al NATO, insusit si adoptat ca document fundamental si programatic in domeniul securitatii tuturor tarilor membre. Multimea ideilor abordate, inutilitatea multora dintre ele, dar si lipsa altora, daca avem in vedere scopul acestui docu-ment, si dezvoltarea nejustificata a unora il fac stufos si fara un scop final cerut de o necesitate practica. Continutul sau tradeaza mai mult o prezumptiva pretentie ca acum se explica pentru prima data conceptul strategiei de securitate nationala. Se apeleaza frecvent la sintagma interese nationale fundamentale sau vitale, cu formulari lipsite de concretete si claritate. Interesele nationale fundamentale trebuie sintetic prezentate, explicit, astfel incat sa constituie repere bine definite la care sa ne raportam atunci cand elaboram legi in domeniu si sa li se confere chiar o conotatie juridica in situatia in care ele sunt amenintate.

TENTA ELECTORALA. Titlurile capitolelor, indeosebi I si II ('Premisele unui proiect national indraznet, realist si pragmatic', respectiv 'Un viitor sigur si prosper pentru romani: caile constructiei'), induc o tenta evident electorala si nu sugereaza continutul lor. Primele doua capitole cuprind aprecieri asupra mediului de securitate global si mentioneaza riscurile si amenintarile la adresa securitatii abordate initial de NATO. Ca urmare, referirile la riscurile si amenintarile externe se gasesc aproximativ in formularea mentionata in Conceptul strategic NATO in vigoare si nu le evidentiaza concret pe cele care ar putea viza in mod expres Romania, formele probabile in care acestea ar putea sa se exercite asupra teritoriului si populatiei noastre. Spre exemplu, criminalitatea transnationala este abordata cu detalii valabile si pentru securitatea Romaniei si se concluzioneaza cu afirmatia, la fel de valabila, potrivit careia actiunile enumerate in spatiul de interes strategic pentru Romania '… pot favoriza terorismul si proliferarea armelor de distrugere in masa sau pot sa contribuie la perpetuarea regimurilor separatiste'. Corect. Dar evita sa constate deschis ca incurajeaza si existenta de tendinte separatiste (cazul Gherman), favorizate de guvernari ineficiente si de interesele unor lideri ai secuimii din Romania. Sigur ca organele abilitate au aprofundat tot spectrul de riscuri si amenintari. Pledez insa pentru o politica deschisa si transparenta, stimulativa in procesul de formare a culturii de securitate, absolut necesara populatiei tarii noastre.

MODELE. Riscurile si amenintarile, in aceeasi formulare NATO, sunt reluate pentru tratarea pe larg a aspectelor de politica externa. E drept ca aici au o anume concretete, dar numai in forma si cu scopul de a servi ca argumente pentru nu mai putin de patru capitole, exclusiv, de politica externa, sub titluri ca: Prioritatile participarii active la constructia securitatii internationale, Construirea noii identitati europene si euro-atlantice a Romaniei, Realizarea securitatii si stabilitatii regionale intr-o noua paradigma, Romania – vector dinamic al securitatii si prosperitatii in regiunea Marii Negre. O astfel de abordare ampla aduce aminte de programul unui defunct partid, capitolul privind politica externa a Romaniei care, din motive propagandistice, era realizat pe subcapitole ce evidentiau, la fel, caracterul proactiv al acesteia. Evident ca politica externa nu poate fi rupta de securitatea nationala. Doar Romania a aderat la NATO si se va integra in UE printr-o politica externa proactiva, directionata, in principal, spre aceste scopuri. Insa politica externa a Romaniei nu se rezuma numai la aceste obiective. E drept ca SUA folosesc o singura sintagma – Strategia politicii externe si de securitate nationala. La fel Marea Britanie – Strategia politicii externe si de aparare nationala. In aceste state, democratia consolidata si stabilitatea politica au format si o alta perceptie prin care se acorda un sens mult mai larg conceptului de securitate nationala. In continutul acestuia, intereselor nationale fundamentale li se confera conotatie si componente externe deosebit de importante, percepute si definite si de pe pozitia de mari puteri economice. Sintetic spus, ansamblul politicii externe a SUA cuprinde obiective ce vizeaza un acces pe mapamond, cat mai larg, la resurse energetice, materii prime strategice, investitii economice si bancar-financiare s.a., considerate definitorii pentru securitatea nationala. Romania insa nu poate sa adopte modelul american.

RISCURI VS AMENINTARI. Proiectul nostru de strategie, si nu numai el, foloseste, generic, sintagma riscuri si amenintari fara o disjunctie a sensurilor celor doua notiuni. Ma folosesc si de acest prilej pentru a-mi spune parerea ca acest lucru este incorect. Cred ca acum este timpul si este locul cel mai potrivit ca, in aceasta strategie, sa se faca distinctie clara a ceea ce inseamna riscurile in raport cu amenintarile. In opinia mea, riscurile provin din politici, atitudini, actiuni, demersuri proprii in diferite domenii ce, direct sau indirect, intr-o masura mai mare sau mai mica, ar putea afecta securitatea nationala sau internationala. Constientizarea la timp a existentei unor posibile riscuri creeaza si instrumente de gestionare a lor, eventual declanseaza chiar mecanisme menite sa evite din start consecinte previzibile asupra securitatii. Spre exemplu, sprijinul acordat comunitatii internationale de Romania pentru stoparea genocidului exercitat de regimul lui Milosevici in spatiul ex-iugoslav putea fi considerat un risc daca nu se luau si masuri politice, diplomatice si chiar militare corespunzatoare, ce au eliminat consecinte probabile care, de regula, pot aparea atunci cand te invecinezi direct cu o zona de operatiuni militare. Tot ca exemple, lipsa de securizare a frontierei poate fi considerata un risc real la adresa securitatii nationale in aceeasi masura in care si unele declaratii politice exced in ansamblul relatiilor diplomatice intre state. Amenintarile vin insa din afara sistemului propriu aflat sub control. Ele sunt planificate de autori externi, cu tinte bine precizate, de regula, realizeaza surprinderea si vizeaza efecte distructive sau destabilizatoare maxime in domenii ce definesc securitatea nationala sau internationala. In mod cert, terorismul este o amenintare. El se manifesta independent, din afara sistemului propriu controlat, chiar daca insa constientizam existenta si prevedem consecintele lui. Deocamdata, el nu poate fi tinut sub control. Se poate lupta insa impotriva lui, lupta ce poate fi gestionata. Cat de eficient, asta este o alta problema. Pe de alta parte, nu trebuie ascuns faptul ca participarea Romaniei la efortul international de lupta impotriva terorismului international inseamna si asumarea unui risc pe care trebuie sa-l recunoastem deschis. Mentionarea explicita a acestui risc in strategia de securitate nationala este necesara si inseamna obligatii din partea organelor abilitate de a actiona eficient impotriva terorismului nu numai in afara tarii, ci si impotriva manifestarilor lui in interior. Este stiut ca populatia pasnica este vizata cu prioritate in actiunile teroriste. Din aceste considerente, strategia de securitate nationala trebuie sa mentioneze conceptia de stabilire a procedurilor standard de operare, a comportamentelor individuale si de grup necesare din partea tuturor cetatenilor, corespunzator resursei umane specializate si dotarii pe care bugetul le poate sustine pe intregul teritoriu al tarii, precum si sa fie adaptat temperamentului poporului roman in situatii de criza. Simpla afirmatie ca trebuie sa se promoveze politica de 'toleranta zero' nu rezolva problema si nici nu este o noutate in materie pentru a fi considerata specifica noua.

DESPRE CORUPTIE. Oricat de radicali trebuie sa fim cu coruptia, este incorect a enunta guvernarea ineficienta, de care se face vorbire in proiectul in discutie, ca o amenintare la adresa securitatii. In text, coruptia institutionalizata este asociata fortat ca o ineficienta a guvernarii. Coruptia este intr-adevar o amenintare si numai ea trebuie tratata ca atare, si nu birocratia excesiva, clientelismul politic, ineficienta administratiei publice mentionate in text alaturi de coruptie. Ori se doreste sa fim prea blanzi cu coruptia, asimiland-o cu ineficienta, ori se pregatesc noi instrumente de plata a politelor politice. In oricare dintre situatii, abordarea din proiect intra in jocul luptei politice. Nu trebuie sa fii analist sa stii ca o guvernare ineficienta se sanctioneaza de electorat, si nu si penal, cum s-ar putea induce. E drept ca strategia de securitate nationala este un document politic, dar, prin importanta sa, trebuie adoptata prin consens politic, si nu prin politizare. Numai guvernul corupt este o amenintare si intra sub incidenta penalului. Ca urmare, guvernarea ineficienta este numai un risc la adresa securitatii nationale. Societatea isi asuma acest risc, fie ca nu este in cunostinta de cauza, fie ca este manipulata electoral, dar el nu poate fi o amenintare, chiar daca acum suntem hotarati, mai mult ca oricand, sa 'promovam o gestiune eficienta a treburilor publice'.

IMPLICARE. Strategia de securitate nationala trebuie sa se ocupe si de securitatea individului, a persoanei. Aceasta trebuie sa fie considerata un concept distinct pe care sa fie dezvoltat si introdus in practica decidentilor politici implicati in actul guvernarii, depasind faza declarativa, de imagine pe care o gasim in proiect. Pe de alta parte, strategia trebuie sa fie aceea care sa ceara cu claritate implicarea societatii civile, stabilind conceptia de folosire a organizatiilor neguvernamentale si chiar a mediului de afaceri privat, in procesul de constientizare a obligatiilor ce revin individului si a asteptarilor lui privind realizarea, apararea si garantarea securitatii sale.

COMPLEMENTARITATE. Capitolul VII se intituleaza 'Securitatea interna intr-o abordare sistemica si cuprinzatoare'. Si aici abordarea dilueaza problematica. Daca ne pronuntam pentru o abordare moderna, sistemica si cuprinzatoare, atunci ar fi trebuit sa distingem clar concepte precum securitatea guvernarii democratice, securitatea economica, securitatea sociala si a starii de sanatate a populatiei, securitatea bancar-financiara, securitatea de mediu, securitatea de afaceri, securitatea valorilor spirituale, intelectuale, culturale, stiintifice si a libertatii de exprimare. O asemenea abordare ar fi contribuit la evidentierea rolului si scopului Strategiei de securitate nationala privind complementaritatea cu Conceptul strategic NATO si de integrator cu UE.

In capitolul X, intitulat 'Urgentele transformarii institutiilor cu responsabilitati in domeniul securitatii nationale', nu nominalizeaza structurile abilitate in domeniul securitatii nationale, conceptia, amploarea si principiile de organizare si functionare ale acestora. In context, era de asteptat sa se clarifice mult discutata si controversata comunitate de informatii. Fiind o noutate in materie pentru tara noastra, chiar daca se intentioneaza sa se elaboreze o noua doctrina de informatii de securitate nationala, ar fi trebuit sa gasim cel putin principiile in baza carora aceasta ar putea sa se constituie. Ar fi mai indicat sa se numeasca, in opinia mea, Comunitatea serviciilor de informatii care, in baza unor principii care le aseamana, ar face posibila constituirea ei. Acestea ar putea fi: identitatea de interese, identitatea de specific a activitatilor desfasurate, complementaritatea misiunilor, pastrarea subordonarii in forma si in structurile carora au fost create prin lege, pastrarea confidentialitatii si compartimentarea muncii operative. Detalierea acestor principii, in logica proiectata de autor, ar fi eliminat suspiciunile mult discutate anterior.

Opiniile exprimate mai sus sunt doar cateva argumente care pledeaza pentru o reconsiderare a scopului pe care trebuie sa-l serveasca strategia de securitate nationala, pentru o regandire a structurarii continutului proiectului facut public prin internet, a ordonarii conceptelor si dezvoltarii lor in succesiunea logica si in acord cu scopul urmarit. Strategia de securitate nationala trebuie sa ofere conceptia de elaborare si principiile fundamentale la care trebuie sa se raporteze intreaga legislatie in domeniu. Ea trebuie sa fie cartea de capatai sau expunerea de motive la proiectele de legi, altfel va fi formala si lovita de nulitate. Ideea elaborarii in pachet a legilor privind securitatea nationala este constructiva si poate fi deosebit de eficienta numai dupa ce s-a convenit asupra tuturor problemelor de continut ale strategiei.

SCHIMBARI
Vechea ordine mondiala, bazata pe o logica bi-polara – caracterizata de rivalitate si capacitate de anihilare reciproca a unor blocuri de state – a disparut, iar tranzitia postbipolara s-a incheiat. Obiectivele majore ale acestei perioade s-au realizat, iar germenii constructiei unei noi arhitecturi globale de securitate ocupa un loc tot mai important in cadrul preocuparilor comunitatii internationale. Per ansamblu, lumea continua sa ramana puternic conflictuala, motoarele conflictelor operand atat in domeniul accesului la resurse, la mecanismele de distributie a acestora si la piete, cat si in cel al diferentelor identitare de natura etnica, religioasa, culturala sau ideologica. -
Strategia de Securitate Nationala a Romaniei – proiect februarie 2006

INSTITUTII-CHEIE
Reforma sectorului de securitate impune transformarea profunda a institutiilor () Eforturile vor viza consolidarea si profesionalizarea controlului civil asupra fortelor care au responsabilitati in domeniul securitatii nationale, si se vor focaliza asupra structurilor, normelor, relatiilor, misiunilor, instruirii si resurselor sistemului, cu stricta respectare a principiilor democratiei, eficientei, transparentei si nonpartizanatului politic. () Avand in vedere complexitatea deosebita a acestor eforturi, actiunile specifice vor fi focalizate asupra transformarii in domeniul politicii externe, apararii, activitatii de informatii, contrainformatii si securitate, precum si a mecanismelor de prevenire, gestionare si solutionare a crizelor. -
Strategia de Securitate Nationala a Romaniei – proiect februarie 2006 , Jurnalul National, 9 martie 2006



Document Info


Accesari: 48
Apreciat: hand icon

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )