Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Vot uninominal

Stiinte politice




Vot uninominal

Votul uninominal este un tip de scrutin mentionat īn legislatia sistemelor electorale, practicat īn SUA si Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezinta modul de alegere direct al unor candidati individuali, opus sistemului de alegere pe liste īntocmite de catre partidele din viata politica a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazeaza pe o procedura majoritara (votul pe liste fiind un sistem proportional) si este īntālnit si sub formula "Cāstigatorul ia totul". Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul ca permite aparitia unor guverne stabile ca urmare a majoritati stabilite prin vot, dar si faptul ca are drept consecinta nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) īnvins.



Vot uninominal majoritar relativ - 1 tur de scrutin

Vot uninominal majoritar absolut - 2 tururi de scrutin daca īn primul tur de scrutin nu sunt obtinute 51% din voturi de catre un candidat

Scrutinul uninominal īnseamna ca īntr-o circumscriptie electorala se alege un singur mandat, iar alegatorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat īntr-un singur tur (denumirea stiintifica este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal īntr-un singur tur, situatie īn care candidatul care obtine cele mai multe voturi, indiferent de numarul acestora, este declarat cāstigator) sau īn doua tururi (caz īn care este necesara obtinerea majoritatii absolute a voturilor exprimate; daca o asemenea majoritate nu este īntrunita, se organizeaza un al doilea tur īn care majoritatea simpla este suficienta). O alternativa a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. Īn circumscriptii electorale cu numai un loc, votantii trebuie sa puna pe buletinul de vot toti candidatii īn ordinea descrescatoare a preferintei. Cel care īntruneste majoritatea absoluta ca prima preferinta este ales cāstigator. Daca niciunul nu obtine o astfel de majoritate, ultimul de pe lista este eliminat, iar voturile sale se īmpart celorlalti candidati urmānd preferinta a doua. Procedura se repeta pāna cānd unul dintre candidati reuseste sa obtina majoritatea absoluta īn calitate de prima preferinta.

Pe scurt, este mecanism de votare directa a unor candidati individuali si nu desemnarea īn totalitate a unei liste fixe īntocmita, pe baza unor criterii netransparente, de catre un partid. Ofera o personalizare mai mare a votului, astfel īncāt alegatorii pot sa opteze īntre candidaturi nominale si nu īntre liste, la īntocmirea carora nu au avut niciun cuvānt de spus si īn care apar multe persoane necunoscute si fara valoare, din punctul lor de vedere.

Cuprins [ascunde]

1 Dezavantaje

2 Avantaje

3 Bibliografie

4 Legaturi externe

Dezavantaje

Sistemul de vot uninominal nu garanteaza ca votul popular este bine reprezentat īn rezultat. Un exemplu recent īl constituie alegerile generale din Anglia, unde Laburistii au cāstigat majoritatea īn Parlament cu 35.3% din voturi.

Exista īnsa si exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, īn provincia Manitoba. Aceasta provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost dupa cum urmeaza: Partidul Conservator, cu 42 % din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; īn schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicatia acestui rezultat este ca, cu 3 exceptii, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist si cel Muncitoresc au avut candidati unici.

Īn cazul Romāniei, exista īnca un pericol: s-ar putea ca politicieni compromisi, pentru care niciun partid nu si-ar asuma raspunderea sa ajunga parlamentari prin pomeni electorale. Un "precedent" īl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la PNA, dar a cāstigat Primaria Sectorului 5 al Bucurestiului ca independent si a fost reprimit īn PSD.

[modifica] Avantaje

Punctul de vedere neutru al acestui articol este disputat.

Va rugam vedeti parerile exprimate īn pagina de discutii.

Exista si avantaje, politicienii corupti sau compromisi nu se mai pot strecura in parlament sub acoperirea listelor de partid. Votul direct pentru un cadidat sau altul exprima mai exact optiunea electoratului. De asemenea, generarea unei majoritati parlamentare are ca efect o mai mare stabilitate politica.

Avantajele votului uninominal

Articol de: Redactie (Lun 19-11-2007 - 19:37).

. Votul pentru deputati si senatori va fi organizat la fel ca alegerile pentru primari: o circumscriptie - un ales.



. Alegerea in circumscriptii uninominale creeaza conditiile pentru responsabilizarea clasei politice. Cetatenii vor sti pe cine au trimis in Parlament si vor putea judeca in ce fel au fost reprezentati, in urmatoarele alegeri confirmand sau infirmand alegerea facuta.

. Sistemul va elimina cumpararea locurilor, care e posibila in sistemul de vot pe liste - competitia este deschisa, cel mai bun castiga.

. Stimuleaza dezbaterea pe programe si viziuni politice in campania pentru primul tur.

. Stimuleaza cresterea performantei individuale a candidatilor. Acestia depind de competenta, onestitatea si capacitatea de comunicare proprii.

. Obliga partidele sa isi dezvolte o politica reala de resurse umane, bazata pe capitalul uman al circumscriptiei, nu pe importuri, migrari sau transferuri. Sistemul impune fiecarui partid astfel si discernamant si o abordare proactiva in recunoasterea si preluarea celor mai performanti lideri de la nivelul circumscriptiei.

. Sistemul va duce la clarificarea relatiilor dintre partide. Partidele se pot alia in turul al doilea, cand are loc intrecerea decisiva, pentru a il sustine pe un candidat mai bine plasat. Aceste intelegeri sunt transparente (trebuie sa fie publice pentru a putea directiona voturile catre cineva) si ele anticipeaza coalitiile de guvernare, respectiv din opozitie.

. Sistemul sta la baza guvernarilor stabile, care nu sunt supuse intelegerilor personale dintre lideri, ci au ca baza votul alegatorilor. Prin acesta se intelege un mod de alegere directa a unor candidati individuali si nu desemnarea in bloc a unei liste blocate intocmita, pe baza unor criterii mai mult sau mai putin transparente, de catre partid.

Se doreste o personalizare mai mare a votului, astfel incat alegatorii sa opteze intre candidaturi nominale si nu intre liste, la intocmirea carora nu au avut nici un cuvant de spus si in care se strecoara multe persoane necunoscute sau chiar neapreciate. "Votul uninominal" nu este decat o expresie generala si simplificatoare pentru ceea ce in teoria politica poarta numele de sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal.Sistemul electoral majoritar este cel mai vechi mod de delegare a reprezentantilor.

El functioneaza pe baza urmatorul principiu: intr-o circumscriptie, candidatul care obtine majoritatea voturilor este declarat ales. Acest tip de scrutin, prin bipartidismul pe care-l favorizeaza, asigura o buna stabilitate politica, in sensul ca partidul aflat la putere are asigurata o majoritate parlamentara absoluta, fapt ce ii permite exercitarea unei guvernari fara sincope (cel putin in teorie). In functie de numarul de mandate puse in joc in fiecare circumscriptie, scrutinul majoritar poate fi: uninominal sau plurinominal. Ce este votul unin

In contextul inceperii dezbaterilor privind Codul electoral si oportunitatea sau necesitatea modificarii sistemului electoral practicat, propunem o analiza a tipului de scrutin acceptat aproape in unanimitate de catre opinia publica si numit generic "vot uninominal". De asemenea, in viitor ne vom concentra si asupra unor aspecte teoretice ale sistemului de reprezentare proportionala folosit pana acum in Romania.

Atunci cand se vorbeste despre modificarea sistemului electoral practicat in Romania, solutia cvasi-unanim acceptata, atat de catre opinia publica, cat si la nivelul partidelor politice este aceea a "votului uninominal". Prin acesta se intelege un mod de alegere directa a unor candidati individuali si nu desemnarea in bloc a unei liste blocate intocmita, pe baza unor criterii mai mult sau mai putin transparente, de catre partid. Se doreste o personalizare mai mare a votului, astfel incat alegatorii sa opteze intre candidaturi nominale si nu intre liste, la intocmirea carora nu au avut nici un cuvant de spus si in care se strecoara multe persoane necunoscute sau chiar neapreciate.

In societatea romaneasca "votul uninominal" este apreciat in primul rand pentru legatura mult mai directa pe care o stabileste intre alegator si ales, introducerea sa fiind privita ca un panaceu universal la criza de reprezentativitate sociala a clasei politice. Se crede si se spera ca alegerea individuala a parlamentarilor va genera o crestere a responsabilitatii alesilor fata de electorat, ii va face mult mai vizibili si mai implicati in rezolvarea problemelor diferitelor grupuri sociale. De asemenea, se considera ca "votul uninominal" va permite o cuantificare mult mai exacta a performantelor si a indeplinirii promisiunilor electorale astfel incat, controlul public si sanctionarea reprezentantilor vor fi directe si mult mai usor de realizat. Riscul de a nu fi reales devine astfel sensibil mai mare decat cel de a nu fi reintrodus pe lista electorala a partidului. Se creeaza impresia ca un parlament ales printr-o astfel de procedura va fi mai degraba unul "apolitic", in care deputatii si senatorii vor fi total independenti si feriti de orice presiune politica. Brusc, acestia vor fi preocupati doar de satisfacerea intereselor celor ce i-au votat, neglijandu-se astfel, in mod nerealist, rolul partidelor politice.



Desi adeziunea pentru "votul uninominal" este, asa cum mentionam anterior, foarte mare, in spatiul public romanesc lipsesc aproape cu desavarsire discutiile si dezbaterile despre ceea ce inseamna de fapt acest tip de vot, despre ceea ce presupune el si despre efectele si consecintele sale. De fapt "votul uninominal" nu este decat o expresie generala si simplificatoare pentru ceea ce in teoria politica poarta numele de sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal. Disputa dintre majoritaristi si proportionalisti este una indelungata si bine cunoscuta. Ea se intemeiaza pe finalitatea diferita a celor doua sisteme electorale, aceasta fiind reductibila practic, la doua valori: eficienta vs. justete. Cu toate acestea, nici modul de scrutin majoritar, nici cel proportional nu sunt perfecte: ambele au atat calitati, cat si defecte; pot sustine efecte pozitive, constructive si benefice pentru viata politica si sociala, dar in acelasi timp pot genera si efecte perverse.

Sistemul electoral majoritar este cel mai vechi mod de delegare a reprezentantilor. El functioneaza pe baza urmatorul principiu: intr-o circumscriptie, candidatul care obtine majoritatea voturilor este declarat ales. Acest tip de scrutin, prin bipartidismul pe care-l favorizeaza, asigura o buna stabilitate politica, in sensul ca partidul aflat la putere are asigurata o majoritate parlamentara absoluta, fapt ce ii permite exercitarea unei guvernari fara sincope (cel putin in teorie). In functie de numarul de mandate puse in joc in fiecare circumscriptie, scrutinul majoritar poate fi: uninominal sau plurinominal. Scrutinul uninominal presupune faptul ca in fiecare circumscriptie se disputa un singur mandat, iar alegatorul poate acorda un singur vot. Avand in vedere tipul de majoritate necesara castigarii mandatului, acest tip de scrutin poate fi organizat intr-un singur tur (denumirea stiintifica este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal intr-un singur tur, situatie in care candidatul care obtine cele mai multe voturi, indiferent de numarul acestora, este declarat castigator) sau in doua tururi (caz in care este necesara obtinerea majoritatii absolute a voturilor exprimate; daca o asemenea majoritate nu este intrunita, se organizeaza un al doilea tur in care majoritatea simpla este suficienta). O varianta a scrutinului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. In circumscriptii cu un singur loc, alegatorii trebuie sa ierarhizeze pe buletinul de vot toti candidatii in ordinea descrescatoare a preferintei. Cel care intruneste majoritatea absoluta ca prima preferinta este declarat castigator. Daca nici un candidat nu obtine o astfel de majoritate, ultimul de pe lista este eliminat, iar voturile sale se impart celorlalti candidati urmand preferinta a doua. Procedura poate continua pana cand unul dintre candidati reuseste sa obtina majoritatea absoluta in calitate de prima preferinta. Scrutinul plurinominal se defineste si se deosebeste de cel anterior prin faptul ca, pentru fiecare circumscriptie, exista mai multe mandate de distribuit si fiecare elector are atatea voturi cate mandate sunt puse in joc, dar nu poate acorda mai multe voturi aceluiasi candidat. Si acest tip de scrutin se poate organiza intr-un singur tur, in doua tururi sau sub forma votului alternativ.

Pe langa stabilitatea guvernamentala si legatura pe care o stabileste intre electorat si reprezentantii sai, sistemul electoral majoritar genereaza si o serie de efecte ale transformarii voturilor in locuri ce pot fi mai putin dorite:



este favorabil partidelor mari, generand o puternica amplificare a numarului de mandate pentru formatiunea care domina confruntarea electorala. Altfel spus, acest tip de scrutin poate transforma o majoritate relativa de voturi intr-o majoritate absoluta de locuri (40% din voturile exprimate in favoarea unui partid - a candidatilor sai -, pe plan national, pot sa aduca acestuia 60% din mandatele parlamentare). Aceasta amplificare este cu atat mai mare cu cat numarul de mandate puse in joc intr-o circumscriptie creste sau cu cat numarul de circumscriptii scade. Pe cale de consecinta, celelalte formatiuni, situate, din punct de vedere al numarului de voturi obtinut la nivel national, pe locurile inferioare (doi, trei s.am.d.) sunt puternic subreprezentate.

Reprezentarea fiecarui partid este dependenta de repartitia geografica a voturilor sale. Astfel, o formatiune minoritara la nivel national poate obtine o buna reprezentare daca voturile sale sunt suficient de concentrate din punct de vedere geografic astfel incat sa-i permita castigarea confruntarii electorale in cateva circumscriptii. Obtinerea mandatului (sau a cat mai multor mandate) pus(e) in joc in cateva circumscriptii, pe fondul unui procent de voturi scazut la nivelul intregii tari, poate aduce un numar de parlamentari mai mare decat cel al unei formatiuni care a inregistrat o sustinere electorala mai consistenta la nivel national, dar a castigat in mai putine circumscriptii. Se pot obtine victorii in 5 circumscriptii uninominale, adica 5 mandate, iar la nivel national procentul de voturi insumat pe toate circumscriptiile sa fie 10%, comparativ cu un alt partid care poate inregistra un procent de voturi insumate la nivelul intregii tari de 20%, dar cu victorii in doar 3 circumscriptii, adica 3 mandate. Aceeasi logica de functionare face posibil si urmatorul paradox, al inversarii rezultatelor: partidul invingator in voturi poate pierde victoria in locuri. O formatiune poate obtine majoritatea parlamentara castigand la limita in mai multe circumscriptii decat adversarii sai, dar avand la nivel national un numar de voturi mai mic decat principalul partid aflat in opozitie. Ba mai mult, un actor politic poate ajunge la o majoritate parlamentara covarsitoare in situatia extrema a unor victorii la limita in cvasi-totalitatea circumscriptiilor, partidul de pe locul secund riscand sa nu fie reprezentat, desi el a fost votat, sa spunem, de 49% din electorat.

Rezultatele alegerilor pot fi serios influentate si afectate de modul in care se stabilesc si se traseaza circumscriptiile electorale. Pe baza unei cunoasteri foarte exacte a rezultatelor alegerilor anterioare si in contextul unei volatilitati electorale scazute, decupajul electoral se poate realiza astfel incat majoritatea circumscriptiilor sa fie dominate de sustinatorii unei anumite formatiuni. Egalitatea alegatorilor presupune ca toate circumscriptiile sa fie echilibrate din punct de vedere demografic, iar numarul de parlamentari ce urmeaza a fi alesi in fiecare dintre acestea sa fie egal.

(Pentru o prezentare completa a diferitelor sisteme electorale si moduri de scrutin, precum si a efectelor acestora, vezi Pierre MARTIN Sistemele electorale si modurile de scrutin, trad. de Marta Nora Singer, Ed. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1999)

Avand in vedere toate acestea, este greu de presupus ca opinia publica romaneasca va accepta o explicatie conform careia desi partidul X a obtinut 20% din voturi la nivel national, totusi nu a reusit sa patrunda in parlament deoarece nu a castigat confruntarea electorala in nici una dintre circumscriptii. Inainte de a se lua o decizie in privinta modificarii sistemului electoral practicat este bine sa se cunoasca nu doar avantajele ci si dezavantajele "votului uninominal". Intr-adevar, acesta stabileste o legatura mult mai directa intre guvernanti si guvernati, asigura o majoritate parlamentara stabila (desi majoritatea electorala pe care acesta se sprijina este una simpla), ceea ce permite unui guvern monocolor sa-si puna in practica proiectele. Stabilitatea guvernamentala este pusa in pericol doar de derapaje majore si de disfunctionalitati interne flagrante (ale partidului aflat la putere). Pe de alta parte insa, tipul de scrutin uninominal genereaza o mare disproportie intre votul popular si votul politic, fiind "acuzat" in primul rand pentru lipsa sa de echitate si justete. Sistemul electoral majoritar este specific mai ales sistemelor politice concurentiale, antagoniste, bazate pe confruntare si excludere, caracteristici pe care le si stimuleaza.










Document Info


Accesari: 3508
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )