Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































AGRICULTURA ECOLOGICA

biologie










ALTE DOCUMENTE

Sistemul circulator la om
Specii si rase de animale
Apa si rolul ei
Test de evaluare din materia clasei a XI a
Clasificarea caspazelor
Enzimele proteolitice din sange
Controlul activitatii caspazelor
ARN Mesager
TARANTULA
TOTUL DESPRE CALCIU

AGRICULTURA ECOLOGICA

1.1 Compostul- un fertilizant ideal nepoluant



1.2 Metode de compostare- tipuri de compost

4.1 COMPOSTUL - un fertilizant ideal nepoluant

Agricultura intensiva, de tip industrial, a contribuit si ea la degradarea si poluarea mediului ambiant. Astfel, pe de o parte, "conceptia agrochimica" a dus la neglijarea obligatiei de a intretine fertilitatea naturala a solului prin ingrasarea lui cu materii organice cores 444f52e punzatoare. Pe de alta parte, organizarea specializata, de tip industrial, a crescatorilor mari de animale, a avut in vedere numai productia animaliera comercializabila, neglijand productia de dejectii, reprezentand astfel o rupere brutala a circuitelor biologice din natura.

In urma experientei acumulate in decurs de doua secole, omenirea a tras invatamantul pretios al obligatiei de salvgardare a habitatului in calitate de colaborator al naturii. In acest sens, sarcina principala a epocii actuale consta in dezvoltarea de tehnologii corespunzatoare cu idealul umanist, astfel incat omul sa poata deveni o fiinta cat mai deplin integrata in mediul social si ambianta cosmica.

Marele secret, cunoscut de catre antici, redescoperit si fundamentat de stiinta moderna, il constituie tehnica formarii si mineralizarii humusului in practica agricola.

O metoda biologica de fertilizare a ogorului consta in incorporarea resturilor vegetale tocate (paie, coceni, tulpini) in aratura, asigurandu-se astfel cantitatea de ingrasamant azotat necesara descompunerii resturilor vegetale.

La procesele biotransformarii materialelor organice in sol participa intr-un fel sau altul intreaga microflora a solului.

Microorganismele au un rol important in solubilizarea elementelor minerale indispensabile vietii plantelor: calciu, fosfor, potasiu. Se creaza astfel un circuit al diferitelor elemente: carbon, azot, fosfor, sulf. In limbaj stiintific, pentru desemnarea proceselor de descompunere a deseurilor organice si a dejectiilor animale, circula 2 termeni:

1. fermentatie - mai ales cand e vorba de gunoi de grajd

2 compostare - atunci cand alte materiale organice sunt asezate in gramezi si umectate pentru a incepe fermentatia.

Odata cladita gramada de compostare, daca conditiile de umiditate si aeratie sunt asigurate, se declanseaza o serie de procese de descompunere de natura microbiologica si enzimatica, care elibereaza zaharuri simple din celuloza, hemiceluloza, xilani si pectine. in acelasi timp proteinele sunt scindate pana la aminoacizi, iar grasimile in acizii grasi si alcoolii corespunzatori.

Aceste substante sunt metabolizate de microorganismele care populeaza gramada de compost.

In timpul acestui proces, datorita respiratiei intense, temperatura atinge +70oC. Aceste temperaturi mari asigura sterilizarea materialelor de agentii patogeni pentru om, precum si distrugerea semintelor de buruieni.

Prin urmare, se numeste compostare, procesul de transformare pe cale biologica a deseurilor celulozice si proteice, din surse menajere sau industriale, precum si a dejectiilor de animale, intr-un produs nepoluant, cu mare valoare nutritiva si energetica pentru microorganismele din sol si pentru plante, un excelent amendament pentru sol.

Produsul obtinut prin compostare se numeste compost

Gunoiul de grajd supus fermentatiei este tot un compost, dar in vorbirea curenta I se spune " gunoi fermentat sau putrezit".

4.2 METODE DE COMPOSTARE - TIPURI DE COMPOST

Exista doua tipuri de procese biologice de descompunere a materiei organice:

- un proces aerob (fermentare aeroba), cand temperatura se ridica la 65 - 75 oC

- un proces anaerob (fermentare anaeroba), la temperatura de cca 30 - 35 oC




Metoda biodinamica de compostare

La nivelul micilor ferme, compostarea se realizeaza dupa acest procedeu.

Se fac gramezi de deseuri cu sectiunea trapezoidala, cu baza de 2.5 - 4 m, latimea la varf de 1m, iar inaltimea de maximum 2 m. Raportul intre carbonul organic si azotul total al amestecului ce se composteaza trebuie sa fie intre 11:1 si 29:1. Umiditatea favorabila este cuprinsa intre 45 - 65% (raporatata la substanta proaspata). Gramada se acopera pe toata suprafata cu un strat subtire de pamant, care are rolul sa protejeze gramada in timpul fermentarii contra radiatiei solare si sa nu lase ca amoniacul care rezulta din fermentatie sa se piarda in atmosfera, conservand totodata si umiditatea.

Compostarea dureaza, in functie de felul deseurilor, intre 6 si 12 luni.

Compostul care rezulta este foarte apropiat prin compozitie de humusul solului.

S-a constatat ca substantele solubile in apa, grasimile si pectinele sunt primele care se descompun. Acestea sunt urmate de celuloza, iar lignina este cea mai rezistenta la descompunere.

Medicul, chimistul si filozoful german Steiner a propus o tehnologie originala de compostare a gunoiului de grajd. Steiner a enuntat principiile dupa care gunoiul de grajd poate fi transformat intr-un ingrasamant organic concentrat cu efect favorabil pentru mentinerea si cresterea fertilitatii solului.

Dirijarea proceselor de fermentare se realizeaza prin biopreparate . Compostul biodinamic poate fi folosit in orice cantitati fara sa provoace dereglari in procesul de crestere a plantelor.

Procedeul Indore de compostare

Compostarea dupa procedeul Indore se face cladind gunoiul de grajd sau orice alt deseu organic animal si vegetal sub forma unei gramezi cu sectiunea triunghiulara cu baza de 1.5 m si inaltimea initiala de 1.5 m, lungimea gramezii fiind dupa voie.

Conform procedeului Indore, una dintre conditiile de baza pe care materialele supuse compostarii trebuie sa le indeplineasca este ca amestecul de materiale sa aiba un raport de C:N in jur de 33:1. A doua conditie este ca umiditatea amestecului sa fie cuprins aintre 50 - 65%. Compostarea trebuie sa se desfasoare in primele stadii in conditii aerobe. De aceea, o a treia conditie cere ca materialele care se composteaza sa formeze o gramada afinata pentru a permite accesul aerului. Procesele fermentative sunt dirijate prin operatii periodice de desfacere si recladire a gramezii de compostare, avand grija sa se realizeze o amestecare buna a straturilor superioare cu cele inferioare.

Prima remaniere a gramezii se face dupa 2-3 saptamani de compostare, a doua remaniere facandu-se dupa alte 3 saptamani.

Temperatura in gramada trebuie mentinuta in jur de 60 oC.

Dupa 3 luni de compostare, umiditatea in gramada trebuie sa scada sub 40%, pentru ca procesele fermentative sa inceteze, temperatura scazand si ea la 30oC. Raportul C:N la acest tip de compost este de 18:1 - 20:1.

Metoda de bioconversiune Italcampo a gunoaielor menajere

Cercetarile efectuate la Centrul de studii de biologie a solului din Bologna (Italia) au condus la brevetarea unui procedeu de compostare numit "bioconversia materiei organice".

In principiu se prepara o gramada-mama din deseuri organice, in care se inglobeaza biopreparate obtinute din culturi microbiene selectionate in laborator. Dupa ce fermentarea se declanseaza si cuprinde intreaga gramada, materialul in care s-au inmultit culturile de microorganisme este amestecat in proportie de 10% in gramada de compost, care se cladeste sub forma de prisma cu sectiune triunghiulara, avand la baza 6 m, inaltimea de 3 m si lungimea dupa locul destinat.

Procesul se desfasoara predominant aerob, temperatura medie in gramada fiind de 55 - 65 oC iar umiditatea optima 45 - 60%. Se fac remanieri periodice la 20 zile, apoi la o luna, acestea putandu-se face mecanizat.

Compostul rezulta dupa trei luni de fermentare, find apoi cernut prin site mecanice. Mai departe compostul este macinat si cernut din nou. Pastrarea compostului in saci de material plastic ii confera o conservare de circa 1 an in orice conditii de depozitare.













Document Info


Accesari: 5497
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )