Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Motivele Deschiderii dosarelor Securitatii

Stiinte politice


Motivele Deschiderii dosarelor Securitătii



În perioada regimului comunist se vehiculau tot felul de zvonuri privind motivele pentru care ai putea fi urmarit de Securitate. Se spunea ca Securitatea te urmareste daca spui bancuri, daca asculti Europa Libera sau Vocea Americii, daca ai rude "afara", daca ai relatii cu strainii etc.

Aceasta cercetare are doua scopuri: sa determine motivele pentru care românii erau urmariti si sa evidentieze modificarea în timp (daca ea exista) a motivelor de deschidere a dosarelor (precum si semnificatiile acestor modificari).

Cercetarea a fost realizata pe un esantion de 434 dosare deschise în perioada 1945-1989[1] Baza de date este formata din fisele dosa­re­lor intrate în arhiva CNSAS, iar numarul de cazuri studiate re­prezinta aproximativ 10% din aceasta. Din cauza modului aleatoriu în care dosarele intra în arhiva CNSAS, acest esantion nu este reprezentativ pen­tru întreaga arhiva a fostei Securitati, putând fi considerat re­prezen­tativ pentru continutul arhivei CNSAS la momentul efectuarii cercetarii. Analiza datelor obtinute am realizat-o folosind patru in­tervale de analiza statistica, egale ca durata: 1945-1955, 1956-1966, 1967-1977, 1978-1989, ce vor fi notate cu cifre romane de la I la IV.

Toate limitele acestei cercetari-pilot credem ca pot fi depasite în cadrul unei cercetari ulterioare, mai complexa si mai aprofundata, ce va trebui sa tina seama de informatiile obtinute acum.

Între urmariti si informatori existau elemente comune: ambele categorii erau supravegheate si verificate. O alta caracteristica co­muna este si posibilitatea trecerii unei persoane dintr-o categorie în alta, de la informatori la urmariti si invers. În momentul în care se stabilea ca o persoana urmarita putea fi utila Securitatii, aceasta era "punctata" pentru a se încerca recrutarea ei (nu întotdeauna reusita). Daca un informator nu mai era util pentru Securitate era abandonat; din diverse alte motive i se putea deschide (si) dosar de urmarire informativa[2] (DUI), actiune diferita de simpla verificare a infor­matiilor pe care le dadea. 13413h722n

Media celor 434 de cazuri studiate pe cei 45 de ani este de 9,6 do­sare deschise/an, ceea ce reprezinta 2,2%/an. Am considerat "vâr­furi pozitive" anii ce depasesc media cu cel putin ˝, adica 3,3% re­prezentând peste 14,4 cazuri deschise/an si drept "vârfuri ne­ga­tive" anii ce au sub 4,8 cazuri, reprezentând 1,1%. Ca "vârfuri po­zi­tive" se remarca anii '59, '62, '81-'83, '88, iar ca "vârfuri negative" anii '45-'47, '53, '56. Din cazurile studiate, 1,2% nu au mentionat anul în care a fost deschis dosarul. Remarcam ca toate "vârfurile nega­ti­ve" se gasesc în intervalul 1945-1956. În ceea ce priveste "vârfurile pozitive", acestea se regasesc "împrastiate" pe perioada 1959-1988, cu maxime în ani 1962 - 5,8%, 1981 - 4,6%, 1988 - 5,3%. Sesizam o grupare de "vârfuri pozitive" în anii 1981-1983 datorata, poate, "scandalului meditatiei transcendentale" ce a zguduit profund în acea perioada elita intelectuala româneasca.

MD pentru intervalul 1945-1955

În cadrul acestui interval s-au deschis 52 dosare reprezentând 12% din lotul studiat. Media cazurilor deschise în intervalul I este de 5,2 cazuri/an. Consideram ca cifra de doar 52 cazuri (12%) pen­tru acest interval este influentata (în sensul reducerii ei) de urmatorii factori:

 Existenta a numeroase urmariri, arestari, chiar executii, fara întocmirea actelor legale în acest interval;

 Scaderea naturala a numarului persoanelor ce au fost urmarite atunci si deci un numar mai mic de cereri de acces la propriul dosar depuse la CNSAS (si corelat cu aceasta un numar mai mic de dosare preluat în arhiva CNSAS).

Acest interval, împreuna cu cel dintre 1956-1966, coincide cu reprimarea cea mai dura, generalizata a împotrivirii fata de regi­mul comunist. Opozitia fata de acesta era la începuturi, era mai con­creta, manifestata si prin rezistenta armata (partizani). Inten­tio­na­litatea distrugerii elitelor care ar fi putut coagula (iar uneori au reu­sit) rezistenta se confirma prin procentul ridicat al MD5 ("[Fost] mem­bru al unui partid istoric") - 9 cazuri si MD6 - "(Fost) membru al FDC, Legiunii, organizatii francmasone (din tara sau straina­tate)" - 12 cazuri, reprezentând 17,3%, respectiv 23,1% din dosarele des­chise în intervalul I.

Nu este de neglijat prezenta cu 7 cazuri (13%) a MD1 ("Ma­ni­festarea nemultumirii fata de conducerea de partid si de stat") ce acopera o gama variata de "infractiuni". Aici erau "înghesuiti", ca într-un pat al lui Procust, toti cei ce, într-o forma sau alta, încercau o rezistenta (chiar daca relativ pasiva) ca si cei ce se (auto)iluzionau ca puterea comunista doar din eroare genereaza nedreptati. Tot la acest motiv erau încadrati si "naivi" ce credeau ca prin sesizarea "conducerii de partid si de stat", problemele cu care se confruntau se pot rezolva. De cele mai multe ori, scrisorile lor nu ajungeau la des­ti­natar, fiind oprite de Securitate, sau, daca ajungeau, erau retrimise sau era înstiintata Securitatea. Astfel o intentie legitima si de­mo­cratica ducea la deschiderea unui nou dosar de urmarire (ce avea un caracter de politie politica). De aici poate si ideea, perpetuata peste generatii, ca de fapt "partidul e bun" si "nu stie ce se întâmpla cu ade­­varat", numai "Securitatea este de vina". Chiar daca nu repre­zinta un procent mare din totalul cazurilor deschise cu acest motiv, aceste cifre indica o tendinta ce va creste în anii urmatori si va atinge un apogeu în intervalul 1978-1990.

O prezenta cu 4 cazuri (7,7%) au si motivele nr. 12 ("Suspect de atentat la siguranta nationala") si MD9 ("Supravegherea Infor­ma­tiva Generala" - pentru DR[3]), primul servind la justificarea unor ac­tiuni/represiuni ale Securitatii fie chiar la lichidarea unor persoane indezirabile, iar cel de-al doilea prefigurând supravegherea orwelliana a anilor 1967-1989. Totusi MD9 are o prezenta destul de mica în aceasta perioada. Este posibil ca la aceasta sa fi contribuit vârsta înaintata/decesul celor ce au fost informatori în aceea perioada sau dezinteresul acestora de a face cereri de acces la propriul dosar.

si militarii/fostii militari erau supravegheati, MD8 ("Supra­ve­gherea informativa a cadrelor militare") fiind prezent cu 3 cazuri (5,8%) probabil pentru a nu produce o revolta armata sau pentru a nu difuza "conceptii nesanatoase" în rândul comunitatilor de mili­tari în termen sau în rândul comunitatilor de origine (atunci când terminau stagiul).

Motivul nr. 2 ("Activitati ilegale") are o prezenta scazuta - un caz (1,9%). Intentiile de "evaziune" erau scazute, 1,9% (un caz) din do­sa­rele deschise în acest interval având la baza MD13 ("Intentii de evaziune") cel mai probabil pentru ca românii (înca) credeau ca acest regim nu avea sa reziste prea mult.

Se remarca lipsa motivelor nr. 3 ("Relatii cu mass-media stra­ine"), MD10 ("Supravegherea detinutilor politici, în detentie sau în libertate si a celor cu domiciliul obligatoriu") si, surprinzator, a motivului nr. 11 ("Disident/Relatii cu disidentii") explicabil, pro­babil, prin faptul ca cei ce ar fi putut constitui disidenta erau în lagare/colonii de munca, luptau în munti, se ascundeau, murisera, fugisera sau "îi asteptau pe americani".

Chiar daca în ansamblul dosarelor deschise în perioada 1945-1955 MD14 - "Omisiune de denunt" (un caz), MD15 - "Apar­te­nenta la o anumita categorie socio-economica" (un caz) si MD16 - "Opozitie fata de colectivizare" (2 cazuri) au o pondere de 1,9% si respectiv 2,8%, din totalul dosarelor deschise în perioada 1945-1989 cu acest motiv, ele reprezinta 33,3%[4], 25% si .

Raportul pe tipuri de dosare deschise este de 36 DUI-uri (69,2% din totalul dosarelor deschise în aceasta perioada), 6 DR-uri (11,5%), 10 DP/A (19,3%).

O caracteristica pare a fi (pentru aceasta perioada) faptul ca per­se­cutiile (respectiv deschiderea unui dosar cu tot ceea ce urma) erau aplicate pe temeiul apartenentei la o clasa sociala, politica, eco­no­mica, chiar profesionala.

MD pentru intervalul 1956-1966

În cadrul acestui interval s-au deschis 116 dosare reprezentând 26,7% din lotul studiat, "clasându-se" pe locul 2, dupa intervalul 1978-1989 (cu 36,9% din total). Media cazurilor deschise în inter­valul II este de 11,6 cazuri/an (pentru esantionul analizat).

Înca o data, intentionalitatea distrugerii elitelor se confirma prin procentul MD4 ("Apartenenta la/înfiintare de partide si organizatii ilegale/subversive") - 14 cazuri, reprezentând 12,1% din cele des­chise în acest interval, dar detinând recordul de 70% din totalul dosarelor deschise cu acest motiv (14 dosare din 20 fiind deschise în acest interval). MD6 - "(Fost) membru al FDC, Legiunii, or­ga­ni­zatii francmasone (din tara sau strainatate)" - 17 cazuri (14,6% din cazurile din acest interval, dar reprezentând 53,1% din totalul dosa­relor deschise cu acest motiv).

Se poate sesiza ca intervalele I si II cumuleaza 17 dosare des­chise cu MD4 ("Apartenenta la/înfiintare de partide si organizatii ile­gale/subversive"), reprezentând 85% din totalul dosarelor des­chise cu acest motiv; cele deschise cu MD5 ("[Fost] membru al unui partid istoric"), reprezentând 94,4% din totalul dosarelor des­chise cu acest motiv, iar cele deschise cu MD6 - "(Fost) membru al FDC, Legiunii, organizatii francmasone (din tara sau strainatate)" - detinând 90,6% din acelasi total. Este bine stiut faptul ca perioada 1945-1965 a fost mar­cata de reprimarea dura si organizata a oricarei persoane sau clase sociale care ar fi putut închega o opozitie îm­po­triva PMR/PCR, fapt confirmat si de datele obtinute în aceasta cercetare.

Motivul nr. 1 ("Manifestarea nemultumirii fata de conducerea de partid si de stat") de deschidere a dosarelor este în crestere (20 ca­zuri fata de 7 în intervalul anterior), crestere ce indica faptul ca românii erau din ce în ce mai constienti (si mai nemultumiti) de "bine­facerile comunismului".

Printre motivele de recrutare a informatorilor se remarca MD10 ("Supravegherea detinutilor politici, în detentie sau în libertate si a celor cu domiciliu obligatoriu") cu 7 cazuri, reprezentând 43,7% din dosarele deschise cu acest motiv, cifra ce indica faptul ca, nici dupa ce erau închisi, dupa ispasirea pedepsei sau dupa ce erau mu­tati cu domiciliu (si izolati de cei ce i-ar fi putut ajuta si sprijini) cei con­siderati "vinovati" si "periculosi" de regimul comunist nu erau "igno­rati". si MD9 ("Supravegherea Informativa Generala") creste de la 4 cazuri la 7, tendinta ce se va accentua în perioadele urmatoare.

si militarii (inclusiv fostii politisti, militari, cadre ale Sigurantei) erau supravegheati în continuare (MD8 - 8,6% din cazurile din acest interval, dar 41,7% din totalul dosarelor deschise cu acest motiv), cel mai probabil din aceleasi motive: pentru a nu produce o revolta armata, a nu difuza "conceptii nesanatoase" în rândul comu­ni­tatilor de militari în termen sau în rândul comunitatilor de origine (atunci când terminau stagiul).

Lipsesc în continuare MD3 ("Relatii cu mass-media straine") si MD11 ("Disident/Relatii cu disidentii"), iar acum si MD2 ("Activitati ilegale"), cel mai probabil pentru ca cei ce le-ar fi putut initia erau în închisori sau erau "pusi în garda" de ceea ce li se în­tâmplase celor ce încercasera o rezistenta de aceasta factura. La un ni­vel scazut se mentine si MD13 ("Intentii de evaziune"), ce va cunoaste o crestere masiva în intervalele ce vor urma.

O pondere mare din totalul dosarelor deschise cu MD14 - "Omi­siune de denunt", MD15 - "Apartenenta la o anumita cate­gorie socio-economica" si MD16 - "Opozitie fata de colecti­vi­zare" este detinuta de acest interval, ele reprezentând 66,6%, 50% si 50%.

Raportul pe tipuri de dosare deschise este de 91 DUI-uri (78,4% din totalul dosarelor deschise în aceasta perioada), 19 DR-uri (16,3%), 3 DP/A (2,5%) si 3 DO/Prb (2,5%).

MD pentru intervalul 1966-1977

În cadrul acestui interval s-au deschis 101 dosare, reprezentând 23,3% din lotul studiat. Sesizam o reducere a numarului de dosare deschise, acest interval plasându-se pe locul 3.

Aceasta scadere are cel putin doua explicatii:

 Relaxarea situatiei politice si economice din România dupa venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu, pe fondul încrederii natio­nale si internationale de care se bucura acesta;

 "Lupta" partidului împotriva Securitatii ce a avut loc în aceasta perioada, cu toate efectele ei: demiterea lui Draghici, reducerea apa­ra­tului de Securitate etc.

Media cazurilor deschise în intervalul III este de 10,1/an.

Sesizam nivelul scazut al majoritatii MD, singurele care se remarca fiind: MD9 ("Supraveghere Informativa Generala") - 31 ca­zuri (30,7%) si MD1 ("Manifestarea nemultumirii fata de con­du­cerea de partid si de stat") - 15 cazuri (14,8%). Aceasta se în­tâmpla pe fondul scaderii generale a numarului de dosare deschise în acest interval. Se remarca cresterea numarului de dosare de retea deschise (cu MD9) raportat la celelalte motive de deschidere a do­sarelor, care în majoritate scad fata de perioada anterioara. De notat este sca­de­rea MD1 ("Manifestarea nemultumirii fata de con­du­cerea de partid si de stat") de la 20 cazuri (27% din dosarele des­chise cu acest motiv) în intervalul 1956-1966, la 15 cazuri (20,3%) în acest inter­val, ceea ce pare sa confirme trendul opiniei pozitive în care se înscria noua conducere a PCR.

Sesizam "aparitia" MD3 ("Relatii cu mass-media straine") - un caz, a MD11 ("Disident/Relatii cu disidentii") ce indica în­ce­puturile unei "rezistente" de alt tip decât în perioadele anterioare. Avem în vedere o disidenta nearmata, politica, MD4 - "Apar­te­nenta la/înfiintare de partide si organizatii ilegale/subversive" - cobo­rând la 2 cazuri - 10% din totalul dosarelor deschise cu acest motiv si numai 2% din totalul dosarelor deschise în aceasta perioada. În intervalul anterior cu MD4 se deschisesera 14 dosare, repre­zentând 70% din totalul dosarelor deschise cu acest motiv, si 12,1% din totalul dosarelor deschise în aceasta perioada. Dupa cum am pre­ci­zat mai sus, MD4 ("Apartenenta la/înfiintare de partide si organi­zatii ilegale/subversive") scade, formele armate de rezistenta fiind anihilate, singurele organizatii pentru care se deschidea dosar cu acest MD fiind sindicatele si partidele politice ilegale (declarate subversive de puterea de atunci). Sesizam intensificarea "Acti­vi­tatilor ilegale", MD2 realizând un salt de la 0 cazuri în intervalul II la 4 cazuri în acest interval, acesta detinând 30,7% din cazurile deschise cu acest motiv, aceasta o data cu primele încercari de in­trare în România a unor noi miscari spiritual-religioase (meditatia trans­cen­dentala, diverse arte martiale, scoli de yoga etc.). Ca o mica pa­ran­­teza, trebuie sa mentionam ca începuturile meditatiei trans­cen­den­tale în România dateaza din 1976, ajungându-se apoi la teribila oprimare a intelectualitatii române din anii '80.

Cresterea MD9 de la 4 si 7 cazuri în perioadele I si II, la 31 în perioada III contrazice, în aparenta, afirmatiile de mai sus privind reducerea aparatului Securitatii. Cresterea este urmarea (cel mai probabil) a decretelor de gratiere din anii '60, care au pus în liber­tate numerosi "dusmani ai poporului", persoane ce trebuiau urmarite în­dea­proape. Aceasta presupunere este confirmata partial si de sca­de­rea dosarelor deschise cu MD10 ("Supravegherea detinutilor poli­tici în detentie sau în libertate si a celor cu domiciliu obliga­toriu") de la 7 cazuri la 5.

MD13 ("Intentii de evaziune") creste la 9 cazuri de la un caz (în intervalele anterioare), nivelul atins dupa acest salt crescând în inter­valul IV. O data cu spulberarea iluziei sosirii americanilor, românii încercau sa ajunga ei în America (sau oriunde altundeva). Acest fapt este confirmat si de cresterea relativ constanta a dosarelor deschise cu motivul nr. 7: I - 1 caz, II - 10 cazuri, III - 9 cazuri, culminând cu 24 cazuri în intervalul IV.

Desi mai scazut decât în intervalul 1956-1966, MD8 ("Supra­ve­gherea informativa a cadrelor militare"), 8 fata de 10 cazuri, ramâne la un nivel crescut, ceea ce demonstreaza ca teama fata de militari ramasese la un nivel ridicat si ca se dorea supravegherea atenta a acestora pentru a nu se scurge informatii considerate secrete spre exterior. Aceasta categorie socio-profesionala era suspectata de raspândirea opiniilor nefavorabile regimului în toate colturile tarii (dupa expirarea stagiului la militarii în termen) sau de organizarea unei rezistente armate (în cazul militarilor de cariera). Aceasta sus­piciune a fost partial confirmata de trecerea decisiva a Armatei de partea revolutionarilor în 1989.

În crestere constanta se afla MD12 ("Suspect de atentat la sigu­ranta nationala"), înscriindu-se pe o curba ascendenta de la 4 dosare în intervalul 1945-1955, la 7 în 1956-1966, ajungând la 8 în acest interval. Aceasta sintagma se aplica la o varietate de motive, cel mai probabil pentru a stigmatiza (inclusiv în fata populatiei) rezistenta împotriva partidului si pentru a putea îngloba diverse cazuri de opozitie politica care nu ar fi avut o justificare legala de pedepsire.

Scaderi spectaculoase se înregistreaza si la MD5 - "(Fost) mem­bru al unui partid istoric", MD6 - "(Fost) membru al FDC, Legiunii, organizatii francmasone (din tara sau strainatate)", acestea scazând de la 8 cazuri la 1 caz, respectiv de la 17 la 2 cazuri; cel mai pro­babil aceasta s-a întâmplat sub impactul semnarii de catre Ro­mânia a Conventiei Drepturilor Omului, pe lânga decesul si îmba­trâ­nirea celor inclusi aici. Nu este de neglijat faptul ca nu se mai puteau deschide dosare noi cu aceste MD deoarece nu mai aveau cum sa existe noi membri ai partidelor istorice, ci doar eventuali simpa­tizanti, iar dosarele deschise celor cu vechime în partide nu fusesera înca închise. Pentru MD6, din informatiile detinute de noi, scaderea este explicabila si prin faptul ca spre sfârsitul anilor '60 dosarul problema al francmasoneriei a fost clasat.

În acest interval nu am regasit (pe esantionul studiat) dosare des­chise cu MD14 - "Omisiune de denunt", MD15 - "Apar­te­nenta la o anumita categorie socio-economica" si MD16 - "Opo­zitie fata de colectivizare"; colectivizarea se încheiase, iar aparte­nenta la o anu­mita categorie nu mai era un criteriu important pentru urmarire (în aceasta perioada). Cei "vizati" de aceste motive fie se "cumin­ti­sera", decedasera sau se "reeducasera". Nu în ultimul rând, un mo­tiv poate fi si modificarea politicii de urmarire a Securitatii conse­cu­tiva schim­barilor intervenite în sfera politica.

Raportul pe tipuri de dosare deschise este de 59 DUI-uri (58,4% din totalul dosarelor deschise în aceasta perioada), 41 DR-uri (40,5%), 0 DP/A si 1 DO/Prb (0,9%).

MD pentru intervalul 1978-1989

În cadrul acestui interval s-au deschis 160 dosare, reprezentând 36,9% din lotul studiat. Media cazurilor deschise în intervalul IV este de 16/an. Aceasta perioada istorica se caracterizeaza prin­tr-o "explozie" a deschiderii de noi dosare, în raport cu toate inter­valele anterioare. Perioada "idilica", de deschidere politica, culturala de dupa 1965 se terminase, iar statul (adica partidul, alaturi de "bra­tul sau înarmat" - Securitatea) începuse "sa-si arate coltii", mai ales ca românii nu (prea) mai înghiteau lozincile regimului comunist.

În concordanta cu cele de mai sus, MD1 ("Manifestarea ne­mul­tumirii fata de conducerea de partid si de stat") creste de la 15 dosare la 32 (reprezentând 43,2 din totalul dosarelor deschise cu acest motiv si plasându-se pe locul 2 cu 20%, în cadrul intervalului 1978-1989), indicând si pe aceasta cale nemultumirea crescânda a popu­latiei. MD2 ("Activitati ilegale") "explodeaza", detinând în acest interval 61,5% din totalul dosarelor deschise cu acest motiv, ceea ce poate semnifica fie constientizarea de catre Securitate a "pe­ri­colului re­prezentat de sentimentul religios" ce nu fusese "extirpat" în perioa­dele anterioare, fie chiar cresterea starii de religiozitate a populatiei (ca mijloc de a se opune statului sau ca singura/ultima solutie în fata "crudei realitati" comuniste). Nu în ultimul rând poate indica im­pactul pe care "cazul meditatiei transcendentale" l-a avut asupra populatiei, dar si a Securitatii (deschizându-i acesteia, poate, noi di­rectii de munca). Credem ca acest caz a fost folosit ca pretext atât pentru distrugerea unei anumite paturi a intelectualitatii româ­nesti, cât si pentru deturnarea atentiei românilor de la problemele coti­die­ne, ge­ne­rate de un sistem politic si economic aflat în pragul colapsului.

În aceasta perioada cele mai multe dosare se deschis cu MD1 (vezi mai sus), MD7 ("Relatii cu strainii si/sau organizatii straine") - 24 dosare - 15% din dosarele deschise în acest interval, MD9 ("Su­praveghere Informativa Generala") - 34 dosare - 21,2%. Un MD9 atât de ridicat (pe locul 1 între toate intervalele) indica "grija constanta" a Securitatii pentru o supraveghere generalizata, la ni­velul "masei largi de oameni ai muncii".

MD7 ("Relatia cu strainii si/sau organizatii straine") are cea mai mare reprezentare pe aceasta perioada - 24 cazuri - 54,5% din total, indicând pe de o parte optiunea românilor de a pleca (con­fir­mat si de MD13 - "Intentii de evaziune", în crestere, atingând 12 cazuri - 52,1% din total) si pe de alta parte necesitatea tot mai mare de deschidere informationala spre "afara", în conditiile închiderii si izolarii tot mai accentuate a României.

În scadere continua este MD4 - "Apartenenta la/înfiintare de partide si organizatii ilegale/subversive" - ajungând la un caz, ceea ce ar putea indica o încredere scazuta a românilor în înfiintarea de orga­nizatii (ce presupuneau mai multi membri, crescând astfel ris­cul de deconspirare), celebre fiind sintagmele "Securitatea este peste tot", "Un om din trei este informator" etc. Totodata poate con­duce la ideea unei disidente individualizate, pasive, poate chiar exclusiv interiorizate.

MD11 ("Disident/Relatii cu disidentii"), cu 6 cazuri repre­zen­tând 85,7% din totalul dosarelor deschise cu acest motiv, indica coagularea unei disidente (interne si internationale) ce trezea teama nomenclaturii. Tot o prezenta majoritara (în cadrul motivului) în aceasta perioada o are MD3 ("Relatii cu mass-media straine"), indi­când trecerea de la o opozitie fatisa (fara prea mari sanse de a coa­gula o opozitie reala) la o opozitie mediata (si la propriu si la figu­rat). Astfel vocea unui disident avea sanse mult mai mari sa fie auzita, inclusiv în România, prin intermediul celor doua posturi de radio. Probabil ca cea mai mare parte a disidentei din România era compusa dintr-o multitudine de voci care, neavând sansa/puterea sa se auda/vada reciproc, nu puteau organiza ceva comun cu adevarat semnificativ. Astfel, rezistenta se desfasura la nivel "subteran", local, sansele de a organiza ceva global fiind inexistente, fapt con­fir­mat si de scaderea "dramatica" a MD4 (un caz - 5%), precum si a MD5 - "(Fost) membru al unui partid istoric" (0 dosare), MD6 - "(Fost) membru al FDC, Legiunii, organizatii francmasone (din tara sau strainatate)" 1 dosar.

Interesanta credem ca este si "revigorarea" MD18 ("Apar­te­nenta la o anumita categorie socio-economica") - 25% din totalul dosa­relor deschise cu acest motiv; dupa ce în perioada anterioara fusese absent, el revine la nivelul intervalului I. Desigur, acum cei vizati erau fiii si/sau nepotii celor din anii 1945-1965.

Creste si MD12 ("Suspect de atentat la siguranta nationala") de la 8 la 10 dosare, depasind toate intervalele anterioare. Aceasta cres­tere poate fi explicata prin "necesitatea" de a nu mai exista detinuti politici, prin rolul psihologic pe care îl poate avea o asemenea acu­zare asupra învinuitului, dar si asupra anturajului sau, izolându-l pe acesta de posibilii sai sustinatori.

Scade si MD10 ("Supravegherea detinutilor politici în detentie sau în libertate si a celor cu domiciliu obligatoriu"), ajungând la 4 cazuri, probabil prin disparitia naturala a celor ce ar fi putut fi su­pravegheati de cei recrutati cu acest motiv. Tot aceasta ar putea fi una din explicatiile pentru scaderile constante ale MD6 - "(Fost) membru al FDC, Legiunii, organizatii francmasone (din tara sau strainatate)", MD16 ("Opozitie fata de colectivizare").

Aparent surprinzatoare este scaderea MD8 - "Supravegherea informativa a cadrelor militare" (scadere constanta totusi pe parcur­sul ultimelor trei intervale), ceea ce ar putea indica un anumit "grad de încredere" (crescator) a Securitatii în Armata. Aceasta se poate datora fie unui nivel ridicat de penetrare cu informatori la nivelul Ar­matei, fie unei retele globale mai dense, fie chiar reactiei re­duse a mili­tarilor în fata abuzurilor regimului comunist. Poate supra­vegherea militarilor nu mai era de competenta Securitatii sau poate sunt mai putine cereri depuse la CNSAS din partea militarilor de cariera.

Raportul pe tipuri de dosare deschise este de 117 DUI-uri (73,1% din totalul dosarelor deschise în aceasta perioada), 41 DR-uri (25,6%), 1 DP/A (0,6%).

O caracteristica pare a fi (pentru aceasta perioada) faptul ca persecutiile (respectiv deschiderea unui dosar cu tot ceea ce urma) erau aplicate în temeiul încalcarii unor legi, decizii, unele din ele necunoscute publicului larg, dar care trebuiau respectate (sic!). În general se încerca pedepsirea "disidentilor" prin încadrarea aces­tora în cauze penale.

Pentru a încheia partea dedicata MD trebuie mentionata dis­tri­bu­tia frecventelor, acolo unde se evidentiaza (%). Cele mai multe dosare deschise în perioada 1945-1989 aveau la baza MD9 ("Supra­veghe­rea Informativa Generala") - 76 dosare reprezentând 17,5% (indi­când o retea de informatori extinsa) si MD1 ("Manifestarea nemul­tumirii fata de conducerea de partid si de stat") - 74 dosare re­prezentând 17,1%, urmate de MD7 ("Relatii cu strainii si/sau organizatii straine") cu 44 cazuri reprezentând 10,1%. Exista si un numar de 28 dosare (6,5%) care nu au motivul de deschidere pre­cizat. Cele mai mici sco­ruri le au: MD14 - "Omisiune de denunt" (3 cazuri - 0,7%), MD15 - "Apartenenta la o anumita categorie socio-economica" (4 cazuri - 0,9%) si MD 16 - "Opozitie fata de colectivizare" (4 cazuri - 0,9%).

Tipul dosarului

Din punctul de vedere al numarului de dosare în functie de tipul lor, "clasamentul" este urmatorul: 1 - DUI = 70,5%, - DR = 24,9%, - DP/A = 3,5%, - D.Ob. /D.Prb = 0,9%. Observam ca exista un procent destul de ridicat de fosti informatori care au dorit sa-si vada dosarul (desigur ca numarul acestora poate fi mai mic în fapt, noi luând în calcul si DR aflate la CNSAS pentru deconspirari).

Proportia de 3 DUI-uri la 1 DR este apropiata de proportia re­zultata din cifrele furnizate de C.T. Dumitrescu: ~ 1 200 000 DUI-uri si ~ 500 000 DR, care dau o proportie de 2,4 DUI-uri la 1 DR Cifra de DUI-uri de la CNSAS este mai mare datorita, pro­babil, inte­resului manifestat de cei ce au fost urmariti si mai putin al celor ce au fost informatori.

Cele mai multe DUI-uri, 117 cazuri, se deschid în intervalul IV ('78-'89), confirmând extinderea supravegherii (aproape) gene­ra­li­zate a populatiei. Cresterea numarului de DUI-uri deschise în intervalul '56-'66 (ajungând la 91 cazuri - 29,7% fata de 36 - 11,7% în perioada anterioara) poate fi explicata prin eliberarile din aceea perioada si astfel trecerea de la DP la DUI (confirmata si de sca­derea numarului de dosare penale deschise de la 10 cazuri în '45-'55 la 3 cazuri în '56-'66). Scaderea numarului de DUI-uri deschise în perioada 1967-1977 (59 cazuri - 19,2% din total) poate fi explicata prin perioada de "relaxare si deschidere" a României din aceea vreme.

Deschiderea DR-urilor se încadreaza pe o panta ascendenta:
6 - 
5,5%, 19 - 17,5%, 41 - 38%, 41 - 38% cazuri în cele patru in­tervale sta­tistice, indicând extinderea constanta a retelei de infor­matori si implicit a supravegherii populatiei.

Timpul mediu de urmarire/colaborare

Cele mai multe dintre dosare au avut un timp redus de "exis­tenta" (dar nu este un aspect pozitiv): 1 an - 19,6%, 2 ani - 12,4%, 3 ani - 9,7%, 4 ani - 7,1%, 5 ani - 6,7%, 6 ani - 6,5%. Numarul mare de dosare închise dupa un an este posibil sa fie în legatura si cu numarul mare de dosare închise cu MI 8 (19,2%). Exista si do­sare care au o durata de existenta foarte mare: 40 ani - 2 cazuri, 35 ani - 1 caz, 34 ani - 3 cazuri, 31, 32, 33 ani câte un caz. Ele sunt do­sare de urmarire, cel mai "longeviv" dosar de colaborare înre­gis­trând "doar" 20 ani. Din cauza lipsei documentelor de închidere, avem si un numar/procent (56 cazuri - 12,9%) ridicat de dosare unde nu se poate calcula durata de timp în care acestea au fost active.

Totalul anilor de urmarire mentionati în cele 434 dosare studiate (fara cele 56 cazuri cu durata nespecificata) este de 2 379 ani, ceea ce conduce la o medie de 6,29 ani/dosar (persoana urmarita sau cola­bo­rator). Majoritatea dosarelor studiate se încadreaza în aceasta durata, 62% continând 269 dosare.

Un timp redus de existenta a unui dosar, în conditiile în care exista si "plan de realizat" la recrutarea informatorilor si la des­chi­derea de DUI, ducea la un numar din ce în ce mai mare de per­soane urmarite, uneori fara un motiv întemeiat (ceea ce este sugerat si de MI 8 - "Nu se confirma suspiciunea" - cu un scor ridicat). Astfel planul devenea mai important decât necesitatea obiectiva a sigurantei nationale. "Rulajul" celor ce intrau în vizorul Securitatii era ridicat, acest lucru contribuind si el la cresterea tensiunii si te­merilor populatiei.

Anexa 1

 

MOTIVUL DESCHIDERII

Manifestarea nemultumirii fata de conducerea de partid si de stat:

a.  fata de politica interna si externa (agitatie contrare­volu­tio­nara);

b.  fata de conditiile economice, sociale, culturale, libertatea reli­gi­oasa si de exprimare;

c.  scrisori catre conducerea de partid si de stat, suspect de actiuni protestatare;

d.  elogierea Occidentului (a conditiilor si libertatilor de acolo);

e.  lucrari literare cu continut/caracter necorespunzator, preta­bile la interpretari;

f.   raspândirea înscrisurilor dusmanoase.

Activitati "ilegale":

a. religioase: cultul greco-catolic si alte culte interzise, "secte", misionarism;

b. diverse: arte martiale, yoga, meditatia transcendentala, an­tro­­po­sofie (Rudolf Steiner).

Relatii cu mass-media straine (Europa Libera, Vocea Americii, Deutsche Welle, reviste, cotidiane, televiziuni):

a. scrisori (catre.), comentarii, audierea, colportarea stirilor;

b.  vizitarea sediilor, acordarea de interviuri, publicarea de arti­cole;

c.  relatii cu persoane ce lucreaza în mass-media straine.

Apartenenta la/înfiintare de partide si organizatii ilegale/subversive:

a. partide - diferite de cele istorice;

b. grupuri de rezistenta armata - partizani;

c. sindicate - diferite de cele oficiale;

d. grupari ale diverselor etnii;

e. grupuri neoficiale cu preocupari literare etc.

(Fost) membru al unui partid istoric (PNŢ, PNL, PSD).

(Fost) membru al FDC, Legiunii, organizatii francmasone (din tara sau strainatate).

Relatii cu strainii si/sau organizatii straine:

a.  ambasade, biblioteci, legatii (scrisori, vizite);

b.  introducerea de literatura straina (literara, de specialitate);

c.  relatii cu rude din strainatate;

d.  relatii neoficiale cu cetateni straini: diplomati, reprezentanti economici, atasati culturali etc.

Supravegherea informativa a cadrelor militare:

a. a militarilor de cariera, a celor în termen, a TR-istilor;

b. supravegherea cadrelor militare active înainte de 1944 din Politie, Siguranta, Armata.

Supravegherea Informativa Generala:

a. a unor persoane, a obiectivelor strategice (pentru prevenirea unor contracte economice nefavorabile, divulgarea de informatii secrete, executie defectuoasa), a locuintelor;

b. cunoasterea "starii de spirit a populatiei".

 Supravegherea detinutilor politici, în detentie sau în libertate precum si a celor cu domiciliu obligatoriu.

 Disident/Relatii cu disidentii (din România sau strainatate):

a. cu rude disidente (în libertate sau arestate);

b. depunerea de cerere de plecare definitiva din tara;

c. opozitie manifesta (în tara sau în strainatate).

 Suspect de atentat la siguranta nationala:

a.  colaborationism, spionaj, tradare, sabotaj, terorism.

 Intentii de evaziune:

a. ramânere ilegala în strainatate, prelungirea ilegala a sederii în strainatate;

b. trecerea frauduloasa a frontierei, calauze.

 Omisiune de denunt.

 Apartenenta la o anumita categorie socio-economica:

a. chiaburi, burghezi, mosieri, avocati etc.;

b. descendentii fostilor legionari si ai membrilor partidelor istorice.

 Opozitie fata de colectivizare.

Fara documente de deschidere.

Motive multiple.

Anexa 2

 

MOTIVUL ÎNCHIDERII

Actiuni de prevenire:

a.  avertizare, atentionare, influentare pozitiva;

b. informarea organizatiilor PCR, a conducerii institutiilor, a Militiei;

c. destramarea grupului, compromitere, dezinformare;

d. declararea indezirabilitatii unor persoane.

Inutil muncii de Securitate:

a.  nu mai are posibilitati, posibilitati reduse;

b. necorespunzator, nesinceritate, manifestari delincvente.

Refuz de colaborare.

Deschiderea unei forme diferite de urmarire (superioara sau inferioara, lucrare preluata de alt departament, înca în atentie).

Stabilit în strainatate legal sau ilegal.

Motive juridice:

a.  Ordonanta a CFSN de încetare a urmaririi penale.

Motive biologice:

a.  vârsta înaintata, bolnav, decedat.

Nu se confirma suspiciunea:

a.  nu mai prezinta interes, material de mica importanta.

Este sau devine agent al Securitatii sau al Militiei, colaborare neoficiala cu Securitatea sau Militia.

 Motive politice:

a.  devine membru PCR/UTC, este ales într-o functie politica;

b. are rude din nomenclatura.

Arestat/condamnat sau internat într-un spital de psihiatrie.

(Auto)deconspirare.

Eliberat din detentie.

Schimbare loc de munca/domiciliu, trecut în rezerva, reîntors definitiv în tara.

Fara documente de închidere.

Motive multiple.

Anexa 3

 




Tip dosar

Dosar de Urmarire Informativa

Dosar de Retea (de colaborator)

Dosar Penal/Dosar Ancheta

Dosar de Obiectiv/Dosar de Problema

An deschidere

Frecventa

Procent

Nedeclarat

An deschidere
pe grupe

Frecventa

Procent

An deschidere
pe grupe

Procent

Nedeclarat

Nedeclarat

Motiv deschidere

Frecventa

Procent

Nespecificat



An deschidere pe intervale

Motiv deschidere

Total

Nespecificat

Total

Tip dosar

Frecventa

Procent

Procent



 

An deschi­dere pe intervale

Nede­clarat

Total

Tip dosar

Nedeclarat

Total

Timp mediu urmarire/colaborare

Frecventa

Procent

Nespecificat



Populatia a fost obtinuta prin esantionare aleatorie simpla.

Dosar de urmarire informativa (DUI) - colectie de documente rezultate în urma actiunii de urmarire informativa.

Dosar Personal/de Retea cuprinde documente reunite privitoare la o per­soana recrutata ca agent al Securitatii, printre care se pot regasi angajamentul per­soanei recrutate, notele de analiza ale ofiterului de legatura privitoare la acti­vi­tatea informatorului, note informative ale altor informatori date despre titularul dosarului (în acest fel, dosarul personal se constituie într-o forma de urmarire a informatorilor); dosarul personal era însotit de mapa anexa.

Procentele scrise cu italice reprezinta % din totalul dosarelor deschise cu acel motiv pe întreaga perioada studiata (1945-1989).

Dosar/fond penal/ancheta - segment din arhivele Securitatii format din do­sa­­rele penale, cele ale tribunalelor militare, ale penitenciarelor, coloniilor de munca.

Dosarul de obiectiv - forma de supraveghere generalizata a angajatilor din cadrul unor institutii, întreprinderi, unitati scolare etc., pe parcursul careia se strân­geau informatii personale despre fiecare angajat, se urmarea recrutarea de in­for­matori în cadrul institutiei si, în principal, se tinea o evidenta a persoanelor care aveau o atitudine potrivnica regimului; ca si în cazul dosarului de mediu, dosarul de obiectiv putea reprezenta baza deschiderii unor actiuni de urmarire individuala.

Dosarul de problema presupunea urmarirea informativa de catre Securitate, pe termen îndelungat, a membrilor partidelor politice traditionale, a fostilor deti­nuti politici, a membrilor unor grupari religioase, a francmasonilor sau, în fapt, a tuturor potentialilor adversari organizati ai regimului comunist.





Document Info


Accesari: 2224
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )