Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























INJECTIE - APRINDERE MOTOR PE BENZINA

tehnica mecanica











INJECŢIE - APRINDERE
MOTOR PE BEN
ZINĂ






AUTOMOBILE CITROĖN

Societate anonima cu capital de 1 400 000 000 F

R.C.S. Nanterre B 642 050 199

Sediu social: 62, boulevard Victor Hugo

92208 Neuilly-sur-Seine Cedex

Tél. : 01.47.48.41.41 - Télex : CITR 614 830 F


AUTOMOBILE CITROĖN

Centru International de Formare Comert

Editia ianuarie 1998


© AUTOMOBILE CITROĖN Orice reproducere sau traducere chiar partiale fara
autorizatia scrisa a AUTOMOBILES CITROĖN este interzisa si constituie infractiune


CENTRUL DE FORMARE MESERII SI TEHNICI

TEHNICA AUTOMOBILE

61 rue Arago 93585 Saint-Ouen cedex

Centrul de formare īn :                                 .

INJECŢIE - APRINDERE MOTOR PE BENZINĂ


INSTRUCTOR

Nume:


DATELE STAGIULUI

Din data :                       Pāna la:


PARTICIPANŢI

_____ _______ ______ _____________

_____ _______ ______ _____________

_____ _______ ______ _____________

_____ _______ ______ _____________

_____ _______ ______ _____________

_____ _______ ______ _____________

_____ _______ ______ _____________


Indice document : 00

CONŢINUT SUCCINT AL BROsURII


INJECŢIE - APRINDERE MOTOR BENZINĂ





Scopul acestei brosuri este de a defini injectia benzinei " īn totalitate".

Sunt prezentate diferite principii de injectie si de aprindere, si evolutia sistemelor de la generalizarea injectiei ca mijloc de alimentare a motoarelor.

Este abordat studiul de functionare al urmatoarelor:

Generalitati si prezentare a principiilor de injectie si de aprindere,

Senzori,

Cicruitele de carburant,

Cicruitele de reaspirare a vaporilor de benzina,

Aerul suplimentar.

Scopul acestui document este de a oferi posibilitatea de a īntelege studiul unui nou sistem cu toate bazele necesare explicarii si īntelegerii.







AVIZ CITITORILOR

Prezentul document contine informatii confidentiale.
Īn consecinta, este rezervat strict pentru utilizarea de catre instructorii Automobile CITROĖN si nu poate īn nici un caz sa fie difuzat persoanelor straine din afara serviciului mentionat.


generalitĂŢI

i - introducERE

Injectia electronica de benzina este o centrala electronica denumita calculator care primeste si administreaza informatii pentru a comanda injectia si deseori aprinderea.

Aceste calculatoare au devenit tot mai precise o data cu evolutia de la "electronica analogica" la "electronica digitala". Miniaturizarea electronicii permite acumularea de functii fara a creste dimensiunea calculatoarelor.

Electronica analogica este legata de o metoda de calcul bazata pe prezenta continua de semnale electrice la intrare. Diferite montari electronice permit rezolvarea de diferite probleme si determina astfel rezultate utilizabile īn momentul prezent (timp de injectie....). Imposibilitatea de a stoca aceste date īn memorie face acest principiu non-functional īn absenta unui parametru de intrare.

Electronica digitala permite calculatorului, pe lānga functiile lui de calcul, īnlocuirea unui parametru absent la intrarea calculatorului cu un altul stocat īn memorie la creare. Acest sistem permite de asemenea pastrarea īn memorie a defectiunilor legate de o eventuala pana.

Astazi calculatoarele au tot mai mult posibilitatea de a lucra īn mod degradat. Acest lucru consta īn īnlocuirea parametrilor defecti sau absenti cu valori programat īn prealabil.

Pentru cautarea eventualelor pene si astfel pentru a atinge o calitate optima a reparatiei, permit pastrarea īn memorie a defectiunilor aparute īn timpul mersului. Redarea se face la citirea auto-diagnosticului.

In prezent īnsa nu toate sistemele de injectie care sunt montate pe vehicule utilizeaza aceeasi centrala electronica de comanda (calculator) pentru injectie si aprindere.

Primele sisteme de injectie erau mecanice, aprinderea fiind clasica.

Injectia a devenit electronica dar aprinderea a ramas clasica.

Pe lānga injectia electronica, aprinderea a fost si ea apoi comandata de un calculator electronic independent.

Apoi sistemele de injectie si de aprindere au fost comandate de un calculator unic.

II - principiile de masura

Toate sistemele au nevoie de o informatie esentiala care este alimentarea cu aer a cilindrilor. Ele determina astfel cantitatea de benzina ce trebuie injectata īn functie de regim.

Aceasta masura a alimentarii se face prin una din urmatoarele :

debitmetru (D/N),

unghi clapeta de aer (a/N),

senzor presiune (P/N).

III - FURNIZORII sI DENUMIRILE

Exista diferiti furnizori:

BOSCH,

MAGNETI MARELLI,

SAGEM LUCAS,

BENDIX SIEMENS.

BOSCH precizeaza īn denumirea acestor sisteme informatii referitoare la masura si gestiunea aprinderii.

L Masura prin DEBIT.

A Masura prin UNGHI CLAPETĂ DE AER.

P Masura prin PRESIUNE.

M MOTRONIC ; indica un calculator unic pentru injectie si aprindere.

Exemplu :  BOSCH LE2 Analogic D/N

BOSCH L3.1 Digital D/N

BOSCH ML4.1 Digital - Motronic D/N

BOSCH A2.2 Digital a/N

BOSCH MA3.0 Digital - Motronic a/N

BOSCH MP3.1 Digital - Motronic P/N

iv - principIILE injectieI

Principiile actuale de injectie sunt INDIRECTE.

a - monopUNCT

INJECŢIE D'BENZINĂ MONOPUNCT


 



UNGHI/REGIM SAU PRESIUNE/REGIM



INJECŢIE INTERMITENTĂ

FAZATĂ SAU NU



APRINDERE


DINAMICĂ STATICĂ

TRANZISTORIZATĂ ELECTRONICĂ


b - multipUNCT

INJECŢIE BENZINĂ MULTIPUNCT

(1 injector per cilindru)

 



DEBIT/REGIM SAU PRESIUNE/REGIM



INJECŢIE INTERMITENTĂ sI FAZATĂ



INJECŢIE SIMULTANĂ

Toate injectoarele īn acelasi imp

2 injectii per ciclu

INJECŢIE SEMI-FULL GRUP

- 2 injectoare / 2 injectoare

- 2 injectii per ciclu

INJECŢIE SEMI-SECVENŢIALĂ

- 2 injectoare / 2 injectoare

- 1 injectie per ciclu

INJECŢIE SECVENŢIALĂ

- 1 injector / 1 injector

- 1 injectie per ciclu


APRINDERE



DINAMICĂ DINAMICĂ SAU STATICĂ

TRANZISTORIZATĂ ELECTRONICĂ


Nota : Exista injectii continue

(ex. : BOSCH K. JETRONIC)

v - principIILE dE aprindere

APRINDERE CLASICĂ

Aprinzator.

- ruptoare,

avans mecanic

. depresiune,

centrifuga.

Bobina de īnalta-tensiune.

Distribuitor + clichet.

Cablaj de īnalta-tensiune.

Bujii.

APRINDERE- TRANZISTORIZATĂ

Aprinzator.

- declansator electromagnetic,

- avans mecanic.

. depresiune,

centrifuga.

Modul de aprindere tranzistorizat.

- functia reglare de curent.

Bobina de īnalta-tensiune.

Distribuitor + clichet.

Cablaj de īnalta-tensiune.

Bujii.


APRINDERE ELECTRONICĂ

Calculator

- comanda aprindere,

avansuri cartografice.

Modul de aprindere tranzistorizat

numai amplificator de curent (MTR03 sau MTR04)

Bobina de īnalta-tensiune.

Distributie.

APRINDERE
JUMO-STATICĂ

BAE 04 Bobina īnalta tensiune cu 4 iesiri

BBC 2.2 Bloc Bobina Compact cu 4 iesiri

BBC 3.2 Bloc Bobina Compact cu 6 iesiri

Cablaj īnalta Tensiune

Bujii


APRINDERE
STATICĂ

BAE 01 Bobina Īnalta Tensiune cu 1 iesire (1 bobina per cilindru)

Bujii


APRINDERE ELECTRONICĂ
CU DISTRIBUITOR

Bobina cu 1 iesire

Distribuitor + clichet

Cablaj Īnalta Tensiune

Bujii


vi - tIPURILE DE montaJ

a - PRIMUL montaJ

Modulul de aprindere tranzistorizat (7 intrari) MTR01 este fixat pe o placuta de racire, fiind situat īntre aprinzator si bobina. Este comandat de un impuls (de tip sinusoidal) ce provine de la generatorul integrat aprinzatorului ("stea")

Modul Tip MTR01             Bobina Tip BTR01

b - al 2-lea montaj

Modulul de aprindere (3 intrari) MTR02 este fixat pe aprinzator. Est conectat direct pe generatorul de impulsuri. Este legat de bobina printr-un cablaj pentru a comanda alimentarea.

Module Tip MTR02           Bobina Tip BTR02

c - AL 3-LEA montaJ



Modulul de aprindere (7 intrari) MTR04 este exterior. Calculatorul comanda modulul prin doua circuite separate. Acesta este legat la o bobina jumo-statica prin doua circuite distincte.

Modul Tip MTR04             Bobina Tip BAE04 - BBC 2.2

D - AL 4-EA montaJ



Modulul de aprindere este integrat calculatorului, care comanda direct bobina jumo-statica. Acest montaj a cerut o gestiune specifica a calculului timpului de alimentare.

Bobina Tip BAE04 - BBC 2.2

E - AL 5-LEA montaJ

Modulul de aprindere (7 intrari) MTR03 este exterior. Nu poseda decāt un nivel de putere si este comandat de calculator. Iesirea HT bobina este conectata la un distribuitor. Este vorba de o aprindere cartografica electronica cu distribuitor.

Modul Tip MTR03    Bobina Tip BOSCH 0221122411

F - AL 6-LEA montaJ (Exista si fara modul)

Identic cu montajul 3, dar cu 1 comanda si 1 bobina per cilindru.

Modul Tip MTR04             Bobina Tip BAE01

vii -   calculatORUL

a - preZENTARE



Noile calculatoare de injectie-aprindere utilizeaza tehnologia "FLASH-EPROM".

Aceasta noua tehnologie permite īn cazul unei evolutii de calibrare a calculatorului « actualizarea » acestuia fara a-l demonta.

Īntr-adevar, īn loc sa constea īn schimbarea calculatorului sau EPROM, operatiunea consta īn "descarcarea" programului de calculator īn memorie cu ajutorul unui instrument post-vānzare adecvat prin priza de diagnostic.

b - rol

Calculatorul primeste urmatoarele informatii de la diferiti senzori si sonde :

tensiune baterie,

post-contact,

demaror,

regim si pozitie motor,

referinta cilindru,

temperatura apa,

temperatura aer,

cantitate de aer aspirata,

pozitie clapeta de aer,

viteza vehicul,

concentratie,

detectare batai,

racire,

BVA,

ADC,

diagnostic.

Dupa ce a exploatat informatiile intrate, calculatorul asigura urmatoarele functii:

1 - Calculul timpului de injectie si comanda injectoarelor

a - Determinarea timpului de injectie

Timpul de baza este determinat pornind de la informatia despre  cantitatea de aer aspirata si de la regimul de turatii pentru :

a tine cont de alimentarea cu aer a cilindrilor,

a fi la nivelul de concentratie 1.

Timpul de baza este utilizat pentru celelalte calcule ca parametru de "sarcina".

Corectiile si strategiile principale sunt :

īntrerupere la decelerare / stabilirea din nou a legaturii,

corectare pornire,

corectare punere īn miscare,

corectare concentratie amestec,

corectare bataie motor,

reglare concentratie /auto-adaptare concentratie,

corectare īn tranzitoriu,

corectare tensiune baterie.

Timp de injectie final.

b - Tabel cu diferitele moduri de comanda a injectoarelor si aprindere


PMH

PMH

PMH

PMH

PMH

PMH

Faze


















Cilindru 1

Admisie

Compresiune

Détente

Esapament

Admisie

Cilindru 3

Esapament

Admisie

Compresiune

Detenta

Esapament

Cilindru 4

Detenta

Esapament

Admisie

Compresiune

Detenta

Cilindru 2

Compresiune

Detenta

Esapament

Admisie

Compresiune

Injectie MONOPUNCT "INTERMITENTĂ" = Aprindere "Jumo-statica"


Cilindru 1

A



C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D



E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A




Cilindru 3

E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A



C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D



E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"


Cilindru 4

D



E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A



C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D




Cilindru 2

C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D



E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A



C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"


Injectie "FULL-GROUP" = Aprindere "Jumo-statica"


Cilindru 1

A



C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D



E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A




Cilindru 3

E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A



C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D



E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"


Cilindru 4

D



E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A



C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D




Cilindru 2

C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D



E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A



C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"


Injectie "SEMI FULL-GROUP" = Aprindere "Jumo-statica"


Cilindru 1

A




C




\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D




E




\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A





Cilindru 3

E



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A





C



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D





E



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"


Cilindru 4

D




E




\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A




C




\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D





Cilindru 2

C



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D





E



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A





C



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"


Injectie "Semi-secventiala" = Aprindere "Jumo-statica"


Cilindru 1

A



C



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D




E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A




Cilindru 3

E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A




C



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D



E


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"


Cilindru 4

D



E



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A




C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D




Cilindru 2

C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D




E



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

A



C


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"


Injectie "Secventiala " = Aprindere "Secventiala"


Cilindru 1

A




C




\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D





E




A





Cilindru 3

E




A





C




\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D




E





Cilindru 4

D




E





A





C



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D





Cilindru 2

C



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

D





E





A




C



\SYMBOL 173 \f "Wingdings"



Legenda :


\SYMBOL 222 \f "Symbol"

Injectie benzina


\SYMBOL 173 \f "Wingdings"

\SYMBOL 222 \f "Symbol"

Aprindere

2 - Calculul avansului si comanda aprinderii

Calculatorul trebuie :

Sa stabileasca si sa genereze curbele avansului,

Sa stabileasca o energie constanta,

Sa comande direct sau indirect (prin modul) bobina de aprindere.

Comanda avansului.

Avansul la aprinderea de baza se obtine īntr-o cartografie introdusa īn memoria calculatorului, parametrii fiind:

regimul,

cantitatea de aer aspirata de motor.



Pentru a obtie de la motor performantele optime īn toate circumstantele, avansul de baza este corectat īn functie de :

temperatura aerului,

temperatura apei,

stabilitatea regimului motor la ralanti,

confortul la condus,

pozitia clapetei de aer,

viteza vehiculului,

detectarea batailor,

informatia de la cutia de viteze automata,

informatia despre racire,

tensiunea bateriei.


Derularea functionarii

Defilarea dintilor prin fata senzorului coroanei creeaza variatii ale fluxului magnetic care se traduc printr-o tensiune la bornele bobinajului senzorului. Un circuit integrat din calculator detecteaza trecerile la zero ale acestei tensiuni care au loc atunci cānd senzorul vede vārful dintilor (flux maxim) si valoarea maxima atunci cānd senzorul vede mijlocul gol (flux minim). Senzorul fiind sensibil la trecerea a "doi dinti falsi", furnizeaza un semnal de referinta de perioada superioara.

Apoi calculator determina avansul optimal prin calcule dupa care comanda bobinele.

Dupa cum am vazut, coroana nu are decāt un reper "doi dinti falsi" ; calculatorul determina deci primul PMH datorita acestui reper iar al doilea PMH prin numararea dintilor (29 dinti
1/2 tur).

Pornind de la semnalul de referinta si dupa ce determina un anumit avans īn functie de diferiti parametri, calculatorul declanseaza aprinderea atunci cānd numarul de dinti trecuti pe sub senzor corespunde unghiului efectuat de arborele cotit, pentru care scānteia trebuie sa se aprinda.

Simblizarea tratarii aprinderii


SENZORII

i -      SENZOR de regim sI DE POZIŢIE MOTOR

a Rōl

Permite sa se determine regimul de turatii al motorului precum si pozitia arborelui cotit. Informatiile furnizate sunt transmise calculatorului pentru a asigura functiile avans la aprindere, sarcina bobina, cantitate de benzina ce trebuie injectata, reglarea regimului la ralanti si determinarea unui ritm de injectare ...

b Functionare

Masura de referinta unghiulara si de viteza rotatie se face de catre un senzor pasiv fixat pe carterul ambreiajului si plasat īn raport cu o coroana cu 58 dinti montata pe volant. Acesta este format dintr-un magnet permanent si dintr-un bobinaj - locul unei forte electromotrice indusa de variatia de flux. Aceasta din urma este determinata de trecerea fiecarui dinte al coroanei pe sub senzor.

Frecventa cu care se produc impulsurile provocate de cei 58 dinti ai coroanei reprezinta turatia motorului.

Trecerea la zero a tensiunii induse datorita celor doi dinti falsi reprezinta marca de referinta. Prima alternanta pozitiva care apare se situeaza la 114° īnainte de PMH la un motor cu 4 cilindri.

Semnalele senzorului magnetic

ii -     SENZOR DE REFERINŢĂ AAC

a -  Rōl

Calculatorul are nevoie de o referinta cilindru pentru a putea sa ordoneze comenzile bobinei de aprindere si ale injectoarelor īn mod secvential (cilindru cu cilindru īn ordinea de aprindere 1 - 3 - 4 - 2).

Pentru aceasta, recunoaste PMH īn aprindere al cilindrului nr. 1.

B -  Functionare

Acest senzor, de tip cu efect Hall, este montat pe chiulasa īn raport cu o tinta fixata īn capatul arborelui cu came de admisie.

Principiu :



Daca placuta Hall da un semnal \SYMBOL 174 \f "Symbol" tranzistorul este deblocat \SYMBOL 174 \f "Symbol" borna calculator = 0 V.

Daca placuta Hall nu da semnal \SYMBOL 174 \f "Symbol" tranzistorul este blocat \SYMBOL 174 \f "Symbol" borna calculator = 5 V.

Cum arborele cu came se roteste de doua ori mai īncet decāt arborele cotit, semnalul de referinta AAC nu va aparea decāt o data la doua ture ale arborelui cotit; de asemenea, īntre doua detectari ale tintei AAC, semnalul "doi dinti falsi" al coroanei va aparea de doua ori.

iii - SondA de temperaturĂ AER

Densitatea aerului variaza cu temperatura, astfel īncāt informatia "cantitate de aer aspirata" este denaturata de variatiile de temperaturi importante.

a -  Rōl

Informeaza calculatorul despre temperatura aerului admis pentru ca acesta sa corecteze timpul de excitatie a injectoarelor. Atunci cānd temperatura aerului scade, densitatea acesteia creste iar calculatorul mareste cantitatea de benzina injectata penrtu a stabili raportul aer/benzina prevazut. Este montata de circuitul de aer.

b -  Functionare

Este o termistanta de tip CTN (rezistenta cu un coeficient de temperatura negativ), ceea ce īnseamna ca atunci cānd temperatura aerului admis scade, valoarea rezistentei creste si invers.

Circuitul sondei este alimentat sub cinci volti continuu. Calculatorul masoara tensiunea la bornele sondei, care variaza īn functie de rezistenta acesteia.

iv - SENZOR de presIUNE

a -  Rōl

Da calculatorului informatia "sarcina" pentru ca acesta sa poata determina cantitatea de benzina optima īn functie de alimentarea si concentratia dorita, precum si punctul de avans la aprindere adecvat conditiilor de functionare motor.

b -  Functionare

Este un senzor de presiune absoluta de tip piezorezistiv format īn principal din tensiometre legate la o punte de masurare.

Aceste tensiometre se deformeaza sub actiunea presiunii si rezulta un semnal de tensiune proportional acestei presiuni.

c -  MĂSURAREA presiunII atmosFERICE

Calculatorul tine cont de presiunea atmosferica deoarece aceasta depinde de altitudine, aceasta influentānd densitatea aerului.

Presiunea atmosferica este masurata apoi memorata īn urmatoarele cazuri :

"Motor oprit" sau "power latch" (Pa = presiune curenta).

"Motor pornit" \SYMBOL 174 \f "Symbol" Daca valoarea presiunii din conducte este mai mare decāt valoarea presiunii atmosferice memorate, se schimba īn noua valoare de presiune atmosferica.

Picior la fund, īn regim jos (prag) o anumita perioada de timp calibrata \SYMBOL 174 \f "Symbol"
presiunea atmosferica este actualizata.

Senzor de presiune tip PRT03 (ca exemplu)


v -     debitmetrUL

Debitmetrul este montat īn circuitul de admisie īntre filtrul de aer si clapeta de aer.

Masoara cantitatea de aer aspirata de motor si transforma aceasta informatie īntr-un semnal electric dat calculatorului.

a -  partEA mecaniCĂ

Este formata dintr-clapeta mobila de sectiune rectangulara comandata de fluxul de aer aspirat de motor.

Un limitator de cursa opreste returul clapetei la pozitia sa de repaus.

O clapeta de amortizare unita cu clapeta mobila temporizeaza deplasarile ansamblului.

Un canal calibrat de un surub si prevazut cu un buson de etanseitate regleaza concentratia amestecului la ralanti.


B -  partEA ElectriCĂ

Este formata dintr-un potentiometru. Un cursor cu doua contacte se deplaseaza pe o pista cu rezistenta variabila.

Cursorul este lipit de clapeta mobila.

c -  functionare

Sub efectul fluxului de aer, clapeta mobila se deplaseaza. Deplasarea acesteia este frānata de actiunea unui arc de rapel cu spirala. Deplasarile unghiulare ale clapetei sunt frānate de rotirea clapetei compensatoare īnrt-o camera numita "camera de compensare". Deplasarea clapetei mobile nu estelineara. Aceasta este importanta pentru regimurile joase si scade pe masura ce regimul creste.

Fiecarei cantitati de aer aspirata de motor īi corespunde o pozitie precisa a clapetei mobile, precum si o pozitie a contactelor mobile pe rezistenta.

Īn functie de pozitia unghiulara a clapetei, potentiometrul furnizeaza calculatorului un semnal electric variabil.

Acest semnal este esential pentru determinarea timpului de injectie.



Placa de rezistente

vi - SondA de températurĂ APĂ

a -  Rōl

Informeaza calculatorul despre temperatura lichidului de racire motor. Aceasta īi permite sa faca unele corectii la nivelul injectiei si aprinderii.

b -  Functionare

Valoarea rezistentei scade pe masura ce temperatura motorului creste. Este termistanta de tip CTN (rezistenta cu un coeficient de temperatura negativ).

Curba de variatie a rezistentei sondei īn functie de temperatura.

Circuitul sondei este alimentat sub cinci volti continuu. Calculatorul masoara tensiunea la bornele sondei, care variaza īn functie de rezistenta acesteia.

vii - PotentiometrU clapeta de aer

a -  sistem dE injectie p/n

Rol

Fixat pe cutia clapetei de aer, informeaza calculatorul despre pozitia unghiulara a clapetei de aer.

Aceasta informatie este utilizata pentru a recunoaste pozitiile "picior ridicat", "picior la fund" si "tranzitorii".

Īn functie de aceste date, calculatorul poate recunoaste modul de functionare si poate aplica strategiile de avans si injectie.

Īn plus, permite calculatorului sa calculeze un timp de injectie īn functie de pozitia clapetei de aer pentru a asigura un mod ajutor īn caz de defectiune a senzorului de presiune.

Functionare

Este format din :

O pista rezistiva (b),

Un cursor lipit de axul clapetei de aer si care contine o rezistenta fixa (c).

Acest ansamblu formeaza potentiometrul (a).


Calculatorul furnizeaza o tensiune de alimentare fixa de 5 volti la bornele pistei rezistive (b).

Cursorul se deplaseaza pe pista (b) si transmite calculatorului o tensiune Vs care evolueza linear īn functie de pozitia clapetei de aer.

Nota : Potentiometrul nu este reglabil.

Īn caz de īnlocuire, memoria de auto-diagnostic trebuie obligatoriu golita.

b -  sISTEMUL DE injecŢIE a/n

Rol

Potentiometrul (1) determina cu precizie pozitia clapetei de aer si informeaza calculatorul.

Functionare

Unei pozitii bine definite a clapetei de aer precum si unui regim determinat le corespunde o singura stare de sarcina si prin urmare un singur debit de aer. Nevoia de carburant nefiind o functie lineara a unghiului clapetei de aer si regimului, este necesar sa dispune de o anumita precizie, īn special īn unghiurile slabe.


Variatiile slabe de unghi din domeniul sarcinilor slabe produc o crestere importanta a debitului de aer, care trebuie sa corespunda debitului de carburant necesar; Aceeasi variatia de unghi īn plaja de sarcini puternice abia modifica debitul de aer.

Acoperire a 6° īntre piste permite continuitatea informatiei despre pozitia clapetei de aer la trecerea de la o pista la cealalta.


Potentiometru clapeta de aer

Cursoarele (4) sunt unite cu axul clapetei de aer (5). Informatia Ui a pozitiei clapetei de aer este transmisa calculatorului īn functie de raportul de tensiune pista Up pe tensiunea de alimentare Ua, deci:

Valoarea Ui este utilizata pentru calculul timpului de injectie Ti.

Remarca : Pentru anumite functii, calculatorul utilizeaza o pista artificiala pe care a reconstituit-o pornind de la cele doua piste reale. Obtine astfel o pozitie clapeta de aer aARTI

Nota : Potentiometrul ne nu este reglabil īn pozitie, acest lucru fiind efectuat īn fabrica īntr-un mod foarte precis si definitiv.

c -  sISTEMUL DE injecTIE d/n

Contactorul de pe axul clapetei de aer informeaza calculatorul despre pozitile:

ralanti,

semi-cursa,

sarcina plina.

1 - Contact sarcina plina

2 - Cama

3 - Ax clapeta de aer

4 - Micro-contact de ralanti

Descriere

Contactorul este montat īn capatul axului clapetei de aer si pozitia acestuia poate fi reglata prin doua butoniere.

Este format din doua contacte, unul pentru sarcina plina (1) si un microcontact (4) de ralanti. Sunt actionate de o cama
(2) unita cu axul clapetei de aer (3).

Functionare

Contact de ralanti : pentru o pozitie a clapetei de aer cuprinsa īntre 0 si 1°, microcontactul de ralanti este īnchis si informeaza calculatorul prin borna 2 pentru a comanda īntreruperea la decelerare daca sunt cerute conditiile.

Contact de sarcina plina : pentru o deschidere a clapetei de aer mai mare de 60°, contactul de sarcina plina este īnchis, borna 3 informeaza calculatorul, care realizeaza o īmbunatatire de 15 %.

viii -  SENZOR de viteZĂ véhicul (eaton)

a -  Rōl

Senzorul trebuie sa furnizeze un semnal electric proportional cu viteza de rotatie a cutiei de viteze (BV) secundare, deci cu viteza vehiculului. Acesta permite calculatorului sa stie īn pozitia picior ridicat daca vehiculul ruleaza sau nu si de asemenea sa cunoasca raportul cutiei de viteze pentru anumite functii.  

b -  MONTARE

Este montat pe priza tahimetrica a cutiei de viteze.

c -  Functionare



1 - Roata polara

2 - Senzor Hall

3 - Palier

4 - Actionare

Acest senzor este un generator de impulsuri cu efect Hall.

Principiul efectului Hall


Elementul esential al acestui sistem este o placuta cu o grosime infima de 1,2 mm din lateral.

Aceasta placuta este parcursa de un curent īntre punctele sale A si B. Īn absenta oricarui cāmp magnetic, nu se aduna nici o tensiune īntre punctele echidistante E si F.

Atunci cānd se aplica un cāmp magnetic S - N perpendicular pe placuta, īntre punctele E si F se aduna o tensiune Hall foarte scazuta de 0,001 volti.

(Aceasta provine din devierea liniilor de curent A.B de catre cāmpul magnetic, īn masura īn care sunt realizate cele doua conditii simultane de curent electric si cāmp magnetic).

Realizare

Rotindu-se, roata polara face sa treaca succesiv prin fata placutei Hall un pol nord, un pol sud, un pol nord, etc ... Curentul eliberat de placuta īsi schimba deci alternativ sensul. Cum circuitul integrat are rolul īn special de a amplifica semnalul, transmite calculatorului un semnal de primire al carui prag superior corespunde unui sens al curentului placutei, iar pragul inferior sensului invers al curentului placutei īn functie de polul care a trecut prin fata.

Semnal trimis de senzor (de exemplu).


d -  CalculUL vitezEI

Senzorul trimite semnale de primire a caror frecventa este proportionala vitezei.

Semnalele emise de senzor sunt exploatabile īncepānd de la 3 km/h.

Se stie ca senzorul transmite opt perechi de poli :

opt impulsuri per tur de roata polara,

cinci impulsuri per metru parcurs.

Deci, un impuls corespunde unui 0,2 m parcurs \SYMBOL 174 \f "Symbol" 20 cm (1 m/5 impulsuri). De fiecare data cānd vehiculul parcurge 20 cm, tensiunea trece la valoarea sa maxima (impuls). Este suficient sa se calculeze numarul de impulsuri pe secunda pentru a cunoaste viteza vehiculului.

Exemplu :

Senzorul emite 50 impulsuri pe secunde.

50 impulsrui \SYMBOL 174 \f "Symbol" 50 x 20 cm = 1000 cm = 10 metri.

Deci vehiculul merge cu 10 m/s

10 m/s = 10 x 3600 = 36 000 m/h = 36 km/h.

Deci, daca senzorul emite 50 impulsuri pe secunda, vehiculul ruleaza cu 36 km/h.

50 impulsuri \SYMBOL 174 \f "Symbol" 36 km/h

100 impulsuri          \SYMBOL 174 \f "Symbol" 72 km/h

10 impulsuri \SYMBOL 174 \f "Symbol" 7,2 km/h

Atentie, semnalul de iesire al senzorului se controleaza cu un voltmetru īn pozitie "continua".

e -  STABILIREA raportULUI CUTIEI DE VITEZE

Calculatorul calculeaza urmatorul coeficient :

Apoi, un tabel da raportul cutiei de viteze angajate īn functie de coeficientul calculat.

f -  STABILIRE ĪN TIMP CE VEHICULUL RULEAZĂ

Vehicul care merge         \SYMBOL 222 \f "Symbol" cel putin 2 impulsuri senzor timp de 150 ms.

Vehicul care sta               \SYMBOL 222 \f "Symbol" nici un impuls senzor timp de peste 150 ms.


ix - SondA DE oxIgen

a -  TIP LSH6

1 - Rol

Furnizeaza practic īn permanenta calculatorului o informatie despre dozarea (aer/benzina) a amestecului carburat. Aceasta ia doua stari posibile pentru a da o informatie de dozare buna sau slaba reflectata de tensiuni, respectiv 1 volt sau 0 (zero) volti.

Montare

Este plasata pe esapament īntre motor si vasul catalitic.

Aceasta tensiune analizata de caseta electronica permite corectarea timpului de injectie pentru a mentine constanta compozitia gazelor de esapament, conditie indispensabila tratarii lor de vasul catalitic.


3 - Cerinta

Nu toate reactiile sunt optime pentru aceeasi amestec bogat. Īntr-adevar, rata de conversie (sau eficacitatea) de reducere a Nox este maxima īn absenta oxigenului, deci pentru amestecuri bogate ( \SYMBOL 108 \f "Symbol" < 1) īn timp ce eficacitatea maxima de oxidare a CO si HC este maxima īn prezenta oxigenului, deci pentru amestecuri sarace ( \SYMBOL 108 \f "Symbol" > 1).

Rezulta ca, pentru ca aceste reactii de oxidare si de reducere sa fie īn acelasi timp aproape de optim, motorul trebuie sa functioneze īntr-o fereastra īngusta de bogatie a amestecului īntre \SYMBOL 108 \f "Symbol" = 0,995 si \SYMBOL 108 \f "Symbol"

4 - Descriere


Tub de protectie cu fanta (intrare gaze de esapament)

Fir de īncalzire sonda
(+ īntrerupt si masa)

Soclu sonda

Elemente ce asigura contactul

Īnvelis de protectie
(montare non-etansa)

Rezistenta de īncalzire

Izolator

Suport din ceramica

Fir electric
(sonda \SYMBOL 174 \f "Symbol" calculator)

Ceramica poroasa +
electrozi din platina

5 - Functionare

Sonda este formata dintr-un corp din ceramica speciala a carei suprafata prezinta electrozi din platina si este permeabila la gaze. Modul de functionare al sondei consta īn faptul ca ceramica utilizata conduce ionii de oxigeni la temperaturi minime de aproximativ 300 °C. O latura a ceramicii poroase este īn contact cu aerul īnconjurator (prin firele sau montarile sondei). Cealalta latura a ceramicii este īn contact cu gazele de esapament. Daca la cele doua extremitati ale sondei continutul de oxigen este diferit, se produce o diferenta de potential care constituie semnalul electric.


1 - Corp de ceramica al sondei

2 - Electrozi

3 - Contact

4 - Punct de contact al casetei

5 - Ţeava de esapament

Strat de protectie din ceramica poroasa

Curba caracteristica a tensiunii sondei Lambda īn functie de coeficientul de aer la o temperatura de functionare de 600 °C.

Nota :    Rezistenta de īncalzire integrata sondei mentine īn permanenta o temperatura peste pragul de functionare (350 °C) independent de temperatura gazelor de esapament.


Avantaje :

Reglare eficienta la temperaturi joase ale gazelor de esapament, sensibilitate mai mica la variatiile de temperatura ale gazelor, reducrea timpului de interventie a reglarii Lambda, īmbunatatirea dinamicii sondei.

B -  TIP LSF (planar

Aceasta sonda se numeste planara ; modul ei de functionare este identic cu cel al unei sonde īn forma de deget LSH.

Tehnologia īnsa este diferita. Īntr-adevar, straturile ceramicii constituie un electrolit solid. Fiecare dintre straturile functionale (electrozi, straturi de protectie, ....) este realizat prin serigrafie. Suprapunerea prin laminare a diferitelor straturi serigrafiate faciliteaza integrarea unui īncalzitor īn elementul de detectare.

Principalele avantaje

Durata scurta de interventie a reglarii lambda.

Reactii rapide la variatiile continutului amestecului.

Longevitate marita ( 160 000 Km)

Foarte rezistenta la temperaturi ridicate (1000°C)


Technologie

Sonda lambda planara LSF
(straturi functionale)

Strat de protectie poros

2 - Electrode extern

3 - Strat de detectare

4 - Electrod intern Sonda lambda planara LSF

Strat de canal de aer de (stratificare)
referinta

6 - Strat izolant 1 - Gaze de esapament

7 - Īncalzitor 2 - Canal de aer de referinta

8 - Strat de īncalzire 3 - Īncalzitor

9 - Contacte de legatura Us tensiune sonda

1 - Cablu de conexiune

2 - Īnvelis protector

3 - Element detector planar

4 - Tub-suport din ceramica

Soclu

6 - Garnitura de etanseitate din ceramica

7 - Tub de protectie

x -     potentiometrU de reglaRE BOGĂŢIE AMESTEC

a -  rol

Potentiometrul permite reglarea continutului amestecului (C0).

Potentiometru CO

b -  functionare

Reglarea bogatiei amestecului la ralanti se face īn mod pur electronic, prin marirea sau reducerea timpului de injectie fictiv direct la nivelul calculatorului, actionānd asupra unui potentiometru cu ajutorul unui surub.


xI - SENZORI DE BĂTAIE

a -  Rōl

Tendinta mecanicilor este, īn prezent, de a creste raportul volumetric pentru a reduce consumul si a creste cuplul motor. Totusi, cresterea acestui raport risca sa provoace o combustie detonanta a amestecului aer/carburant si batate a motorului.

Folosirea unui astfel de senzor permite detectarea fenomenului si, datorita prelucrarii electronice a avansului la aprindere, o corectie rapida si eficienta.

b -  CaractéristiCI

Senzorul permite detectarea bataii. Este de tip piezoelectric si este fixat pe blocul motor.

c -  Functionare

Senzorul contine īn principal o masa de acceleratie sprijinita pe rondela din ceramica piezoelectrica. Constrāngerile mecanice comunicate de masa sub efectul vibratiilor creeaza o tensiune variabila la bornele rondelei (A) si (B).

Remarca : Strāngerea la buna valoare de cuplu si conexiunea excelenta sunt indispensabile pentru buna functionare a senzorului.



Fara bataie:

Curba (a) reflecta evolutia presiunii.

Senzorul de bataie emite un semnal corespunzator curbei (c).


Cu bataie :

Se poate vedea ca presiunea este mai mare.

Semnalul senzorului este mai mare īn intensitate si frecventa.

d -  conexiune

xII - ACCELEROMETRU

Informeaza calculatorul cu privire la acceleratiile verticale ale caroseriei vehiculului. Īntr-adevar, īn cadrul EOBD, calculatorul trebuie sa detecteze rateurile la aprindere prin analiza semnalului ce provine de la senzorul de regim/pozitie motor. Dar acceleratiile verticale ale caroseriei pot produce acelasi fenomen ca si rateurile de aprindere. Rolul accelerometrului este deci de a da informatia "drum rau" si de a evita detectarea degeaba de catre calculator a rateurilor de aprindere si prin urmare aprinderea neasteptata a lampii de control.


circuitUL de carburant

i -      preZENTARE



1 - Rezervor de benzina 4 - Regulator de presiune benzina

Pompa de benzina 5 - Injector

3 - Filtru de benzina 6 - Clapeta de retinere

Benzina din rezervor este aspirata de o pompa electrica scufundata, fiind īmpinsa spre rampa injectoarelor. Un filtru cu elemente din hārtie este plasat īntre pompa si rampa injectoarelor.

Presiunea benzinei este reglata de un regulator de presiune situat īn capatul rampei. Excesul de benzina se īntoarce direct īn rezervor.

ii -     pompa DE BENZINĂ MONO-PUNCT

a -  descriere

* Pompa cu turbina scufundata īn rezervor

Elementul de pompare este format dintr-o turbina cu palete ce actioneaza doua niveluri. Nivelul interior functioneaza dupa principiul canalului lateral, nivelul exterior dupa principiul canalului periferic.

b -  caracteristiCI

Presiune                       : 1,1 bar

Debit                             : 80 - 100 l/ora

Putere maxima            : 60 W

Alimentare                   : 12 V

Referinta BOSCH       : EKP 5




1 - Retur

2 - Iesire

3 - Clapeta de retinere

4 - Sita

5 - Orificiu de degazare

6 - Turbina

7 - Caseta suport

8 - Manson elastic

C -  functionare

Benzina este aspirata īn centrul turbinei, intra apoi īntr-o spirala ; sub efectul fortei centrifuge, ajunge la periferia turbinei. Aceasta este prevazuta cu numeroase aripioare periferice. Īn carter exista un canal care īnconjoara aripioarele turbinei pe toata periferia. Turbina proiecteaza particulele de benzina spre exterior īn canal, īn interiorul caruia se produce o crestere continua de presiune.

Pompa este prevazuta cu orificii de degazare pentru a permite, chiar si īn caz de temperatura ridicata, evitarea formarii de bule de vapori.

O clapeta de retinere īmpiedica scaderea presiunii din sistem dupa oprirea motorului, ceea ce faciliteaza un nou demaraj.



iii - pompa de benzina multipunct

a -  Descriere

Pompa de īnalta presiune Bosch tip EKP 10. Este scufundata īn rezervor si este unita cu putul jojei, dar poate fi schimbata singura.

Caracteristica principala este de a avea doua niveluri de presiune. Un nivel de alimentare format dintr-o turbina aspira carburantul din rezervor. Un nivel de īnalta presiune format dintr-o pompa cu angrenaj īmpinge carburantul spre filtru sub presiune. Actionarea acestor doua niveluri se face de catre un motor electric cu curent continu.

Avantajele unei scufundari totale a pompei sunt reducerea zgomotrului, o racire mai buna si ignorarea scurgerilor interne.

b -  CaractéristiCI

Debit                     : 120 l/h sub 3 bari

Putere                   : aprox. 50 watt

Rezistenta             : 0,8 \SYMBOL 87 \f "Symbol"

Tensiune               : 12 volti


c -  Functionare

1 - Turbina de alimentare

2 - Pompa cu angrenaj de īnalta presiune

3 - Motor

4 - Clapeta de suprapresiune

5 - Clapeta de presiune reziduala


Rotirea turbinei (1) aspira carburant prin intrarea pompei. Acesta traverseaza turbina si intra īn camerele pompei cu angrenaj (2). Prin reducerea volumului camerelor, datorita rotirii pompei, carburantul este pus sub presiune. Aceasta presiune permite deschiderea clapetei de presiune reziduala (5) si trecerea benzinei spre filtru. Atunci cānd pompa nu mai functioneaza, clapeta (5) īnchide o presiune reziduala īn circuitul de alimentare.

Pentru o crestere a presiunii mai mare de sapte bari (crestere datorata functionarii defectuoase a regulatorului sau canalelor obturate accidental), clapeta de descarcare (4) se deschide si determina un retur direct īn rezervor, limitānd presiunea din circuit.


iv - particularitATEA montĂRII

Montarea pompei de benzina si a reostatului jojei pe rezervor presupune buna pozitionare a indicatorului pompei si reperelor rezervorului.



v -     reZERVORUL

a -  PRIMA MONTARE

Circuit de alimentare si de evacuare

Racordul contine o clapeta de evacuare cu bila. La alimentare, aceasta clapeta permite pastrarea unui volum de aer tampon īn rezervor, pentru a absorbi dilatarile de carburant īn caz de crestere a temperaturii ambiante.

2 - Functionare cu clapeta magnetica

La deschiderea trapei de carburant, un sistem de bielete determina deplasarea unui magnet, acesta atrage bila permitānd astfel obturarea canalului de evacuare.

b -  a 2-A montaRe



Circuit de alimentare si de evacuare

Racordul contine o clapeta de evacuare. La alimentare, aceasta clapeta permite pastrarea unui volum de aer tampon īn rezervor, pentru a absorbi dilatarile de carburant īn caz de crestere a temperaturii ambiante.

Functionare

Prin scoaterea busonului de alimentare, un piston se deplaseaza sub actiunea unui arc de rapel si permite astfel obturarea canalului de evacuare īn aer. Montarea busonului alimentare permite īmpingerea pistonului pentru a deschide canalul de evacuare īn aer.


b -  A 3-A montaRe

1 - Functionare

Buson al rezervorului īnchis :

Clapeta (26) este deschisa, evacuarea īn aer a rezervorului se face prin conductele (34), capacitate (33), conducta (32), si
canister (18).

Remarca : Conducta (32) este legata la canister (18) situat īn compartimentul motor. Daca rezervorul se presurizeaza sau depresurizeaza din cauza unei probleme pe circuitul de reaspirare a vaporilor de benzina, clapeta (28) se deschide, evacuānd astfel īn aer prin cele 2 orificii (31).

Īn caz de īntoarcere a vehiculului, clapeta (27) īmpiedica scurgerea carburantului īn conducta (32) (īn functie de tara).

Buson al rezervorului deschis :

Clapeta (26) este īnchisa permitānd astfel pastrarea unui volum de aer tampon īn partea superioara a rezervorului.

La alimentare, degazarea se obtine prin conducta
(37) si teava (35). Canalul de alimentare este echipat cu o clapeta antirefulare īn (36). Orificiul de alimentare este redus la un diametru de 21 mm pentru a nu permite decāt benzina "super fara plumb".


vi - FILTRU

Filtrul de benzina este situat īntre conducta din cauciuc de la iesirea rezervor si tubul rigid de sub caroserie. Este fixat īn partea dreapta a cadrului din spate printr-un suport din cauciuc si este protejat de caldura esapamentului printr-un ecran termic. Prezinta un sens de montare pentru a permite sitei de iesire sa intercepteze eventualele deseuri de hārtie (sageata spre fata vehiculului).

Prag de filtrare : 8 - 10 µ

Suprafata de filtrare : Īn functie de motorizare

Schimb : Īn functie de preconizare


vii - RAMPA injectie

Īn afara faptului ca repartizeaza carburantul uniform spre toate injectoarele, serveste si drept accumulator. Īntr-adevar, volumul este suficient de mare īn raport cu cantitatea de benzina injectata per ciclu de functionare motor pentru a īmpiedica fluctuatiile de presiune. Injectoarele sunt astfel alimentate cu carburant la o presiune regulata si uniforma.

VIII -  InjectOARE

a -  injectoare multi-punct

Injectoarele Weber de tip IW bi-jet sunt fixate si reglate īn rotatie pe rampa de injectie printr-un cuplor (8). Etanseitatea si izolarea termica sunt realizate prin garniturile (9) si (10). Injectorul prezinta un corp (1) si un disc (2) deasupra caruia se afla un miez magnetic (4) ; corpul cuprinde bobinajul magnetic (5) si asigura ghidajul discului. Alimentarea se realizeaza de catre conector (6). Atunci cānd calculatorul trimite un impuls electric, electro-magnetul este excitat, discul se ridica de pe locul sau si comprima arcul de rapel (3). Dupa ce a traversat filtrul (7), carburantul iese īn doua jeturi fine pentru a se acumula īn fata supapei de admisie imediat īnainte ca aceasta sa se deschisa.

Imediat dupa deschidere, carburantul este aspirat de fluxul de aer pāna la camerele de combustie.



Cantitatea de benzina injectata depinde de timpul de ridicare a discului injectorului, deci de timpul de punere la masa.

b -  diferITE tipURI DE injectoare

Injector cu ac de alimentare verticala

BOSCH EV4.E


1 - Corp

Ac

3 - Arc de rapel

4 - Miez magnetic

5 - Bobinaj magnetic

6 - Conector

7 - Filtru

8 - Garnitura

9 - Garnitura

Placa cu orificii

Injector cu ac cu alimentare laterala

BOSCH EV8.E


1 - Corp

2 - Ac

3 - Arc de rapel

4 - Miez magnetic

5 - Bobinaj magnetic

6 - Conector

7 - Filtru

8 - Garnitura

9 - Garnitura

Gāt de reglare

Placa cu orificii

3 - Injector cu disc cu alimentare verticala

SAGEM D3MA2




1 - Corp

2 - Disc

3 - Arc de rapel

4 - Miez magnetic

5 - Bobinaj magnetic

6 - Conector

7 - Filtru

8 - Garnitura

9 - Garnitura


4 - Injector cu disc cu alimentare laterala

SAGEM-LUCAS D2155 MA



1 - Corp

2 - Disc

3 - Resort

4 - Miez magnetic

5 - Bobinaj magnetic

Conector

7 - Garnitura

8 - Garnitura


c -  diferITE TIPURI DE jetURI

Diferite unghiuri ale jetului injectorului EV6.

a) jet conic.

b) bi-jet.

c)  jet "sfoara".

Unghi de jet a : 80 % din carburant se afla īn interiorul unghiului a

Unghi de jet a : 50 % din carburant se afla īn interiorul unghiului a

Unghi de jet b : 70 % din carburant sub forma de jet unic se afla īn interiorul unghiului b



Exista diferite tipuri de injectoare. Fiecare tip este adaptat unui motor, unui vehicul si unui sistem unic.

Principalele caracteristici sunt :

debitul,

tipul de motor (o supapa/cilindru sau multi-supape),

montarea.


d -  diferITELE tipURI de comanda

Comanda injectoarelor se poate face īn moduri diferite :


1 - Full Group

Toate injectoarele īn acelasi timp.

Semi-Full Grup sau semi-secvential

Doua injectoare cu doua injectoare.

3 - Secvential

Injector cu injector.

e -  injector mono-pUNCT

Descriere

1 - Conexiune electrica

2 - Retur carburant

3 - Intrare carburant

4 - Bobinaj din alama

5 - Ac injector

6 - Miez magnetic

7 - Corp injector

8 - Arc de rapel al acului


Functionare

Atunci cānd calculatorul, printr-un impuls electric, alimenteaza bobinajul (4), īn acesta se creeaza un cāmp magnetic. Acul (5) se ridica de pe suport si comprima arcul de rapel (8). Carburantul iese īn jet fin.

Cantitatea de benzina injectata depinde de timpul de ridicare a acului, deci de timpul pentru punerea la masa a bobinajului injectorului. Timpul de excitatie a injectorului variaza cu 1 - 5 ms la cald, dar poate atinge 100 ms la demarajul la rece.

3 - Caracteristica

Daca rezistenta injectorului este de 1,4 W, o rezistenta suplimentara de 3 W este montata īn serie cu injectorul.

Rezistenta suplimentara

Ix - regulatORUL DE presIUNE BENZINĂ

Este plasat īn capatul rampei, dupa injectoare, si regleaza presiunea circuitului de benzina. Valoarea de reglare este constanta daca injectorul este situat īn fata clapetei de aer - fig A - Īn acest caz, nu exista diferenta de presiune īntre amonte si aval injector (injectie mono-punct).

Figura A

Daca injectorul este situat dupa clapeta de aer (fig B), va suporta variatiile de presiune din tubulura. Īn acest caz, presiunea benzina va fi reglata īn functie de variatiile de presiune ale tubulurilor.

"Diferenta dintre presiunea de alimentare benzina si presiunea tubulura este constanta".

Figura B

a -  regulatOR mono-pUNCT

Permite mentinerea presiunii benzinei la o valoare constanta.

Descriere

1 - Caseta metalica cu masurarea presiunii atmosferice (a)

2 - Membrana

3 - Arc de rapel

4 - Clapeta

b - Camera de presiune benzina

A -  Circuit de intrare carburant

B -  Circuit alimentare si retur injector

C -  Circuit de retur la rezervor

Functionare

Resortul (3) este calibrat la un bar, presiunea benzinei are deci o valoare mai mare de un bar īn raport cu presiunea atmosferica.

Atunci cānd presiunea camerei (b) creste si depaseste valoarea fixata prin calibrarea resortului, clapeta (4) se deschide iar carburantul se īntoarce īn rezervor.



b -  regulatOR multi-pUNCT

Descriere



Consta din doua capsule montate, ce contin o membrana pe care este fixata o clapeta. Calibrarea membranei se face de un resort si de presiunea ce vine din tubulura.

Presiunea de calibrare este inscriptionata pe corpul regulatorului.

Functionare

Atunci cānd presiunea benzinei este suficienta pentru a deforma membrana, clapeta se ridica iar benzina se scurge prin canalul central spre rezervor. Daca presiunea din tubulura variaza, valoarea presiunii benzinei va varia proportional. Presiunea benzinei īn plina sarcina va fi deci mai mare decāt celei de la ralanti.

x -     amortiZORUL DE pulsaŢII

a -  rol

Deschiderea si īnchiderea injectoarelor sau a regulatorului de presiune creeaza variatii de presiune. Corodarea fiecarui angrenaj al pompei are de asemenea tendinta de a face sa varieze debitul si ca urmare presiunea. Aceste ondulatii de presiune provoaca pulsatii ce determina o rezonanta īn circuit. Amortizorul de pulsatii are deci rolul de a atenua undele de presiune si de a īmpiedica astfel propagarea zgomotelor de pulsatie.

b -  ALCĂTUIRE

Este un regulator de presiune fara legatura cu tubulura de aer. O membrana separa volumul īn doua camere. O camera este traversata de carburant. Cealalta contine un resort ; Atunci cānd apare un vārf de presiune, membrana reculeaza si absorbe unda de presiune.

xi - supapa de retinere

Este plasata pe circuitul de retur carburant si īmpiedica posibilele urcari ale carburantului. Sensul de trecere al carburantului este indicat de o sageata gravata pe corpul supapei.

reaspiraREA vapORILOR DE BENZINĂ

I -      introducERE

Pe lānga normele referitoare la emisiile toxice de la esapament, legislatia prevede si reglementari referitoare la emisia de gaze ce provin de la rezervorul de carburant. Īntr-adevar, atunci cānd  carburantul din rezervor se īncalzeste ca urmare a unei temperaturi ridicate din mediu sau din cauza temperaturii ridicate din circuitul de benzina, aceasta produce vapori care sunt eliberati fara precautii īn atmosfera. Datorita circuitului de evacuare canister, vaporii sunt recuperati īntr-un filtru de carbon activ.

II -     Circuit de récupéraRE A vapORILOR DE BENZINĂ

1 - Filtru de carbon activ (canister)

2 - Vana de evacuare canister

Aerul continut īn rezervor este eliberat īn atmosfera prin canister atunci cānd motorul este oprit. Vaporii de benzina sunt retinuti de carbon si ramān temporar stocati pāna cānd motorul functioneaza. Depresiunea din interiorul tubulurii de admisie īn timpul functionarii motorului are ca efect aspirarea aerului curat prin filtrul de carbon. Acest flux de aer aduce cu el vaporii de benzina stocati pāna atunci. Pentru a putea regla acest flux de aer, o vana RCO, comandata de calculator, este plasata īn circuitul de reaspirare a vaporilor de benzina. Gazele evacuate pot produce o diferenta īn consistenta amestecului. Deschiderea vanei trebuie deci sa fie adaptata conditiilor de functionare a motorului.

III - filtrU DE carbon activ (canister)

Consta īn granule de carbon care retin vaporii de benzina ce intra īn priza, provenind de la rezervor. Aceasta evita dispersia vaporilor de carburant īn atmosfera.

Fazele de reciclare sunt determinate de calculatorul acre comanda electroventilul de evacuare canister.


CANISTER (cu doua cai) CANISTER (cu trei cai)

IV - VanĂ DE EVACUARE canister (tIP NR)

A -  Descriere

1 - Racord pentru tub flexibil

2 - Clapeta de retinere

3 - Resort cu lama

4 - Element de etansare

5 - Miez plonjor

6 - Trapa de etanseitate

7 - Bobinaj magnetic

Sageata gravata pe corpul vanei trebuie sa fie orientata spre motor.

B -  Functionare

Motor oprit

Electroventilul de evacuare este deschis canister absoarbe vaporii de benzina degajati de rezervorul de carburant. O clapeta de retinere integrata īn electroventil izoleaza motorul de canister.

Cu contact stabilit

Calculatorul comanda īnchiderea electroventilului de evacuare.

Īn timpul functionarii motorului

Calculatorul piloteaza electroventilul de evacuare īn cazuri precise pentru a goli canister-ul ; vaporii de benzina sunt reciclati la admisie.

Nota : Evacuarea n ueste autorizata decāt pornind de la o anumita T° a apei.

La oprirea motorului, electroventilul este comutat pe īnchidere timp de cāteva secunde pentru a evita auto-aprinderea.

C -  Comanda electroventilului de evacuare

Acest electroventil este de tip NO, adica "īn mod normal deschis".

S-a recurs la un electroventil comandat īn RCO. Acesta este īnchis pentru un RCO de 100 % si deschis la maxim pentru un RCO de 0 %. Este deschisa īn repaus, deci atunci cānd nu este activata. Sistemul inverseaza comanda pentru ca RCO afisat (cadru diagnostic) sa fie proportional cu deschiderea.

vana īnchisa

vana deschisa

Valorile RCO sunt precizate īntr-o cartografie presiune/regim de turatii si sunt definite astfel īncāt sa nu perturbe reglarea sondei de oxigen asigurānd īn acelasi timp o reciclare suficienta pentru respectarea normelor. Evacuarea nu este autorizata īn faza de auto-adaptare a bogatiei amestecului. Debitul depinde de presiunea diferentiala ce apare la vana (DP) si durata impulsurilor de cuplare; din acest motiv a fost memorat īntr-o cartografie P/N. Īntr-adevar, trebuie sa se evacueze cāt mai mult posibil īn sarcina crescuta, īn ciuda unei diferente de presiune mai mica la vana ; dinmpotriva, la ralanti si la sarcini partiale, volumul debitului trebuie īngustat la maxim tinānd cont de confortul la condus, diferenta de presiune fiind mare īn acest interval.

Valoarea RCO calculata de calculator corespunde deci unui timp de dezactivare a vanei, deci unui timp de deschidere.

V -     vanĂ DE EVACUARE canister (tIp nf)

A - Descriere

Racord pentru tub flexibil

Clapeta

Miez magnetic

Arc de rapel

Bobinaj magnetic

Sageata gravata pe corpul vanei trebuie sa fie orientata spre motor.

B -  Functionare

Acest electroventil este de tip NF, adica "īn mod normal īnchis".

Deci, cānd motorul este oprit si apoi se face contact, este īnchis si ramāne īnchis.

Īn timpul functionarii motorului, calculatorul piloteaza electroventilul de evacuare īn cazuri precise pentru a goli canisterul ; vaporii de benzina sunt reciclati la admisie. Electroventilul este pilotat cu un raport ciiclic de deschidere menit sa regleze cantitatea de gaze reciclate īn functie de conditiile de functionare ale motorului.

Pentru un RCO de 0% (nealimentat) este īnchis, īn timp ce pentru un RCO de 100 % (alimentat īn permanenta) este deschis complet. Activāndu-l si dezactivāndu-l alternativ cu un raport precis de timp de alimentare / timp de non-alimentare, adopta o anumita pozitie de deschidere ce determina un anumit debit al gazelor ce provin de la canister.

VI - strategie de EVACUARE

Deschiderea pe care calculatorul o comanda electroventilului de evacuare evolueaza īn permanenta dupa cum urmeaza :

cantitatea de gaze ce trec prin vana.

plaja de functionare a motorului determinata de regimul de turatii si de pozitia clapetei de aer.

sarcina de vapori de benzina a canisterului.

Evaluānd cantitatea de vapori de benzina reciclati īn motor, calculatorul trece la o reducere a continutului amestecului prin intermediul unui factor de auto-adaptare evacuare.

Remarca : Perturbarea reglarii bogatiei amestecului provocata de reciclarea vaporilor canister difera de cea determinata de parametrii exteriori non-masurabili, atāt ca durata cāt si ca importanta. Astfel, calculatorul aplica urmatoarea alternanta:

- Atunci cānd auto-adaptarea bogatei clasice a amestecului este activa, evacuarea canister este anulata.

- Atunci cānd evacuarea este activa, auto-adaptarea bogatiei clasice a amestecului este la rāndul ei suprimata si īnlocuita de auto-adaptarea specifica a evacuarii.

VII - vaNA DE IZOLARE canister

Īn anumite cazuri, electroventil de izolare va fi plasat īn serie cu un electroventil de evacuare. Aceasta īn scopul de a asigua o īnchidere perfecta sa īntreruperea contactului. Electroventilul de izolare este īnchis īn stare de repaus si deschis cānd este activ.

aEr SUPLIMENTAR

i -      introducERE

Un circuit de aer este instalat īn derivatia clapetei de aer si este format din furtune sau dintr-un tub fabricat direct īn caseta clapetei de aer. Acest aer suplimentar este luat īn calcul de senzorul de presiune sau debitmetru. Īi este deci asociata o cantitate de benzina adecvata. Acest amestec suplimentar modifica regimul de turatii al motorului.

Pentru a modula sectiunea de trecere a circuitului, exista mai multe posibilitati:

motor pas cu pas,

electroventil de ralanti,

actuator rotativ de ralanti,

motor de reglare ralanti ce actioneaza asupra clapetei de aer,

comanda de aer suplimentara.

Sunt oferite urmatoarele avantaje :

marirea regimului de ralanti īn functie de temperatura motorului,

mentinerea regimului de ralanti la o valoare recomandata predeterminata,

compensare īn functie de informatiile racire AC.0N (cerere Inter) sau AC.TH (autorizare Presostat),

asistenta la demaraj,

asistenta la decelerare,

cutie de viteze automata īn priza,

compensare īn functie de asistenta la directie.

Pilotarea

Este comandata de calculator īn functie de urmatoarele criterii :

viteza motor,

pozitie ralanti,

temperatura motor,

viteza vehicul sau raport cutie de viteze angajat,

cuplare climatizare,

stare cutie de viteze automata

Ii -     electrovanA DE regLARE ralAnti

1 - Miez magnetic

2 - Bobinaj

3 - Arc de rapel

4 - Resort de pozitionare

5 - Sectiune de trecere aer suplimentar

6 - Piulita de reglare pozitie 0

7 - Obturator

a -  ALCĂTUIRE

Este format dntr-un bobina (2), un miez electromagnetic (1) si un obturator (7) mentinut īn pozitie de repaus de resorturile
(3) si (4). Cānd este alimentat, curentul provoaca un cāmp magnetic de atractie īn bobinaj. Obturatorul este atunci atras spre dreapta, pentru a deschide sectiunea de trecere a aerului suplimentar (5). Rolul calculatorului este de a trimite impulsuri de masa periodice.

b -  principIU de regLARE A tIMPULUI DE EXCITAŢIE A bobinaJULUI

Daca bobinajul este pus constant la masa, actuatorul va fi mereu deschis la maxim.

Pentru ca obturatorul sa aiba o pozitie determinata, calculatorul trimite la fiecare x ms un impuls de masa bobinajului. La un ciclu (perioada), bobinajul alimentat atrage obturatorul īn sensul de deschidere, iar cānd bobinajul nu este alimentat, obturatorul este actionat īn sensul de īnchidere sub actiunea arcului de rapel. Pozitia obtinuta, deci sectiunea de trecere aer, depinde de raportul ciclic de deschidere, adica raportul dintre procentul de timp de alimentare bobinaj si procentul de timp de non-alimentare.

c -  functionare

Imediat ce motorul functioneaza, calculatorul comanda actuatorului pentru a ajusta exact regimul de ralanti la valoarea recomandata īn functie de diferite criterii care au fost prevazute anterior.

Motor rece

Īn pozitie ralanti si prin sonda de temperatura apa, regimul de ralanti creste si, īn functie de īncalzire, sectiunea de trecere scade progresiv.

Motor cald

Īn pozitie ralanti si prin informatia despre regimul de turatii, miezul magnetic moduleaza sectiunea de trecere a aerului pentru a se mentine la valoarea recomandata.

iii - motOr de regLARE ralAnti

Exista doua modele posibile ale acestui motor :



DKA1 SYMBOL 174 \f "Symbol" Motorul īn sine + contactor de ralanti,

DKA SYMBOL 174 \f "Symbol" Idem DKA1 + senzor cu efect Hall.

a -  descriere

1 - Semi-carter spate

6 - Semi-carter fata

2 - Motor electric

7 - Burduf

3 - Transmisie unghiulara

8 - Contactor

4 - Culisou

9 - Limitator fata

5 - Lama bimetalica


b -  Conception

Transmisia unghiulara, actionata de motorul electric, provoaca prin intermediul filetului intern (a), deplasarea culisoului prin canalele (b) semi-carterului fata.

Contactorul, fixat pe culisou si apasānd pe pārghia clapetei de aer īn timpul fazei de ralanti, permite deschiderea sau īnchiderea clapetei de aer.

Informatia contact ralanti este asigurata de o lama bimetalica (c) comandata de racord (d) si transmisa calculatorului prin cele doua piste (e) ale semi-carterului spate.

Un burduf asigura etanseitatea lamei bimetalice si a culisoului

Cursa culisoului īntre capatul filetului pinionului de transmisie unghiulara si limitatorul de cursa fata este de 8 - 9 mm. Viteza de translatie a culisoului este de 8 - 12 mm/s.

Senzorul cu efect Hall :

O parte fixa contine placuta Hall si nivelul de prelucrare electronica.

O parte turnanta (roata polara) legata de arborele motor prin partea cu filet.

Principiul de functionare este absolut identic celui al senzorului de viteza vehicul.

c -  PrincipIU DE pilotaRe

Regimul dorit de turatii al motorului corespunde unei pozitii de deschidere precisa a clapetei de aer. Calculatorul alimenteaza deci motorul (prin punerea sub tensiune) pāna cānd potentiometrul clapetei de aer indica faptul ca acesta din urma are deschiderea preconizata. Pilotarea motorului nu se face decāt atunci cānd contactul de ralanti este efectiv, cu exceptia functiei Dash-Pot.

d -  Functionare

Imediat ce motorul īncepe sa mearga, calculatorul comanda motorul pentru a ajusta exact regimul de ralanti la valoarea recomandata īn functie de diferite criterii pe care le-am vazut anterior.

Motor rece :

Īn pozitie ralanti (picior ridicat) si prin sonda de temperatura apa, regimul de ralanti creste si, īn functie de īncalzire, clapeta de aer este īnchisa progresiv.

Motor cald :

Īn pozitie ralanti si prin informatia regim de turatii, motorul moduleaza pozitia clapetei de aer pentru a se mentine la valoarea recomandata.

Corectii speciale :

Motorul la ralanti compenseaza cuplarea compresorului de racire.

e -  gestiUNEA motorULUI de ralanti

Motorul este pilotat īn cadrul urmatoarelor functii:

precomanda,

corectare demaraj,

urmarire regim,

dash-Pot,

reglare ralanti,

auto-adaptare.

Precomanda

Imediat dupa ce contactul de ralanti este īnchis, motorul este pilotat pentru a imprima clapetei de aer fata un unghi foarte apropiat de cel recomandat. Unghiul dorit al clapetei de aer este functie a temperaturii apei.

Corectarea demarajului

Functie a temperaturii apei, permite facilitarea urcarii īn regim a motorului.

3 - Functia Urmarire regim

Cu clapeta de aer īnchisa, o valoare fixa este adaugata precomenzii, apoi scade progresiv īn functie de timp.

4 - Functia Dash-Pot

Permite evitarea batailor la ridicarea piciorului si este diferita īn functie de modelul de motor de reglare ralanti utilizat.

Principiul este acelasi pentru cele doua motoare : cānd, la slabirea pedalei, clapeta de aer este aproape īnchisa, motorul este pilotat pentru a faca sa iasa culisoul apoi, īn momentul īn care apare informatia contact de ralanti īnchis, calculatorul piloteaza motorul de ralanti pentru a īnchide progresiv culisoul. Functia Dash-Pot este mai precisa cu un motor DKA3, deoarece acesta este echipat cu un senzor Hall iar calculatorul cunoaste astfel exact pozitia culisoului.

Cu un motor DKA1 si cu un contacteur de ralanti deschis, este timpul īn care se alimenteaza motorul de ralanti care da pozitia de iesire a culisoului.

Functia Dash-Pot este aplicata īnainte de functia urmarire regim.

5 - Reglarea ralentiului

Consta īn mentinerea regimului motor cāt mai aproape de valoarea de ralanti recomandata, prin controlul regimului īn bucla īnchisa (informatie contact de ralanti īnchis).

Valoarea de ralanti recomandata depinde de:

temperatura apa Sonda de temperatura apa,

cuplarea compresorului de racire informatie " AC-TH" (termostat),

raportul cutie de viteze engajat (ralanti īn timpul mersului vehiculului).

Reglarea este o actiune corectiva īn mod direct, īn functie  de diferenta dintre regimul de turatii instantaneu al motorului si regimul recomandat. Reglarea este de tip proportional integral.

Auto-adaptare : calculatorul este capabil sa ia īn calcul parametrii exteriori precum īmbatrānirea motorului. Atunci cānd calculatorul constata ca regimul de ralanti este prea īndepartat de cel recomandat, modifica deschiderea clapetei de aer la aplicarea precomenzii.

iv - motOr pas CU pas

a -  ALCĂTUIRE

Un surub fara sfārsit fabricat īn capatul axului motor permite unui culisou cu filet sa efectueze o miscare de translatie. Un obturator conic montat īn capatul culisoului poate deci astfel sa moduleze sectiunea de trecere a aerului suplimentar.

La functionare, motorul este alimentat cu curent sub forma de impulsuri. La fiecare impuls, rotorul efectueaza un unghi fix denumit "pas".

b -  Functionare

Imediat ce motorul īncepe sa furntioneze, calculatorul comanda motorului pas cu pas pentru a ajusta exact regimul de ralanti la valoarea recomandata īn functie de diferite criterii pe care le-am vazut anterior.

Motor rece

Īn pozitie ralanti si prin sonda de temperatura apa, regimul de ralanti creste si, īn functie de īncalzire, sectiunea de trecere se micsoreaza progresiv.

Motor cald

Īn pozitie ralanti si prin informatia regim de turatii, obturatorul conic moduleaza sectiunea de trecere pentru a se mentine la valoarea recomandata.

3 - Corectii speciale

Motorul pas cu pas compenseaza cuplarea compresorului de climatizare.

c -  TehnologiA motoARELOR pas CU pas

Motoarele pas cu pas transforma impulsurile electrice īntr-o miscare mecanica rotativa incrementala.

Prezinta doi electro-magneti ficsi si magneti permanenti rotativi. Polii magnetilor permanenti atrasi de polii electro-magnetilor avanseaza cu un pas de fiecare data cānd curentul se inverseaza īntr-unul din bobinaje.

v -     actuatOr de ralenti

a -  ALCĂTUIRE

1 - Conexiune electrica

2 - Cutie

3 - Magnet permanent

4 - Indus

5 - Canal de aer de derivatie a clapetei de aer

6 - Sertar rotativ








Actuatorul este un servomotor cu suber rotitor cu doua bobinaje, cu un unghi de orientare limitat (aprox. 90°). Cele doua bobinaje sunt puse pe rānd sub tensiune la fiecare ciclu, ceea ce produce īn indusul īnvārtitor forte inverse. Rezulta o anumita pozitie a sertarului (6) care corespunde raportului de timp al impulsurilor din fiecare bobinaj.

primul bobinaj forteaza sertarul la deschidere,

al doilea bobinaj forteaza sertarul la īnchidere.

Se stabileste un echilibru de forta care determina dimensiunea orificiului debitului de aer.

b -  Functionare

Imediat ce motorul īncepe sa furntioneze, calculatorul comanda actuatorul pentru a ajusta exact regimul de ralanti la valoarea recomandata īn functie de diferite criterii pe care le-am vazut anterior.

Motor rece

Īn pozitie ralanti si prin sonda de temperatura apa, regimul de ralanti creste si, īn functie de īncalzire, sectiunea de trecere se micsoreaza progresiv.

Motor cald

Īn pozitie ralanti si prin informatia regim de turatii, supapa moduleaza sectiunea de trecere pentru a se mentine la valoarea recomandata.

c -  principIU de regLARE A tIMPULUI DE excitaŢIE A bobinaJELOR

La fiecare ciclu, adica la fiecare 10 ms, cele doua bobinaje sub puse la rānd sub tensiune (punere la masa). Sertarul este deschis pentru o excitatie facuta 25 % pe bobinajul de īnchidere (2) si 75 % pe bobinajul de deschidere (1). Īn exemplul de mai sus, sertarul nu mai este deschis complet. Pilotarea acestui actuator se bazeaza deci pe principiul RCO (raport ciclic de deschidere).

VI - STRATEGIA COMENZII DE RALENTI

A -  Comanda actuatorULUI rotatiV SAU A MOTORULUI PAS CU PAS

Īn functie de diferite criterii, calculatorul determina o cantitate de aer suplimentar trebuind sa raspunda nevoilor motorului. Deoarece cantitatea de aer este functie directa a deschiderii actuatorului sau a motorului, calculatorul transforma cantitatea de aer suplimentar recomandata īntr-un parametru de pilotare.

Actuatorul sau motorul este pilotat conform a doua moduri de gestiune :

bucla deschisa,

- bucla īnchisa.

Gestiunea īn bucla deschisa (īn afara modului ralanti) consta īn prepozitionarea actuatorului sau motorului īn functie de diferite criterii pentru ca la intrarea īn mod ralanti, regimul de turatii sa fie cāt mai aproape de valoarea recomandata.

Gestiunea īn bucla īnchisa este asigurata numai īn mod ralanti si consta īn modificarea pozitiei actuatorului sau motorului de ralanti īn functie de diferenta dintre regimul motor real si regimul recomandat. Aceasta permite motorului sa se roteasca exact la regimul de ralanti preconizat si sa ramāna astfel.

B -  GESTIUNE BUCLĂ DESCHISĂ

Se da actuatorului sau motorului o pozitie compusa dintr-o precomanda statica si o corectie de precomanda.

Precomanda statica

Precomanda la tractiune: depinde direct de ralantiul recomandat.

Precomanda la decelerare :

La īntrerupere īn decelerare permite reducerea gazelor nearse si ofera un bun confort la condus īnsotind scaderea regimului motor;

La decelerare normala īn functie de regimul de turatii si de pozitia clapetei de aer, īnsoteste decelerarea motorului pentru un bun confort la condus; este functia dash-pot.

Preconizare demaraj : este īn functie de regimul de turatii si de temperatura apei si permite facilitarea cresterii regimului motor.

Corectarea precomenzii

Compensare stare Cutie de viteze automata.

Compensare compresor de racire :

Compensare statica si compensare dinamica pentru iesire AC OUT = 1 (anclansare compresor),

compensare dinamica pentru iesire AC OUT = 0 (oprire compresor)

Compensare directie asistata : compenseaza sarcina aplicata motorului atunci cānd directia urca īn presiune.

Compensare de punere īn miscare īn mod direct īn functie de degradarea avans pentru īncalzirea catalizatorului.

Compensare tensiune baterie : Permite rotirea motorului si deci a alternatorului mai rapid, pentru a īncarca bateria atunci cānd aceasta pare putin descarcata. Acest lucru se poate īntāmpla atunci cānd sunt cuplati consumatorii si cānd motorul este lasat sa mearga prea mult la ralanti.

Compensare auto-adaptativa : Este calculata īn bucla īnchisa.

Un offset īn functie de regimul de turatii si de temperatura apa permite sa se tina cont de cuplurile de frecare.

C -  regLARE ralanti

Consta īn mentinerea regimului motor cāt mai aproape de regimul de ralanti recomandat prin controlul regimului īn bucla īnchisa. Acest lucru se face prin intermediul aerului suplimentar.

Ralantiul recomandat depinde de:

- temperatura apa sonda de temperatura apa,

- anclansarea compresorului de racire informatie
"AC - TH" (termostat),

- cutia de viteze automata īn pozitie ''drive'' informatie P.N/Drive provenind de la cutia de viteze automata,

- directia asistata la punctul maxim,

- sarcina canister,

- tensiunea baterie.

- faza de īncalzire a catalizatorului.

Reglarea este o actiune corectiva īn mod direct, īn functie  de diferenta dintre regimul de turatii instantaneu al motorului si regimul recomandat. Reglarea este de tip proportional integral.

Auto-adaptare : calculatorul este capabil sa ia īn calcul parametrii exteriori precum īmbatrānirea motorului. Atunci cānd calculatorul constata ca regimul de ralanti este prea īndepartat de cel recomandat, modifica deschiderea actuatorului rotativ sau a motorului pas cu pas la gestiunea īn bucla deschisa.

Remarca : Atunci cānd se intra īn zona de regim bucla īnchisa, motorul este adus īncet la regimul recomandat cu ajutorul unei functii "de urmarire".

VII - ComandA DE AER suplimentar

O comanda de aer suplimentar furnizeaza cantitatea de aer necesar motorului īn timpul functionarii la rece la ralanti.

A -  Descriere

Este montata īn paralel cu circuitul aer de ralanti. Trecerea aerului este comandata de o geam pivotant. Acesta din urma este actionat de o lama bimetalica. Temperatura lamei bimetalice este furnizata de o rezistenta alimentata de releul de injectie.

B -  Functionare

Motor rece

Sectiunea de trecere aer este deschisa. La cresterea temperaturii, lama bimetalica se deformeaza si actioneaza asupra clapetei. Geamul pivoteaza si īnchide progresiv sectiunea de trecere aer.

Atunci cānd temperatura motorului este mai mare de 60°C, orificiul este īnchis.

C -  Caractéristici

Tensiune nominala : 12 V

Rezistenta                 : 50 W

FUNCŢII ANEXE

I -      comandA compresORULUI DE RĂCIRE

Cānd motorul este oprit, releul de īntrerupere racire este īn repaus, deci īnchis.

La demaraj compresorul de racire nu poate functiona deoarece calculatorul comanda bobinajul releului de īntrerupere paleta se desprinde.

Calculatorul primeste informatia de autorizare racire AC-TH provenind de la caseta mica de reglare racire, sau de la calculatorul de reglare a temperaturii din habitaclu.

Īn cazul īn care conditiile sunt favorabile, calculatorul piloteaza compresorul de racire punānd iesirea AC-OUT la 1.

Calculatorul interzice functionarea compresorului de racire :

la demaraj,

la pornire,

īntr-o anumita plaja de functionare motor (regim, pozitie clapeta de aer),

la supraregim.

II -     GESTIUNE CUTIE DE VITEZE AUTOMATĂ

A -  ESTOMPARE CUPLU

Pentru a mari confortul la trecere la schimbarea raporturilor, calculatorul apeleaza la o estompare a cuplului prin reducerea avansului. Retinerea avansului este īn functie de regimul de turatii si de sarcina si difera īn functie de sensul de schimbare a raportului.

B -  PROTECŢIE CUTIE DE VITEZE AUTOMATĂ

La trecerea de la P/N la D sau de la 1, 2, 3, R la viteza redusa a vehiculului, daca soferul accelereaza si regim sau sarcina depaseste un anumit prag, calculatorul īntrerupe injectia pentru a provoca o reducere importanta a cuplului motor si deci pentru a proteja cutia de viteze automata.

iii - sEMNAL consUM PENTRU odb

iv - sEMNAL TURAŢII

v -     pilotare sonda de oxigen

Īncalzirea sondei de oxigen poate fi comandata de calculator astfel īncāt sa controleze temperatura vasului catalitic.


AUTO-DIAGNOSTIC

i -      ĪnregistrARE DEFECŢIUNI

Auto-diagnosticul īnregistreaza defectiunile permanente, precum si defectiunile temporare de functionare a sistemului.

Aceste defectiuni, dupa ce sunt īnregistrate, sunt memorate īn permanenta chiar si dupa oprirea vehiculului si nu pot fi sterse decāt prin actiunea voita a personaluuli de depanare; stergerea defectiunilor nu poate fi realizata decāt dupa o lectura, astfel īncāt defectiunile memorate sa fie vizualizate cel putin o data de personalul de depanare.

Defectiunile sunt memorate sub un cod de defectiune īn ordinea cronlogica a aparitiei lor.

Toate defectiunile pot fi memorate īn acelasi timp (10 maxim).

ii -     clasificarea defectiunilor

Defectiunile sunt clasificate īn doua categorii :

Defectiuni grave ce necesita reparare imediata a vehiculului (risc de deteriorare a motorului vehiculului sau consecinte importante asupra emisiilor vehiculului sau asupra sigurantei) : imediat dupa ce sunt detectate, lampa de pe bord se aprinde īn permanenta pentru a avertiza soferul.

Defectiuni minore ce nu necesita o interventie imediata: la aparitia acestora, lampa nu se apridne dar defectiunile sunt pastrate īn memoria calculatorului.

Defectiunile majore au prioritate īn fata celor minore : īn cazul īn care memoria este plina, daca apare o defectiune majora, aceata va īnlocui o defectiune minora memorata.

iii - FUNCŢIONARE DE AJUTOR

Aparitia anumitor defectiuni declanseaza un mod de functionare de ajutor care permite soferului sa ajunga la cel mai apropiat centru de depanare.

Dupa un timp de detectare a defectiunii, sunt aplicate functii de īnlocuire sau valori de īnlocuire, īn cazul īn care sistemul permite.

Daca defectiunea dispare, atunci functiile sau valorile de functionare normala sunt imediat puse īn functionare ; defectiunea este pastrata īn memoria calculatorului si este gestionata ca defectiune temporara (stingerea lampii daca este vorba de o defectiune grava).

iv - sTERGEREA DEFECŢIUNILOR

Īn automatica : Dupa 40 cicluri (1 ciclu este constituit dintr-o stabilire a contactului si o īncalzire a motorului), defectiunile fugitive care nu au mai aparut sunt sterse, iar defectiunile care ramān sunt atunci decalate īn memoria calculatorului.

Defectiunile īnregistrate pot fi astfel sterse prin linia serie.

v -     MARTOR test injectie - aprindere

Aceasta lampa (simbolizata printr-o forma de motor) este situata pe cadranul de bord si este comandata de calculator.

La stabilirea contactului si pentru un regim de turatii mai mic de 24 tur/min, lampa se aprinde.

Prezenta unei defectiuni grave     SYMBOL 174 \f "Symbol" Lampa ramāne aprinsa

Nici o defectiune memorata sau  SYMBOL 174 \f "Symbol" Martorul se stinge imediat dupa
defectiune minora demarajul motorului.


tabEL ALOCĂRI

Lista de alocari ale sistemelor de injectie pe tipuri de vehicule :

AX - SAXO - ZX - XSARA - BX - XANTIA - XM - EVASION.

Vehicul                              Denumire comerciala.

Data                                  Data de montare a sistemului.

Motor                                 Placa motor / Tip Motor.

Putere Putere DIN.

Injectie Furnizor si identificare sistem.

Comanda aprindere        Comanda electronica facuta de calculator sau de aprinzator magnetic.

Tip aprindere                   Dinamica sau statica.

Modul                                Tip.

Bobina                              Tip.



AX


Vehicul

Date

Motor

P (cv)

Injectie

Comanda aprindere

Tip aprindere

Modul

Bobina

AX 1.0i

AM93

CDZ


BOSCH
MA3.0

Calculator
injectie

Statica


BAE04

AX 1.1i

AM93

HDZ


MMDCM
G6.11

Calculator
injectie

Statica


BAE04

AX 1.1i

AM95

HDZ


BOSCH
A2.2

Aprinzator magnetic

Distribuitor + modul accolé

MTR02


AX 1.4i

AM93

KDX


BOSCH
MA3.0

Calculator
injectie

Statica


BAE04

AX 1.4i

AM93

KDY


BOSCH
A2.2

Aprinzator magnetic

Distribuitor + modul alipit

MTR02


AX GTi

AM92
AM92

K6B


BOSCH
MP3.1

Calculator
injectie

Statica + modul

MTR04

BAE04

AX GTi

AM93
AM95

KFZ


BOSCH
MP3.1

Calculator
injectie

Statica + modul

MTR04

BAE04


SAXO


Vehicul

Date

Motor

P (cv)

Injectie

Comanda aprindere

Tip aprindere

Modul

Bobina

SAXO 1.0i

AM96

CDZ


BOSCH
MA3.1

Calculator
injectie

Statica


BAE04

SAXO 1.1i

AM96

HDZ


BOSCH
MA3.1

Calculator
injectie

Statica


BAE04

SAXO 1.4i

AM96

KFX


MMDCM
1AP40

Calculator
injectie

Statica


BAE04

SAXO 1.6i

AM97
AM98

NFZ


BOSCH
MP5.2

Calculator
injectie

Statica


BAE04

SAXO 1.6i

AM98

NFZ


BOSCH
MP7.2

Calculator
injectie

Statica


BAE04

SAXO 1.6i (16s)

AM97

NFX


MMDCM
1AP41

Calculator
injectie

Statica


BBC2.2


ZX


Vehicul

Date

Motor

P (cv)

Injectie

Comanda aprindere

Tip aprindere

Modul

Bobina

ZX 1.1

AM93 AM94

HDZ


BOSCH
A2.2

Aprinzator magnetic

Distribuitor + modul alipit

MTR02


ZX 1.1

AM95 AM96

HDZ


BOSCH
MA3.0

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.1

AM97

HDZ


BOSCH
MA3.1

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.4

AM93 AM94

KDY


BOSCH
A2.2

Aprinzator magnetic

Distribuitor + modul alipit

MTR02


ZX 1.4

AM93 AM96

KDX


BOSCH
MA3.0

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.4

AM94 AM96

KDX


MMDCM G614

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.4

AM97

KFX


MMDCM 1AP40

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.6

AM91
AM91

B4A


MMDCM G552

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.6

AM92
AM92

B4A


MMDCM G612

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.6 BVA

AM92

BDY


MMDCM G610

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.6

AM93
AM93

BDY


MMDCM G610

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.6

AM94
AM94

BFZ


MMDCM 8P13

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.6

AM95

BFZ


SAGEM CCM4GJ

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.8i

AM93 AM96

LFZ


BOSCH
MP5.1

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.8i

AM95

LFZ


MMDCM 8P.10

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.8 (16s)

AM97

LFY


BOSCH
MP5.2

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 1.9i

AM91 AM92

D6E


BOSCH
MP3.1

Calculator
injectie

Statica + modul

MTR04

BAE04

ZX 1.9i
BVA

AM92

DKZ


BOSCH
M1.3

Calculator
injectie

Distr. + modul

MTR01

BTR05

ZX 2.0i

AM93

RFX


MMDCM 8P20

Calculator
injectie

Statica


BAE04

ZX 2.0i 16V

AM93 AM94

RFY


BOSCH
MP3.2

Calculator
injectie

Statica + 2 module

2 x
MTR04

4X BAE01

ZX 2.0i 16V

AM95
AM96

RFT


BOSCH
MP3.2

Calculator
injectie

Statica + 2 module

2x MTR04

4X BAE01

ZX 2.0i 16V

AM97

RFS


MMDCM 1AP10

Calculator
injectie

Statica


4X BAE01

XSARA


Vehicul

Date

Motor

P (cv)

Injectie

Comanda aprindere

Tip aprindere

Modul

Bobina

XSARA 1.4i

AM98

KFX


MMDCM
1AP40

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XSARA 1.6i

AM98

NFZ


BOSCH
MP5.2

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XSARA 1.6i

AM98

NFZ


BOSCH
MP7.2

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XSARA 1.8i

AM98

LFX


MMDCM
1AP20

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XSARA 1.8i BVA

AM98

LFZ


MMDCM
8P1A

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XSARA 1.8i 16V

AM98

LFY


SAGEM SL96.2

Calculator
injectie

Statica


BAE04


BX


Véhicule

Date

Motor

P (cv)

Injectie

Comanda aprindere

Tip aprindere

Modul

Bobina

BX 1.6i

AM93

BDY


MMDCM
G6.10

Calculator
injectie

Statica


BAE04

BX GTi

AM87 AM87

D6A


BOSCH L3.1

Aprinzator magnetic

Distribuitor + modul ext.

MTR01


BX GTi

AM88 AM90

D6A


BOSCH L3.1

Aprinzator magnetic

Distribuitor + modul alipit

MTR02

BTR02

BX GTi

AM91 AM92

D6D


BOSCH
MP3.1

Calculator
injectie

Statica + modul

MTR04

BAE04

BX GTi

AM93

DKZ


BOSCH
MP1.3

Calculator
injectie

Distribuitor + modul

MTR01

BTR05

BX 16 S

AM89
AM90

D6C


BOSCH
ML4.1

Calculator
injectie

Distribuitor + modul

MTR01

BTR02

BX 16 S

AM91
AM92

D6C


BOSCH
M1.3

Calculator
injectie

Distribuitor + modul

MTR01

BTR02

BX 16 S

AM93

DFW


BOSCH
M1.3

Calculator
injectie

Distribuitor + modul

MTR01

BTR02


XANTIA


Vehicul

Date

Motor

P (cv)

Injectie

Comanda aprindere

Tip aprindere

Modul

Bobina

XANTIA 1.6i

AM94 AM97

BFZ


MMDCM 8P13

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XANTIA 1.8i

AM93

LFZ


MMDCM 8P10

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XANTIA 1.8i

AM93 AM95

LFZ


BOSCH MP5.1

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XANTIA 1.8 (16S)

AM96 AM97

LFY


BOSCH MP5.1.1

Calculator
injectie

Statica


BBC2.2

XANTIA 1.8 (16S)

AM97

LFY


SAGEM SL96

Calculator
injectie

Statica


BBC2.2

XANTIA 1.8i

AM98

LFX


MMDCM 1AP20

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XANTIA 2.0i

AM93

RFX


MMDCM 8P20

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XANTIA 2.0 (16S)

AM96

RFV


BOSCH MP5.1.1

Calculator
injectie

Statica


BBC2.2

XANTIA 2.0 (16V)

AM93
AM94

RFY


BOSCH MP3.2

Calculator
injectie

Statica + 2 module

2 x MTR04

4x BAE01

XANTIA 2.0 (16V)

AM95

RFT


BOSCH MP3.2

Calculator
injectie

Statica + 2 module

2 x MTR04

4x BAE01

XANTIA CT

AM96

RGX


BOSCH
MP3.2

Calculator
injectie

Statica + modul

MTR04

BAE04

XANTIA V6

AM97

XFZ


BOSCH MP7.0

Calculator
injectie

Statica


BBE3.2



XM


Vehicul

Date

Motor

P (cv)

Injectie

Comanda aprindere

Tip aprindere

Modul

Bobina

XM 2.0i

AM89 AM92

R6A


BOSCH LE2

Aprinzator magnetic

Distribuitor + modul alipit

MTR02

BTR05

XM 2.0i

AM91 AM92

R6A


MMDCM G5M0

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XM 2.0i

AM93 AM93

RFZ


BOSCH MP3.1

Calculator
injectie

Statica + modul

MTR04

BAE04

XM 2.0i

AM94 AM94

RFZ


BOSCH MP5.1

Calculator
injectie

Statica


BAE04

XM 2.0i (16S)

AM95 AM97

RFV


BOSCH MP5.1.1

Calculator
injectie

Statica


BBC2.2

XM 2.0i (16S)

AM97

RFV


BOSCH MP5.2

Calculator
injectie

Statica


BBC2.2

XM 2.0i CT

AM93 AM94

RGY


BOSCH MP3.2

Calculator
injectie

Statica

MTR04

BAE04

XM 2.0i CT

AM95

RGX


BOSCH MP3.2

Calculator
injectie

Statica

MTR04

BAE04

XM V6

AM89
AM94

SFZ


BENDIX FENIX 3B

Calculator
injectie

Distribuitor + modul

MTR03


XM V6

AM95 AM96

UFZ


BENDIX FENIX 3B

Calculator
injectie

Distribuitor + modul

MTR03


XM V6 (24S)

AM91 AM94

SKZ


BENDIX FENIX 4

Calculator
injectie

Distribuitor + modul

MTR03


XM V6 (24S)

AM95 AM96

UKZ


BENDIX FENIX 4

Calculator
injectie

Distribuitor + modul

MTR03


XM V6 24

AM97

XFZ


BOSCH MP7.0

Calculator
injectie

Statica


BBC3.2

EVASION


Vehicul

Date

Motor

P (cv)

Injectie

Comanda aprindere

Tip aprindere

Modul

Bobina

EVASION 1.8i

AM97

LFW


MMDCM
8P15

Calculator
injectie

Statica


BAE04

EVASION 2.0i

AM95

RFU


MMDCM 8P20

Calculator
injectie

Statica


BAE04

EVASION 2.0i CT

AM95

RGX


BOSCH
MP3.2

Calculator
injectie

Statica

MTR04

BAE04

iniŢIALIZAREA unUI calculatOr

Reinitializarea unui calculator de control motor este necesara īn urma anumitor operatiuni :

stergerea defectiunilor,

debransarea sau īnlocuirea bateriei,

debransarea sau īnlocuirea calculatorului,

debransarea releului sau releelor de alimentare a calculatorului,

descarcarea programului calculatorului,

īnlocuirea motorului pas cu pas de reglare ralanti,

īnlocuirea potentiometrului clapetei de aer.

Īn cazul īn care calculatorul nu este reinitializat īn urma uneia din operatiunile de mai sus, acest lucru declanseaza urmatoarele defectiuni de confort la condus :

batai motor,

motor oprit la retur ralanti,

motor oprit dupa demaraj.

Urmatoarele proceduri vizeaza furnizorii :

MAGNETI-MARELLI,

SAGEM,

BOSCH,

SIEMENS.


i -      calculatOr magneti-marelli g5

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator (notAŢI valoareA)

Efectuati citirea defectiunilor.

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Motorul fiind cald, temperatura apei mai mare de 60°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizānd diferite regimuri motor īn special :

2500 - 3500 tur/min,

regim de ralanti,

sarcina plina (timp de 2 secunde)

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
A si B).

d -  CITIREA reglĂRII avansULUI memorAT DE calculator

Eventual reglati din nou valoarea de origine.

e -  MOTOR FĂRĂ CATALIZATOR

Utilizati un analizor de gaze de esapament pentru a efectua reglarea bogatiei amestecului cu ajutorul unui instrument de diagnostic (program "reglare bogatie amestec").

ii -     calculator magneti-marelli g6

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator (notAŢI valoareA)

Efectuati citirea defectiunilor.

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Īntrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Motorul fiind cald, temperatura apei mai mare de 60°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizānd diferite regimuri motor īn special :

2500 - 3500 tur/min,

regim de ralanti,

sarcina plina (timp de 2 secunde)

d -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
B et C).

e -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator

Eventual reglati din nou valoarea de origine.

f -  MOTOR FĂRĂ CATALIZATOR

Utilizati un analizor de gaze de esapament pentru a efectua reglarea bogatiei amestecului cu ajutorul unui instrument de diagnostic (program "reglare bogatie amestec").

iii -    calculatOr magneti-marelli 8p

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator (notAŢI valoareA)

Efectuati citirea defectiunilor.

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Īntrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  efectuAŢI procedurA de recUNOAsTERE A raportURILOR cutieI de viteze (CUTIE DE vitezE mecaniCĂ)

Recunoasterea unui raport de viteze se efectueaza la trecerea la o viteza superioara, urmata de o retrogradare la viteza inferioara.

Recunoasterea raportului : viteza 1 :

porniti motorul,

cuplati viteza īntāi si demarati vehiculul,

urcati regimul motor la 3000 3500 tur/min,

cuplati viteza a doua,

urcati regimul motor la 3000 3500 tur/min,

puneti cutia de viteze la punctul mort,

lasati regimul motor sa scada si cuplati viteza īntāi,

efectuati aceste operatiuni pentru celelalte raporturi ale cutiei de viteze.

Nota :    Se poate verifica recunoasterea raporturilor cutiei de viteze de catre calculator, utilizānd caseta ELIT.


d -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Motor  cald, temperatura apei mai mare de 60°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizānd diferite regimuri motor īn special :

regim de ralanti,

sarcina plina (timp de 2 secunde).

e -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
B, C si D).

f -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator

Eventual reglati din nou valoarea de origine.

g -  MOTOR FĂRĂ CATALIZATOR

Utilizati un analizor de gaze de esapament pentru a efectua reglarea bogatiei amestecului cu ajutorul unui instrument de diagnostic (program "reglare bogatie amestec").


iv -    calculatOr magneti-marelli 1ap

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator (notAŢI valoareA)

Efectuati citirea defectiunilor.

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Īntrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  efectuAŢI procedurA de recUNOAsTERE A raportURILOR cutieI de viteze (CUTIE DE vitezE mecaniCĂ)

Recunoasterea unui raport de viteze se efectueaza la trecerea la o viteza superioara, urmata de o retrogradare la viteza inferioara.

Recunoasterea raportului : viteza 1 :

porniti motorul,

cuplati viteza īntāi si demarati vehiculul,

urcati regimul motor la 3000 3500 tur/min,

cuplati viteza a doua,

urcati regimul motor la 3000 3500 tur/min,

puneti cutia de viteze la punctul mort,

lasati regimul motor sa scada si cuplati viteza īntāi,

efectuati aceste operatiuni pentru celelalte raporturi ale cutiei de viteze.

Nota :    Se poate verifica recunoasterea raporturilor cutiei de viteze de catre calculator, utilizānd caseta ELIT.

d -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Motorul fiind cald, temperatura apei mai mare de 60°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizānd diferite regimuri motor īn special :

regim de ralanti,

sarcina plina (timp de 2 secunde).

e -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
B, C si D).

f -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator

Eventual reglati din nou valoarea de origine.


v -     calculatOr sagem ccm4gj

Vehicule vizate : ZX 1.6i.

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  lectura, īn MĂSURA parametrI, A reglĂRII indiceLUI DE octan AL BENZINEI ron91 SAU ron 95 (notAŢI valoareA)

Efectuati citirea defectiunilor.

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Īntrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, Porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  auto-adaptaRE debit aer ralanti (SCHIMBARE calculator SAU calculator nOU)

Porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

Lasati motorul sa mearga pāna la anclansarea motoventilatorului(lor) la viteza mare.

d -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
B et C).

e -  lectura, īn MĂSURA parametrI, A reglĂRII indiceLUI DE octan AL BENZINEI ron91 SAU ron 95 (notAŢI valoareA

Eventual reglati din nou valoarea de origine.

vi -    calculatOr sagem sl96

Vehicule vizate : XANTIA 1.8i 16V pornind cu modelul din 97.

Atentie : Acest calculator nu accepta decāt o singura recunoastere a raporturilor cutiei de viteze īnainte de a se bloca definitiv. Nu inversati un calculator īntre o cutie de viteze "lunga" si o cutie de viteze "scurta" (putere fiscala Franta 07 CV si 09 CV).

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Īntrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  auto-adaptaRE debit aer ralanti (SCHIMBARE calculator SAU calculator nOU)

Porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

Lasati motorul sa mearga pāna la anclansarea motoventilatorului(lor) la viteza mare.

d -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
B si C).


vii -   calculatOr bosch a2.2-ma3.0-ma3.1-MP3.1-mp3.2-mp5.1-mp5.2-m1.3-ml4.1

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Motorul fiind cald, temperatura apei mai mare de 60°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizānd diferite regimuri motor īn special :

2500 - 3500 tur/min,

regim de ralanti,

sarcina plina (timp de 2 secunde).

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunea B).



viii -  calculatOr bosch ma1.7

Vehicule vizate : JUMPY 1.6i.

Efectuati urmatoarele operatiuni.

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Porniti motorul.

Īncalziti motorul pāna la anclansarea motoventilatoarelor la viteza mare.

Īntrerupeti contactul.

Debransati borna negativa a bateriei.

Asteptati minim 30 secunde.

Bransati born negativa a bateriei.

Porniti motorul.

Mentineti regimul motor īntre 2000 si 3000 tur/min pāna la anclansarea motoventilatoarelor.

Lasati motorul sa mearga la ralanti timp de 2 minute.

Accelerati la maxim (regim aprox. 4000 tur/min).

Slabiti acceleratorul.

Motorul nu trebuie sa se opreasca la returul la ralanti : daca nu, repetati operatiunea.

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunea B).


ix -    calculatOr bosch mp7.0

Vehicule vizate : XANTIA V6.

Efectuati urmatoarele operatiuni.

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Īncalziti motorul (anclansarea apoi oprirea motoventilatoarelor).

Īntrerupeti contactul.

Lasati motorul sa mearga la ralanti timp de 5 minute.

Faceti un test pe drum timp de 5 minute schimbānd diferite regimuri ale motorului.

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunea B).



x -     calculatOr bosch mp5.1.1-mp5.2

Efectuati urmatoarele operatiuni.

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Īntrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunea B).


xi -    calculatOr siemens fenix 1b fenix 3b fenix 4

Efectuati urmatoarele operatiuni.

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Porniti motorul.

Īncalziti motorul pāna la anclansarea motoventilatoarelor la viteza mare.

Īntrerupeti contactul.

Restabiliti contactul.

Efectuati citirea defectiunilor.

stergerea defectiunilor.

Īntrerupeti contactul.

Debransati apoi bransati din nou calculatorul.

Faceti contact timp de 10 secunde.

Īntrerupeti alimentarea consumatorilor de curent (degivrare luneta, climatizare).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti (timp de
2 minute minim).

Controlati pozitia la ralanti a clapetei de aer cu ajutorul unui instrument de diagnostic la lectura parametri : la paremetrul "stare pozitie clapeta de aer", instrumentul de diagnostic trebuie sa afiseze "RALANTI".

Interveniti, eventual, pentru a face reglarea necesara.

Motorul fiind cald, temperatura apei mai mare de 80°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizānd diferite regimuri motor īn special :

2500 - 3500 tur/min,

regim de ralanti,

sarcina plina.


c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Vehicule vizate : XM V6 (motor S6A).

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (opération B).

e -  MOTOR FĂRĂ CATALIZATOR

Utilizati un analizor de gaze de esapament pentru a efectua reglarea "CO ralanti" cu ajutorul potentiometrului de bogatie amestec.











Document Info


Accesari: 9691
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )