Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload






























Transmisii prin curele

tehnica mecanica


Transmisii prin curele


11.1.Definire si domeniu de utilizare



Fig. 11.1.

Transmisiile prin curele fac parte din categoria transmisiilor prin frictiune si servesc la transmiterea miscarii de rotatie si a momentului de torsiune de la arborele condus la cel conducator, într-un anumit raport si la o anumita distanta, prin intermediul uneia sau mai multor curele fig. 11.1.

Datorita specificului constructiv în comparatie cu transmisiile prin roti cu frictiune suprafata de frecare creste mult. Din aceasta cauza, forta de întindere a curelelor necesare pentru transmiterea unui anumit moment, va fi mai mica decât forta de apasare reciproca în cazul transmisiei cu roti de frictiune.

Acest lucru duce la simplificarea constructiei lagarelor de sustinere si reducerea uzurii pe suprafetele de contact.

Utilizarea larga a transmisiei prin curele deriva din urmatoarele avantaje :

constructie simpla

se poate transmite o gama larga de puteri (de la 0.08 kw pâna la 2000 kw)

posibilitatea transmiterii miscarii la distanta

miscarea se poate transmite de la o roata motoare la mai multe roti conduse

este o transmisie silentioasa

constituie elementul elastic dintr-un lant cinematic si contribuie la preluarea suprasarcinilor socurilor si vibratiilor (la socuri sau suprasarcini, cureaua aluneca pe roata de curea )

functioneaza la turatii mari

uzura redusa a elementelor

întretinere usoara 141g68b

posibilitatea transmiterii miscarii de rotatie între arbori concurenti sau cu pozitii oarecare în spatiu.

Printre dezavantaje pot fi enumerate :

din cauza alunecarilor , raportul de transmitere nu este riguros constant

gabarit mai mare decât la alte transmisii

necesitatea prevederii unor dispozitive de întindere a curelelor

În cazul ca trebuie mentinut un raport de transmitere strict constant, se utilizeaza curelele late dintate. Aceste curele au o capacitate mare de tractiune, functionare silentioasa si mentin raportul de transmitere constant. Se pot utiliza la transmiterea de puteri N 1800 [kw] cu viteze v = (25 45) [m/s] si i=1 8. Sunt întrebuintate în constructia de automobile, masini-unelte, mecanica fina, etc.

Transmisiile prin curele rotunde sunt utilizate doar ca transmisii cinematice.


11.2.Clasificare

Putem clasifica curelele astfel:

a

 

b   

 

c

 

Fig. 11.2


♦ variabila - profilata fig. 11.2.c

d

e

f

Fig. 11.3

ramurile

o       neîncrucisate fig.11.3.a

o       încrucisate fig.11.3.b

întindere

o       cu role de întindere -fig.11.3.d

o       cu deplasarea rotii conducatoare

numarul rotilor conduse

o       una -fig. 11.3.a,c

o       mai multe-fig.11.3.e

raport de transmitere

o       aproximativ constant

o       variabil discontinuu prin trepte de transmisii -fig. 11.13.f

o       constant.


11.3. Materiale si tehnologie de executie

Pentru a putea fi folosit la confectionarea curelelor de transmisie, un material trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

sa prezinte rezistenta suficienta la tractiune, presiune de contact uzura

sa aiba un coeficient de frecare cât mai mare

sa aiba rezistenta ridicata la flexiuni repetate (oboseala)

sa nu prezinte urmari ale fenomenelor de îmbatrânire pentru o perioada de functionare impusa - exprimata în milioane de cicluri sau mii de ore de functionare

sa fie cât mai ieftin

Materialele utilizate la confectionarea curelelor sunt :

a.      Bumbac - se foloseste sub forma de snur, panglici tesute sau cusute, pentru transmisii de putere mica

b.      Piele bovine - Primele curele au fost confectionate din piele. Pielea îndeplineste majoritatea conditiilor cerute curelelor dar este scumpa si insuficienta la actuala dezvoltare a tehnicii. De aceea aria de folosire a curelelor de piele este în restrângere. Din piele se pot confectiona curele:

Lipirea panglicilor pentru confectionarea curelelor duble se face pe fetele exterioare, pentru ca suprafata de lucru sa aiba coeficientul de frecare cel mai mare

c.       Cauciuc - este materialul cel mai folosit si care îndeplineste în bune conditiuni cerintele pentru a fi utilizate la confectionarea curelelor de transmisie. În general curelele de cauciuc sunt armate cu insertie textila, fire sintetice sau metalice, pentru a asigura rezistenta sporita .

d.      Mase plastice - utilizarea maselor plastice la fabricarea curelelor a dus la înlocuirea materialelor naturale deficitare cât si la aparitia unor curele de forme si sectiuni noi. Performantele deosebite pe care le realizeaza v 125 [m/s]; n 600000 [rot/min]; N 6000 [kw] a marit posibilitatile transmisiilor prin curele. Acestea se pot realiza nearmate sau armate cu diferite insertii (fire sintetice sau metalice) .

Întrucât un material nu poate satisface toate conditiile de functionare perfecta, se impune alegerea în mod judicios atât a tipului de curea cât si a materialului din care este confectionata, tinând cont de toti parametrii care influenteaza transmisia.

La alegerea materialelor pentru rotile de curea, trebuie sa se tina cont ca materialele curelelor sunt în general cu duritate foarte scazuta. De aceea rotile de curea se executa din fonta sau oteluri turnate sau laminate, fara pretentii de duritate. De obicei se folosesc fonte cenusii, oteluri carbon turnate sau oteluri laminate de tip OL 37-OL 42.


11.4. Transmisii prin curele trapezoidale

Spre deosebire de curelele late, fetele de lucru al curelelor trapezoidale sunt flancurile laterale, care asigura o capacitate portanta mai mare la o încarcare mai mica a arborilor. În acelasi timp, durabilitatea curelei este influentata de alunecarile relativ mari de pe suprafetele de contact.

Sunt standardizate urmatoarele tipuri de curele

Fig. 11.4.

trapezoidale :

curele trapezoidale STAS 1164/1-91

curele trapezoidale înguste STAS 7192/2-83

Structural, cureaua trapezoidala, în sectiune, este constituita din urmatoarele zone - fig. 11.4.

Pentru o functionare corecta a transmisiei cu curele trapezoidale trebuie ca latimea curelei la nivelul diametrului primitiv sa fie egala cu latimea rotii de curea. Unghiul de înclinare a flancurilor profilului rotii de curea este mai mare decât unghiul profilului curelei pentru a se asigura o cât mai buna asezare a curelei pe roata. Pentru o functionare corecta a curelelor trapezoidale, la întinderea acestora trebuie sa ramâna un anumit joc între fundul profilului curelei si cel al rotii de curea (fig. 11.5 a). În figura 11.5 b,c sunt prezentate doua solutii de asezare incorecta a curelei pe roata de curea.

a

b

c

Fig. 11.5

Fig. 11.5

Tabelul 11.4

transmisii cu 2 roti de curea


Unghiul de înfasurare b (grade)


cβ

















































Fig. 11.6





Tabelul 11.5

Numarul de curele

cz





peste 6



Fig. 11.7







Tabelul 11.2. Coeficietul de functionare Cf

 



Felul încarcarii

Tipul masinii de actionare a transferului

-Motor de curent alternativ monofazat sau trifazat

-Motor de curent continuu

-Motor cu ardere interna

-Turbina cu n<600 rot/min

-Motor de curent alternativ cu moment de pornire ridicat

-Motor de c.c. compound

-Masini cu abur sau motor cu ardere interna

-Motor de c.a. cu rotor in scurt-circuit cu pornire directa sau cu dubla colivie de veverita

-Motor de c.c. serie

-Motor cu ardere interna cu un cilindru

Numarul de ore de lucru al transmisiei, din 24 de ore

pana la 8


peste 16

pana la 8


peste 16

pana la 8


peste 16

Regim de lucru aproape constant

Mp ≤1,2Mtn










Variatii neînsemnate

Ale regimului de lucru

Mp ≤1,5Mtn

















Variatii neînsemnate

Ale regimului de lucru

Mp ≤2,0Mtn










Regim de lucru alternativ

Mp ≤3,0Mtn












Lungimea

Tipul curelei

primitiva

Curele clasice

Curele înguste

(mm)

Y

Z

A

B

C

D

SPZ

SPA

SPB

16x15

SPC


Cl


























































































































































































































































































 



functionare silentioasa

raport de transmitere riguros constant-prin eliminarea alunecarilor între curea si roata

forta de întindere initiala mica

alungirea curelei în timpul functionarii neglijabila

încarcari reduse pe arbori

lipsa necesitatii reglarii periodice a transmisiei

întretinere si montaj ieftin.

Fig. 11.8.

Transmisia prin cure-le dintate poate transmite puteri de N<450 [kw], v<60 [m/s], raport de transmitere , randamente .

Fig. 11.35.

Cureaua dintata fig. 11.9. este formata dintr-un cablaj de rezistenta înalta din fibre de poliester, sticla sau otel 1 înglobat în masa de cauciuc sintetic dur 2. Dintii, de forma prismatica sunt dispusi pe partea interioara a curelei 3. Acestia sunt înveliti într-o tesatura din fibre poliamidice 4.




a

b

Fig. 11.10

În sectiune dintii au forma trapezoidala . Parametrii curelei sunt:

pasul p

latimea b

grosimea totala

lungimea primitiva

numarul de dinti

dimensiunile geometrice ale dintilor curelei.

Pentru o anumita tipodimensiune exista curele de latimi si lungimi diferite.

Pentru dimensionarea unei transmisii prin curele dintate sunt necesare urmatoarele date initiale :

puterea utila de transmis

turatia de intrare

raportul de transmitere i

distanta dintre axe a

tipul masinii de antrenare si antrenata

modul de întindere a curelei

Pornind de la aceste date, trebuie determinati si verificati urmatorii parametrii.

Puterea de calcul Nc rezultata din modificarea puterii utile , tinând cont de conditiile reale de functionare

(11.1)

unde:     C- coeficient total de corectie

(11.2)

-coeficient de siguranta care tine cont de tipul masinilor de antrenare si antrenata tabelul 11.8

-coeficient ce depinde de tipul transmisiei multiplicatoare sau demultiplicatoare tabelul 11.7

-coeficient de exploatare tabelul 11.6.

Tabelul 11.6. Coeficient de exploatare

Timp de functionare

24 ore /zi

8-16 ore/zi

Functionare ocazionala





-coeficient care depinde de modul de întindere a curelei

= 0.2 -întindere cu rola

= 0 -întinderea se face cu una din rotile transmisiei

Tipul curelei se alege în functie de puterea de calcul si turatia de intrare din figura 11.11.

Fig. 11.11.

Tabelul 11.7

Raportul

c2

>1,00










0,28 si mai putin






Tabelul 11.6

 




Motor cu ardere internă (nr. De cilindri 8-16)

Motor electric

Cu rotor în scurt circuit M>20kW

Motor electric de c.c. cu

Excitatie derivatie

Motor electric sincron cu moment de pornire cu arc





Motor cu ardere internă (nr. Cilindri4-8)

Motor el. cu rotor în

scurt circuit M<20kW

Motor electric de c.c. compound

Motor electric sincron cu moment

De pornire normal





Motor cu ardere internă (nr. cilindri<3)

Motor electric monofazat si trifazat cu n=1500 rot/min si M=0,5-2,2kW

Motor electric de c.c. excitatie serie

Motoare hidraulice arburi de antrnare turbine






Masină de

Masina    antrenare

antrenata


Transportoare pentru matusoare, strunguri, masini de filetat tobe, masini de prelucrat lemn, masini în industria alimentară, masini poligrafice

Compresoare centrifuge, benzi transportuare ptr. mat. vrac elevatoare, ventilatoare, suflante centrifuge, masini de spalat, masini de gaurit, masini de rectificat, masini textile

Mori transportoare cu surub, ventilatoare de mină, pompe centrifuge, pompe cu roti dintate

Compresoare cu piston, prese rotative, prese concasoare

Raportul de transmitere i. Se verifica daca este mai mic decât raportul de transmitere maxim impus de tipul curelei tab. 11.9.

Tabelul 11.9.

Tipul

curelei

Pasul

z1 minim

Dp1 minim

[mm]

Raportul de transmitere

imax

inch

[mm]

XL






L






H






XH






XXH







Conditia de limitare a lui este data de existenta unghiului fig. 11.8 suficient de mare astfel încât în angrenare pe pinion sa avem minim trei dinti.

Numarul de dinti ai pinionului - z1 . Se alege în functie de numarul minim de dinti tab. 11.7 si de conditiile de montare pe arbore a rotii dintate.

z2

(11.3)

Modulul - m. Este dat în functie de tipul curelei tab. 11.9.

Dp1, Dp2

(11.4)

puterea transmisa de o curea lata de 25.4 mm [kw] - fig.11.12.

z- numarul de dinti ai rotii conducatoare

-coeficient de latime pentru curele cu latime diferita de 1 inch (25,4 mm)

p se masoara în inch.

-coeficientul numarului de dinti în angrenare ai rotii mici de curea tabelul 11.10.

Fig. 11.12 - a

Fig. 11.12 - b

Fig. 11.12 - c

Fig. 11.12 - d

Fig. 11.12 - e







Tabelul 11.10. Coeficientul

z0




>6

kz







(11.9)

(11.10)



Geometria rotilor de curea

În figura 11.13 este prezentata geometria rotilor pentru curele dintate.

Fig. 11.13.

Relatiile de calcul pentru determinarea elementelor geometrice sunt

(11.11)


Valorile marimilor sunt date în tabelul 11.11.

Tabelul 11.11

Tpul curelei

Modulul m

x

y1

y2

K1

K2

g

XL








L








H








XH








XXH













Document Info


Accesari: 27708
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )