Univ.AL.I.CUZA
Facult.FEAA
Special.ADMINISTRATIE PUBLICA
REFERAT
RESPONSABILITATEA MINISTERIALA
In timpul exercitiului functiilor lor(pe perioada exercitarii mandatului), membrii Guvernului pot raspunde, potrivit prevederilor constitutionale, ale Legii privind responsabilitatea ministeriala, ale legii penale si ale altor acte normative in materie, politic, penal si pentru daune, adica:1.responsabilitate politica, 2.responsabilitate penala si 3.responsabilitate pentru daune.
1.RESPONSABILITATEA POLITICA A GUVERNULUI nu este definita clar inca in legislatia romaneasca actuala. Profesorul Paul Negulescu, in lucrarea "Tratat de Drept Public si Administrativ", vol.1, 1942, pag.387, face urmatoarea remarca: "in regimul politic parlamentar responsabilitatea politica se exercita inaintea Parlamentului si sanctiunea este tot politica, pierderea puterii, adica obligatia de a demisiona din minister.Aceasta responsabilitate se poate manifesta sub forma respingerii unei motiuni de incredere sau votarea unei motiuni de blam sau prin respingerea unui proiect de lege a carui votare era ceruta cu staruinta de ministru sau pentru a carui votare declarase ca face chestiune de incredere."
Neexistand o definitie clara nici in Dreptul Public si nici chiar in Legea de organizare si functionare a Guvernului, responsabilitatea politica a Guvernului rezulta din mai multe dispozitii constitutionale.Cum raporturile dintre Guvern si Parlament se bazeaza pe votul de incredere exprimat de Parlament in sedinta comuna a celor doua Camere asupra Programului de Guvernare si a listei cu membrii (ministrii) ce compun Guvernul (art.102, al.(3); art.110, art.113, al.(1) si (2) din Constitutie), responsabilitatea politica se manifesta prin retragerea increderii din partea Parlamentului. In ceea ce priveste faptele pentru care se poate angaja responsabilitatea politica, legiuitorul roman nu poate (deocamdata) preciza toate cazurile in care se poate angaja responsabilitatea politica a Guvernului, luat ca un tot unitar, intrucat aceasta responsabilitate rezulta dintr-o varietate de acte ambigue si imprejurari diverse de fapte care nu se pot prevedea, pentru a putea fi incriminate in texte de drept pozitiv. De aceea, se crede mai nimerit si potrivit ca aprecierea greselilor politice sa fie lasate la aprecierea judecatorului politic, care potrivit Constitutiei, este Parlamentul, sau mai bine zis, majoritatea parlamentara.De aceea, ministrii si Guvernul in totalitatea sa-echipa guvernamentala-trebuie sa urmeze, in actele lor, in limitele legii, politica promovata de majoritatea parlamentara.Ei sunt chemati sa-si explice actele, faptele si intentiile lor in fata celor doua Camere, de care ei sunt raspunzatori politic sau raspund politic, ceea ce nu este nici moral, nici etic si nici juridic daca face legatura intre platforma-program lansata in campania alegerilor generale, continutul Programului de guvernare si rezultatele guvernarii la un moment dat.Principala raspundere politica pe care se mizeaza este aceea ca la viitoarele alegeri nu vor mai accede la guvernare(fiind sanctionati de alegatorii care au fost inselati cu promisiuni electorale), astfel Guvernul nu raspunde disciplinar juridic, ci numai politic.
Dupa cum se stie, responsabilitatea politica a Guvernului este reglementata si se poate realize potrivit art.113 si art.114 din Constitutie prin:motiuni simple, motiuni de cenzura si a solicitarii Guvernului la angajarea raspunderii sale in fata Camerelor reunite ale Parlamentului asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
Chiar daca nici un Guvern postdecembrist nu a fost demis si nici nu poate fi demis pe baza motiunii simple prevazute de art.113 din Constitutie si procedurile din Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Deputatilor si a Senatului, insa prin modul cum se pun problemele ce fac obiectul motiunii simple, pozitia adoptata si exprimata de autorii motiunii, a celorlalti parlamentari care prin cuvant isi exprima acordul sau dezacordul cu problematica motiunii, a obiectului interpelarii unui ministru sau a Guvernului, poate fi atentionat Guvernul ca in cazul concret (obiectul motiunii si al interpelarilor) s-a indepartat de la Programul de Guvernare pentru care i s-a dat votul de incredere la investitura atat de catre majoritatea parlamentara, cat si de opozitia parlamentara. In aceasta situatie, Guvernul trebuie sa isi insuseasca in mod autocritic si constructive toate problemele puse in discutie si analizate in plenul sedintei Camerei care a initiat motiunea simpla, sa elimine starile de fapt constatate si care au constituit subiectul motiunii, dand astfel satisfactii atat majoritatii, cat si opozitiei parlamentare.
In cazul motiunii de cenzura reglementate de art.114 din Constitutie si Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Deputatilor si Senatului, Parlamentul, in sedinta comuna a celor doua Camere, poate retrage increderea acordata Guvernului la investiture, prin adoptarea (trecerea) motiunii cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.Motiunea de cenzura care confirma existenta sau inexistenta increderii parlamentare in Guvern poate fi initiate de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii 9art.114 al.(2)). Motiunea de cenzura se dezbate dupa trei zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere (art.114 al.(3)). Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit art.113 din Constitutia Romaniei (art.114 al.(4)).
In legatura cu motiunea de cenzura initiata in conditiile prevazute de art.112 din Constitutie, in literatura de specialitate sunt acreditate unele opinii.Astfel, potrivit opiniei exprimate de prof. univ. dr. A. Iorgovan, in lucrarea "Tratat de drept administrative" vol.II din 1996, pag.481-482.."un membru al Guvernului poate fi destituit daca s-a adoptat, in conditiile art.114 din Constitutie, o motiune de cenzura cu privire la activitatea sa...Pe data adoptarii motiunii de cenzura, postul pe care l-a ocupat cel destituit devine vacant, fiind indreptatit presedintele Romaniei sa faca o noua numire la propunerea primului-ministru.Nimic nu opreste motiunea de cenzura sa vizeze numai unii membri ai Guvernului sau numai un membru al Guvernului, intrucat fiecare membru al Guvernului, potrivit art.107, al.(1), raspunde politic in fata Parlamentului atat pentru propria activitate, cat si pentru activitatea Guvernului in ansamblu".
O alta opinie este exprimata de prof.univ. dr. Mihai Constantinescu in lucrarea "Constitutia Romaniei comentata si adnotata", Bucuresti, 1992, pag.242,., "raspunderea politica a fiecarui membru este solidara cu a celorlalti.Pentru greseala unuia, Guvernul poate fi demis in intregime, deoarece aceasta greseala priveste echipa guvernamentala, Cabinetul in intregul sau, nu exclusiv cel pe care a facut-o.De aceea, asa cum s-a observat, membrii Cabinetului au interes sa se supravegheze reciproc.Guvernul nu poate actiona decat ca un tot, iar incetarea mandatului primit nu poate privi decat pe cel caruia i-a fost acordat, adica Guvernului ca autoritate publica autonoma.Altminteri, ar insemna ca raspunderea sa fie autonomizata, desi ea rezulta din mandatul de incredere acordat Guvernului, ca subiect de drept public distinct de membrii care il compun si deci raspunderea sa nu mai corespunda obligatiei din care ea rezulta intrucat ar primi un alt subiect decat cel in sarcina varuia a fost constituita obligatia."
Angajarea raspunderii in fata Parlamentului este o alta forma de infaptuire a responsabilitatii politice a Guvernului, reglementata de Constitutie potrivit art.109 "Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege."Din textul aliniatului (1) al art.109 din Constitutie, se poate deduce ca angajarea raspunderii Guvernului poate fi facultativa, ocazionala, neimplicand activitatea curenta a Guvernului.Sub acest aspect, in literatura de specialitate s-au format doua opinii.
Astfel, intr-o prima opinie se sustine ca angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului ar declansa-o primul-ministru.In acest sens, prof. univ. dr. A. Iorgovan in lucrarea "Teoria Contractului de Guvernare", apreciaza:.."primul-ministru poate admite initiative in ceea ce priveste denuntarea unilaterala, a acestuia nu numai din partea Parlamentului, ci si din partea primului-ministru.Un Guvern responsabil, adica constient de misiunile sale, cu oamenii care vad tara si proprietatea cetatenilor ei inaintea afacerilor proprii, nu poate accepta aceasta stare de incertitudine.Daca vorbim de un Guvern cu spirit accentuat de responsabilitate, trebuie sa admitem ca este, vorba inainte de toate, de primul-ministru cu atari calitati morale, care doreste clar, fara echivoc, sa-si clarifice pozitia fata de Parlament, dar pretinde, correct, si Parlamentul acelasi lucru.Operatia juridica prin care ar lua aceasta "clarificare de pozitii" - care a devenit institutie, se cheama angajarea responsabilitatii Guvernului de catre primul-ministru in fata Parlamentului, institutie relative recenta, reglementata de un numar restrans de constitutii".(A. Iorgovan, Teoria Contractului de Guvernare, vol.II, pag.506).
Intr-o alta opinie,
prof. univ. dr.
CONCLUZII PERSONALE
Concluzionand cele scrise anterior , se poate observa ca atat in Romania cat si in alte state problema responsabilitatii guvernamentale este mentionata in Constitutie,legea fundamentala a statului ce contine prevederi clare cu privire la acest lucru, asupra conditiilor de raspundere a Guvernului precum si pedepsele ce recurg din nerespectarea celor mentionate in Constitutie.
In Romania, dupa intrarea in vigoare a Constitutiei revizuite din 2003, potrivit art.114 al.1 din Constitutie, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.De asemenea, fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri, atat pentru activitatea Guvernului, cat si pentri actele acestuia. Pe langa raspunderea politica, membrii Guvernului au si raspundere juridical- penala, civila si administrativa, dupa caz.Daca totusi acestia savarsesc fapte prevazute de legea penala, numai Camera Deputatilor, Senatul si presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul si in afara exercitiului functiilor lor si pot fi sanctionati - condamnati cu inchisoare ca si celelalte persoane fizice dupa ridicarea imunitatii parlamentare, in cazul celor ce au calitatea de deputat, calitate de alesi ai poporului, la cererea Camerei Deputatilor, a Senatului si a presedintelui Romaniei. Daca s-a cerut si s-a realizat in fapt urmarirea penala ori condamnarea printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, presedintele Romaniei dispune suspendarea ori demiterea din functie a acestuia. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
BIBLIOGRAFIE
"AUTORITATILE PUBLICE NATIONALE SI INTEGRAREA ROMANIEI IN STRUCTURILE EURO-ATLANTICE"-Constantin Jitaru,Mihaela C. Jitaru , editura Economica
"ADMINISTRATIA
MINISTERIALA IN
|
