VERSURI PHOENIX

Fată verde

Text: Victor Cârcu

Fată verde cu părul pădure,

Fată verde cu părul pădure.

Simti cum privirea lor vrea să te fure.

Noaptea-n ei tese ie,

Zburătorii ca să vie,

Noaptea-n ei tese ie

Nimeni urma să le-o stie

Fată verde ei te sarută

Cu privirea lor cea mută,

Ochii negri, ochi de tigan.

Noaptea-n ei tese ie,

Zburătorii ca să vie,

Noaptea-n ei tese ie

Nimeni urma să le-o stie

Umezi sunt de dor

Si-a lor vis plin de zbor.

Noaptea-n ei se scaldă

In sclipiri ca de salbă

In sclipiri de salbă.

Vremuri

Text: Nicolae Covaci

Hei, tramvai, cu etaj si tras de cai,

Hei, joben, ce umblai la "Mon jardin",

Hei, bunic, cu monoclu erai sic,

Hei, can-can, cu picioarele-n tavan.

Toate-au fost la timpul lor ceva exagerat,

Anii au trecut în zbor si lumea le-a uitat.

Da, da...

Hei, pletosi, cu pantaloni strâmti si soiosi,

Chitaristi, zgomotosi si fantezisti,

Minijup, foarte scurt si strâns pe trup,

Hei, tu seik, îndrăcit ca un berbec.

Toate sunt la modă-acum si tot exagerat,

Timpul trece ca un fum, si tot va fi uitat.

Da, da...

Hei, tramvai, cu etaj si tras de cai,

Hei, joben, ce umblai la "Mon jardin",

Hei, bunic, cu monoclu erai sic,

Hei, can-can, cu picioarele-n tavan.

Da, da...

Canarul

Text: N. Covaci / V. Suvăgău

Canarul galben ca un gălbenus

Cu pene moi si ochii dusi

Cânta de după sârmele de-argint

Si râsul i se pierdea în vânt.

Deodată, ochii tristi din cap tresar

Si dă din aripi, dar în zadar

Lovi cu capul sârmele de-argint

Căzu în jos cu pieptul frânt.

Sărman canar, ti s-a părut

Că zările ti s-au deschis

Dar n-a fost doar decât un vis

Rănit tu ai căzut.

Canarul galben ca un gălbenus

Cu pene moi si ochii dusi

Plângea de după sârmele de-argint

Si plânsu-i se pierdea în vânt.

Jocul

Text: Nicolae Covaci

S-a pornit de cu zori un zvon,

Că-n poiana lui Simion

Hora mare în crâng s-a-ncins

Si tot satul a cuprins.

S-a pornit de cu zori un zvon,

Că-n ograda lui Simion

Se întrec flăcăii-n joc

Si cu fetele la mijloc.

Sună clopotul: ding, dang, ding, dang,

Clopoteii: ding, deng, ding

Si tălăngile: clin, clan, clin, clan,

Eu oitele mi-le strâng

Si-am să plec si eu in crâng.

S-a pornit de cu zori un zvon,

Că l-au dat jos de pe tron.

Pe călăul cel urât,

L-au scurtat cam pân'la gât.

Am pornit de cu zori la joc

Si acum ne învârtim în loc

Si de atâta învârtit

Gropi adânci am bătucit.

De vom mai juca o zi

Gropile s-or adânci

Si deo fi să mai jucăm un an,

Vom ramâne fără-un gologan.

Si-am plecat de cu zori la joc

Si acum ne învârtim in loc.

Bate Ioane pasul mai cu foc,

Să ne fie cu noroc!

Si de-atâta învârtit,

Gropile s-au adâncit

Si acum să vezi belele;

N-ai să poti să iesi din ele.

Timisoara

Text: Mircea Florian, Nicolae Covaci

Dus e spre apus cel haiduc,

Noaptea nu-l mirosi dusmanul.

Cu pantaloni strâmti,

Pleata pe umeri,

Urcă-n tramvai hatmanul.

Pe unde o fi

Galben canarul?

Drumul e ascuns, ceturi verzi,

Zboară prin vâlvătăi sărmanul.

Zici c-au trecut ani, dusi am fost,

Iată azi ne-am întors acasă.

Gipsy si golani, fără ani,

Mama ne-asteaptă cu flori pe masă.

Pe unde o fi

Ceata voioasă?

Sta mama-n privdor,

Singură, tristă,

Tata-i plecat de-acasă...

Nu pot să cred,

Suntem în Timisoara,

In orasu-n care ne-am născut, în

Vremuri ce-au trecut.

Veniti cu noi,

Tineri din Timisoara,

Să cântăm si să ne bucurăm,

Jalea s-o uităm.

Vai ce bine, vai ce bine,

Timisoara, Timisoara,

Sunt acasă, sunt cu tine,

Timisoara, Timisoara, hei...

Fug înspre apus, hoti de rai,

Caută si-ai să le afli hramul.

Trec falnicul drum, plin de fum,

Mugur de fluier răsună anul,

Pe unde o fi

Fata pădure?

Drumul e ascuns, pe cărări

Foc si fum are să îndure.

Veniti cu noi

Tineri din Timisoara,

S-arătam că fruntea-i în Banat

Tării-n lung si lat.

Veniti cu noi

Tineri din toată tara,

Să cântam si să ne bucurăm,

Jalea s-o uităm.

Veniti cu noi... Timisoara!

Te întreb pe tine soare

Text: Victor Cârcu

Dimineata-mi strică somnul,

Visurile mi-le pradă.

Ca să-mi lase viata fadă,

Ornicul îmi bate gongul

Si mi-aduce aminte c-ai plecat.

Toate-mi par în jur străine,

Lumea-i rece fără tine

Amintiri de-un gând atinse,

Imi trezesc dureri aprinse

Si mi-aduc aminte c-ai plecat,

Si mi-aduc aminte c-ai plecat.

Te întreb pe tine soare:

"Drogostea murit-a oare?"

Te întreb pe tine soare:

"Drogostea murit-a oare?"

Impreuna ne-ntelegem,

Ne uneste aceiasi soartă.

O stricăm si iar o dregem,

Mai din joacă, mai din ceartă

Dar mi-aduc aminte c-ai plecat,

Si mi-aduc aminte c-ai plecat.

Te întreb pe tine soare:

"Mă vezi tu pe mine oare?"

Te întreb pe tine soare:

"Mă vezi tu pe mine oare?"

Mica tiganiadă

Text: Serban Foartă, Andrei Ujică

Trec tigani pe drum,

Drumu-i plin de fum,

Fumu-i plin de scrum,

Foc ardea.

Vai tigani, tigani,

Gipsy si hitani,

Fara cer si ani,

Trec pe drum.

Tigănie rai,

Rai care erai,

Caravanserai,

Acadea.

Raiul meu beteag,

De pe alt meleag,

Cât îmi esti de drag

Nu stiu cum.

Trec tigani prin colb,

Colbul oste orb,

Orbul e un corb,

Giacardea.

Cade seara-n câmp,

Soarele-i scălâmb,

Cortul este strâmb,

Foc ardea.

Fac tiganii foc,

Focu-i la mijloc,

Fete cu ghioc

Si cu cărti de joc,

Vai noroc, noroc,

Vino la soroc,

Vino să-ti ghicesc,

Cartile vorbesc,

Si nu ne mintesc,

Giacardea.

Fata de caro,

Sub cer indigo,

Să-ti spun înontro

Foc ardea.

Că multi ani s-au scurs,

De când el s-a dus,

Ca un pui de urs,

Pe un drum.

Cu belciug si lant

Fără nici un sfânt,

Spre un târg bizant

Foc ardea.

Zaiafet acum,

Lăutarii duium,

Numai tu nicicum,

Giacardea.

Noaptea de-ar veni,

Pe pământul gri,

De ne-ar adormi

Orsicum.

O, dar azi, dar azi

Cerui de atlaz,

Soarele-n extaz.

Ei se duc la pas,

Spre un alt popas,

Satra de pripas.

Până nu-i mai vezi,

Până nu-i mai crezi.

Si din ochi îi pierzi.

Printre ceturi verzi,

Ceturi de livezi,

Vezi că nu-i mai vezi.

Giacardea, cardea,

Gialino mura,

Gia mura, mura,

Ce misto...

Vara

Text: Victor Cârcu

Dorm lanurile coapte,

Dorm soaptele de dor

Lin curge peste noapte,

Mut visul călător.

Doamne toropit pământul

Si viseaza ploaia si vântul.

Buzele-i-s adânc crăpate,

Apa-o caută-n vis însetate.

Lungi noptile de nalbe,

Lungi noptile calde.

Fug limpede izvoare

Fug razele de soare.

Ochiul caută mut împrejur,

Umbra deasă-a codrului cel sur,

Dar peste îintreg pământul

Vara si-a întins cald trupul.

Sus cerul e împietrit,

Sus norii au pierit.

Jos fructele se coc cu spor,

In luna lui cuptor.

Nunta

Bine-i mirelui

Ca nu-i nime-n lume ca mireasa lui.

Uită-te la ea

Ruptă e din cer si mândră ca a stea.

Mă ce-om mai juca,

Lai, la, lai, la, la, lai,

Si ce-om mai cânta.

Lai, la, lai, la, la, lai.

Ce-om mai rupe la opinci

Si-om face gropi adânci

Dară nu ne vom opri,

Până în zori de zi.

Nasii mirelul,

Le duc fraga, grana. Câmpului,

Iară nasii ei,

Roua norilor si florile de tei,

Mă ce-om mai juca,

Lai, la, lai, la, la, lai,

Si ce-om mai cânta.

Lai, la, lai, la, la, lai.

Strunga

Text: V. Alecsandri

In pădurea de la Strunga, hei,

Sunt de cei cu pusca lungă, hei,

Care dau chiorâs la pungă, hei...

Sunt de cei ce-mpuscă-n lună,

Care noaptea-n frunze sună,

Feciori de lele nebună,

Feciori de lele nebună.

Fă-te-n laturi, măi crestine, măi,

Dacă vrei să mergi cu bine, măi,

Să ramâi cu viata-n tine, măi.

Opt voinici cu spete late

Si cu mâneci suflecate

Stau cu pustile-ncărcate,

Stau cu pustile-ncărcate.

Oleleu, ciocoi bogate, hei,

Ici de-ai trece, din păcate, hei,

Să-ti arunc doi glonti în spate, hei.

Că mi-e pusca hultuită

Si mi-e ghioaga tintuită

Si mi-e inima-ncoltită,

Si mi-e inima-ncoltită,

In pădurea de la Strunga, hei,

Ce slujeste pusca lungă, hei

Fără puscă, fără pungă, hei, hei, hei...

Paparudele (Păpărugă)

prel folclorică de N. Covaci

Păpărugă, rugă,

Vină de ne udă,

C-o găleată plină,

Florile-n grădină,

Ploaie, Doamne, ploaie,

Locuri să se-nmoaie,

Bumburel de-argint,

Varsă-l pre pământ,

Ploită curată,

Ce-i din cer lăsată,

Cucuruzele, cât grădinile,

Păpărugă, rugă, etc.

Păpărugă, rugă,

La iesi de ne udo

C-o găleată d-apo

Peste lumea toată.

Mugur de fluier

Text: Victor Cârcu

Imi simt sufletul mugur de fluier,

Cea doinit cântec cu suier,

Pentru zilele ce-au fost trecute,

Pentru noptile negre si slute.

Am pornit cu roua-n picioare,

Ca să cânt un cântec de soare,

Pentru zilele ce au să vie,

Pentru noptile cu iasomie.

Freamatul apelor

Si fosnetul codrilor

In el se întâlnesc

Si sufletu-mi încălzesc.

Hei, hei, verde e iarba,

Soarele-i sus pe cer.

Hei, hei dusă o iarna

Cu dinti ei de fier.