Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























TRANZITII ACTUALE

Stiinte politice


TRANZITII ACTUALE

Dacă tranzitiile istorice sunt asociate cu precădere conceptului de modernizare, tranzitiile

actuale se desfăsoară sub semnul democra-tizării



Este tle observat însă că, asa cum nu orice modernizare poate fi asimilată tranzitiei, în

acceptiunea pe care am dat-o acesteia din urmă, nici democratizarea nu se suprapune ftdel tranzitiei

(sau tranzitiilor) actuale. Pentru că, dacă schimbări1e peirecute în ultimele două decenji, care au

determinat bulversarea hărtii politice a lumii , au putut fi interpr 656e42g etate drept o "eră a democrati ei"

sau o "revolutie giobală", ori, într-o perspectivă teoretică mai largă, un "al treilea val" sau "f1ux" a1

procesului istoric de democratizare, acest gen de consideratii

unpune o analiză complementară a factorilor specifici ce

caracterizează aceste procese în anumite grupuri de tări.

8 Pentru o lratare mai detaliată a problemei, vezi si Ovidju Trăsnea,

Democratizare: , , nsolidare, în Societate si cul

tranzitie si co ,tură, nr.3(22)11994.

Conform evaluărilor făcute anual de organiza tia nord-americană Freedom House, dacă în

1973 doar 43 din natiunile lumii erau considerate democratii, douăzeci de ani mai târzju numărul

lor s-a ridjcat la 75.

Prima observatie care se impune priveste includerea nediferenti ată a procesului din tări le postcomuniste

europene în cel de-al "ireilea val". Or, în ciuda aproxîmativei lor coincidente tempo-rale,

trebuie subliniată specificitatea acestor procese. In celela1te tări, democratizarea sau, după caz,

redemocratizarea se produc în cadrul sistemului, întrucât regimurile autoritare (chiar cele

susceptibile de a fi asimilate totalitarismului, precum cele din Portugalia si Spania)

n-au afectat esenta sau coordonatele definitorii ale sistemului existent, limitându-se Ia sfera

politică. După cum schîmbările ra-dicale ale sistemului economic în China si Vietnam, de

exemplu, n-au afectat dictatura politică a partidului comunist.

În schimb, în tările post-comuniste, procesele au inevitabil un ca-racter complex si radic al,

vizând o restructurare profundă a întregu-lui sistem social: democratizarea apare, în acest

context, ca o conditie a transformării sistemice, de ansamblu.

Desi cele mai multe dintre analizele comparative ale proceselor de democratizare n-au acordat

suf1cientă atentie acestei specificităti unii autori afirmă totusi faptul că nu este vorba de procese

echiva- lente, ci de trăsături particulare, cel mult analoge cu cele ce au loc în tranzitia din tările noncomuniste

Mai mult chiar, în diferite tări foste comuniste există elemente ce particuiarizează

mersul democra-tizării si sirategiile utilizate.

Această distinctie este de o mare importantă: în lumina ei putem întelege si explica modalitătile

radical diferite în care se manifestă raportul continuitate-discontinuitate în procesele democratizării.

Este evident că discontinuitatea este elementul decisiv si defini toriu pen-tru tranzitiile din fostele

tări comuniste. Punându-si astfel problema, Weffort scrie: "Ipoteza mea generală în această privintă

este că, apreciind tranzitia ca un înireg, - adică un proces care afectează nu numai institutiile

politice, ci si structurile sociale si eco nomice -,tranzitiilor din Est le esie tipică o relativă ruptură

cu trecutul, în timp ce tranzitiile din America Latină au fost, de regulă, caracterizate de

continuitătile istorice"

10 Cf. Pietro Grilli di Cortona, From Cornmunism to Democracy, în

International Social Science Journal, nr.2, 1991, p.3lS-330.

Francisc C. Weffort, What Is a "New Democracy"?, in International Social

Science .Journal, nr.2, 1993, p251.

Din această perspectivă, sensul .,tares' sau "plin" a1 tranzitiei la democratie se poate aplica doar

tranzitiilor din fostele tări comuniste. Pentru că doar aici tranzitia poate fi tratată în cadrul mai larg

al transformării sistemice globale, al unui proces care se conjugă, intersectează si interconditionează

cu celelalte componente sistemice. De pi1dă, R. Dahrendorf nota că, schematic considerată,

constructia libertătii (în tările post-comuniste) implică cel putin irei niveluri: pro-cesul formal al

reformei constitutionale, reforma economică si constructia societătii civile recte crearea bazelor



sociale ale imple-mentării reale a constitutiei ss reformei economice 12.

Atrăgând atentia asupra caracterului inadecvat si înselător al încercărilor de a întelege si explica

tranzitiile din Estul European cu instrumentele teoretico- metodologice aie celui de "al treilea val",

Claus Offe pune accentul pe "natura unică si fără precedent" a pro-ceselor post-comuniste, care

instituie o mare sfidare la adresa teoriei constituite despre democratie. E1 accentuează amploarea si

dificultătile transformărilor în sistemul economic, utilizând metafora "efectul tunel", lansată de

Albert O. Hirschman, care a modelat pro-blema capacitătii de a astepta sau a economiei politice a

răbdă.rij . Aspectul care- i alimentează pesimismul în privinta reusitei este toc- mai

"simultaneitatea" celor trei procese (sau niveluri), care determină "rtscuri majore" pentru "tripla

tranzitie".

Sigur, riscurile tranzitiei nu pot fi ignorate, decât împotriva evidentei din practica social-politică

si economică a fostelor tări comuniste. Dar exagerarea lor si, mai a1es, ignorarea căilor posibile de

a le stăpâni nu fac decât să treacă aceste riscuri din potentialitate în actualitate. Iar motivul major al

acestei treceri - acolo si cât s-a petrecut - îl constituie neîntelegerile privind sensul procesului.

Sau cele legate de definirea tintei. Pentru că, poate cea mai f1agrantă neîntelegere tîne de

identificarea neconditionată a democratiei cu excelenta libertătii si chiar a prosperitătii. Iar dacă nu

s-a întâmplat asa în nici una din fostele tări comuniste - capitalul popular de sperantă, investit

masiv în "Reformă", s-a diminuat treptat, privând

12 RalfDahrendorf, Reflections on the Revolution in Europe, Random House,

New York, 1990, p.

13 Claus Offe, Vers le capitalisme par construction dsmocratique?, in Revue

Fransaise de Science Politique, nr.6, p.

demersurile tranzitiei de sprijinul efectiv a1 maselor. Asa se face că multe măsuri considerate

obligatorii pentru trecerea de la totalitaris-mul comunist la democratie - libera1izarea preturilor,

de exemplu -au întrunit doar adeziuni declarative, anulate în fapt de ava1ansa cererilor de

protectie socială, greu dacă nu imposibil de acoperit.

Rezultatele începutului de tranzitie din tările post-comuniste, cel putin pentru moment

neconvenabile pentru cei mai multi, au făcut posibilă convietuirea unor sloganuri precum "ultima

solutie, înc-o revolutie!" cu votul "de stânga" a1 unor populatii care se pretind "de dreapta", a

Iiberalismului unor strategii economice cu conservatoris-mul tacticilor domeniului, a unor masive

aspiratii de integrare euro-peană cu exacerbarea nationali smelor, a exiremismelor de dreapta cu

nostalgiile după vechile regîmuri comuniste.

Abundenta paradoxurilor în realitatea politică ss social-econo- mică a fostelor tări comuniste

angajate în procesul democratizării stă mărturie dificultătii tranzitiei. Si chiar dacă "democratizarea

în tările din aceste zone ale lumii poate îmbrătisa unele căi comune, care tin de eforturi politice

constiente: transformarea structurilor sociale care afectează distributia resurselor economice si

întelectu ale ale puterii; stabilirea institutiilor politice care fac posibi1ă împărtirea în mod

democratic a puterii între grupurile competitive; elaborarea de strate- gii eficiente de acti une

politică pentru a surmonta diferitele obstacole în calea democratizării" 14, numai luarea în ca1cul a

circumstantelor nationale, a conditiilor istorice specifice si a vointei propriului popor poate asigura

tranzitiei, într-o tară sau alta, premisele succesului.

Tocmai de aceea, defînirea cât mai exactă a tranzitiilor actuale si, pe această bază, construirea

strategiilor de consumare beneftcă a lranzitiei în tărtle post-comuniste rămân, în continuare, sarcina

prioritară, de supravietuire chiar, a tărilor respective; iar bruioanele de strate-gii ale reformei,

experimentate de tara noasiră, precum si de celelalte tă.ri foste comuniste, pot da socoteaiă atât de

neîmpliniri, cât si de reustte - ambele, partiale - ale demersurilor actuale ale democratizării.





Document Info


Accesari: 1357
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )