Proiectarea dispozitivului de gaurit

PROIECTAREA DISPOZITIVULUI DE GAURIT

1. Proiectarea elementelor de orientare

Pe suprafete cilindrice interioare se utilizeazǎ ca reazeme simple bolturile cilindrice. Acestea pot fi fixe sau mobile.

Bolturile de dimensiuni mari se mai numesc si dornuri. In cazul in care diametru boltului <30 mm si boltul nu este solicitat de cǎtre forte atunci se asambleazǎ numai prin presare in corpul dispozitivului. In cazul in care diametru > 30 mm atunci boltul se fixeazǎ si cu suruburi.

Suprafata de orientare a bolturilor este prevazutǎ cu o tesire la 30spentru a usura introducerea piesei. Aceastǎ suprafatǎ se rectificǎ si trebuie sa fie concentricǎ cu coada boltului.

Degajǎrile au rolul de a permite rectificarea suprafetelor respective.

Varianta optimǎ ,cea care duce la un dispozitiv simplu si usor de deservit este acea formata din:

-dorn cilindric lung asigurat cu suruburi

-reazem pentru suprafata planǎ

1.1. Proiectarea dornului cilindric

Materialul din care este realizat dornul este OLC 15 cementat 0,8-1,2 mm si cǎlit la 55-60 HRC.

2. Proiectarea elementelor de ghidarea a sculelor

Elementele de ghidar 636c26g e a sculelor sunt utilizate la dispozitivele de gǎurit, de alezat cu alezoare sau bare de alezat si, mai rar, la alte tipuri de dispozitive, iar cele de reglare a sculelor se intalnesc cu precǎdere la dipozitivele de frezat. Ca elemente de ghidare a burghielor, largitoarelor, alezoarelor simple, lamatoarelor se folosesc bucse nerotitoare de diverse forme, iar pentru ghidarea barelor de alezat pot fi utilizate bucse fixe sau rotitoare. Pentru reglajul frezelor se folosesc gabarite si spioni.

Vom alege o bucsa schimbabila si o placǎ port-bucsǎ fixǎ

2.1 Proiectarea bucsei

Bucsa detasabila pentru dispozitive de gǎurit se proiecteazǎ conform STAS 1228/2-85. Materialele din care este poate fi realizatǎ bucsa sunt OSC 10 si 18MC10, cu duritate 62-65 HRC dupa tratament termic.

Alegerea surubului de fixare pentru bucse schimbabile se face conform STAS 1228/3-85. Materialul din care este realizat surubul este OLC 45 cu duritate 30-35 HRC dupǎ tratament termic.

2.2 Proiectarea plǎcii port bucse

Placa port-bucsa este element caracteristic al dispozitivelor de gaurit in care se introduc bucsele de ghidare. S-a ales un sistem cu placa fixǎ . Aceasta este fixatǎ prin doua stifturi si doua surburi de placa dispozitivului. Distanta de la bucsa pana la suprafata piesei este cel mult de 2 ori marimea alezajului de realizat.

3.Proiectarea mecanismelor de strangere

Strangerea se realizeazǎ cu ajutorul unui mecanism cu piulitǎ si saibǎ detasabilǎ de dimensiuni mari. Prin alezajul 27 are loc scoaterea saibei peste piulitǎ. Alegerea si dimensionarea piulitei s-a realizat din STAS 4412-70

Forta de strangere se calculeazǎ cu urmatoarea relatie:

S= = = 877 daN

Forta necesarǎ de fixare a piesei este S = 657 daNm < forta realizatǎ de sistemul de strangere deci dispozitivul asigurǎ forta necesarǎ strangerii.

j - unghiul de frecare pe suparafetele elicolidale ale filetului si se adoptǎ 6

m - coeficientul de frecare pe suprafata frontalǎ a surubului si se adoptǎ 0.1

D - diametrul gulerului = 25mm

D₁- diametrul surubului = 12 mm

d – diametrul mediu al surubului

tga = p / (pd)

p – pasul filetului =1,25

M = F * b = 10*150 = 1500 daN mm

M- momentul aplicat piulitei

F – forta operatorului

B – bratul fortei

4. Proiectarea corpului dispozitivului

Pentru a stabili configuratia corpului dispozitivului, a dimensiunilor si formei lui, este necesar sa se stie care este componenta si modul de asezare a celorlalte elemente, precum si conditiile de rigiditate pe care el trebuie sa le indeplineasca in timpul exploatarii, dar si modul de lucru al dispozitivului si specificul acestuia.

Toate suprafetele elementelor dispozitivului care influenteaza precizia cotei de realizat sunt rectificate, iar cotele lor sunt tolerate corespunzator conform standardelor in vigoare.

Asamblarea elementelor componente ale dispozitivului pe placa de baza sau intre     ele se face cu suruburi de diferite marimi, iar orientarea se realizeaza cu stifturi. Alegerea locasurilor de amplasare a suruburilor si stifturilor influenteaza asupra dimensiunilor de gabarit ale pieselor componente precum si asupra sigurantei imbinarii, drept urmare se vor respecta indicatiile date in literatura de specialitate.

La corpurile sudate se va avea in vedere ordinea executǎrii coordonatelor de sudurǎ, accesul la suprafetele care trebuie prelucrate dupǎ sudurǎ.

La stabilirea configuratiei corpului si a dimensiunilor peretilor se urmareste sǎ se realizeze o rigiditate care sǎ-i asigure o stabilitate cat mai inaltǎ la vibratii.

Am conceput o placǎ dreptunghiularǎ, realizatǎ din OL 37

5. Proiectarea elementelor de legaturǎ cu masina – unealtǎ

Elementele de legǎturǎ ale dispozitivului cu masinile-unelte se proiecteazǎ avand in vedere dimensiunile meselor si respectiv axele principale ale masinilor pe care se monteazǎ, urmǎrind ca acestea sǎ asigure o pozitionare a dispozitivului pe masina-unealtǎ cu erori minime. Se utilizeazǎ :

- Suruburi pentru canale T – STAS 1386 – 92

- Urechi de fixare

- Piulite inalte pentru suruburi de canale T – SR 1385 :1995

6. Proiectarea elementelor de asamblare

Asamblǎrile elementelor componente ale dispozitivelor se realizeazǎ cu stifturi si suruburi.

Suruburile cu crestaturǎ pentru surubelnitǎ nu pot fi utilizate la fixarea partilor componente importante datoritǎ momentului redus ce se poate realiza prin surubelnitǎ si deteriorǎrii rapide a crestǎturii din capul surubului.

Dimensiunile si numǎrul stifturilor si suruburilor se stabilesc pe baza solicitǎrilor la care sunt supuse si a dimensiunilor elementelor pe care le asambleazǎ . In cazurile obisnuite lungimea suruburilor nu trebuie sa depǎseascǎ (6..8)d.

Pentru o executie rationalǎ este necesar ca elementele de asamblare din componenta unui dispozitiv sa prezinte o variatie cat mai restransǎ , pentru a reduce numǎrul sculelor si a usura operatiile ulterioare de asamblare si reconditionare.

• Asamblarea placii port bucse de corpul dispozitivului se realizeazǎ prin intermediul a douǎ stifturi de 7 conform SREN ISO 3580:2008 si doua suruburi cu cap cilindric cu locas hexagonal M6, conform SR ISO 4762:1993

• Asigurarea dornului pe corpul dispozitivului se face cu 3 surburi cu cap cilindric cu locas hexagonal M6, conform SR ISO 4762:1993, dispuse la 120

7. Stabilirea cotelor functionale ale ansamblurilor dispozitivelor

Cotele functionale ale ansamblului unui dispozitiv sunt acele cote care determina precizia necesara a fi obtinuta pe piesa de prelucrat in dispozitivul respectiv si cele care asigura functionarea corecta a subansamblurilor din care este compus dispozitivul.

In cazul de fata cotele functionale sunt cele care determina pozitia alezajului pe piesa

8.Modul de lucru cu dispozitivul

In vederea realizarii alezajului, piesa se orienteazǎ pe dornul cilindric lung 1, si este sprijinita pe umǎrul 2. Dornul, este introdus prin presare in corpul dispozitivului si e fixat cu cele 3 surburi (10) dispuse la 120

Ca element de ghidare a burghiului se utilizeaza bucsa rapid schimbabila 3; pentru montarea acesteia in placa port – bucsa se utilizeaza surubul 4.

Placa port bucsǎ 5 este asamblatǎ pe corpul dispozitivului cu ajutorul celor 2 suruburi 11 si a celor 2 stifturi 12

Strangerea piesei se realizeazǎ cu ajutorul mecanismului de strangere. Acesta este actionat manual prin intermediul piulitei 7 care se infileteazǎ pe prezonul 8 care la randul sau e infiletat in dornul 1 . Contactul mecanismului de strangere cu piesa se realizeazǎ prin intermediul saibei de dimensiuni mari 6. Pentru scoaterea usoarǎ a piesei din dispozitiv, saiba este prevǎzutǎ cu un alezaj de dimensiuni mai mari decat al capǎtului hexagonal al piulitei pentru a putea scoate saiba peste piulitǎ .

Placa de baza 9 a dispozitivului este prevǎzutǎ cu urechi in vederea prinderii si orientǎrii pe masa masinii-unelte prin interediul suruburilor pentru canale T .

9. Stabilirea materialelor elementelor componente ale dispozitivului

Materialele pentru elementele componente ale dispozitivului se aleg corespunzator solicitarilor la care sunt supuse in functionare si sunt trecute in urmatorul tabel:

Bibliografie:

1. Tache, V.; Ungureanu, I. ; „Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru masini-unelte”; Editura Tehnica ; Bucuresti ; 1985;
2. Iordache, M.; note de curs „Dispozitive tehnologice”