Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























INDICATORI STATISTICI PENTRU TRANSPORTUL RUTIER

tehnica mecanica




INDICATORI STATISTICI
PENTRU TRANSPORTUL RUTIER



INDICATORUL




Lungimea drumurilor publice (km) din care:




-autostrazi




-drumuri europene




Lungimea drumurilor modernizate (km)




Lungimea drumurilor cu imbracaminti rutiere usoare(km)




Lungimea drumurilor pietruite (km)




Lungimea drumurilor de pamant (km)




Motorete inmatriculate in circulatie (buc)




Motociclete inmatriculate in circulatie (buc)




Autobuze inmatriculate in circulatie (buc)




Microbuze inmatriculate in circulatie (buc)




Autoturisme inmatriculate in circulatie (buc)




Autovehicule pentru transportul marfurilor inmatriculate in circulatie (buc)




Autovehicule pentru scopuri speciale inmatriculate in circulatie (buc)




Tractoare agricole inmatriculate in circulatie (buc)




Remorci si semiremorci inmatriculate in circulatie (buc)




Autorulote inmatriculate in circulatie (buc)




Autovehicule mixte




Accidente de circulatie rutiera (nr)




Numarul persoanelor accidentate (persoane) din care:




-morti




-raniti






Marfuri transportate (mii tone) din care:




-national




-international




-tranzit




Parcursul marfurilor (mii tone-km) din care:




-national




-international




-tranzit




Pasageri transportati (mii pasageri) din care:




-national




-international




Parcursul pasagerilor (mii pasageri-km) din care:




-national




-international




Distanta medie de transport a pasagerilor (km)




Sursa datelor - Institutul National de Statistica








Structura retelei publice de infrastructuri de transport

Reteaua publica de infrastructuri din Romania cuprinde:

  • reteaua feroviara publica acopera, practic, intreg teritoriul tarii, cu o densitate a liniilor de exploatare de 46,1 km/1000 kmp, asigurand legatura cu toate retelele feroviare ale tarilor vecine; lungimea retelei este de 10.981 km din care 2.965 km (27,0 %) linie dubla, 3.942 km (35,9 %) linie electrificata; reteaua este deservita in teritoriu de 1.051 statii si halte feroviare, 50 depouri si remize de locomotive, 120 revizii de vagoane si ateliere de zona si 106 sectii de intretinere a liniilor, lucrarilor de arta si instalatiilor de centralizare si telecomunicatii. In prezent, intreaga retea feroviara este in curs de reabilitare si modernizare pentru a permite trenurilor de calatori sa circule cu viteza de 160 km/h. Pe termen lung, se vor realiza viteze maxime de 200 km/h pentru trenurile de calatori si 120 km/h pentru trenurile de marfa.
  • reteaua rutiera publica asigura accesul motorizat in majoritatea localitatilor tarii, densitatea retelei fiind de 0,64 km/kmp; lungimea retelei este de 73.435 km (exclusiv stradala) din care 14.685 km1) (20 %) drumuri nationale (4.672 km drumuri europene din 616h73g care 113 km autostrazi) si 58.7502) km drumuri judetene si comunale. Din punct de vedere al gradului de modernizare reteaua rutiera publica detine 24,6 % (18.084 km) drumuri modernizate, 28,4 % (20.836 km) drumuri cu imbracaminti usoare rutiere si 47 % (34.515 km) drumuri pietruite si de pamant. Drumurile nationale constituie reteaua majoritara a tarii, pe ele desfasurandu-se cca. 70 % din traficul rutier. Din reteaua de drumuri nationale 91 % au imbracaminti moderne, 8 % imbracaminti asfaltice usoare si 1 % sunt pietruite. In anul 1991 a fost lansat un program de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale in 15 etape. Programul vizeaza aducerea drumurilor nationale la parametrii prevazuti in AGR - Acordul european privind principalele artere internationale de trafic rutier. In prezent se depun eforturi in scopul asigurarii intretinerii drumurilor.

Pentru a face fata traficului in general si pentru a preveni accesul traficului greu in localitati, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a prevazut un program de constructie a unor variante de ocolire a oraselor Craiova, Timisoara, Pitesti si Sibiu.
Ca urmare a finalizarii unor proiecte de reabilitare si efectuarii lucrarilor de reparatii capitale la drumurile nationale s-au imbunatatit parametrii tehnici ai drumurilor respective, reducandu-se lungimea drumurilor cu durata de exploatare expirata si obtinandu-se o crestere a capacitatii de circulatie si a sigurantei traversarii liniilor de cale ferata prin construirea de pasaje denivelate.
Drumurile judetene au o lungime de 28.128 km, din care 3.770 km modernizate, 15.276 km cu imbracaminti asfaltice usoare, 7.585 km pietruite si 1.497 km de pamant.
Drumurile comunale au o lungime de 30.622 km, din care 938 km modernizate, 4.440 km cu imbracaminti rutiere usoare, 18.022 km pietruite si 7.222 km de pamant. In cadrul programului de pietruire a drumurilor comunale, in ultima perioada s-au pietruit cca. 1.480 km.

  • reteaua de cai navigabile se situeaza in intregime in partea de sud si sud-est a Romaniei cu o densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea retelei este de 1.779 km din care 1.075 km Dunarea navigabila internationala, 524 km bratele navigabile ale Dunarii si 91 km cai navigabile artificiale (canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Navodari); in reteaua de cai navigabile interioare si Marea Neagra sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluvio- maritime si 26 porturi fluviale.

Porturile romanesti dispun de cca. 49.000 m constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de 50 ani, care necesita urgente lucrari de reconstructie.

  • reteaua aeriana este constituita din spatiul aerian al Romaniei in care se definesc rute aeriene functie de fluxurile de trafic coordonate la nivel european de catre EUROCONTROL.

Spatiul aerian al Romaniei, respectiv caile aeriene, sunt folosite atat pentru survol in conditiile asigurarii serviciului de control si dirijare a traficului aerian cat si pentru decolarea si aterizarea pe aeroporturile romanesti, acestea fiind astfel conectate cu aeroporturile din intreaga lume.
Sistemul de aeroporturi din Romania este format din 17 aeroporturi, din care 4 sunt deschise traficului intern si international de calatori si marfuri si 13 sunt cu specific deosebit, de interes local. Aeroportul International Bucuresti-Otopeni este aeroportul principal al Romaniei prin care se desfasoara 75 % din traficul international de calatori si marfa al tarii noastre.
Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si reamenajate/reechipate gradual in perioada 1962-1980, fiind in mare masura necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave.
In ultima perioada, atat in sectorul aeroportuar cat si in cel de dirijare a traficului aerian (inclusiv de informare aeronautica si meteorologica) s-a realizat un numar important de lucrari de reparatii capitale (piste si echipamente de balizaj), modernizari servicii trafic (centre de control aerian in Arad, Bucuresti, Constanta) si s-a achizitionat o serie de mijloace si echipamente pentru intretinerea pistei si servicii conexe.




Integrarea in retelele europene de transport

Integrarea infrastructurii romanesti in retelele europene de transport are in vedere promovarea interconectarii si interoperativitatii retelelor existente prin concentrarea atentiei asupra unor "artere de infrastructuri specifice" localizate pe traseul celor 10 coridoare paneuropene de transport care strabat zone geografice ale mai multor tari si leaga principalele centre economice si sociale ale acestora.
Constructia si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele paneuropene de transport contribuie la integrarea graduala a tarii noastre in familia tarilor continentului european si punerea in valoare a resurselor economice si turistice de care dispunem, retelele de infrastructuri devenind astfel adevarate artere hranitoare ale pietei europene.
Totodata, prin dezvoltarea retelei pan-europene de infrastructuri de transport se creaza premisele unor noi oportunitati pentru populatie, agentii economici si colectivitatile regionale si locale si se realizeaza legaturi eficiente intre centre si regiunile periferice.
Instrumentele care au stat la baza definirii coridoarelor paneuropene de transport care includ si Romania sunt acordurile europene dezvoltate in cadrul CEE-ONU (AGR, AGC, AGTC, TER si TEM3) rezultate din cele trei conferinte Paneuropene ale Transporturilor de la Praga (1991), Creta (1994) si Helsinki (1997) si Decizia Parlamentului European si a Consiliului nr. 1692/96/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport, amendata prin Decizia Parlamentului European si a Consiliului nr. 1346/2001/EC din 22 mail 2001.
Cele 9 coridoare3 pan-europene de transport au fost stabilite la Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Creta (martie 1994). La cea de-a treia Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Helsinki, s-a convenit asupra ajustarii coridoarelor paneuropene de transport prin adaugarea unui nou coridor la cele 9 deja definite. La aceasta conferinta au fost definite si 4 Zone Pan-Europene de Transport. Astfel, Europa este traversata de 10 Coridoare Pan-Europene de Transport si are definite 4 Zone Pan-Europene de Transport.
Acestea sunt:
I. "Via Baltica") Helsinki-Tallinn-Riga-Kaunas-Varsovia si Riga-Kaliningrad-Gdansk
II. Berlin-Varsovia-Minsk-Moscova-Nizhnij Novgorod
III. Berlin/Dresda-Wroclaw-Lviv-Kiev
IV.Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Constanta-Istanbul-Salonic
V.Venetia-Trieste/Koper-Ljubljana-Budapesta-Uzgorod-Lviv
-ramura A: Bratislava-Zilina-Kosice-Uzgorod
-ramura B: Rijeka-Zagreb-Budapesta
-ramura C: Ploce-Sarajevo-Osijek-Budapesta
VI. Gdansk-Grudziadz/Varsovia-Katowice-Zilina
-ramura A: Katowice-Ostrava-Coridor IV
VII. Dunarea: Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-Marea Neagra
VIII. Durres-Tirana-Skopje-Sofia-Varna
IX. Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chisinau-Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis
-ramura A:Odessa-Ljubasevka
-ramura B:Kiev-Minsk-Vilnius-Kaunas-Klaipeda/Kaliningrad
X. Salzburg-Ljubljana-Zagreb-Belgrad-Nis-Skopje-Veles-Salonic
-ramura A: Graz-Maribor-Zagreb
-ramura B: Budapesta-Novi Sad-Belgrad
-ramura C: Nis-Sofia-coridor IV spre Istanbul
-ramura D: Veles-Bitola-Florina-Via Egnatia

Zonele Pan-Europene de Transport sunt:

  • Zona Pan-Europeana de Transport a Marii Negre;
  • Zona Pan-Europeana de Transport Arctic-Barents;
  • Zona Pan-Europeana de Transport Marea Mediterana;
  • Zona Pan-Europeana de Transport Marea Ionica-Adriatica.

Romania este traversata de coridoarele IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanta-Istanbul-Salonic, VII (Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-Marea Neagra) si IX (Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chisinau-Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis).

Plecand de la definirea Coridoarelor Pan-Europene de Transport a fost definita Reteaua Pan-Europeana de Transport de pe teritoriul tarilor asociate in cadrul proiectului TINA (Evaluarea Necesitatilor de Infrastructura de Transport). Prin aceasta retea se va asigura interconectarea si interoperabilitatea intre reteaua de transport (rutiera, feroviara, cai navigabile interioare) la nivel national si cea europeana.
Prin Planul de amenajare a teritoriului national aprobat prin Legea nr. 71/1996 au fost definite directiile de dezvoltare ale retelelor nationale de infrastructuri, traseele si etapele de constructie a infrastructurilor de transport urmand sa se stabileasca pe baza studiilor de fezabilitate si a prioritatilor definite in strategiile sectoriale.
In prezent este in curs de promovare un proiect de lege care preia integral prevederile Deciziei Parlamentului European si a Consiliului nr. 1692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport.
Prin aceasta lege se defineste reteaua paneuropeana de transport pe teritoriul Romaniei si dezvoltarea acesteia pana in anul 2015.


Retele europene de transport

  • Drumuri europene
  • Coridoare pan europene
  • TER, TEM
  • TINA
  • TEN

Proiecte de reabilitare a infrastructurilor de transport in curs de derulare


Programele de modernizare in curs de derulare constau in proiecte care vizeaza cu prioritate reabilitarea/modernizarea sectiunilor de infrastructuri situate pe coridoarele paneuropene de transport IV, VII si IX.
In pregatirea si realizarea proiectelor, un sprijin substantial a fost acordat de organizatiile si organismele financiare internationale, atat prin sustinerea specialistilor romani in insusirea si aplicarea procedurilor instituite de aceste organizatii in domeniul specific sectorului de transporturi, cat si prin promovarea si finantarea proiectelor propuse.
Guvernul Romaniei a asigurat componenta bugetara iar principalii finantatori externi ai proiectelor au fost: Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Banca Europeana de Investitii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JBIC), Comisia Europeana prin Programul PHARE si Facilitatea ISPA.
Pe sectoare, principalele Proiecte de reabilitare/modernizare a infrastructurilor aflate in curs de derulare sunt:

  • rutier

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a II-a, inceput in anul 1996 si aflat in curs de finalizare, vizeaza reabilitarea unor tronsoane de drumuri nationale de interes european si anume: DN 6 - Bucuresti - Alexandria; DN 2 Urziceni - Buzau - Ramnicu Sarat; DN 65 - Craiova - Slatina - Pitesti; DN 1 - Campina - Comarnic; DN 13 - Brasov - Sighisoara - Targu Mures; DN 15 - Turda - Cuci - Targu Mures; DN1F - Cluj - Zalau; DN 19 A - Zalau - Salaj - Satu Mare.
Acest proiect este finantat din imprumuturi de la BIRD, BERD, BEI si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a III-a, demarat in anul 1998 si aflat in curs de derulare, vizeaza reabilitarea urmatoarelor sectiuni de drumuri: DN 1 - Cluj - Huedin; DN 2 - Rm. Sarat - Marasesti - Sabaoani; DN 24 - Tisita -Galati; Iasi - Sculeni; DN 28 - Sabaoani - Tg. Frumos - Podul Iloaiei - Iasi; DN1 Vestem - Miercurea Sibiului.
Acest proiect este finantat din imprumut de la BEI, Comisia Europeana prin Programul PHARE si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a IV-a, aflat in derulare, vizeaza reabilitarea urmatoarelor sectiuni de drumuri: E 576 Cluj Napoca - Dej - Bistrita - Suceava; E 79 Petrosani - Simeria; E 70 Lugoj - Caransebes - Turnu Severin - Craiova.
Acest proiect este finantat de catre BEI, Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale DN6 Lugoj - Timisoara si constructie by-pass-uri Timisoara si Craiovaconsta in constructia rutei ocolitoare a orasului Timisoara, imbunatatirea DN 6 Timisoara-Lugoj, constructia rutei ocolitoare a orasului Craiova si servicii de consultanta.
Proiectul este finantat de catre JBIC si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de largire la 4 benzi a drumului national DN5 Bucuresti - Giurgiu,aflat in curs de derulare, este finantat prin Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de constructie a autostrazii Bucuresti - Constanta (tronsonul Bucuresti-Cernavoda), aflat in curs de derulare, cuprinde: finalizarea/construirea sectiunilor Bucuresti-Fundulea, Fundulea-Lehliu, Lehliu-Drajna, Drajna-Fetesti si reabilitarea sectiunii existente Fetesti-Cernavoda.
Proiectul este finantat de catre BEI, Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

  • feroviar

- Proiectul de reabilitare si restructurare a CFR,lansat in anul 1997 si aflat in curs de derulare, vizeaza achizitia de masini si instalatii de intretinere cale, achizitia de material de cale (sina prinderi, etc.), reabilitarea vagoanelor calatori si marfa, reabilitarea materialului de tractiune, modernizarea sistem de telecomunicatii si dezvoltarea sistemului informatic IRIS, modernizarea tipografie Filaret, asistenta tehnica pentru restructurare.
Proiectul este cofinantat de catre BIRD, BERD, Guvernul Romaniei si Comisia Europeana prin Programul PHARE.

- Proiectul de reabilitare a liniei de cale ferata Bucuresti - Brasov, lansat in 1999 si aflat in curs de derulare, vizeaza lucrari de terasamente (largirea platformelor, corectarea pungilor de balast, rectificarea nivelelor si corectarea curbelor), lucrari de protectie a raurilor (ziduri de intarire, gabioane, pereti de piatra si lucrari de drenaj), reabilitarea si inlocuirea a 11 poduri, reabilitarea si inlocuirea a 21 de podete tubulare, etc.
Proiectul este cofinantat de catre BEI si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare Bucuresti-Constanta: sectiunile de cale ferata Bucuresti-Baneasa si Fetesti-Constanta.
Proiectul este cofinantat de catre JBIC, Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

  • naval

- Proiectul de dezvoltare a Portului Constanta Sud. Terminal de containere pe molul II S,aflat in derulare este cofinantat de JBIC si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a digurilor de larg in Portul Constanta,aflat in derulare, vizeaza repararea si completarea digurilor de adapostire a Portului Constanta Sud, si a celorlalte tronsoane de dig (de nord si sud) ale Portului Constanta.
Proiectul este finantat de catre BEI, Comisia Europeana prin Programul PHARE si Guvernul Romaniei.

- Proiect privind mediul si infrastructura in Portul Constanta,aflat in derulare, consta in intocmirea studiilor pregatitoare, constructia, achizitia de bunuri si servicii pentru punerea in functiune si operarea facilitatilor de management al deseurilor in Portul Constanta, impreuna cu modernizarea furnizarii energiei electrice pentru port.
Proiectul include toate lucrarile de constructii necesare, sistemele auxiliare, sistemele de siguranta, protectia impotriva incendiului, electrice, control si monitorizare. Toate facilitatile vor fi proiectate in concordanta cu directivele respective ale Uniunii Europene.
Proiectul este finantat de catre BEI si Guvernul Romaniei.



  • aerian

- Proiectul de dezvoltare si modernizare a Aeroportului International Bucuresti - Otopeni, faza a II-a, lansat in anul 1998, vizeaza lucrari de reabilitare a terminalului de pasageri - plecare, construirea unei noi platforme de parcare, construirea unui terminal cargo, reabilitarea si modernizarea drumurilor interne, extinderea si modernizarea parcului de vehicule, dotarea cu echipamente si insalatii moderne pentru operarea pe aeroport, modificari ale terminalelor de pasageri pentru cursele interne.
Proiectul este cofinantat de catre Midland Bank Londra si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de modernizare a serviciilor de trafic aerian,lansat in anul 1993, vizeaza proiectarea, achizitionarea, implementarea si operarea instalatiilor si echipamentului in scopul de a creste eficienta, capacitatea si siguranta traficului aerian.
Proiectul este cofinantat de BEI si fonduri proprii ale ROMATSA.


Situatia actuala a retelei de transport rutier pe coridoarele paneuropene de transport este urmatoarea:

Legatura

Situatia

Finantare

Cresterea capacitatii traficului

CORIDOR IV: Nadlac-Bucuresti-Constanta

Nadlac-Arad-Deva-Sibiu- Pitesti

Reabilitarea drumului national existent

Program de reabilitare drumuri (PRD)
(etapele 1 si 2)

limitata
(fara largire)

Pitesti-Bucuresti

Reabilitarea si modernizarea autostrazii existente

Program de reabilitare si dezvoltare autostrada Bucuresti-Pitesti (PDRABP)

limitata
(fara largire)

Bucuresti-Constanta

Reabilitarea drumului national existent (prin Urziceni si Slobozia)

Autostrada in constructie

PRD (etapa 1): Bucuresti-Urziceni-Slobozia-Giurgeni (pod peste Dunare)
Program autostrazi
PA

carosabilul a fost largit la 10 m doar ptr Bucuresti-Urziceni

Ramura sudica: Arad-Timisoara-Caransebes-Craiova-Calafat

Arad-Timisoara

Reabilitarea drumului national existent

PRD
(etapa 1)

limitata
(fara largire)

Timisoara-Lugoj

Reabilitarea drumului national existent si construirea de drum ocolitor la Timisoara

PRD (FCEI)
(etapele 3 si 4)

limitata
(fara largire)
construc. noua (2x1 benzi)

Lugoj-Caransebes-Craiova-Calafat

Reabilitarea drumului national existent

Construirea de drum ocolitor la Craiova

PRD (FCEI)
(etapele 3 si 4)

Carosabil largit la 4 benzi pe sectiunea Craiova-Filiasi
constructie noua (2x1 benzi)

CORIDOR IX: Albita-Marasesti-Bucuresti-Giurgiu limita judetului Galati-Marasesti-Urziceni-Bucuresti


Reabilitarea drumului national existent

PRD
(etapele 1,2 si 3)

carosabilul a fost largit la 10 m


Bucuresti-Giurgiu

Reabilitarea drumului national existent
Construirea de drum ocolitor la Adunatii Copaceni

PRD
(etapele 2 si 3)

Carosabil largit la 4 benzi 2x2
construc. noua (2x1 benzi)

LEGATURI ADITIONALE

Timisoara-Moravita

Reabilitarea drumului national existent

PRD
(etapa 1)

limitata
(fara largire)

Craiova-Bucuresti

Reabilitarea drumului national existent Craiova-Pitesti
Reabilitarea si dez-voltarea autostrazii existente Bucuresti-Pitesti

PRD
(etapa 2)

PDRABP

limitata
(fara largire)

Bors-Oradea-Cluj-Turda-Sebes

Reabilitarea drumului national existent

PRD
(etapele 1 si 3)

limitata
(fara largire)

Siret-Suceava-Sabaoani-Bacau-Marasesti

Reabilitarea drumului national existent Sabaoani-Marasesti

RPR (etapa 3)

Largirea drumului la 10 m

Halmeu-Zalau

Reabilitarea drumului national existent

RPR (etapa 2)

Limitarea (nu largirea)



Optiuni strategice. Obiective specifice

Optiunile strategice in domeniul infrastructurilor de transport au in vedere dezvoltarea unor retele de infrastructuri fizice specializate si eficiente, compatibile cu infrastructurile europene si internationale care sa sustina dezvoltarea durabila a teritoriului national si care sa asigure:

  • afirmarea pozitiei Romaniei ca principala placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele rute geografice Vest-Est si Nord-Sud;
  • organizarea retelelor nationale pentru toate modurile de transport, astfel incat sa se asigure o mai buna acoperire a teritoriului;
  • eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului si al calitatii transportului si satisfacerea mai buna a nevoilor de deplasare a cetatenilor;
  • dezvoltarea transportului intermodal atat in trafic cat si in zonele de impact cu principalele coridoare europene;
  • asigurarea unei cat mai mari securitati in transport si a protectiei mediului inconjurator.














Document Info


Accesari: 2986
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )