SENZORII

i -      SENZOR de regim sI DE POZIŢIE MOTOR

a Rôl

Permite sa se determine regimul de turatii al motorului precum si pozitia arborelui cotit. Informatiile furnizate sunt transmise calculatorului pentru a asigura functiile avans la aprindere, sarcina bobina, cantitate de benzina ce trebuie injectata, reglarea regimului la ralanti si determinarea unui ritm de injectare ...

b Functionare

Masura de referinta unghiulara si de viteza rotatie se face de catre un senzor pasiv fixat pe carterul ambreiajului si plasat în raport cu o coroana cu 58 dinti montata pe volant. Acesta este format dintr-un magnet permanent si dintr-un bobinaj - locul unei forte electromotrice indusa de variatia de flux. Aceasta din urma este determinata de trecerea fiecarui dinte al coroanei pe sub senzor.

Frecventa cu care se produc impulsurile provocate de cei 58 dinti ai coroanei reprezinta turatia motorului.

Trecerea la zero a tensiunii induse datorita celor doi dinti falsi reprezinta marca de referinta. Prima alternanta pozitiva care apare se situeaza la 114° înainte de PMH la un motor cu 4 cilindri.

Semnalele senzorului magnetic

ii -     SENZOR DE REFERINŢĂ AAC

a -  Rôl

Calculatorul are nevoie de o referinta cilindru pentru a putea sa ordoneze comenzile bobinei de aprindere si ale injectoarelor în mod secvential (cilindru cu cilindru în ordinea de aprindere 1 - 3 - 4 - 2).

Pentru aceasta, recunoaste PMH în aprindere al cilindrului nr. 1.

B -  Functionare

Acest senzor, de tip cu efect Hall, este montat pe chiulasa în raport cu o tinta fixata în capatul arborelui cu came de admisie.

Principiu :

Daca placuta Hall da un semnal \SYMBOL 174 \f "Symbol" tranzistorul este deblocat \SYMBOL 174 \f "Symbol" borna calculator = 0 V.

Daca placuta Hall nu da semnal \SYMBOL 174 \f "Symbol" tranzistorul este blocat \SYMBOL 174 \f "Symbol" borna calculator = 5 V.

Cum arborele cu came se roteste de doua ori mai încet decât arborele cotit, semnalul de referinta AAC nu va aparea decât o data la doua ture ale arborelui cotit; de asemenea, între doua detectari ale tintei AAC, semnalul "doi dinti falsi" al coroanei va aparea de doua ori.

iii - SondA de temperaturĂ AER

Densitatea aerului variaza cu temperatura, astfel încât informatia "cantitate de aer aspirata" este denaturata de variatiile de temperaturi importante.

	a -  Rôl Informeaza calculatorul despre temperatura aerului admis pentru ca acesta sa corecteze timpul de excitatie a injectoarelor. Atunci când temperatura aerului scade, densitatea acesteia creste iar calculatorul mareste cantitatea de benzina injectata penrtu a stabili raportul aer/benzina prevazut. Este montata de circuitul de aer.
	b -  Functionare Este o termistanta de tip CTN (rezistenta cu un coeficient de temperatura negativ), ceea ce înseamna ca atunci când temperatura aerului admis scade, valoarea rezistentei creste si invers. Circuitul sondei este alimentat sub cinci volti continuu. Calculatorul masoara tensiunea la bornele sondei, care variaza în functie de rezistenta acesteia.

iv - SENZOR de presIUNE

a -  Rôl

Da calculatorului informatia "sarcina" pentru ca acesta sa poata determina cantitatea de benzina optima în functie de alimentarea si concentratia dorita, precum si punctul de avans la aprindere adecvat conditiilor de functionare motor.

b -  Functionare

Este un senzor de presiune absoluta de tip piezorezistiv format în principal din tensiometre legate la o punte de masurare.

Aceste tensiometre se deformeaza sub actiunea presiunii si rezulta un semnal de tensiune proportional acestei presiuni.

c -  MĂSURAREA presiunII atmosFERICE

Calculatorul tine cont de presiunea atmosferica deoarece aceasta depinde de altitudine, aceasta influentând densitatea aerului.

Presiunea atmosferica este masurata apoi memorata în urmatoarele cazuri :

"Motor oprit" sau "power latch" (Pa = presiune curenta).

"Motor pornit" \SYMBOL 174 \f "Symbol" Daca valoarea presiunii din conducte este mai mare decât valoarea presiunii atmosferice memorate, se schimba în noua valoare de presiune atmosferica.

Picior la fund, în regim jos (prag) o anumita perioada de timp calibrata \SYMBOL 174 \f "Symbol"
presiunea atmosferica este actualizata.

Senzor de presiune tip PRT03 (ca exemplu)

v -     debitmetrUL

Debitmetrul este montat în circuitul de admisie între filtrul de aer si clapeta de aer.

Masoara cantitatea de aer aspirata de motor si transforma aceasta informatie într-un semnal electric dat calculatorului.

a -  partEA mecaniCĂ

Este formata dintr-clapeta mobila de sectiune rectangulara comandata de fluxul de aer aspirat de motor.

Un limitator de cursa opreste returul clapetei la pozitia sa de repaus.

O clapeta de amortizare unita cu clapeta mobila temporizeaza deplasarile ansamblului.

Un canal calibrat de un surub si prevazut cu un buson de etanseitate regleaza concentratia amestecului la ralanti.

B -  partEA ElectriCĂ

Este formata dintr-un potentiometru. Un cursor cu doua contacte se deplaseaza pe o pista cu rezistenta variabila.

Cursorul este lipit de clapeta mobila.

c -  functionare

Sub efectul fluxului de aer, clapeta mobila se deplaseaza. Deplasarea acesteia este frânata de actiunea unui arc de rapel cu spirala. Deplasarile unghiulare ale clapetei sunt frânate de rotirea clapetei compensatoare înrt-o camera numita "camera de compensare". Deplasarea clapetei mobile nu estelineara. Aceasta este importanta pentru regimurile joase si scade pe masura ce regimul creste.

Fiecarei cantitati de aer aspirata de motor îi corespunde o pozitie precisa a clapetei mobile, precum si o pozitie a contactelor mobile pe rezistenta.

În functie de pozitia unghiulara a clapetei, potentiometrul furnizeaza calculatorului un semnal electric variabil.

Acest semnal este esential pentru determinarea timpului de injectie.

Placa de rezistente

vi - SondA de températurĂ APĂ

a -  Rôl

Informeaza calculatorul despre temperatura lichidului de racire motor. Aceasta îi permite sa faca unele corectii la nivelul injectiei si aprinderii.

b -  Functionare

Valoarea rezistentei scade pe masura ce temperatura motorului creste. Este termistanta de tip CTN (rezistenta cu un coeficient de temperatura negativ).

Curba de variatie a rezistentei sondei în functie de temperatura.

Circuitul sondei este alimentat sub cinci volti continuu. Calculatorul masoara tensiunea la bornele sondei, care variaza în functie de rezistenta acesteia.

vii - PotentiometrU clapeta de aer

a -  sistem dE injectie p/n

Rol

Fixat pe cutia clapetei de aer, informeaza calculatorul despre pozitia unghiulara a clapetei de aer.

Aceasta informatie este utilizata pentru a recunoaste pozitiile "picior ridicat", "picior la fund" si "tranzitorii".

În functie de aceste date, calculatorul poate recunoaste modul de functionare si poate aplica strategiile de avans si injectie.

În plus, permite calculatorului sa calculeze un timp de injectie în functie de pozitia clapetei de aer pentru a asigura un mod ajutor în caz de defectiune a senzorului de presiune.

Functionare

Este format din :

O pista rezistiva (b),

Un cursor lipit de axul clapetei de aer si care contine o rezistenta fixa (c).

Acest ansamblu formeaza potentiometrul (a).

Calculatorul furnizeaza o tensiune de alimentare fixa de 5 volti la bornele pistei rezistive (b).

Cursorul se deplaseaza pe pista (b) si transmite calculatorului o tensiune Vs care evolueza linear în functie de pozitia clapetei de aer.

Nota : Potentiometrul nu este reglabil.

În caz de înlocuire, memoria de auto-diagnostic trebuie obligatoriu golita.

b -  sISTEMUL DE injecŢIE a/n

Rol

Potentiometrul (1) determina cu precizie pozitia clapetei de aer si informeaza calculatorul.

Functionare Unei pozitii bine definite a clapetei de aer precum si unui regim determinat le corespunde o singura stare de sarcina si prin urmare un singur debit de aer. Nevoia de carburant nefiind o functie lineara a unghiului clapetei de aer si regimului, este necesar sa dispune de o anumita precizie, în special în unghiurile slabe.

Variatiile slabe de unghi din domeniul sarcinilor slabe produc o crestere importanta a debitului de aer, care trebuie sa corespunda debitului de carburant necesar; Aceeasi variatia de unghi în plaja de sarcini puternice abia modifica debitul de aer.

Acoperire a 6° între piste permite continuitatea informatiei despre pozitia clapetei de aer la trecerea de la o pista la cealalta.

Potentiometru clapeta de aer

Cursoarele (4) sunt unite cu axul clapetei de aer (5). Informatia Ui a pozitiei clapetei de aer este transmisa calculatorului în functie de raportul de tensiune pista Up pe tensiunea de alimentare Ua, deci:

Valoarea Ui este utilizata pentru calculul timpului de injectie Ti.

Remarca : Pentru anumite functii, calculatorul utilizeaza o pista artificiala pe care a reconstituit-o pornind de la cele doua piste reale. Obtine astfel o pozitie clapeta de aer a_ARTI

Nota : Potentiometrul ne nu este reglabil în pozitie, acest lucru fiind efectuat în fabrica într-un mod foarte precis si definitiv.

c -  sISTEMUL DE injecTIE d/n

Contactorul de pe axul clapetei de aer informeaza calculatorul despre pozitile:

ralanti,

semi-cursa,

sarcina plina.

1 - Contact sarcina plina

2 - Cama

3 - Ax clapeta de aer

4 - Micro-contact de ralanti

Descriere

Contactorul este montat în capatul axului clapetei de aer si pozitia acestuia poate fi reglata prin doua butoniere.

Este format din doua contacte, unul pentru sarcina plina (1) si un microcontact (4) de ralanti. Sunt actionate de o cama
(2) unita cu axul clapetei de aer (3).

Functionare

Contact de ralanti : pentru o pozitie a clapetei de aer cuprinsa între 0 si 1°, microcontactul de ralanti este închis si informeaza calculatorul prin borna 2 pentru a comanda întreruperea la decelerare daca sunt cerute conditiile.

Contact de sarcina plina : pentru o deschidere a clapetei de aer mai mare de 60°, contactul de sarcina plina este închis, borna 3 informeaza calculatorul, care realizeaza o îmbunatatire de 15 %.

viii -  SENZOR de viteZĂ véhicul (eaton)

a -  Rôl

Senzorul trebuie sa furnizeze un semnal electric proportional cu viteza de rotatie a cutiei de viteze (BV) secundare, deci cu viteza vehiculului. Acesta permite calculatorului sa stie în pozitia picior ridicat daca vehiculul ruleaza sau nu si de asemenea sa cunoasca raportul cutiei de viteze pentru anumite functii.  

b -  MONTARE

Este montat pe priza tahimetrica a cutiei de viteze.

c -  Functionare

1 - Roata polara

2 - Senzor Hall

3 - Palier

4 - Actionare

Acest senzor este un generator de impulsuri cu efect Hall.

Principiul efectului Hall

Elementul esential al acestui sistem este o placuta cu o grosime infima de 1,2 mm din lateral.

Aceasta placuta este parcursa de un curent între punctele sale A si B. În absenta oricarui câmp magnetic, nu se aduna nici o tensiune între punctele echidistante E si F.

Atunci când se aplica un câmp magnetic S - N perpendicular pe placuta, între punctele E si F se aduna o tensiune Hall foarte scazuta de 0,001 volti.

(Aceasta provine din devierea liniilor de curent A.B de catre câmpul magnetic, în masura în care sunt realizate cele doua conditii simultane de curent electric si câmp magnetic).

Realizare

Rotindu-se, roata polara face sa treaca succesiv prin fata placutei Hall un pol nord, un pol sud, un pol nord, etc ... Curentul eliberat de placuta îsi schimba deci alternativ sensul. Cum circuitul integrat are rolul în special de a amplifica semnalul, transmite calculatorului un semnal de primire al carui prag superior corespunde unui sens al curentului placutei, iar pragul inferior sensului invers al curentului placutei în functie de polul care a trecut prin fata.

Semnal trimis de senzor (de exemplu).

d -  CalculUL vitezEI

Senzorul trimite semnale de primire a caror frecventa este proportionala vitezei.

Semnalele emise de senzor sunt exploatabile începând de la 3 km/h.

Se stie ca senzorul transmite opt perechi de poli :

opt impulsuri per tur de roata polara,

cinci impulsuri per metru parcurs.

Deci, un impuls corespunde unui 0,2 m parcurs \SYMBOL 174 \f "Symbol" 20 cm (1 m/5 impulsuri). De fiecare data când vehiculul parcurge 20 cm, tensiunea trece la valoarea sa maxima (impuls). Este suficient sa se calculeze numarul de impulsuri pe secunda pentru a cunoaste viteza vehiculului.

Exemplu :

Senzorul emite 50 impulsuri pe secunde.

50 impulsrui \SYMBOL 174 \f "Symbol" 50 x 20 cm = 1000 cm = 10 metri.

Deci vehiculul merge cu 10 m/s

10 m/s = 10 x 3600 = 36 000 m/h = 36 km/h.

Deci, daca senzorul emite 50 impulsuri pe secunda, vehiculul ruleaza cu 36 km/h.

50 impulsuri \SYMBOL 174 \f "Symbol" 36 km/h

100 impulsuri          \SYMBOL 174 \f "Symbol" 72 km/h

10 impulsuri \SYMBOL 174 \f "Symbol" 7,2 km/h

Atentie, semnalul de iesire al senzorului se controleaza cu un voltmetru în pozitie "continua".

e -  STABILIREA raportULUI CUTIEI DE VITEZE

Calculatorul calculeaza urmatorul coeficient :

Apoi, un tabel da raportul cutiei de viteze angajate în functie de coeficientul calculat.

f -  STABILIRE ÎN TIMP CE VEHICULUL RULEAZĂ

Vehicul care merge         \SYMBOL 222 \f "Symbol" cel putin 2 impulsuri senzor timp de 150 ms.

Vehicul care sta               \SYMBOL 222 \f "Symbol" nici un impuls senzor timp de peste 150 ms.

ix - SondA DE oxIgen

a -  TIP LSH6

1 - Rol

Furnizeaza practic în permanenta calculatorului o informatie despre dozarea (aer/benzina) a amestecului carburat. Aceasta ia doua stari posibile pentru a da o informatie de dozare buna sau slaba reflectata de tensiuni, respectiv 1 volt sau 0 (zero) volti.

Montare

Este plasata pe esapament între motor si vasul catalitic.

Aceasta tensiune analizata de caseta electronica permite corectarea timpului de injectie pentru a mentine constanta compozitia gazelor de esapament, conditie indispensabila tratarii lor de vasul catalitic.

3 - Cerinta

Nu toate reactiile sunt optime pentru aceeasi amestec bogat. Într-adevar, rata de conversie (sau eficacitatea) de reducere a Nox este maxima în absenta oxigenului, deci pentru amestecuri bogate ( \SYMBOL 108 \f "Symbol" < 1) în timp ce eficacitatea maxima de oxidare a CO si HC este maxima în prezenta oxigenului, deci pentru amestecuri sarace ( \SYMBOL 108 \f "Symbol" > 1).

Rezulta ca, pentru ca aceste reactii de oxidare si de reducere sa fie în acelasi timp aproape de optim, motorul trebuie sa functioneze într-o fereastra îngusta de bogatie a amestecului între \SYMBOL 108 \f "Symbol" = 0,995 si \SYMBOL 108 \f "Symbol"

4 - Descriere

Tub de protectie cu fanta (intrare gaze de esapament)	Fir de încalzire sonda (+ întrerupt si masa)
Soclu sonda	Elemente ce asigura contactul
Învelis de protectie (montare non-etansa)	Rezistenta de încalzire
Izolator	Suport din ceramica
Fir electric (sonda \SYMBOL 174 \f "Symbol" calculator)	Ceramica poroasa + electrozi din platina

5 - Functionare

Sonda este formata dintr-un corp din ceramica speciala a carei suprafata prezinta electrozi din platina si este permeabila la gaze. Modul de functionare al sondei consta în faptul ca ceramica utilizata conduce ionii de oxigeni la temperaturi minime de aproximativ 300 °C. O latura a ceramicii poroase este în contact cu aerul înconjurator (prin firele sau montarile sondei). Cealalta latura a ceramicii este în contact cu gazele de esapament. Daca la cele doua extremitati ale sondei continutul de oxigen este diferit, se produce o diferenta de potential care constituie semnalul electric.

	1 - Corp de ceramica al sondei 2 - Electrozi 3 - Contact 4 - Punct de contact al casetei 5 - Ţeava de esapament Strat de protectie din ceramica poroasa
	Curba caracteristica a tensiunii sondei Lambda în functie de coeficientul de aer la o temperatura de functionare de 600 °C. Nota :    Rezistenta de încalzire integrata sondei mentine în permanenta o temperatura peste pragul de functionare (350 °C) independent de temperatura gazelor de esapament.

Avantaje :

Reglare eficienta la temperaturi joase ale gazelor de esapament, sensibilitate mai mica la variatiile de temperatura ale gazelor, reducrea timpului de interventie a reglarii Lambda, îmbunatatirea dinamicii sondei.

B -  TIP LSF (planar

Aceasta sonda se numeste planara ; modul ei de functionare este identic cu cel al unei sonde în forma de deget LSH.

Tehnologia însa este diferita. Într-adevar, straturile ceramicii constituie un electrolit solid. Fiecare dintre straturile functionale (electrozi, straturi de protectie, ....) este realizat prin serigrafie. Suprapunerea prin laminare a diferitelor straturi serigrafiate faciliteaza integrarea unui încalzitor în elementul de detectare.

Principalele avantaje

Durata scurta de interventie a reglarii lambda.

Reactii rapide la variatiile continutului amestecului.

Longevitate marita ( 160 000 Km)

Foarte rezistenta la temperaturi ridicate (1000°C)

Technologie

Sonda lambda planara LSF
(straturi functionale)

Strat de protectie poros

2 - Electrode extern

3 - Strat de detectare

4 - Electrod intern Sonda lambda planara LSF

Strat de canal de aer de (stratificare)
referinta

6 - Strat izolant 1 - Gaze de esapament

7 - Încalzitor 2 - Canal de aer de referinta

8 - Strat de încalzire 3 - Încalzitor

9 - Contacte de legatura Us tensiune sonda

1 - Cablu de conexiune

2 - Învelis protector

3 - Element detector planar

4 - Tub-suport din ceramica

Soclu

6 - Garnitura de etanseitate din ceramica

7 - Tub de protectie

x -     potentiometrU de reglaRE BOGĂŢIE AMESTEC

a -  rol

Potentiometrul permite reglarea continutului amestecului (C0).

Potentiometru CO

b -  functionare

Reglarea bogatiei amestecului la ralanti se face în mod pur electronic, prin marirea sau reducerea timpului de injectie fictiv direct la nivelul calculatorului, actionând asupra unui potentiometru cu ajutorul unui surub.

xI - SENZORI DE BĂTAIE

a -  Rôl

Tendinta mecanicilor este, în prezent, de a creste raportul volumetric pentru a reduce consumul si a creste cuplul motor. Totusi, cresterea acestui raport risca sa provoace o combustie detonanta a amestecului aer/carburant si batate a motorului.

Folosirea unui astfel de senzor permite detectarea fenomenului si, datorita prelucrarii electronice a avansului la aprindere, o corectie rapida si eficienta.

b -  CaractéristiCI

Senzorul permite detectarea bataii. Este de tip piezoelectric si este fixat pe blocul motor.

c -  Functionare

Senzorul contine în principal o masa de acceleratie sprijinita pe rondela din ceramica piezoelectrica. Constrângerile mecanice comunicate de masa sub efectul vibratiilor creeaza o tensiune variabila la bornele rondelei (A) si (B).

Remarca : Strângerea la buna valoare de cuplu si conexiunea excelenta sunt indispensabile pentru buna functionare a senzorului.

	Fara bataie: Curba (a) reflecta evolutia presiunii. Senzorul de bataie emite un semnal corespunzator curbei (c).
Cu bataie : Se poate vedea ca presiunea este mai mare. Semnalul senzorului este mai mare în intensitate si frecventa.

d -  conexiune

xII - ACCELEROMETRU

Informeaza calculatorul cu privire la acceleratiile verticale ale caroseriei vehiculului. Într-adevar, în cadrul EOBD, calculatorul trebuie sa detecteze rateurile la aprindere prin analiza semnalului ce provine de la senzorul de regim/pozitie motor. Dar acceleratiile verticale ale caroseriei pot produce acelasi fenomen ca si rateurile de aprindere. Rolul accelerometrului este deci de a da informatia "drum rau" si de a evita detectarea degeaba de catre calculator a rateurilor de aprindere si prin urmare aprinderea neasteptata a lampii de control.

circuitUL de carburant

i -      preZENTARE

1 - Rezervor de benzina 4 - Regulator de presiune benzina

Pompa de benzina 5 - Injector

3 - Filtru de benzina 6 - Clapeta de retinere

Benzina din rezervor este aspirata de o pompa electrica scufundata, fiind împinsa spre rampa injectoarelor. Un filtru cu elemente din hârtie este plasat între pompa si rampa injectoarelor.

Presiunea benzinei este reglata de un regulator de presiune situat în capatul rampei. Excesul de benzina se întoarce direct în rezervor.

ii -     pompa DE BENZINĂ MONO-PUNCT

a -  descriere

* Pompa cu turbina scufundata în rezervor

Elementul de pompare este format dintr-o turbina cu palete ce actioneaza doua niveluri. Nivelul interior functioneaza dupa principiul canalului lateral, nivelul exterior dupa principiul canalului periferic.

b -  caracteristiCI

Presiune                       : 1,1 bar

Debit                             : 80 - 100 l/ora

Putere maxima            : 60 W

Alimentare                   : 12 V

Referinta BOSCH       : EKP 5

	1 - Retur 2 - Iesire 3 - Clapeta de retinere 4 - Sita		5 - Orificiu de degazare 6 - Turbina 7 - Caseta suport 8 - Manson elastic

C -  functionare

Benzina este aspirata în centrul turbinei, intra apoi într-o spirala ; sub efectul fortei centrifuge, ajunge la periferia turbinei. Aceasta este prevazuta cu numeroase aripioare periferice. În carter exista un canal care înconjoara aripioarele turbinei pe toata periferia. Turbina proiecteaza particulele de benzina spre exterior în canal, în interiorul caruia se produce o crestere continua de presiune.

Pompa este prevazuta cu orificii de degazare pentru a permite, chiar si în caz de temperatura ridicata, evitarea formarii de bule de vapori.

O clapeta de retinere împiedica scaderea presiunii din sistem dupa oprirea motorului, ceea ce faciliteaza un nou demaraj.

iii - pompa de benzina multipunct

a -  Descriere

Pompa de înalta presiune Bosch tip EKP 10. Este scufundata în rezervor si este unita cu putul jojei, dar poate fi schimbata singura.

Caracteristica principala este de a avea doua niveluri de presiune. Un nivel de alimentare format dintr-o turbina aspira carburantul din rezervor. Un nivel de înalta presiune format dintr-o pompa cu angrenaj împinge carburantul spre filtru sub presiune. Actionarea acestor doua niveluri se face de catre un motor electric cu curent continu.

Avantajele unei scufundari totale a pompei sunt reducerea zgomotrului, o racire mai buna si ignorarea scurgerilor interne.

b -  CaractéristiCI

Debit                     : 120 l/h sub 3 bari

Putere                   : aprox. 50 watt

Rezistenta             : 0,8 \SYMBOL 87 \f "Symbol"

Tensiune               : 12 volti

c -  Functionare

1 - Turbina de alimentare 2 - Pompa cu angrenaj de înalta presiune 3 - Motor 4 - Clapeta de suprapresiune 5 - Clapeta de presiune reziduala Rotirea turbinei (1) aspira carburant prin intrarea pompei. Acesta traverseaza turbina si intra în camerele pompei cu angrenaj (2). Prin reducerea volumului camerelor, datorita rotirii pompei, carburantul este pus sub presiune. Aceasta presiune permite deschiderea clapetei de presiune reziduala (5) si trecerea benzinei spre filtru. Atunci când pompa nu mai functioneaza, clapeta (5) închide o presiune reziduala în circuitul de alimentare. Pentru o crestere a presiunii mai mare de sapte bari (crestere datorata functionarii defectuoase a regulatorului sau canalelor obturate accidental), clapeta de descarcare (4) se deschide si determina un retur direct în rezervor, limitând presiunea din circuit.

iv - particularitATEA montĂRII

Montarea pompei de benzina si a reostatului jojei pe rezervor presupune buna pozitionare a indicatorului pompei si reperelor rezervorului.

v -     reZERVORUL

a -  PRIMA MONTARE

Circuit de alimentare si de evacuare

Racordul contine o clapeta de evacuare cu bila. La alimentare, aceasta clapeta permite pastrarea unui volum de aer tampon în rezervor, pentru a absorbi dilatarile de carburant în caz de crestere a temperaturii ambiante.

2 - Functionare cu clapeta magnetica

La deschiderea trapei de carburant, un sistem de bielete determina deplasarea unui magnet, acesta atrage bila permitând astfel obturarea canalului de evacuare.

b -  a 2-A montaRe

Circuit de alimentare si de evacuare

Racordul contine o clapeta de evacuare. La alimentare, aceasta clapeta permite pastrarea unui volum de aer tampon în rezervor, pentru a absorbi dilatarile de carburant în caz de crestere a temperaturii ambiante.

Functionare

Prin scoaterea busonului de alimentare, un piston se deplaseaza sub actiunea unui arc de rapel si permite astfel obturarea canalului de evacuare în aer. Montarea busonului alimentare permite împingerea pistonului pentru a deschide canalul de evacuare în aer.

b -  A 3-A montaRe

1 - Functionare

Buson al rezervorului închis :

Clapeta (26) este deschisa, evacuarea în aer a rezervorului se face prin conductele (34), capacitate (33), conducta (32), si
canister (18).

Remarca : Conducta (32) este legata la canister (18) situat în compartimentul motor. Daca rezervorul se presurizeaza sau depresurizeaza din cauza unei probleme pe circuitul de reaspirare a vaporilor de benzina, clapeta (28) se deschide, evacuând astfel în aer prin cele 2 orificii (31).

În caz de întoarcere a vehiculului, clapeta (27) împiedica scurgerea carburantului în conducta (32) (în functie de tara).

Buson al rezervorului deschis :

Clapeta (26) este închisa permitând astfel pastrarea unui volum de aer tampon în partea superioara a rezervorului.

La alimentare, degazarea se obtine prin conducta
(37) si teava (35). Canalul de alimentare este echipat cu o clapeta antirefulare în (36). Orificiul de alimentare este redus la un diametru de 21 mm pentru a nu permite decât benzina "super fara plumb".

vi - FILTRU

Filtrul de benzina este situat între conducta din cauciuc de la iesirea rezervor si tubul rigid de sub caroserie. Este fixat în partea dreapta a cadrului din spate printr-un suport din cauciuc si este protejat de caldura esapamentului printr-un ecran termic. Prezinta un sens de montare pentru a permite sitei de iesire sa intercepteze eventualele deseuri de hârtie (sageata spre fata vehiculului).

Prag de filtrare : 8 - 10 µ Suprafata de filtrare : În functie de motorizare Schimb : În functie de preconizare

vii - RAMPA injectie

În afara faptului ca repartizeaza carburantul uniform spre toate injectoarele, serveste si drept accumulator. Într-adevar, volumul este suficient de mare în raport cu cantitatea de benzina injectata per ciclu de functionare motor pentru a împiedica fluctuatiile de presiune. Injectoarele sunt astfel alimentate cu carburant la o presiune regulata si uniforma.

VIII -  InjectOARE

a -  injectoare multi-punct

Injectoarele Weber de tip IW bi-jet sunt fixate si reglate în rotatie pe rampa de injectie printr-un cuplor (8). Etanseitatea si izolarea termica sunt realizate prin garniturile (9) si (10). Injectorul prezinta un corp (1) si un disc (2) deasupra caruia se afla un miez magnetic (4) ; corpul cuprinde bobinajul magnetic (5) si asigura ghidajul discului. Alimentarea se realizeaza de catre conector (6). Atunci când calculatorul trimite un impuls electric, electro-magnetul este excitat, discul se ridica de pe locul sau si comprima arcul de rapel (3). Dupa ce a traversat filtrul (7), carburantul iese în doua jeturi fine pentru a se acumula în fata supapei de admisie imediat înainte ca aceasta sa se deschisa. Imediat dupa deschidere, carburantul este aspirat de fluxul de aer pâna la camerele de combustie.

Cantitatea de benzina injectata depinde de timpul de ridicare a discului injectorului, deci de timpul de punere la masa.

b -  diferITE tipURI DE injectoare

Injector cu ac de alimentare verticala

BOSCH EV4.E 1 - Corp Ac 3 - Arc de rapel 4 - Miez magnetic 5 - Bobinaj magnetic 6 - Conector 7 - Filtru 8 - Garnitura 9 - Garnitura Placa cu orificii

Injector cu ac cu alimentare laterala

BOSCH EV8.E 1 - Corp 2 - Ac 3 - Arc de rapel 4 - Miez magnetic 5 - Bobinaj magnetic 6 - Conector 7 - Filtru 8 - Garnitura 9 - Garnitura Gât de reglare Placa cu orificii

3 - Injector cu disc cu alimentare verticala

SAGEM D3MA2 1 - Corp 2 - Disc 3 - Arc de rapel 4 - Miez magnetic 5 - Bobinaj magnetic 6 - Conector 7 - Filtru 8 - Garnitura 9 - Garnitura

4 - Injector cu disc cu alimentare laterala

SAGEM-LUCAS D2155 MA 1 - Corp 2 - Disc 3 - Resort 4 - Miez magnetic 5 - Bobinaj magnetic Conector 7 - Garnitura 8 - Garnitura

c -  diferITE TIPURI DE jetURI

Diferite unghiuri ale jetului injectorului EV6.

a) jet conic.

b) bi-jet.

c)  jet "sfoara".

Unghi de jet a : 80 % din carburant se afla în interiorul unghiului a

Unghi de jet a : 50 % din carburant se afla în interiorul unghiului a

Unghi de jet b : 70 % din carburant sub forma de jet unic se afla în interiorul unghiului b

Exista diferite tipuri de injectoare. Fiecare tip este adaptat unui motor, unui vehicul si unui sistem unic.

Principalele caracteristici sunt :

debitul,

tipul de motor (o supapa/cilindru sau multi-supape),

montarea.

d -  diferITELE tipURI de comanda

Comanda injectoarelor se poate face în moduri diferite :

	1 - Full Group Toate injectoarele în acelasi timp.
	Semi-Full Grup sau semi-secvential Doua injectoare cu doua injectoare.
	3 - Secvential Injector cu injector.
e -  injector mono-pUNCT Descriere 1 - Conexiune electrica 2 - Retur carburant 3 - Intrare carburant 4 - Bobinaj din alama 5 - Ac injector 6 - Miez magnetic 7 - Corp injector 8 - Arc de rapel al acului

Functionare

Atunci când calculatorul, printr-un impuls electric, alimenteaza bobinajul (4), în acesta se creeaza un câmp magnetic. Acul (5) se ridica de pe suport si comprima arcul de rapel (8). Carburantul iese în jet fin.

Cantitatea de benzina injectata depinde de timpul de ridicare a acului, deci de timpul pentru punerea la masa a bobinajului injectorului. Timpul de excitatie a injectorului variaza cu 1 - 5 ms la cald, dar poate atinge 100 ms la demarajul la rece.

3 - Caracteristica

Daca rezistenta injectorului este de 1,4 W, o rezistenta suplimentara de 3 W este montata în serie cu injectorul.

Rezistenta suplimentara

Ix - regulatORUL DE presIUNE BENZINĂ

Este plasat în capatul rampei, dupa injectoare, si regleaza presiunea circuitului de benzina. Valoarea de reglare este constanta daca injectorul este situat în fata clapetei de aer - fig A - În acest caz, nu exista diferenta de presiune între amonte si aval injector (injectie mono-punct).

Figura A

Daca injectorul este situat dupa clapeta de aer (fig B), va suporta variatiile de presiune din tubulura. În acest caz, presiunea benzina va fi reglata în functie de variatiile de presiune ale tubulurilor.

"Diferenta dintre presiunea de alimentare benzina si presiunea tubulura este constanta".

Figura B

a -  regulatOR mono-pUNCT

Permite mentinerea presiunii benzinei la o valoare constanta.

Descriere

1 - Caseta metalica cu masurarea presiunii atmosferice (a)

2 - Membrana

3 - Arc de rapel

4 - Clapeta

b - Camera de presiune benzina

A -  Circuit de intrare carburant

B -  Circuit alimentare si retur injector

C -  Circuit de retur la rezervor

Functionare

Resortul (3) este calibrat la un bar, presiunea benzinei are deci o valoare mai mare de un bar în raport cu presiunea atmosferica.

Atunci când presiunea camerei (b) creste si depaseste valoarea fixata prin calibrarea resortului, clapeta (4) se deschide iar carburantul se întoarce în rezervor.

b -  regulatOR multi-pUNCT

Descriere

Consta din doua capsule montate, ce contin o membrana pe care este fixata o clapeta. Calibrarea membranei se face de un resort si de presiunea ce vine din tubulura.

Presiunea de calibrare este inscriptionata pe corpul regulatorului.

Functionare

Atunci când presiunea benzinei este suficienta pentru a deforma membrana, clapeta se ridica iar benzina se scurge prin canalul central spre rezervor. Daca presiunea din tubulura variaza, valoarea presiunii benzinei va varia proportional. Presiunea benzinei în plina sarcina va fi deci mai mare decât celei de la ralanti.

x -     amortiZORUL DE pulsaŢII

a -  rol

Deschiderea si închiderea injectoarelor sau a regulatorului de presiune creeaza variatii de presiune. Corodarea fiecarui angrenaj al pompei are de asemenea tendinta de a face sa varieze debitul si ca urmare presiunea. Aceste ondulatii de presiune provoaca pulsatii ce determina o rezonanta în circuit. Amortizorul de pulsatii are deci rolul de a atenua undele de presiune si de a împiedica astfel propagarea zgomotelor de pulsatie.

b -  ALCĂTUIRE

Este un regulator de presiune fara legatura cu tubulura de aer. O membrana separa volumul în doua camere. O camera este traversata de carburant. Cealalta contine un resort ; Atunci când apare un vârf de presiune, membrana reculeaza si absorbe unda de presiune.

xi - supapa de retinere

Este plasata pe circuitul de retur carburant si împiedica posibilele urcari ale carburantului. Sensul de trecere al carburantului este indicat de o sageata gravata pe corpul supapei.

reaspiraREA vapORILOR DE BENZINĂ

I -      introducERE

Pe lânga normele referitoare la emisiile toxice de la esapament, legislatia prevede si reglementari referitoare la emisia de gaze ce provin de la rezervorul de carburant. Într-adevar, atunci când  carburantul din rezervor se încalzeste ca urmare a unei temperaturi ridicate din mediu sau din cauza temperaturii ridicate din circuitul de benzina, aceasta produce vapori care sunt eliberati fara precautii în atmosfera. Datorita circuitului de evacuare canister, vaporii sunt recuperati într-un filtru de carbon activ.

II -     Circuit de récupéraRE A vapORILOR DE BENZINĂ

1 - Filtru de carbon activ (canister)

2 - Vana de evacuare canister

Aerul continut în rezervor este eliberat în atmosfera prin canister atunci când motorul este oprit. Vaporii de benzina sunt retinuti de carbon si ramân temporar stocati pâna când motorul functioneaza. Depresiunea din interiorul tubulurii de admisie în timpul functionarii motorului are ca efect aspirarea aerului curat prin filtrul de carbon. Acest flux de aer aduce cu el vaporii de benzina stocati pâna atunci. Pentru a putea regla acest flux de aer, o vana RCO, comandata de calculator, este plasata în circuitul de reaspirare a vaporilor de benzina. Gazele evacuate pot produce o diferenta în consistenta amestecului. Deschiderea vanei trebuie deci sa fie adaptata conditiilor de functionare a motorului.

III - filtrU DE carbon activ (canister)

Consta în granule de carbon care retin vaporii de benzina ce intra în priza, provenind de la rezervor. Aceasta evita dispersia vaporilor de carburant în atmosfera.

Fazele de reciclare sunt determinate de calculatorul acre comanda electroventilul de evacuare canister.

CANISTER (cu doua cai) CANISTER (cu trei cai)

IV - VanĂ DE EVACUARE canister (tIP NR)

A -  Descriere

1 - Racord pentru tub flexibil

2 - Clapeta de retinere

3 - Resort cu lama

4 - Element de etansare

5 - Miez plonjor

6 - Trapa de etanseitate

7 - Bobinaj magnetic

Sageata gravata pe corpul vanei trebuie sa fie orientata spre motor.

B -  Functionare

Motor oprit

Electroventilul de evacuare este deschis canister absoarbe vaporii de benzina degajati de rezervorul de carburant. O clapeta de retinere integrata în electroventil izoleaza motorul de canister.

Cu contact stabilit

Calculatorul comanda închiderea electroventilului de evacuare.

În timpul functionarii motorului

Calculatorul piloteaza electroventilul de evacuare în cazuri precise pentru a goli canister-ul ; vaporii de benzina sunt reciclati la admisie.

Nota : Evacuarea n ueste autorizata decât pornind de la o anumita T° a apei.

La oprirea motorului, electroventilul este comutat pe închidere timp de câteva secunde pentru a evita auto-aprinderea.

C -  Comanda electroventilului de evacuare

Acest electroventil este de tip NO, adica "în mod normal deschis".

S-a recurs la un electroventil comandat în RCO. Acesta este închis pentru un RCO de 100 % si deschis la maxim pentru un RCO de 0 %. Este deschisa în repaus, deci atunci când nu este activata. Sistemul inverseaza comanda pentru ca RCO afisat (cadru diagnostic) sa fie proportional cu deschiderea.

vana închisa

vana deschisa

Valorile RCO sunt precizate într-o cartografie presiune/regim de turatii si sunt definite astfel încât sa nu perturbe reglarea sondei de oxigen asigurând în acelasi timp o reciclare suficienta pentru respectarea normelor. Evacuarea nu este autorizata în faza de auto-adaptare a bogatiei amestecului. Debitul depinde de presiunea diferentiala ce apare la vana (DP) si durata impulsurilor de cuplare; din acest motiv a fost memorat într-o cartografie P/N. Într-adevar, trebuie sa se evacueze cât mai mult posibil în sarcina crescuta, în ciuda unei diferente de presiune mai mica la vana ; dinmpotriva, la ralanti si la sarcini partiale, volumul debitului trebuie îngustat la maxim tinând cont de confortul la condus, diferenta de presiune fiind mare în acest interval.

Valoarea RCO calculata de calculator corespunde deci unui timp de dezactivare a vanei, deci unui timp de deschidere.

V -     vanĂ DE EVACUARE canister (tIp nf)

A - Descriere Racord pentru tub flexibil Clapeta Miez magnetic Arc de rapel Bobinaj magnetic Sageata gravata pe corpul vanei trebuie sa fie orientata spre motor.

B -  Functionare

Acest electroventil este de tip NF, adica "în mod normal închis".

Deci, când motorul este oprit si apoi se face contact, este închis si ramâne închis.

În timpul functionarii motorului, calculatorul piloteaza electroventilul de evacuare în cazuri precise pentru a goli canisterul ; vaporii de benzina sunt reciclati la admisie. Electroventilul este pilotat cu un raport ciiclic de deschidere menit sa regleze cantitatea de gaze reciclate în functie de conditiile de functionare ale motorului.

Pentru un RCO de 0% (nealimentat) este închis, în timp ce pentru un RCO de 100 % (alimentat în permanenta) este deschis complet. Activându-l si dezactivându-l alternativ cu un raport precis de timp de alimentare / timp de non-alimentare, adopta o anumita pozitie de deschidere ce determina un anumit debit al gazelor ce provin de la canister.

VI - strategie de EVACUARE

Deschiderea pe care calculatorul o comanda electroventilului de evacuare evolueaza în permanenta dupa cum urmeaza :

cantitatea de gaze ce trec prin vana.

plaja de functionare a motorului determinata de regimul de turatii si de pozitia clapetei de aer.

sarcina de vapori de benzina a canisterului.

Evaluând cantitatea de vapori de benzina reciclati în motor, calculatorul trece la o reducere a continutului amestecului prin intermediul unui factor de auto-adaptare evacuare.

Remarca : Perturbarea reglarii bogatiei amestecului provocata de reciclarea vaporilor canister difera de cea determinata de parametrii exteriori non-masurabili, atât ca durata cât si ca importanta. Astfel, calculatorul aplica urmatoarea alternanta:

- Atunci când auto-adaptarea bogatei clasice a amestecului este activa, evacuarea canister este anulata.

- Atunci când evacuarea este activa, auto-adaptarea bogatiei clasice a amestecului este la rândul ei suprimata si înlocuita de auto-adaptarea specifica a evacuarii.

VII - vaNA DE IZOLARE canister

În anumite cazuri, electroventil de izolare va fi plasat în serie cu un electroventil de evacuare. Aceasta în scopul de a asigua o închidere perfecta sa întreruperea contactului. Electroventilul de izolare este închis în stare de repaus si deschis când este activ.

aEr SUPLIMENTAR

i -      introducERE

Un circuit de aer este instalat în derivatia clapetei de aer si este format din furtune sau dintr-un tub fabricat direct în caseta clapetei de aer. Acest aer suplimentar este luat în calcul de senzorul de presiune sau debitmetru. Îi este deci asociata o cantitate de benzina adecvata. Acest amestec suplimentar modifica regimul de turatii al motorului.

Pentru a modula sectiunea de trecere a circuitului, exista mai multe posibilitati:

motor pas cu pas,

electroventil de ralanti,

actuator rotativ de ralanti,

motor de reglare ralanti ce actioneaza asupra clapetei de aer,

comanda de aer suplimentara.

Sunt oferite urmatoarele avantaje :

marirea regimului de ralanti în functie de temperatura motorului,

mentinerea regimului de ralanti la o valoare recomandata predeterminata,

compensare în functie de informatiile racire AC.0N (cerere Inter) sau AC.TH (autorizare Presostat),

asistenta la demaraj,

asistenta la decelerare,

cutie de viteze automata în priza,

compensare în functie de asistenta la directie.

Pilotarea

Este comandata de calculator în functie de urmatoarele criterii :

viteza motor,

pozitie ralanti,

temperatura motor,

viteza vehicul sau raport cutie de viteze angajat,

cuplare climatizare,

stare cutie de viteze automata

Ii -     electrovanA DE regLARE ralAnti

1 - Miez magnetic

2 - Bobinaj

3 - Arc de rapel

4 - Resort de pozitionare

5 - Sectiune de trecere aer suplimentar

6 - Piulita de reglare pozitie 0

7 - Obturator

a -  ALCĂTUIRE

Este format dntr-un bobina (2), un miez electromagnetic (1) si un obturator (7) mentinut în pozitie de repaus de resorturile
(3) si (4). Când este alimentat, curentul provoaca un câmp magnetic de atractie în bobinaj. Obturatorul este atunci atras spre dreapta, pentru a deschide sectiunea de trecere a aerului suplimentar (5). Rolul calculatorului este de a trimite impulsuri de masa periodice.

b -  principIU de regLARE A tIMPULUI DE EXCITAŢIE A bobinaJULUI

Daca bobinajul este pus constant la masa, actuatorul va fi mereu deschis la maxim.

Pentru ca obturatorul sa aiba o pozitie determinata, calculatorul trimite la fiecare x ms un impuls de masa bobinajului. La un ciclu (perioada), bobinajul alimentat atrage obturatorul în sensul de deschidere, iar când bobinajul nu este alimentat, obturatorul este actionat în sensul de închidere sub actiunea arcului de rapel. Pozitia obtinuta, deci sectiunea de trecere aer, depinde de raportul ciclic de deschidere, adica raportul dintre procentul de timp de alimentare bobinaj si procentul de timp de non-alimentare.

c -  functionare

Imediat ce motorul functioneaza, calculatorul comanda actuatorului pentru a ajusta exact regimul de ralanti la valoarea recomandata în functie de diferite criterii care au fost prevazute anterior.

Motor rece

În pozitie ralanti si prin sonda de temperatura apa, regimul de ralanti creste si, în functie de încalzire, sectiunea de trecere scade progresiv.

Motor cald

În pozitie ralanti si prin informatia despre regimul de turatii, miezul magnetic moduleaza sectiunea de trecere a aerului pentru a se mentine la valoarea recomandata.

iii - motOr de regLARE ralAnti

Exista doua modele posibile ale acestui motor :

DKA1 SYMBOL 174 \f "Symbol" Motorul în sine + contactor de ralanti,

DKA SYMBOL 174 \f "Symbol" Idem DKA1 + senzor cu efect Hall.

a -  descriere

1 - Semi-carter spate	6 - Semi-carter fata
2 - Motor electric	7 - Burduf
3 - Transmisie unghiulara	8 - Contactor
4 - Culisou	9 - Limitator fata
5 - Lama bimetalica

b -  Conception

Transmisia unghiulara, actionata de motorul electric, provoaca prin intermediul filetului intern (a), deplasarea culisoului prin canalele (b) semi-carterului fata.

Contactorul, fixat pe culisou si apasând pe pârghia clapetei de aer în timpul fazei de ralanti, permite deschiderea sau închiderea clapetei de aer.

Informatia contact ralanti este asigurata de o lama bimetalica (c) comandata de racord (d) si transmisa calculatorului prin cele doua piste (e) ale semi-carterului spate.

Un burduf asigura etanseitatea lamei bimetalice si a culisoului

Cursa culisoului între capatul filetului pinionului de transmisie unghiulara si limitatorul de cursa fata este de 8 - 9 mm. Viteza de translatie a culisoului este de 8 - 12 mm/s.

Senzorul cu efect Hall :

O parte fixa contine placuta Hall si nivelul de prelucrare electronica.

O parte turnanta (roata polara) legata de arborele motor prin partea cu filet.

Principiul de functionare este absolut identic celui al senzorului de viteza vehicul.

c -  PrincipIU DE pilotaRe

Regimul dorit de turatii al motorului corespunde unei pozitii de deschidere precisa a clapetei de aer. Calculatorul alimenteaza deci motorul (prin punerea sub tensiune) pâna când potentiometrul clapetei de aer indica faptul ca acesta din urma are deschiderea preconizata. Pilotarea motorului nu se face decât atunci când contactul de ralanti este efectiv, cu exceptia functiei Dash-Pot.

d -  Functionare

Imediat ce motorul începe sa mearga, calculatorul comanda motorul pentru a ajusta exact regimul de ralanti la valoarea recomandata în functie de diferite criterii pe care le-am vazut anterior.

Motor rece :

În pozitie ralanti (picior ridicat) si prin sonda de temperatura apa, regimul de ralanti creste si, în functie de încalzire, clapeta de aer este închisa progresiv.

Motor cald :

În pozitie ralanti si prin informatia regim de turatii, motorul moduleaza pozitia clapetei de aer pentru a se mentine la valoarea recomandata.

Corectii speciale :

Motorul la ralanti compenseaza cuplarea compresorului de racire.

e -  gestiUNEA motorULUI de ralanti

Motorul este pilotat în cadrul urmatoarelor functii:

precomanda,

corectare demaraj,

urmarire regim,

dash-Pot,

reglare ralanti,

auto-adaptare.

Precomanda

Imediat dupa ce contactul de ralanti este închis, motorul este pilotat pentru a imprima clapetei de aer fata un unghi foarte apropiat de cel recomandat. Unghiul dorit al clapetei de aer este functie a temperaturii apei.

Corectarea demarajului

Functie a temperaturii apei, permite facilitarea urcarii în regim a motorului.

3 - Functia Urmarire regim

Cu clapeta de aer închisa, o valoare fixa este adaugata precomenzii, apoi scade progresiv în functie de timp.

4 - Functia Dash-Pot

Permite evitarea batailor la ridicarea piciorului si este diferita în functie de modelul de motor de reglare ralanti utilizat.

Principiul este acelasi pentru cele doua motoare : când, la slabirea pedalei, clapeta de aer este aproape închisa, motorul este pilotat pentru a faca sa iasa culisoul apoi, în momentul în care apare informatia contact de ralanti închis, calculatorul piloteaza motorul de ralanti pentru a închide progresiv culisoul. Functia Dash-Pot este mai precisa cu un motor DKA3, deoarece acesta este echipat cu un senzor Hall iar calculatorul cunoaste astfel exact pozitia culisoului.

Cu un motor DKA1 si cu un contacteur de ralanti deschis, este timpul în care se alimenteaza motorul de ralanti care da pozitia de iesire a culisoului.

Functia Dash-Pot este aplicata înainte de functia urmarire regim.

5 - Reglarea ralentiului

Consta în mentinerea regimului motor cât mai aproape de valoarea de ralanti recomandata, prin controlul regimului în bucla închisa (informatie contact de ralanti închis).

Valoarea de ralanti recomandata depinde de:

temperatura apa Sonda de temperatura apa,

cuplarea compresorului de racire informatie " AC-TH" (termostat),

raportul cutie de viteze engajat (ralanti în timpul mersului vehiculului).

Reglarea este o actiune corectiva în mod direct, în functie  de diferenta dintre regimul de turatii instantaneu al motorului si regimul recomandat. Reglarea este de tip proportional integral.

Auto-adaptare : calculatorul este capabil sa ia în calcul parametrii exteriori precum îmbatrânirea motorului. Atunci când calculatorul constata ca regimul de ralanti este prea îndepartat de cel recomandat, modifica deschiderea clapetei de aer la aplicarea precomenzii.

iv - motOr pas CU pas

a -  ALCĂTUIRE

Un surub fara sfârsit fabricat în capatul axului motor permite unui culisou cu filet sa efectueze o miscare de translatie. Un obturator conic montat în capatul culisoului poate deci astfel sa moduleze sectiunea de trecere a aerului suplimentar.

La functionare, motorul este alimentat cu curent sub forma de impulsuri. La fiecare impuls, rotorul efectueaza un unghi fix denumit "pas".

b -  Functionare

Imediat ce motorul începe sa furntioneze, calculatorul comanda motorului pas cu pas pentru a ajusta exact regimul de ralanti la valoarea recomandata în functie de diferite criterii pe care le-am vazut anterior.

Motor rece

În pozitie ralanti si prin sonda de temperatura apa, regimul de ralanti creste si, în functie de încalzire, sectiunea de trecere se micsoreaza progresiv.

Motor cald

În pozitie ralanti si prin informatia regim de turatii, obturatorul conic moduleaza sectiunea de trecere pentru a se mentine la valoarea recomandata.

3 - Corectii speciale

Motorul pas cu pas compenseaza cuplarea compresorului de climatizare.

c -  TehnologiA motoARELOR pas CU pas

Motoarele pas cu pas transforma impulsurile electrice într-o miscare mecanica rotativa incrementala.

Prezinta doi electro-magneti ficsi si magneti permanenti rotativi. Polii magnetilor permanenti atrasi de polii electro-magnetilor avanseaza cu un pas de fiecare data când curentul se inverseaza într-unul din bobinaje.

v -     actuatOr de ralenti

a -  ALCĂTUIRE

1 - Conexiune electrica 2 - Cutie 3 - Magnet permanent 4 - Indus 5 - Canal de aer de derivatie a clapetei de aer 6 - Sertar rotativ

Actuatorul este un servomotor cu suber rotitor cu doua bobinaje, cu un unghi de orientare limitat (aprox. 90°). Cele doua bobinaje sunt puse pe rând sub tensiune la fiecare ciclu, ceea ce produce în indusul învârtitor forte inverse. Rezulta o anumita pozitie a sertarului (6) care corespunde raportului de timp al impulsurilor din fiecare bobinaj.

primul bobinaj forteaza sertarul la deschidere,

al doilea bobinaj forteaza sertarul la închidere.

Se stabileste un echilibru de forta care determina dimensiunea orificiului debitului de aer.

b -  Functionare

Imediat ce motorul începe sa furntioneze, calculatorul comanda actuatorul pentru a ajusta exact regimul de ralanti la valoarea recomandata în functie de diferite criterii pe care le-am vazut anterior.

Motor rece

În pozitie ralanti si prin sonda de temperatura apa, regimul de ralanti creste si, în functie de încalzire, sectiunea de trecere se micsoreaza progresiv.

Motor cald

În pozitie ralanti si prin informatia regim de turatii, supapa moduleaza sectiunea de trecere pentru a se mentine la valoarea recomandata.

c -  principIU de regLARE A tIMPULUI DE excitaŢIE A bobinaJELOR

La fiecare ciclu, adica la fiecare 10 ms, cele doua bobinaje sub puse la rând sub tensiune (punere la masa). Sertarul este deschis pentru o excitatie facuta 25 % pe bobinajul de închidere (2) si 75 % pe bobinajul de deschidere (1). În exemplul de mai sus, sertarul nu mai este deschis complet. Pilotarea acestui actuator se bazeaza deci pe principiul RCO (raport ciclic de deschidere).

VI - STRATEGIA COMENZII DE RALENTI

A -  Comanda actuatorULUI rotatiV SAU A MOTORULUI PAS CU PAS

În functie de diferite criterii, calculatorul determina o cantitate de aer suplimentar trebuind sa raspunda nevoilor motorului. Deoarece cantitatea de aer este functie directa a deschiderii actuatorului sau a motorului, calculatorul transforma cantitatea de aer suplimentar recomandata într-un parametru de pilotare.

Actuatorul sau motorul este pilotat conform a doua moduri de gestiune :

bucla deschisa,

- bucla închisa.

Gestiunea în bucla deschisa (în afara modului ralanti) consta în prepozitionarea actuatorului sau motorului în functie de diferite criterii pentru ca la intrarea în mod ralanti, regimul de turatii sa fie cât mai aproape de valoarea recomandata.

Gestiunea în bucla închisa este asigurata numai în mod ralanti si consta în modificarea pozitiei actuatorului sau motorului de ralanti în functie de diferenta dintre regimul motor real si regimul recomandat. Aceasta permite motorului sa se roteasca exact la regimul de ralanti preconizat si sa ramâna astfel.

B -  GESTIUNE BUCLĂ DESCHISĂ

Se da actuatorului sau motorului o pozitie compusa dintr-o precomanda statica si o corectie de precomanda.

Precomanda statica

Precomanda la tractiune: depinde direct de ralantiul recomandat.

Precomanda la decelerare :

La întrerupere în decelerare permite reducerea gazelor nearse si ofera un bun confort la condus însotind scaderea regimului motor;

La decelerare normala în functie de regimul de turatii si de pozitia clapetei de aer, însoteste decelerarea motorului pentru un bun confort la condus; este functia dash-pot.

Preconizare demaraj : este în functie de regimul de turatii si de temperatura apei si permite facilitarea cresterii regimului motor.

Corectarea precomenzii

Compensare stare Cutie de viteze automata.

Compensare compresor de racire :

Compensare statica si compensare dinamica pentru iesire AC OUT = 1 (anclansare compresor),

compensare dinamica pentru iesire AC OUT = 0 (oprire compresor)

Compensare directie asistata : compenseaza sarcina aplicata motorului atunci când directia urca în presiune.

Compensare de punere în miscare în mod direct în functie de degradarea avans pentru încalzirea catalizatorului.

Compensare tensiune baterie : Permite rotirea motorului si deci a alternatorului mai rapid, pentru a încarca bateria atunci când aceasta pare putin descarcata. Acest lucru se poate întâmpla atunci când sunt cuplati consumatorii si când motorul este lasat sa mearga prea mult la ralanti.

Compensare auto-adaptativa : Este calculata în bucla închisa.

Un offset în functie de regimul de turatii si de temperatura apa permite sa se tina cont de cuplurile de frecare.

C -  regLARE ralanti

Consta în mentinerea regimului motor cât mai aproape de regimul de ralanti recomandat prin controlul regimului în bucla închisa. Acest lucru se face prin intermediul aerului suplimentar.

Ralantiul recomandat depinde de:

- temperatura apa sonda de temperatura apa,

- anclansarea compresorului de racire informatie
"AC - TH" (termostat),

- cutia de viteze automata în pozitie ''drive'' informatie P.N/Drive provenind de la cutia de viteze automata,

- directia asistata la punctul maxim,

- sarcina canister,

- tensiunea baterie.

- faza de încalzire a catalizatorului.

Reglarea este o actiune corectiva în mod direct, în functie  de diferenta dintre regimul de turatii instantaneu al motorului si regimul recomandat. Reglarea este de tip proportional integral.

Auto-adaptare : calculatorul este capabil sa ia în calcul parametrii exteriori precum îmbatrânirea motorului. Atunci când calculatorul constata ca regimul de ralanti este prea îndepartat de cel recomandat, modifica deschiderea actuatorului rotativ sau a motorului pas cu pas la gestiunea în bucla deschisa.

Remarca : Atunci când se intra în zona de regim bucla închisa, motorul este adus încet la regimul recomandat cu ajutorul unei functii "de urmarire".

VII - ComandA DE AER suplimentar

O comanda de aer suplimentar furnizeaza cantitatea de aer necesar motorului în timpul functionarii la rece la ralanti.

A -  Descriere

Este montata în paralel cu circuitul aer de ralanti. Trecerea aerului este comandata de o geam pivotant. Acesta din urma este actionat de o lama bimetalica. Temperatura lamei bimetalice este furnizata de o rezistenta alimentata de releul de injectie.

B -  Functionare

Motor rece

Sectiunea de trecere aer este deschisa. La cresterea temperaturii, lama bimetalica se deformeaza si actioneaza asupra clapetei. Geamul pivoteaza si închide progresiv sectiunea de trecere aer.

Atunci când temperatura motorului este mai mare de 60°C, orificiul este închis.

C -  Caractéristici

Tensiune nominala : 12 V

Rezistenta                 : 50 W

FUNCŢII ANEXE

I -      comandA compresORULUI DE RĂCIRE

Când motorul este oprit, releul de întrerupere racire este în repaus, deci închis.

La demaraj compresorul de racire nu poate functiona deoarece calculatorul comanda bobinajul releului de întrerupere paleta se desprinde.

Calculatorul primeste informatia de autorizare racire AC-TH provenind de la caseta mica de reglare racire, sau de la calculatorul de reglare a temperaturii din habitaclu.

În cazul în care conditiile sunt favorabile, calculatorul piloteaza compresorul de racire punând iesirea AC-OUT la 1.

Calculatorul interzice functionarea compresorului de racire :

la demaraj,

la pornire,

într-o anumita plaja de functionare motor (regim, pozitie clapeta de aer),

la supraregim.

II -     GESTIUNE CUTIE DE VITEZE AUTOMATĂ

A -  ESTOMPARE CUPLU

Pentru a mari confortul la trecere la schimbarea raporturilor, calculatorul apeleaza la o estompare a cuplului prin reducerea avansului. Retinerea avansului este în functie de regimul de turatii si de sarcina si difera în functie de sensul de schimbare a raportului.

B -  PROTECŢIE CUTIE DE VITEZE AUTOMATĂ

La trecerea de la P/N la D sau de la 1, 2, 3, R la viteza redusa a vehiculului, daca soferul accelereaza si regim sau sarcina depaseste un anumit prag, calculatorul întrerupe injectia pentru a provoca o reducere importanta a cuplului motor si deci pentru a proteja cutia de viteze automata.

iii - sEMNAL consUM PENTRU odb

iv - sEMNAL TURAŢII

v -     pilotare sonda de oxigen

Încalzirea sondei de oxigen poate fi comandata de calculator astfel încât sa controleze temperatura vasului catalitic.

AUTO-DIAGNOSTIC

i -      ÎnregistrARE DEFECŢIUNI

Auto-diagnosticul înregistreaza defectiunile permanente, precum si defectiunile temporare de functionare a sistemului.

Aceste defectiuni, dupa ce sunt înregistrate, sunt memorate în permanenta chiar si dupa oprirea vehiculului si nu pot fi sterse decât prin actiunea voita a personaluuli de depanare; stergerea defectiunilor nu poate fi realizata decât dupa o lectura, astfel încât defectiunile memorate sa fie vizualizate cel putin o data de personalul de depanare.

Defectiunile sunt memorate sub un cod de defectiune în ordinea cronlogica a aparitiei lor.

Toate defectiunile pot fi memorate în acelasi timp (10 maxim).

ii -     clasificarea defectiunilor

Defectiunile sunt clasificate în doua categorii :

Defectiuni grave ce necesita reparare imediata a vehiculului (risc de deteriorare a motorului vehiculului sau consecinte importante asupra emisiilor vehiculului sau asupra sigurantei) : imediat dupa ce sunt detectate, lampa de pe bord se aprinde în permanenta pentru a avertiza soferul.

Defectiuni minore ce nu necesita o interventie imediata: la aparitia acestora, lampa nu se apridne dar defectiunile sunt pastrate în memoria calculatorului.

Defectiunile majore au prioritate în fata celor minore : în cazul în care memoria este plina, daca apare o defectiune majora, aceata va înlocui o defectiune minora memorata.

iii - FUNCŢIONARE DE AJUTOR

Aparitia anumitor defectiuni declanseaza un mod de functionare de ajutor care permite soferului sa ajunga la cel mai apropiat centru de depanare.

Dupa un timp de detectare a defectiunii, sunt aplicate functii de înlocuire sau valori de înlocuire, în cazul în care sistemul permite.

Daca defectiunea dispare, atunci functiile sau valorile de functionare normala sunt imediat puse în functionare ; defectiunea este pastrata în memoria calculatorului si este gestionata ca defectiune temporara (stingerea lampii daca este vorba de o defectiune grava).

iv - sTERGEREA DEFECŢIUNILOR

În automatica : Dupa 40 cicluri (1 ciclu este constituit dintr-o stabilire a contactului si o încalzire a motorului), defectiunile fugitive care nu au mai aparut sunt sterse, iar defectiunile care ramân sunt atunci decalate în memoria calculatorului.

Defectiunile înregistrate pot fi astfel sterse prin linia serie.

v -     MARTOR test injectie - aprindere

Aceasta lampa (simbolizata printr-o forma de motor) este situata pe cadranul de bord si este comandata de calculator.

La stabilirea contactului si pentru un regim de turatii mai mic de 24 tur/min, lampa se aprinde.

Prezenta unei defectiuni grave     SYMBOL 174 \f "Symbol" Lampa ramâne aprinsa

Nici o defectiune memorata sau  SYMBOL 174 \f "Symbol" Martorul se stinge imediat dupa
defectiune minora demarajul motorului.

tabEL ALOCĂRI

Lista de alocari ale sistemelor de injectie pe tipuri de vehicule :

AX - SAXO - ZX - XSARA - BX - XANTIA - XM - EVASION.

Vehicul                              Denumire comerciala.

Data                                  Data de montare a sistemului.

Motor                                 Placa motor / Tip Motor.

Putere Putere DIN.

Injectie Furnizor si identificare sistem.

Comanda aprindere        Comanda electronica facuta de calculator sau de aprinzator magnetic.

Tip aprindere                   Dinamica sau statica.

Modul                                Tip.

Bobina                              Tip.

AX

Vehicul	Date	Motor	P (cv)	Injectie	Comanda aprindere	Tip aprindere	Modul	Bobina
AX 1.0i	AM93	CDZ		BOSCH MA3.0	Calculator injectie	Statica		BAE04
AX 1.1i	AM93	HDZ		MMDCM G6.11	Calculator injectie	Statica		BAE04
AX 1.1i	AM95	HDZ		BOSCH A2.2	Aprinzator magnetic	Distribuitor + modul accolé	MTR02
AX 1.4i	AM93	KDX		BOSCH MA3.0	Calculator injectie	Statica		BAE04
AX 1.4i	AM93	KDY		BOSCH A2.2	Aprinzator magnetic	Distribuitor + modul alipit	MTR02
AX GTi	AM92 AM92	K6B		BOSCH MP3.1	Calculator injectie	Statica + modul	MTR04	BAE04
AX GTi	AM93 AM95	KFZ		BOSCH MP3.1	Calculator injectie	Statica + modul	MTR04	BAE04

SAXO

Vehicul	Date	Motor	P (cv)	Injectie	Comanda aprindere	Tip aprindere	Modul	Bobina
SAXO 1.0i	AM96	CDZ		BOSCH MA3.1	Calculator injectie	Statica		BAE04
SAXO 1.1i	AM96	HDZ		BOSCH MA3.1	Calculator injectie	Statica		BAE04
SAXO 1.4i	AM96	KFX		MMDCM 1AP40	Calculator injectie	Statica		BAE04
SAXO 1.6i	AM97 AM98	NFZ		BOSCH MP5.2	Calculator injectie	Statica		BAE04
SAXO 1.6i	AM98	NFZ		BOSCH MP7.2	Calculator injectie	Statica		BAE04
SAXO 1.6i (16s)	AM97	NFX		MMDCM 1AP41	Calculator injectie	Statica		BBC2.2

ZX

Vehicul	Date	Motor	P (cv)	Injectie	Comanda aprindere	Tip aprindere	Modul	Bobina
ZX 1.1	AM93 AM94	HDZ		BOSCH A2.2	Aprinzator magnetic	Distribuitor + modul alipit	MTR02
ZX 1.1	AM95 AM96	HDZ		BOSCH MA3.0	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.1	AM97	HDZ		BOSCH MA3.1	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.4	AM93 AM94	KDY		BOSCH A2.2	Aprinzator magnetic	Distribuitor + modul alipit	MTR02
ZX 1.4	AM93 AM96	KDX		BOSCH MA3.0	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.4	AM94 AM96	KDX		MMDCM G614	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.4	AM97	KFX		MMDCM 1AP40	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.6	AM91 AM91	B4A		MMDCM G552	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.6	AM92 AM92	B4A		MMDCM G612	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.6 BVA	AM92	BDY		MMDCM G610	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.6	AM93 AM93	BDY		MMDCM G610	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.6	AM94 AM94	BFZ		MMDCM 8P13	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.6	AM95	BFZ		SAGEM CCM4GJ	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.8i	AM93 AM96	LFZ		BOSCH MP5.1	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.8i	AM95	LFZ		MMDCM 8P.10	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.8 (16s)	AM97	LFY		BOSCH MP5.2	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 1.9i	AM91 AM92	D6E		BOSCH MP3.1	Calculator injectie	Statica + modul	MTR04	BAE04
ZX 1.9i BVA	AM92	DKZ		BOSCH M1.3	Calculator injectie	Distr. + modul	MTR01	BTR05
ZX 2.0i	AM93	RFX		MMDCM 8P20	Calculator injectie	Statica		BAE04
ZX 2.0i 16V	AM93 AM94	RFY		BOSCH MP3.2	Calculator injectie	Statica + 2 module	2 x MTR04	4X BAE01
ZX 2.0i 16V	AM95 AM96	RFT		BOSCH MP3.2	Calculator injectie	Statica + 2 module	2x MTR04	4X BAE01
ZX 2.0i 16V	AM97	RFS		MMDCM 1AP10	Calculator injectie	Statica		4X BAE01

XSARA

Vehicul	Date	Motor	P (cv)	Injectie	Comanda aprindere	Tip aprindere	Modul	Bobina
XSARA 1.4i	AM98	KFX		MMDCM 1AP40	Calculator injectie	Statica		BAE04
XSARA 1.6i	AM98	NFZ		BOSCH MP5.2	Calculator injectie	Statica		BAE04
XSARA 1.6i	AM98	NFZ		BOSCH MP7.2	Calculator injectie	Statica		BAE04
XSARA 1.8i	AM98	LFX		MMDCM 1AP20	Calculator injectie	Statica		BAE04
XSARA 1.8i BVA	AM98	LFZ		MMDCM 8P1A	Calculator injectie	Statica		BAE04
XSARA 1.8i 16V	AM98	LFY		SAGEM SL96.2	Calculator injectie	Statica		BAE04

BX

Véhicule	Date	Motor	P (cv)	Injectie	Comanda aprindere	Tip aprindere	Modul	Bobina
BX 1.6i	AM93	BDY		MMDCM G6.10	Calculator injectie	Statica		BAE04
BX GTi	AM87 AM87	D6A		BOSCH L3.1	Aprinzator magnetic	Distribuitor + modul ext.	MTR01
BX GTi	AM88 AM90	D6A		BOSCH L3.1	Aprinzator magnetic	Distribuitor + modul alipit	MTR02	BTR02
BX GTi	AM91 AM92	D6D		BOSCH MP3.1	Calculator injectie	Statica + modul	MTR04	BAE04
BX GTi	AM93	DKZ		BOSCH MP1.3	Calculator injectie	Distribuitor + modul	MTR01	BTR05
BX 16 S	AM89 AM90	D6C		BOSCH ML4.1	Calculator injectie	Distribuitor + modul	MTR01	BTR02
BX 16 S	AM91 AM92	D6C		BOSCH M1.3	Calculator injectie	Distribuitor + modul	MTR01	BTR02
BX 16 S	AM93	DFW		BOSCH M1.3	Calculator injectie	Distribuitor + modul	MTR01	BTR02

XANTIA

Vehicul	Date	Motor	P (cv)	Injectie	Comanda aprindere	Tip aprindere	Modul	Bobina
XANTIA 1.6i	AM94 AM97	BFZ		MMDCM 8P13	Calculator injectie	Statica		BAE04
XANTIA 1.8i	AM93	LFZ		MMDCM 8P10	Calculator injectie	Statica		BAE04
XANTIA 1.8i	AM93 AM95	LFZ		BOSCH MP5.1	Calculator injectie	Statica		BAE04
XANTIA 1.8 (16S)	AM96 AM97	LFY		BOSCH MP5.1.1	Calculator injectie	Statica		BBC2.2
XANTIA 1.8 (16S)	AM97	LFY		SAGEM SL96	Calculator injectie	Statica		BBC2.2
XANTIA 1.8i	AM98	LFX		MMDCM 1AP20	Calculator injectie	Statica		BAE04
XANTIA 2.0i	AM93	RFX		MMDCM 8P20	Calculator injectie	Statica		BAE04
XANTIA 2.0 (16S)	AM96	RFV		BOSCH MP5.1.1	Calculator injectie	Statica		BBC2.2
XANTIA 2.0 (16V)	AM93 AM94	RFY		BOSCH MP3.2	Calculator injectie	Statica + 2 module	2 x MTR04	4x BAE01
XANTIA 2.0 (16V)	AM95	RFT		BOSCH MP3.2	Calculator injectie	Statica + 2 module	2 x MTR04	4x BAE01
XANTIA CT	AM96	RGX		BOSCH MP3.2	Calculator injectie	Statica + modul	MTR04	BAE04
XANTIA V6	AM97	XFZ		BOSCH MP7.0	Calculator injectie	Statica		BBE3.2

XM

Vehicul	Date	Motor	P (cv)	Injectie	Comanda aprindere	Tip aprindere	Modul	Bobina
XM 2.0i	AM89 AM92	R6A		BOSCH LE2	Aprinzator magnetic	Distribuitor + modul alipit	MTR02	BTR05
XM 2.0i	AM91 AM92	R6A		MMDCM G5M0	Calculator injectie	Statica		BAE04
XM 2.0i	AM93 AM93	RFZ		BOSCH MP3.1	Calculator injectie	Statica + modul	MTR04	BAE04
XM 2.0i	AM94 AM94	RFZ		BOSCH MP5.1	Calculator injectie	Statica		BAE04
XM 2.0i (16S)	AM95 AM97	RFV		BOSCH MP5.1.1	Calculator injectie	Statica		BBC2.2
XM 2.0i (16S)	AM97	RFV		BOSCH MP5.2	Calculator injectie	Statica		BBC2.2
XM 2.0i CT	AM93 AM94	RGY		BOSCH MP3.2	Calculator injectie	Statica	MTR04	BAE04
XM 2.0i CT	AM95	RGX		BOSCH MP3.2	Calculator injectie	Statica	MTR04	BAE04
XM V6	AM89 AM94	SFZ		BENDIX FENIX 3B	Calculator injectie	Distribuitor + modul	MTR03
XM V6	AM95 AM96	UFZ		BENDIX FENIX 3B	Calculator injectie	Distribuitor + modul	MTR03
XM V6 (24S)	AM91 AM94	SKZ		BENDIX FENIX 4	Calculator injectie	Distribuitor + modul	MTR03
XM V6 (24S)	AM95 AM96	UKZ		BENDIX FENIX 4	Calculator injectie	Distribuitor + modul	MTR03
XM V6 24	AM97	XFZ		BOSCH MP7.0	Calculator injectie	Statica		BBC3.2

EVASION

Vehicul	Date	Motor	P (cv)	Injectie	Comanda aprindere	Tip aprindere	Modul	Bobina
EVASION 1.8i	AM97	LFW		MMDCM 8P15	Calculator injectie	Statica		BAE04
EVASION 2.0i	AM95	RFU		MMDCM 8P20	Calculator injectie	Statica		BAE04
EVASION 2.0i CT	AM95	RGX		BOSCH MP3.2	Calculator injectie	Statica	MTR04	BAE04

iniŢIALIZAREA unUI calculatOr

Reinitializarea unui calculator de control motor este necesara în urma anumitor operatiuni :

stergerea defectiunilor,

debransarea sau înlocuirea bateriei,

debransarea sau înlocuirea calculatorului,

debransarea releului sau releelor de alimentare a calculatorului,

descarcarea programului calculatorului,

înlocuirea motorului pas cu pas de reglare ralanti,

înlocuirea potentiometrului clapetei de aer.

În cazul în care calculatorul nu este reinitializat în urma uneia din operatiunile de mai sus, acest lucru declanseaza urmatoarele defectiuni de confort la condus :

batai motor,

motor oprit la retur ralanti,

motor oprit dupa demaraj.

Urmatoarele proceduri vizeaza furnizorii :

MAGNETI-MARELLI,

SAGEM,

BOSCH,

SIEMENS.

i -      calculatOr magneti-marelli g5

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator (notAŢI valoareA)

Efectuati citirea defectiunilor.

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Motorul fiind cald, temperatura apei mai mare de 60°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizând diferite regimuri motor în special :

2500 - 3500 tur/min,

regim de ralanti,

sarcina plina (timp de 2 secunde)

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
A si B).

d -  CITIREA reglĂRII avansULUI memorAT DE calculator

Eventual reglati din nou valoarea de origine.

e -  MOTOR FĂRĂ CATALIZATOR

Utilizati un analizor de gaze de esapament pentru a efectua reglarea bogatiei amestecului cu ajutorul unui instrument de diagnostic (program "reglare bogatie amestec").

ii -     calculator magneti-marelli g6

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator (notAŢI valoareA)

Efectuati citirea defectiunilor.

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Întrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Motorul fiind cald, temperatura apei mai mare de 60°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizând diferite regimuri motor în special :

2500 - 3500 tur/min,

regim de ralanti,

sarcina plina (timp de 2 secunde)

d -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
B et C).

e -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator

Eventual reglati din nou valoarea de origine.

f -  MOTOR FĂRĂ CATALIZATOR

Utilizati un analizor de gaze de esapament pentru a efectua reglarea bogatiei amestecului cu ajutorul unui instrument de diagnostic (program "reglare bogatie amestec").

iii -    calculatOr magneti-marelli 8p

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator (notAŢI valoareA)

Efectuati citirea defectiunilor.

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Întrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  efectuAŢI procedurA de recUNOAsTERE A raportURILOR cutieI de viteze (CUTIE DE vitezE mecaniCĂ)

Recunoasterea unui raport de viteze se efectueaza la trecerea la o viteza superioara, urmata de o retrogradare la viteza inferioara.

Recunoasterea raportului : viteza 1 :

porniti motorul,

cuplati viteza întâi si demarati vehiculul,

urcati regimul motor la 3000 3500 tur/min,

cuplati viteza a doua,

urcati regimul motor la 3000 3500 tur/min,

puneti cutia de viteze la punctul mort,

lasati regimul motor sa scada si cuplati viteza întâi,

efectuati aceste operatiuni pentru celelalte raporturi ale cutiei de viteze.

Nota :    Se poate verifica recunoasterea raporturilor cutiei de viteze de catre calculator, utilizând caseta ELIT.

d -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Motor  cald, temperatura apei mai mare de 60°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizând diferite regimuri motor în special :

regim de ralanti,

sarcina plina (timp de 2 secunde).

e -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
B, C si D).

f -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator

Eventual reglati din nou valoarea de origine.

g -  MOTOR FĂRĂ CATALIZATOR

Utilizati un analizor de gaze de esapament pentru a efectua reglarea bogatiei amestecului cu ajutorul unui instrument de diagnostic (program "reglare bogatie amestec").

iv -    calculatOr magneti-marelli 1ap

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator (notAŢI valoareA)

Efectuati citirea defectiunilor.

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Întrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  efectuAŢI procedurA de recUNOAsTERE A raportURILOR cutieI de viteze (CUTIE DE vitezE mecaniCĂ)

Recunoasterea unui raport de viteze se efectueaza la trecerea la o viteza superioara, urmata de o retrogradare la viteza inferioara.

Recunoasterea raportului : viteza 1 :

porniti motorul,

cuplati viteza întâi si demarati vehiculul,

urcati regimul motor la 3000 3500 tur/min,

cuplati viteza a doua,

urcati regimul motor la 3000 3500 tur/min,

puneti cutia de viteze la punctul mort,

lasati regimul motor sa scada si cuplati viteza întâi,

efectuati aceste operatiuni pentru celelalte raporturi ale cutiei de viteze.

Nota :    Se poate verifica recunoasterea raporturilor cutiei de viteze de catre calculator, utilizând caseta ELIT.

d -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Motorul fiind cald, temperatura apei mai mare de 60°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizând diferite regimuri motor în special :

regim de ralanti,

sarcina plina (timp de 2 secunde).

e -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
B, C si D).

f -  CITIREA REGLĂRII AVANSULUI memorAT DE calculator

Eventual reglati din nou valoarea de origine.

v -     calculatOr sagem ccm4gj

Vehicule vizate : ZX 1.6i.

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  lectura, în MĂSURA parametrI, A reglĂRII indiceLUI DE octan AL BENZINEI ron91 SAU ron 95 (notAŢI valoareA)

Efectuati citirea defectiunilor.

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Întrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, Porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  auto-adaptaRE debit aer ralanti (SCHIMBARE calculator SAU calculator nOU)

Porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

Lasati motorul sa mearga pâna la anclansarea motoventilatorului(lor) la viteza mare.

d -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
B et C).

e -  lectura, în MĂSURA parametrI, A reglĂRII indiceLUI DE octan AL BENZINEI ron91 SAU ron 95 (notAŢI valoareA

Eventual reglati din nou valoarea de origine.

vi -    calculatOr sagem sl96

Vehicule vizate : XANTIA 1.8i 16V pornind cu modelul din 97.

Se efectueaza urmatoarele operatiuni.

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Întrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  auto-adaptaRE debit aer ralanti (SCHIMBARE calculator SAU calculator nOU)

Porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

Lasati motorul sa mearga pâna la anclansarea motoventilatorului(lor) la viteza mare.

d -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunile
B si C).

vii -   calculatOr bosch a2.2-ma3.0-ma3.1-MP3.1-mp3.2-mp5.1-mp5.2-m1.3-ml4.1

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Motorul fiind cald, temperatura apei mai mare de 60°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizând diferite regimuri motor în special :

2500 - 3500 tur/min,

regim de ralanti,

sarcina plina (timp de 2 secunde).

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunea B).

viii -  calculatOr bosch ma1.7

Vehicule vizate : JUMPY 1.6i.

Efectuati urmatoarele operatiuni.

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Porniti motorul.

Încalziti motorul pâna la anclansarea motoventilatoarelor la viteza mare.

Întrerupeti contactul.

Debransati borna negativa a bateriei.

Asteptati minim 30 secunde.

Bransati born negativa a bateriei.

Porniti motorul.

Mentineti regimul motor între 2000 si 3000 tur/min pâna la anclansarea motoventilatoarelor.

Lasati motorul sa mearga la ralanti timp de 2 minute.

Accelerati la maxim (regim aprox. 4000 tur/min).

Slabiti acceleratorul.

Motorul nu trebuie sa se opreasca la returul la ralanti : daca nu, repetati operatiunea.

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunea B).

ix -    calculatOr bosch mp7.0

Vehicule vizate : XANTIA V6.

Efectuati urmatoarele operatiuni.

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Încalziti motorul (anclansarea apoi oprirea motoventilatoarelor).

Întrerupeti contactul.

Lasati motorul sa mearga la ralanti timp de 5 minute.

Faceti un test pe drum timp de 5 minute schimbând diferite regimuri ale motorului.

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunea B).

x -     calculatOr bosch mp5.1.1-mp5.2

Efectuati urmatoarele operatiuni.

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  REGLAREA MOTORULUI PAS CU PAS

Întrerupeti contactul (timp de 10 secunde).

Faceti contact (timp de 3 secunde).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti.

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (operatiunea B).

xi -    calculatOr siemens fenix 1b fenix 3b fenix 4

Efectuati urmatoarele operatiuni.

a -  EFECTUAREA LECTURII DEFECŢIUNILOR

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

b -  auto-adaptAREA BOGĂŢIEI AMESTECULUI

Porniti motorul.

Încalziti motorul pâna la anclansarea motoventilatoarelor la viteza mare.

Întrerupeti contactul.

Restabiliti contactul.

Efectuati citirea defectiunilor.

stergerea defectiunilor.

Întrerupeti contactul.

Debransati apoi bransati din nou calculatorul.

Faceti contact timp de 10 secunde.

Întrerupeti alimentarea consumatorilor de curent (degivrare luneta, climatizare).

Fara a accelera, porniti motorul si lasati-l sa mearga la ralanti (timp de
2 minute minim).

Controlati pozitia la ralanti a clapetei de aer cu ajutorul unui instrument de diagnostic la lectura parametri : la paremetrul "stare pozitie clapeta de aer", instrumentul de diagnostic trebuie sa afiseze "RALANTI".

Interveniti, eventual, pentru a face reglarea necesara.

Motorul fiind cald, temperatura apei mai mare de 80°C.

Efectuati o rulare de minim 15 minute utilizând diferite regimuri motor în special :

2500 - 3500 tur/min,

regim de ralanti,

sarcina plina.

c -  lecturA DEFECŢIUNILOR

Vehicule vizate : XM V6 (motor S6A).

Interveniti eventual pentru a remedia defectiunile.

stergerea defectiunilor.

Reluati procedura de initializare a calculatorului (opération B).

e -  MOTOR FĂRĂ CATALIZATOR

Utilizati un analizor de gaze de esapament pentru a efectua reglarea "CO ralanti" cu ajutorul potentiometrului de bogatie amestec.