Huso huso (Linnaeus, 1758) - Morunul
D 62 - 73, A 28 - 41, scuturi dorsale 11 - 14, scuturi laterale 41 - 52, scuturi ventrale 9 - 12, spini brahiali 24.
Corpul este masiv, lung, gros si relativ înalt în partea anterioara.
Capul este mic, prevazut cu un bot sub forma de rostru, la tineri triunghiular si ascutit, la maturi scurt, rotunjit, moale si elastic. Gura este inferioara, are forma de semiluna, este 646d31g mare, ocupa toata latimea botului si nu are dinti. Mustatile, în numar de 4 (patru), sunt amplasate între vârful botului si gura, sunt turtite lateral, franjurate si plisate; vârful lor depaseste buza superioara. Buza anterioara (superioara) este întreaga, iar buza posterioara este întrerupta la mijloc pe cca. o treime din lungimea ei. Ochii sunt mici, amplasati lateral.
Trunchiul prezinta 5 (cinci) siruri de placi osoase, unul dorsal, o pereche laterala si o pereche ventrala. Primul scut dorsal este mai mic decât urmatorul; la vârsta maturitatii, scuturile se îngroapa în piele si partea vizibila este din ce în ce mai mica.
Pielea este nuda sau acoperita de scuteluri mici.
Înotatoarea dorsala este amplasata în treimea posterioara a corpului. Înotatoarea caudala este heterocerca.
Scheletul este cartilaginos, cu exceptia craniului care prezinta componente osificate.
Aparatul digestiv prezinta un stomac format dintr-o simpla dilatare a tubului digestiv si intestinul cu valvula spirala. Vezica înotatoare comunica cu intestinul.
Culoarea spatelui este cenusie, uneori aproape neagra si cea ventrala, alba.
Dimensiunile obisnuite sunt 3 - 4 m si 120 - 240 kg. Cel mai mare morun pescuit în Dunare, în 1890, la Sf. Gheorghe, a avut 888 kg, din care 600 kg carne, 127 kg icre, 143 kg capul si 18 kg intestine si vezica înotatoare. Cea mai mare femela de morun a fost capturata în 1937, în nordul M. Caspice, a avut lungimea de 4,9 m si greutatea 1004 kg.
Morunul este o specie marina anadroma. Traieste în mare, solitar, la adâncimi de 50 - 100 m. Hrana este constituita din pesti, crustacee, moluste si alge.
Maturitatea sexuala este atinsa de masculi la vârsta de 12 - 14 ani, când au lungimea de 160 cm si greutatea de 60 - 70 kg, iar de femele la vârsta de 16 - 18 ani, când au lungimea de 2 m si greutatea de 80 - 90 kg.
Se grupeaza înaintea migratiei de reproducere. În Dunare, migratia morunilor are loc toamna, în perioada august - octombrie si primavara, în perioada februarie - aprilie.
Reproducerea are loc la temperatura apei de 12 - 18 ș C în zone cu adâncime de 5 - 8 m si fund pietros. Prolificitatea unei femele este de 360.000 - 7.700.000 boabe de icre, în functie de vârsta si masa corporala.
Icrele au diametrul de 3,5 - 4,5 mm, un continut mare de substanta uscata (35 - 40%) si proteine (66 - 67%), sunt învelite în trei straturi de protectie si adera la substrat.
Imediat dupa reproducere, morunii se reîntorc în mare într-o perioada relativ scurta de timp; înoata cu viteza mare, în zona superficiala a apei si fac scurte opriri pentru a se hrani, în special cu pesti.
Incubatia icrelor dureaza 110 grade x zile, hranirea exogena începe la 9 zile si resorbtia sacului vitelin este completa la 12 - 14 zile. Imediat dupa eclozare, larvele de morun încep calatoria spre mare, oprindu-se în anumite zone cu hrana abundenta si curent al apei diminuat. Larvele de sturioni seamana cu parintii de la vârsta de 2- 3 zile, dar capata aspectul exterior al speciei la vârsta de 20 - 25 de zile. Puii ajung la gurile Dunarii în lunile iulie - septembrie; aici ramân cantonati o perioada nedefinita clar, dupa care migreaza în zonele de crestere.
Hrana alevinilor este constituita din zooplancton, iar a puilor din crustacee si larve de insecte în Dunare, misidacee si palemonide în fata gurilor Dunarii. Puii de morun cu marimea de 20 - 30 cm încep sa consume si pesti. Ritmul de crestere în primii doi ani este de 37 cm si 500 g si, respectiv, de 66 cm si 2 kg, dupa care ritmul anual de crestere este, în medie, de 17 cm si 4,6 kg.
Completarea ciclului gametogenetic este un proces de durata si perioada cuprinsa între doua reproduceri consecutive este de 2 - 8 ani, mai mica la masculi si mai mare la femele.
Longevitatea este mare; în mod obisnuit, se captureaza exemplare de 40 - 60 de ani, dar s-a pescuit si un exemplar de 118 ani (cu lungimea de 576 cm). Morunul se hibrideaza cu speciile de sturioni si da hibrizi intergenici. Hibridul Huso huso ( ) x Acipenser rutbenus ( ), realizat prin reproducere artificiala, este un hibrid fertil, cu adaptabilitate mare la conditiile de crestere în ape dulci si cu un potential biologic de crestere foarte bun.
Importanta economica a fost mare, atât datorita calitatii carnii si a cantitatilor pescuite, cât si calitatii si cantitatii caviarului.
Declinul drastic al capturilor trebuie sa oblige guvernul la interzicerea totala a pescuitului morunului (si nu numai) pe o perioada de cel putin 10 (zece) ani, repopularea Dunarii cu pui obtinuti prin reproducere artificiala, realizarea fermelor comerciale cu subventii guvernamentale (si europene) si, ulterior, stabilirea cotelor de captura pe baza unor studii stiintifice care sa garanteze conservarea speciei si dezvoltarea numerica populationala.
|
