Abateri de ordinul I numite si ondulatii sunt abateri ale formei suprafetei, care prezinta amplitudini de ordinul sutimilor, al caror pas este de cateva sute de ori mai mare.

Abateri de ordinul II numite si rugozitati, care sunt abateri a caror inaltime este de ordinul micronilor iar pasul lor este pana la cateva zeci de ori mai mare.

Abateri de ordinul III numite si rugozitati moleculare, a caror amplitudine este de ordinul Å (1 Amstrong=10^-9 m) iar pasul lor este de ordinul zecilor de Å.

Fig. 3. Stabilirea liniei medii a profilului

xOy, fata de care se face o raportare initiala a profilogramei, pozitia liniei medii este data de ordonata y obtinuta din relatia:

l reprezinta lungimea de referinta, prestabilita, de deplasare lungitudinala a varfului palpatorului.

inaltimea pisc-vale R_y egala cu suma inaltimii celui mai inalt varf, h_p, si adancimea celei mai adanci vai, h_v, masurate fata de linia de referinta a profilului. Acest parametru se calculeaza cu:

rugozitatea in zece puncte, R_z sau inaltimea medie a rugozitatii

abaterea medie aritmetica a profilului

rugozitate eficace

abaterea medie patratica a profilului

Fig.

Parametri tribologici ai microtopografiei suprafetelor

Fig. 5. Trasarea curbei procentajului portant.

de varf. Vom gasi segmentele l l l_n, respectiv l l l _n Daca presupunem ca suprafata vine in contact cu o alta suprafata,    perfect rigida si care nu se uzeaza, dupa un anumit timp, contactul relativ se va face pe o suprafata corelata cu lunimile l_i. Se defineste astfel lungimea portanta a profilului prin suma tuturor acestor segmente de intersectie:

Fig. 6. Curbe comparate de procentaj portant.

Fig. 7.

, ceea ce determina . Dificultatea consta in faptul ca profilul se cunoaste indeosebi sub forma de profilograma. De aceea, este necesar un echipament numeric care sa interpreteze profilul si sa deduca o functie de interpolare care sa descrie profilul dat.

Fig. 8.

Fig. 9.

Fig. 10.

Fig. 11.

Fig. 12. Fig. 13.

Fig. 1 Fig. 15.