ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Planor IS28B2
Cabina
a) radiatie;
b) convectie si miscare ascendente.
a) Radiatia solului în timpul noptii produce racirea aerului în urma careia se va produce condensarea care va da norii cu plafon jos sau ceata.
b) Miscarile de convectie verticala pot fi termice datorita încalzirii neuniforme a solului sau dinamice atunci când aerul urca pe panta unui munte sau când aerul rece în deplasare întâlneste o masa de aer cald care-l sileste sa se ridice brusc.
Clasificarea norilor:
a) dupa componenta particulelor avem:
-nori de apa
-nori de gheata
-nori micsti
b) dupa geneza norilor avem:
-stratificati, formati în conditii de atmosfera stabila: Cirrus Cirostratus, Actostratus, Nimbostratus, Stratus;
-ondulati, formati în conditii de turbulenta: Cirrus, Altostratus
-urvectivi, formati prin convectie termica sau dinamica: Cumulus Cumulonimbus
c) dupa înaltimea bazei de la sol:
-etajati inferior cu baza pâna la 2 km: Stratus, Nimbostratus, Stratocumulus, Cumulus, Cumulonimbus;
-etajati
mijlociu cu baza între 2-5 km: Altocumulus, Altostratus, Nimbostratus;
-etajati superior cu baza între 5-13 km: Cirrus, Cirostratus, Cirocumulus
d) dupa forma pe care o pot avea:
-nori sub forma de val sau strat continuu si uniform, mai mult sau mai putin dens;
-nori fragmentati
Descrierea genurilor de nori
-CIRRUS sunt nori separati cu aspecte filamentate sau fibre albe subtiri, benzi transparente, fiind formati din cristale albe de gheata;
-CIROCUMULUS sunt nori sub forma de paturi sau bancuri subtiri dând aerului un aspect valuit; apar si dispar rapid, sunt transparenti si sunt formati din cristale fine de gheata;
-CIROSTRATUS au un aspect valuros mult mai albicios si pot ocupa partial sau total bolta cereasca. Uneori sunt atât de subtiri încât pe cer trec aproape neobservati dând acestuia un aspect alb laptos.
-ALTOSTRATUS formeaza pânze albui sau cenusii cu
aspect valuit striat fibros sau uniform acoperind partial sau total
cerul. Sunt constituiti din picaturi sau picaturi si
cristale fine de gheata. Dau rar precipitatii slabe care iarna
ajung la sol sub forma de fulguida slaba, iar vara, aceasta se
evapora în atmosfera;
-NIMBOSTRATUS apar sub forma de
pânze în strat gros de nori cenusii subtiri cu aspect vaporos. Acesti
nori dau precipitatii continue sub forma de ploaie sau ninsoare,
vizibilitatea în norii nimbostratus este scazuta datorita picaturilor
mari si dense.
-ALTOCUMULUS sunt grupari de nori albi sau cenusii cu aspect valuit sau cenusiu cu aspect valuit sau sub forma de rulouri de culoare alba pâna la cenusiu deschis. Sunt constituiti din picaturi de apa sau picaturi si cristale fine de gheata sau din precipitattii.
-STRATOCUMULUS sunt nori sub forma de paturi sau bancuri cenusii sau albicioase cu aspect ondulat si se formeaza dimineata si seara, iar în timpul zilei dispar. Din acesti nori pot cadea precipitatii slabe sub forma de ninsoare cu fulgi mari si mici.
-STRATUS sunt nori sub forma de pânza continua , paturi destul de dense cu o baza uniforma si joasa, uneori atingând solul. Sunt constituiti din picaturi fine de apa, iar iarna pot fi formati din cristale fine gheata. Dau precipitatii sub forma de burnita.
-CUMULUS sunt nori cu contur bine determinat, asemanatori unor gramajoare de vata. Au culoare alba cu partea superioara stralucitoare. Se pot dezvolta pe verticala sub forma de turnuri. Se dezvolta în cursul zilei sub actiunea curentilor termici convectivi; de aceea, norii cumulus au o variatie diurna, apar dimineata, se dezvolta în timpul zilei si dispar seara. Dau precipitatii sub forma de averse.
-CUMULONIMBUS sunt nori densi si dezvoltati cu extindere mare pe verticala, sub forma de turnuri enorme. Baza si mijlocul sunt întunecate, iar partea superioara este sub forma de nicovala. La latitudini medii, vârful poate depasi nivelul Tropopauzei. Norii dau averse de ploaie, lapovita, ninsoare sau grindina. Cu acesti nori apa se gaseste în cele trei forme de agregare. Aversele care cad din acesti nori sunt însotite de fenomene orajoase (descarcari electrice). Norii cumulonimbus sunt foarte periculosi zborului datorita turbulentei si curentilor ascendente-descendenti foarte puternici care pot atinge viteze de peste 50 m/s.
Nebulozitatile si plafonul
Fractiunea de cer acoperit de nori sau cantitatea de nori vizibili de la sol constituie nebulozitatea. Se masoara în optimi din suprafata cerului. Plafonul reprezinta înaltimea bazei la verticala locului.
Precipitatile atmosferice
Pagina cu teste
APARATE DE BORD |
|
|
|
1.Aparatele pentru controlul navigatiei sunt: |
|
a) busola magnetica |
|
b) vitezometrul, altimetrul, busola |
|
c) variometrul, vitezometrul, altimetrul, busola |
|
2.Aparatele cu capsula barometrica sunt: |
|
a) altimetrul |
|
b) altimetrul si variometrul |
|
c) vitezometrul |
|
3.Care este rolul altimetrului: |
|
a) masoara înaltimea la care se afla aeronava în functie de presiunea în care este calat |
|
b) masoara înaltimea la care se gaseste aeronava fata de obstacolele de pe sol |
|
c) masoara înaltimea la care se afla aeronava fata de obstacolele de pe sol |
|
4.Pe ce principiu functioneaza altimetrul: |
|
a) principiul capsulei barometrice |
|
b) principiul capsulei manometrice |
|
c) pe alte principii |
|
5.Pe ce principiu functioneaza vitezometrul: |
|
a) principiul capsulei manometrice |
|
b) principiul capsulei barometrice |
|
c) pe alte principii |
|
6.Care este rolul variometrului: |
|
a) masoara viteza verticala de urcare, coborâre |
|
b) masoara viteza orizontala a avionului |
|
c) masoara viteza obliga a avionului |
|
7.Care este rolul indicatorului de viraj si glisada: |
|
a) indica viteza de rotatie a avionului în jurul axei verticale |
|
b) indica viteza de rotatie a avionului în jurul axei orizontale |
|
c) indica viteza de viraj a avionului în jurul axei orizontale |
|
8.Pe ce principiu functioneaza indicatorul de viraj si glisada: |
|
a) principiul giroscopului cu 20 de libertate |
|
b) principiul giroscopului cu 30 de libertate |
|
c) principiul giroscopului cu 10 de libertate |
|
9.În carcasa altimetrului intra presiune: |
|
a) totala |
|
b) statica |
|
c) dinamica |
|
10.În orice moment, în capsula altimetrului se gaseste presiune: |
|
a) de la nivelul locului de decolare |
|
b) de la nivelul marii |
|
c) de la nivelul de la care zboara aeronava |
METEOROLOGIE |
|
|
|
1.Care sunt factorii care determina schimbarea în atmosfera: |
|
a) temperatura, acoperirea, vântul |
|
b) mareele, temperatura, miscarile aerului |
|
c) presiunea, temperatura, umiditatea, vântul |
|
2.Cum variaza procentual oxigenul cu înaltimea în atmosfera: |
|
a) creste cu înaltimea |
|
b) ramâne constant cu înaltimea |
|
c) scade cu înaltimea |
|
3.Care din urmatoarele valori reprezinta înaltimea standard în aviatie: |
|
a) +150 la 370 mm col Hg |
|
b) |
|
c) 1000 |
|
4.Gradientul termic vertical este: |
|
a) scaderea temperaturii în înaltime într-o masa de aer uscat |
|
b) scaderea temperaturii pentru o diferenta de nivel de 100 m |
|
c) valoarea temperaturii înregistrate la diferite înaltimi |
|
5.Cum variaza presiunea aerului cu înaltimea: |
|
a) scade cu înaltimea |
|
b) este constanta cu înaltimea |
|
c) creste cu înaltimea |
|
6.Vîntul este: |
|
a) miscarea verticala si orizontala a aerului |
|
b) miscarea orizontala a aerului |
|
c) miscarea turbulenta a aerului |
|
7.Norii Cumulus sunt de tip: |
|
a) ondulati |
|
b) convectivi |
|
c) stratificati |
|
8.Plafonul norilor reprezinta: |
|
a) înaltimea pâna la care se dezvolta norul |
|
b) naltimea bazei norului |
|
c) înaltimea la care urca aerul în curent termic |
|
9.Norii de formatie verticala sunt: |
|
a) Cirus |
|
b) Cumulus |
|
c) Altocumulus |
|
10.Care este procentajul de oxigen în atmosfera: |
|
a) |
|
b) 78% |
|
c) 39% |
AERODINAMICĂ |
|
|
|
1.Unghiul de incidenta critic se manifesta prin: |
|
a) slabirea comenzilor de zbor |
|
b) atingerea unei anumite viteze |
|
c) trepidatii caracteristice |
|
2.Scoaterea flapsului la zbor planat cu viteza normala de zbor: |
|
a) mareste unghiul de panta |
|
b) lungeste distanta de planare |
|
c) micsoreaza viteza descendenta |
|
3.Unghiul de panta în zborul planat se misca daca: |
|
a) zburam cu finete aerodinamica mai mare |
|
b) zburam cu vânt de fata |
|
c) scoatem flapsul |
|
4.Finetea aerodinamica în zborul planat e influentata de: |
|
a) unghiul de incidenta pe traiectorie |
|
b) densitatea aerului |
|
c) viteza vântului de fata |
|