Mecanisme de monitorizare la Consiliul Europei

Mecanisme de monitorizare la Consiliul Europei

Context

• Printre responsabilitatile principale ale institutiilor si organismelor specializate ale Consiliului Europei, un loc central este ocupat de monitorizarea angajamentelor si obligatiilor asumate de statele membre prin aderarea la organizatie sau prin ratificarea unor documente juridice specifice.
• Din aceasta perspectiva, majoritatea procedurilor de monitorizare sunt de tip conventional (bazate pe un tratat al Consiliului Europei), precum Comitetului European pentru Drepturi Sociale, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) Comitetul de Experti ai Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, Comitetul de Experti ai Conventiei cadru privind protectia minoritatilor nationale, Grupul de state contra coruptiei (GRECO), Grupul de experti independenti privind combaterea traficului de persoane (GRETA) etc.;
• O alta categorie de mecanisme de monitorizare au fost infiintate printr-o rezolutie a CM, ca de ex. Comitetul de experti privind evaluarea masurilor de lupta impotriva spalarii banilor si finantarea terorismului (MONEYVAL) sa 323h71d u Comisia Europeana Impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI).
• Pe baza concluziilor organismelor de monitorizare, Comitetul Ministrilor (CM) adopta o serie de masuri specifice, promovate in dialogul cu autoritatile din statele respective. Uneori, CM are atributii directe de supervizare, ca in cazul executarii hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului
• La randul sau, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) dispune de o comisie specializata (Comisia de monitorizare a obligatiilor si angajamentelor asumate de state), care elaboreaza rapoarte periodice asupra situatiei indeplinirii angajamentelor pentru statele aflate in faza de monitorizare post-aderare (Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia si Hertegovina, Georgia, Muntenegru, Rusia, Republica Moldova, Serbia, Ucraina) sau de dialog post-monitorizare (Turcia, Bulgaria, Monaco si Macedonia). Recomandarile adoptate de APCE sunt transmise Comitetului Ministrilor, spre decizie, in timp ce Rezolutiile sunt documente cu caracter politic, prezentand opinia APCE.

In ceea ce priveste Romania, incheierea dialogului post-monitorizare privind respectarea angajamentelor asumate de tara noastra la momentul aderarii la Consiliul Europei in 1993, s-a decis, in unanimitate, cu ocazia reuniunii Comisiei de monitorizare a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei(APCE), care s-a desfasurat la Bucuresti, in perioada 14-16 mai 2002.

• Comisarul pentru Drepturile Omului constituie un alt format prin care se poate asigura monitorizarea la nivelul CoE, insa mijloacele la dispozitia Comisarului permit activitatea intr-un domeniu mai larg decat cel al simplei evaluari. Biroul Comisarului Drepturilor Omului isi desfasoara activitatea in baza rezolutiei (99)50 a Comitetului Ministrilor. Principalele elemente ale mandatului Comisarului sunt: intarirea respectului pentru drepturile omului; asistarea statelor membre in atingerea standardelor in domeniu ale Consiliului Europei; identificarea lacunelor in legislatiile si practicile statelor membre facilitarea activitatii avocatilor poporului sau institutiilor similare din statele membre. De regula, in urma vizitelor de evaluare efectuate in statele membre, Comisarul elaboreaza rapoarte in care se adreseaza recomandari statelor respective. De asemenea, Comisarul elaboreaza, in diferite forme, recomandari tematice generale in domeniul drepturilor omului.

Vizite ale Comisarului pentru Drepturile Omului in Romania:

2002 si 2004 – vizite de evaluare;

19-21 septembrie 2007 vizita de contact la Bucuresti;

26-28 octombrie 2008 vizita la Bucuresti pentru aprofundarea dialogului politic cu autoritatile romane.

Monitorizarea la nivelul Comitetului Ministrilor

a) Monitorizarea politica

• Infiintat prin declaratia CM din noiembrie 1994, acest tip de monitorizare poate fi declansat la solicitarea statelor membre, a Secretarului general sau a APCE cu privire la indeplinirea angajamentelor asumate in ceea ce priveste situatia drepturilor omului, statului de drept si democratiei. Acest tip de exercitiu poate avea caracter tematic sau se poate concentra asupra unei anumite tari, evaluandu-se ansamblul angajamentelor si obligatiilor acesteia sau anumite aspecte de interes.
• In cazul monitorizarii situatiei dintr-un stat membru, Declaratia prevede initierea unui dialog sustinut si constructiv de catre Comitetul Ministrilor cu autoritatile acestuia, pentru remedierea situatiilor controversate din perspectiva respectarii Statutului Consiliul Europei si a altor obligatii asumate. De mentionat faptul ca aceasta procedura a fost rareori utilizata, fiind, pana in prezent, aplicata doar de doua ori (in legatura cu situatia din Cecenia in 2000 si 2003).
• In cazul in care se impune o actiune specifica, CM poate decide:

- sa solicite Secretarului general realizarea de contacte, colectarea de

informatii si furnizarea unor sugestii;

- adoptarea unor opinii sau recomandari;

- inaintarea unei comunicari catre APCE;

- adoptarea oricarei alte decizii statutare.

• Pentru implementarea Declaratiei din 1994, Comitetului delegatilor ministrilor a adoptat, in 1995, reguli de procedura.
• In baza acestor reguli, in 1996 a fost hotarata realizarea unei monitorizari tematice care vizeaza situatia din toate statele membre, fiind selectate, in acest scop, 10 teme specifice.
• Procedura monitorizarii tematice a fost modificata la 5 iulie 2007, delegatii ministrilor decizand ca acest exercitiu sa aiba loc pe o baza ad hoc, pe o tema aleasa de catre Comitetul Ministrilor. Temele trebuie sa fie clar definite, fara echivoc si sa se concentreze asupra aspectelor de interes european, cu respectarea principiului subsidiaritatii. Acestea pot fi propuse pe tot parcursul anului in curs de catre orice delegatie sau de catre Secretarul General in colaborare cu celelalte organisme ale Consiliului Europei.

b) Supervizarea executarii hotararilor CEDO

O forma particulara de monitorizare efectuata direct de CM, insa care are o baza conventionala, este supervizarea executarii hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), atributie exclusiva a Comitetului, conform art. 46 al Conventiei Europene pentru Protectia Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. Stadiul executarii hotararilor CEDO este examinat la intervale regulate (5 reuniuni pe an).

Mecanisme de monitorizare instituite in urma unor conventii ale Consiliului Europei

1. Conventia-cadru pentru protectia persoanelor apartinand minoritatilor nationale

Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale este primul instrument juridic multilateral constrangator destinat protectiei minoritatilor nationale. A intrat in vigoare la 1 februarie 1998.

Examinarea punerii in aplicare a Conventiei-cadru de catre Statele Parti se realizeaza de catre un Comitet Consultativ, compus din 18 experti independenti.

Monitorizarea in baza Conventiei este structurata in cicluri de evaluare, fiecare ciclu de monitorizare avand o durata de cinci ani.

Pe baza rapoartelor nationale intocmite de fiecare Stat Parte, dar si a altor surse de informare (rapoarte ale organizatiilor neguvernamentale, presa, etc.), precum si in urma vizitelor pe care le efectueaza in tarile respective, Comitetul Consultativ elaboreaza avize privind adecvarea masurilor legislative si de alta natura pe care Statul Parte le-a luat pentru a da efect principiilor Conventiei-cadru.

Comitetul Ministrilor examineaza avizele Comitetului Consultativ si, pe baza acestora, adopta rezolutii cuprinzand concluzii si, eventual, o serie de recomandari pe care Statele Parte sunt invitate sa le transpuna in practica.

Romania a ratificat Conventia-cadru la 11 mai 1995. A prezentat primul raport la 24 iunie 1999. O delegatie a Comitetului Consultativ a vizitat Romania, in perioada 19-21 iunie 2000. Avizul Comitetului Consultativ a fost inaintat autoritatilor romane la 27 aprilie 2001, care au transmis, in termen de 4 luni, comentarii cu privire la continutul acestuia. La 13 martie 2002, Comitetul Ministrilor a adoptat rezolutia privind adecvarea masurilor luate de Romania pentru a da efect principiilor Conventiei-cadru. In iunie 2005, Romania a transmis cel de-al doilea raport privind aplicarea Conventiei-cadru. Comitetul consultativ a efectuat o vizita in Romania in luna octombrie 2005. In mai 2007 a fost adoptata Rezolutia privind masurile luate de tara noastra pentru implementarea prevederilor Conventiei.

2. Carta Europeana a limbilor regionale sau minoritare

Carta a fost adoptata de Comitetul Ministrilor la 25 iunie 1992, fiind deschisa spre semnare la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. A intrat in vigoare la 1 martie 1998, fiind ratificata in prezent de 24 de state.

Carta are un obiectiv cultural, respectiv protejarea si promovarea limbilor regionale sau minoritare ca parte a patrimoniului european comun. 

Respectarea prevederilor Cartei este urmarita de un Comitet de experti independenti in care sunt reprezentate toate statele parte. Mecanismul de monitorizare, structurat pe cicluri de 3 ani, este similar celui prevazut de Conventia - cadru pentru protectia persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Astfel, in baza rapoartelor nationale prezentate de state si a vizitelor in statele monitorizate, Comitetul de experti elaboreaza rapoarte de evaluare a respectarii prevederilor Cartei. In temeiul acestor rapoarte, CM adopta recomandari adresate statelor parte.

Romania a ratificat Carta la 29 ianuarie 2008.

3. Carta sociala europeana (revizuita)

Romania a ratificat Carta Sociala Europeana revizuita la 5 mai 1999. Ca parte la Carta sociala, Romania are obligatia de a intocmi, la intervale regulate, un raport asupra aplicarii prevederilor acestui instrument international. La procedura de control participa: comitetul de experti independenti alesi de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, Comitetul guvernamental, in componenta caruia intra reprezentanti ai statelor parti, Comitetul de Ministri care adopta rezolutii asupra ciclului de control si APCE. Romania a prezentat un prim raport la 17 august 2001; cel de-al IX-lea raport national a fost transmis in 2009, pentru perioada de referinta ianuarie 2005 – decembrie 2008.  

4. Comitetul europeana pentru prevenirea torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante

Articolul 1 al Conventiei in materie a Consiliului Europei, intrata in vigoare la 1 februarie 1989, stabileste infiintarea Comitetului European pentru prevenirea torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT). Comitetul este alcatuit din experti independenti recunoscuti pentru activitatea desfasurata in acest domeniu, alesi din fiecare dintre statele parte.

Ca sistem de monitorizare, Comitetul efectueaza vizite periodice in statele membre, pe baza carora elaboreaza rapoarte, care sunt publicate doar cu acordul statului vizat. De asemenea, Comitetul poate decide efectuarea de vizite ad-hoc, in cazul in care considera necesar.
Romania a ratificat Conventia la 4 octombrie 1994, data de la care Comitetul a efectuat 7 vizite in Romania. Ultima vizita in tara noastra a avut loc in octombrie 2009. Toate rapoartele vizitelor periodice ale Comitetului in Romania sunt publice.

5. Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO)

In cadrul Programului de actiune impotriva coruptiei, adoptat de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, Grupul Multidisciplinar impotriva Coruptiei (GMC), creat in 1995, a fost mandatat cu elaborarea unor instrumente juridice internationale, menite sa contribuie la cresterea eficientei actiunilor de prevenire si combatere a coruptiei.

In 1999, a fost instituit Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO), pe baza unui “acord partial extins” al Consiliului Europei, deschis statelor membre ale organizatiei si tarilor care au contribuit la lucrarile GMC (SUA, Canada, Japonia, Mexic, Belarus). Romania este membru GRECO de la infiintare, in prezent acest Grup fiind compus din 46 de state membre ale Consiliului Europei (mai putin San Marino) si SUA.

GRECO are structura unui comitet format din reprezentanti ai statelor membre. Grupul efectueaza evaluari ale statelor in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei, activitatea sa de monitorizare avand atat o componenta orizontala, prin rapoarte de evaluare, cat si una verticala, prin rapoarte privind conformarea cu recomandarile deja facute. Activitatea GRECO se desfasoara in cicluri de evaluare, in prezent fiind in curs cel de-al treilea astfel de ciclu, destinat analizarii, pe de o parte, a conformitatii normelor penale ale statelor membre cu prevederile conventiilor relevante si, pe de alta parte, a finantarii partidelor politice.

In ceea ce priveste monitorizarea Romaniei, au fost incheiate, deja, primele doua cicluri de evaluare.

In stransa legatura cu activitatea GRECO, au fost elaborate Conventia penala privind coruptia, semnata de Romania, alaturi de alte 17 state membre, la 27 ianuarie 1999, la Strasbourg, si Conventia civila privind coruptia, deschisa spre semnare la Strasbourg la 4 noiembrie 1999, Romania fiind printre cele 12 state care au semnat-o cu acea ocazie. Cele doua conventii intaresc rolul GRECO, mentionand ca aplicarea lor de catre statele parti este monitorizata de catre Grup.  

Conventia Consiliului Europei privind lupta impotriva traficului de persoane. Prin intrarea in vigoare a acestei conventii a Consiliului Europei la 1 februarie 2008, a fost constituit un nou mecanism pentru monitorizarea aplicarii instrumentului juridic mentionat, avand doua paliere: Comitetul de experti independenti pentru lupta impotriva traficului de persoane (GRETA) alcatuit din 13 membri, si Comitetul Partilor care face recomandari pe baza rapoartelor GRETA.

Romania a fost cel de-al doilea stat care a ratificat acest instrument juridic (21 august 2006).

GRETA a devenit operational in 2009, in cursul acestui an urmand a fi lansat procesul de monitorizare pentru primele 10 state, printre care se afla si Romania.

Monitorizare de catre organe care nu au o baza in conventiile Consiliul Europei

1. Comitetul de experti privind evaluarea masurilor de lupta impotriva spalarii banilor si finantarea terorismului (MONEYVAL), infiintat in 1997 si a carui functionare actuala este reglementata prin Rezolutia(2005)47 a Comitetului Ministrilor. Rapoartele pe care le elaboreaza expertii Comitetului ofera recomandari detaliate cu privire la imbunatatirea regimurilor nationale pentru combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si la intarirea capacitatii statelor de a colabora in acest domeniu.

MONEYVAL a prezentat, in cadrul a trei cicluri de evaluare, sase rapoarte pentru Romania: in anul 2000 si 2001 rapoartele de evaluare si de etapa in cadrul primului ciclu, in anii 2003 si 2004 rapoartele de evaluare si de etapa in cadrul celui de-al doilea ciclu, in anii 2008 si 2009 rapoartele de evaluare si de etapa in cadrul celui de-al treilea ciclu.

2. Comisia europeana impotriva rasismului si intolerantei (ECRI) este un organism al Consiliului Europei si a fost infiintata in 1994 la initiativa primului Summit al sefilor de stat si de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei. ECRI, care in prezent isi desfasoara activitatea in baza Statutului aprobat de CM prin Rezolutia (2002)8, este alcatuit din experti independenti cu experienta recunoscuta in domeniul problematicii rasismului, xenofobiei, intolerantei si anti-semitismului. Comisia monitorizeaza aceste probleme in cazul fiecarei tari membre si propune masuri concrete pentru imbunatatirea situatiei.Alaturi de atributiile de monitorizare, ECRI elaboreaza Recomandari de Politici Generale in aria sa de activitate si coopereaza strans cu societatea civila.

Pana in prezent ECRI a publicat trei rapoarte privind Romania, ultimul fiind dat publicitatii in februarie 2006.