Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















APELE INTERIOARE SI ZONELE UMEDE

biologie



loading...








ALTE DOCUMENTE

Speciile genului Trichoderma
OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA NAŢIONALĂ
PEsTII NOsTRI STRANII
VITAMINE LIPOSOLUBILE
PROIECT DE LECTIE - CICLUL DE VIATA AL PLANTELOR
CELULA
MEMBRANA CELULARA
GENETICA
Clasificarea caspazelor
Importanta apei


APELE INTERIOARE sI ZONELE UMEDE

            Acest mediu cuprinde totalitatea apelor interioare dulci sau sarate, stagnante sau curgatoare, albiile majore si zonele pe care apa le poate acoperi permanent sau temporar (Pl. 12).

Īn categoria apelor stagnante intra lacurile, baltile si mlastinile.

Lacurile sīnt bazine cu apa stagnanta, adīnci, cu caracter permanent. Se disting lacuri alpine (de origine glaciara, situate īn muntii īnalti: Rodnei, Fagaras, Parīng, Retezat), lacuri de acumulare (formate prin īndiguirea apelor curgatoare īn mod natural - lacul Rosu - sau de catre om - lacuri ce se construiesc īn prezent pe mai toate cursurile de apa din regiunile montane, submontane si colinare, ca si pe unele rīuri mari si Dunare), lacuri litorale (formate de mare prin bararea unor foste golfuri si ale caror ape au un grad variat de salinitate - de 0,5-250 g/1), crovuri (produse prin acumularea apelor īn depresiuni naturale din zona de cīmpie), lacuri sarate (care contin anumite saruri minerale, adesea īn cantitati ridicate si namol sapropelic). Baltile sīnt bazine cu un nivel redus de apa (adīncime sub 5 m), partial ocupate de plantele acvatice submerse care cresc pe toata suprafata fundului. Baltile sīnt numeroase īn albiile majore ale apelor curgatoare, īndeosebi īn zona inundabila a Dunarii si Īn Delta. Mlastinile sīnt zone īn care un strat mic de apa stationeaza īn tot cursul anului, sau īn cea mai mare parte a sa si īn care se dezvolta muschi sau plante amfibii. Se disting mlastini oligotrofe si eutrofe. Mlastinile oligotrofe, numite si bahne sau tinoave, au un relief convex si sīnt acoperite de muschi. Ele apar pe soluri silicioase, sīnt drenate de ape oligominerale, au un caracter acid, poseda o turba formata din muschi. Ele se afla īn zonele muntoase sau deluroase reci. Mlastinile eutrofe sau smīrcurile se formeaza īn depresiuni īn care apa stagneaza. Colmatarea lor se face de la margini spre centru. Mlastinile acestea sīnt plane sau curbate īn jos turba are o reactie alcalina si se formeaza din fanerogame acvatice si palustre. Se īntīlnesc pe tot teritoriul tarii.

Apele curgatoare sīnt reprezentate de izvoare, pīraie, rīuri si fluviul Dunarea. Factorul predominant īl constituie curentul apei, care determina principalele caracteristici fizico-chimice si adaptarile organismelor care traiesc īn ele.

Īn ape se constituie 2 tipuri de asociatii de organisme (biocenoze: pelagice - organismele care īsi desfasoara toata viata sau o parte a sa īn masa apei - si cele bentonice - organisme care traiesc īn/pe substrat sau pe vegetatia care creste pe fundul cuvetei (Pl. 12). Plantele pot trai plutind pe suprafata apei, īn masa acesteia, fixate pe fund sau pe alte plante (epifite), ori pe solul umed. Animalele traiesc īntreaga viata sau o parte din ea (insecte, amfibii s.a.) īn apa, sīnt dependente de mediul acvatic pentru reproducere, adapost ori hrana si poseda o serie de adaptari morfologice (palmatura pentru īnot, adaptari respiratorii, la actiunea curentului, pentru capturarea hranei etc.), ecologice si etologice proprii acestui mediu.

Zonele umede sīnt teritorii īn care apa joaca un rol determinant īn instalarea unei flore si faune specifice, capabile sa traiasca amfibiu, dar care pot supravietui si īn caz de nivele mari de apa, precum si īn caz de seceta īn medii cu sol umed, īn balti, baltoace, pe namol si muschi umed.

A. PLANTE

            ALGE VERZI (FILUM CHLOROPHYTA)

31 - Matasea broastei - Spirogyra elongata Link - Tal filamentos neramificat, liber, lunecos la pipait, format din celule cilindrice puse cap la cap, cu un cromatofor spiralat. Toamna, prin alaturarea a 2 filamente are loc conjugarea, din care rezulta zigotul de rezistenta. El cade la fundul apei si germineaza īn primavara urmatoare. Īn apa dulce, curata si putin adīnca a mlastinilor, baltilor, lacurilor, pīraielor si izvoarelor. Īn toata tara. Cosmopolita.

32 - Līna broastei - Cladophora glomerata L. (Pl. 13) - Tal filamentos, ramificat, aspru la pipait, fixat de pietre sau de mīl cu ajutorul rizoizilor. Pe substrat formeaza o patura pīsloasa de culoare verde īnchis, urīt mirositoare. Īn toate apele stagnante si curgatoare. Frecventa. Cosmopolita.

CHARACEE (FILUM CHAROPHYTA)

33 - Chara tomentosa L. (Pl. 13) - Corp diferentiat īntr-un tal propriu-zis (care este ca o tulpina ramificata si frunze dispuse de la noduri īn verticil) si rizoizi de fixare īn namol. Pe rizoizi sīnt tuberculi care servesc la īnmultirea vegetativa. Pentru īnmultirea sexuata are organe pe frunzulite, care dupa fecundare dau zigotul (din el īn anul urmator poate iesi o noua planta). Ramurile si frunzele contin mult calciu, se rup usor. Uscata, poate servi ca īngrasamīnt agricol. Īn lacuri si balti, unde poate tapeta fundul cu un strat de peste 1,5 m grosime. Īn toata tara. Cosmopolita.

MUsCHI (FILUM BRYOPHYTA)

34 - Riccia fluitans A. Br. (Pl. 13) - L = l mm. Tal primitiv organizat, din segmente subtiri, ramificate dichotomic, dispuse īn rozete. Pe pamīnt īn locuri umede, īn paduri, īn apa baltilor, iazurilor, lacurilor. Formeaza de multe ori o patura deasa care, la suprafata apei īmpiedica patrunderea luminii. Contribuie, ca si Chara la colmatarea bazinelor acvatice.

35 - Ricciocarpus natans Corda (Pl. 13) - D = 2 cm. Tal cu aspect de frunza. Pluteste pe ape. Talul poarta pe partea inferioara niste prelungiri īnguste si zimtate ca niste carene care īmpiedica rasturnarea plantei la miscari ale apei. Īn apa linistita a mlastinilor si baltilor.

36 - Muschi de mlastina, fierea pamīntului - Marchantia polymorpha L. (Pl. 13) - L = 8 cm. Tal dioic, ca o frunza, ramificat dichotomic. Sta fixat de substrat prin rizoizi. Organe sexuale pe discuri stelate aflate la capatul unor fire subtiri; cele femele sīnt regulat lobate, cele mascule neregulat lobate, īnmultirea asexuata se face prin corpus-cule speciale asezate īn organe cu aspect de pahar. Īn locuri umede, semiīntunecate, mai ales īn regiuni muntoase.

37 - Muschi de turba - Sphagnum magellanicum Brid. (Pl. 13) - H = 10-40 cm. Tulpina erecta, cu ramuri scurte pe care sīnt asezate des numeroase frunzulite, ca niste solzi la vīrf. Spre partea terminala a tulpinii, la ramificarea ramurilor se formeaza capsule sporifere oviforme situate pe niste sete scurte. Tulpina are cresterea continua; pe masura ce plantele cresc, partea lor inferioara moare si se turbifica. Īn zonele de dealuri, montane si alpine, formīnd īn mlastinile oligotrofe covoare moi.

38 - Jabghie, bungeac - Polytrichum alpestre Hoppe (Pl. 13) - H = peste 6 cm. Frunze lungi, dintate, ascutite la vīrf, care la seceta se strīng si acopera tulpina, iar la umiditate se desfac. Seta de 10 mm, terminata cu o capsula prevazuta cu o scufie. Īn mlastinile de turba, īn pajisti mlastinoase, īn locuri umede din paduri, pe sol umed īn zona montana.

39 - Muschiul apei - Mnium punctatum Hedw. (Pl. 13) - L = 5 cm. Tufe īntunecate, pīsloase. Frunze relativ mari, dintate (cele de la partea terminala a tulpinii sīnt asezate īn rozeta). Seta (H = 2-4 cm) cu o capsula Īn pozitie orizontala sau aplecata. Capacul lung si ascutit. Scufie bruna. Īn locuri umede, prin paduri, turbarii, pe aluviunile umede ale apelor, uneori chiar īn pīraie, pe pamīnt sau lemn umed. Īn zona de deal, pe sol.

FERIGI (FILUM PTERIDOPHYTA)

40 - Bradisor - Lepidotis inundata (L.) C. Borner (Pl. 14) - H= 5-15 cm. Perena. Tulpina tīrītoare cu frunze foarte dese, liniar lanceolate, spicul sporifer pe vīrful ramurilor. Formeaza sporangi īn VII-IX. Īn zonele montana si subalpina, prin locuri mlastinoase, īn paduri umede de rasinoase. Īn centrul si nordul Europei, America de Nord.

41 - Coada calului - Equisetum arvense L. (Pl. 14) - H = 20- 50 cm. Perena cu 2 feluri de tul 333d37d pini: una bruna, ramificata, fertila (producatoare de spori), ce apare īn IV-V si alta sterila, ramificata, asimilatoare, verde. Frecventa īn fīnete umede, apatoase, pe marginea apelor. Utilizata ca ceai īn anemii, reumatism, guta, ulcer gastric si bronsite. Cu actiune diuretica, dezinfectant urinar, antimicrobiana, ex-pectoranta, hipoacidifianta remineralizanta. Īn Europa, Asia, America de Nord.

42 - Coada mīnzului - Equisetum sylvaticum L. (Pl. 14) - H = = 15-40 cm. Perena, cu 2 feluri de tulpini - fertila si sterila - care apar aproximativ īn acelas timp. Sporogeneza īn IV-V. Vegeteaza de la cīmpie, pīna īn zona montana pe prundisurile ude ale pīraielor, īn fīnete umede, pe marginea baltilor, lacurilor si a mlastinilor. Europa, Asia, Japonia, America de Nord.

43 - Barba ursului de bahna - Equisetum palustre L. (Pl. 14) - H = 60 cm. Perena, cu tulpinile fertila si sterila de culoare verde, cu 6-8 santuri longitudinale adīnci si o lacuna centrala mica. Tulpina fertila, terminata cu un spic, se formeaza īn V-VIII. De la cīmpie pīna īn zona montana, pe prundisuri umede, fīnete, la marginea baltilor si mlastinilor. Europa, Asia, Japonia, America de Nord.

44 - Feriga de mlastina - Dryopteris cristata (L.) A. Gray (Pl. 14) - H = 30-40 cm. Perena, frunze penat sectate, dispuse īn tufe desfacute. Pe fata inferioara se formeaza sori mari, dispusi īn siruri de cīte 2-5, īn VI-IX. Īn mlastinile de turba din regiunea montana (800-1 000 m). Europa.

45 - Feriga de balta - Thelypteris pdlustris Schott (Pl. 14) - H = 100 cm. Perena. Cu rizomi tīrītori. Frunze lung petiolate, penat sectate. Īn VI-IX pe fata inferioara a frunzelor se formeaza sori rotunzi (sporogoni). Īn mlastini, pe marginea baltilor si a lacurilor, formīnd uneori mici insule plutitoare. Europa, Asia, Africa de Nord, America de Nord.

46 - Pestisoara - Marsilia quadrifolia L. (Pl. 14) - H = 8-20 cm. Perena, cu rizom ramificat si frunze lung petiolate. Sporocarpii se formeaza īn IX-X pe pediceli secundari la baza petiolului frunzei. Vegeteaza īn apa mlastinilor, la marginea baltilor si a lacurilor din sudul si vestul tarii. Europa, Asia, America de Nord.

47 - Pestisoara - Salvinia natans (L.) Ali (Pl. 14) - H = 2 cm. Anuala, pluteste liber pe suprafata apei. Frunze verticilate, cīte 3 la fiecare nod: 2 plutesc, sīnt verzi si acoperite de peri, cea de a 3-a este submersa si modificata sub forma a 4 filamente cu peri, ea īndeplinind rolul unei radacini. Reproducerea prin sporocarpi care se formeaza la baza fascicolelor filiforme īn VIII-X. Comuna īn ape stagnante si lin curgatoare. Īn centrul si sudul Europei, Asia, America si Africa de Nord.

PLANTE CU FLORI (FILUM ANGIOSPERMAE)

48 - Mesteacan pufos - Betula pubescens Ehrh. (Pl. 15) - Arbore de talie mijlocie, pīna la arbustiva, cu scoarta alba. Cei de vīrsta mijlocie au ritidom la baza tulpinii; la cei batrīni acesta ajunge la nivelul coroanei. Frunze romboid-ovate, cu margine serata, vīrf lung si ascutit, pe fata inferioara cu peri īn lungul nervurilor. Flori monoice, dispuse īn amenti cilindrici, cu peduncul pubescent. Lemnul este folosit la obtinerea gudronului de mesteacan, pentru cuie de cismarie. Ramurelele folosesc la confectionarea maturilor. Europa.

49 - Anin negru - Alnus glutinosa Gaertner (Pl. 15) - H = pīna la 28 m. Arbore cu scoarta neteda, la batrīnete se īngroasa devenind ritidom cu placi netede, late, delimitate de crapaturi. Culoarea scoartei la tinerete este cenusie, apoi devine bruna-negricioasa. Frunze ovate, cu marginea īntreaga īn partea inferioara a limbului si usor dintata īn rest. Amentii masculi lungi, cilindrici, cei femeii scurti, ovoi-dali. īnflorire IV-V. Scoarta este folosita la vopsitul līnii, la atenuarea starilor febrile si ca tonic. Frunzele stimuleaza secretia glandelor mamare. Lemnul se foloseste ca furnir si la constructii sub apa. Īn mlastini de turba, pajisti īnmlastinate, lunci, pe līnga ape curgatoare. Europa, Asia, Africa de Nord.

50 - Zalog - Salix cinerea L. (Pl. 15) - Arbust cu lujeri anuali cenusii. Frunze ovat lanceolate, pe partea inferioara pubescente si cu nervuri evidente (cele secundare arcuite). Amenti suri-parosi (cei masculi de 2-3 cm, cei femeii de 6 cm), īnflorire III-IV. Prin mlastini, la marginea baltilor, lacurilor, de-a lungul apelor curgatoare, īn zavoaie si lunci, de la cīmpie pīna īn etajul montan. Europa, Asia, Africa de Nord.

51 - Rachita rosie - Salix purpurea L. (Pl. 15) - H = pīna la 4 m. Arbore pitic sau tufa, cu ramuri subtiri, flexibile, rosii-purpurii sau galbene. Frunze lanceolate, cu marginea superioara marunt sectata. Amenti mici, aurii, īncovoiati, īnflorire III-IV. Planta medicinala folosita intern la tratarea reumatismului, nevralgiilor, racelii, insomniilor si gutei, extern e cicatrizant si hemostatic, se aplica īn ulceratiile pielii, īn hemoragii hemoroidale. Nuielele se folosesc la īmpletirea cosurilor. Pe prundisuri de-a lungul apelor curgatoare si īn locuri pietroase, umede, de la cīmpie pīna pe munti. Centrul si sudul Europei, Asia temperata.

32 - Salcie - Salix triandra L. (Pl. 15) - H = pīna la 5 m. Arbore sau arbust cu frunze ovot lanceolate, lungi. Amenti galbeni, īncovoiati, cei masculi mai lungi, īnfloreste īn IV-V. Īn locuri mlastinoase, pe malul apelor, īn lunci, zavoaie, īn regiunile de cīmpie si colinare. Europa si Asia.

53 - Salcie, rachita alba - Salix alba L. (Pl. 15) - Trunchiul tulpinii are un ritidom dezvoltat, brazdat īn lung. Frunze lanceolate, cu marginea marunt serata, pe fata inferioara alburii-paroase. Amenti cilindrici cu flori galbene, īnflorire III-IV. Importanta medicinala ca Salix purpurea. Lemn usor, moale, folosit pentru chibrituri si īmpletituri. Foarte comun la cīmpie si pe dealuri, pe malul apelor, īn lunci si zavoaie. Europa, zona temperata a Asiei, Africa de Nord.

54 - Salcie frageda - Salix fragilis L. (Pl. 15) - Arbore īnalt de 20 m. Ramurile se rup usor la insertie. Frunze lanceolate, serate. Amenti galbeni. Florile mascule cu 2 stamine, paroase la baza. īnflorire III-IV. Cu aceleasi utilizari medicinale ca si Salix purpurea. Pe malul apelor, īn lunci si zavoaie. Europa, Asia temperata.

55 - Troscot de balta - Polygonum amphibium L. (Pl. 16) - H - 30-100 cm. Perena, tulpina rosiatica, umflata la noduri, fixata pe fundul apelor. Frunze petiolate, cu limb lanceolat si cu o pata īn "V" pe fata superioara. Flori grupate īn spice false, īnflorire VI-VIII. Folosita ca antiscorbutic, diuretic, hemostatic, īn afectiunile hemoroidale, intestinale, uterine si ale vezicii urinare. Extern se utilizeaza la spalarea plagilor ulcerate. Frecventa īn ape statatoare sau lin curgatoare, de la cīmpie pīna pe munti. Europa, Asia, America de Nord, sudul Africii.

56 - Calcea calului - Caltha laetha S. Nyat Ky (Pl. 16) - H = 150 cm. Perena, viguroasa, cu radacini bine dezvoltate. Frunze reni-forme; cele inferioare petiolate, crenate pe margini. Flori mari cu numeroase stamine. īnflorire IV-VI. Partea aeriana se foloseste ca diuretic, laxativ si sedativ. Pe marginea baltilor si pīraielor, īn mlastini, de la cīmpie pīna īn zona subalpina. Europa centrala si īn Balcani.

57 - Piciorul cocosului de apa - Ranunculus aquatilis L. (Pl. 16) - H = peste l m. Perena, ramificata. Frunze plutitoare, rotunde sau reniforme, cu 3-5 lobi, paroase pe fata inferioara. Frunzele submerse au limb sectat, filiform. īnflorire VI-VIII. La cīmpie, prin balti, mlastini, malul lacurilor. Pe toate continentele, exceptie Australia.

58 - Nufar galben - Nuphar lutea (L.) Siblth. et Sm. (Pl. 16) - Perena, rizom tīrītor gros. Frunze cu petiol foarte lung si limb natant, īntreg, ovat, adīnc cordat. Flori mari, mirositoare, solitare, cu 5 (4-7) sepale galbene verzui si 10-20 petale galbene, īnfloreste īn VI-VII. Rizomii sīnt folositi la tratarea diareii si īn bolile de piele sub forma de cataplasme. Īn Moldova se fac din flori dulceata si serbet. Ape stagnante sau lin curgatoare. Europa si Asia temperata.

59 - Nufar alb - Nymphaea alba (L.) (Pl. 16) - Perena. Din rizomul gros, fixat cu radacini adventive pe fundul apei, pornesc frunze foarte lung petiolate, cu limbul plutitor, ovat si adīnc cordat. Flori formate din 14-40 petale ce trec treptat īn stamine. īnfloreste īn VI-IX. Cu proprietati sedative, se foloseste īn combaterea insomniilor, starilor de agitatie, hiperexcitabilitatii sexuale. Rizomii si frunzele contin tanin, fiind folosite īn industria pielariei. Īn apele stagnante si lin curgatoare. Europa, Asia, Africa de Nord.

60 - Roua cerului - Drosera rotundifolia L. (Pl. 16) - Perena carnivora. Frunzele dispuse īn rozeta la baza tulpinii, cu limbul rotunjit rosietic si cu peri glandulari pe fata superioara. Poate prinde insecte al caror continut īl digera prin frunze, īnfloreste īn VI-VIII. Contine principii active antispasmice, antitusive si antibiotice. Folosita īn tusea convulsiva. Īn sfagnete. Europa, Asia, America de Nord.

61 - Cosor - Ceratophyllum submersum L. (Pl. 16) - H = 30- 60 (100) cm. Perena, cu tulpina submersa ramificata. Frunze lungi (L = 2-4 cm), asezate īn verticil, moi, de doua ori bifurcate īn 4-8 lacinii filiforme. Flori unisexuate. īnfloreste īn VI-VIII. Īn balti, lacuri, iazuri, canale. Europa, Africa de Nord. A nu se confunda cu specia Ceratophyllum demersum, care are frunze verticilate, rigide si bifurcate īn 2-4 lacinii dintate si care este raspīndita pe tot globul.

62 - Catina alba, catina de rīu - Hippophae rhamnoides L. (Pl. 16) - H = pīna la 6 m. Arbust cu ramuri spinoase acoperite cu solzi cenusii-argintii. Frunze linear lanceolate , cenusii-argintii. Flori galbui, mici. Fruct drupa falsa, portocalie, īnflorire III-IV. Fructele sīnt folosite Īn avitaminoze, diaree, reumatism, urticarie. Pe prundisuri de-a lungul rīurilor, pe nisipuri, pietrisuri litorale. De la Marea Neagra pīna īn etajul montan. Europa, estul si vestul Asiei.

63 - sapte degete - Comarum palustre (L.) (Pl. 16) - H - 20 -100 cm. Perena, cu rizom lung (pīna la 80 cm). Frunze imparipenat compuse, din 5-7 foliole, paroase pe fata inferioara. Inflorescenta este un racem lax, compus din putine flori, care apar īn VI-VII. Īn etajele montan si subalpin, īn mlastinile de turba. Europa, Asia, America de Nord.

64 - Cretusca - Filipendula ulmaria (L.) Maxim (Pl. 16) - H = 100-120 cm. Perena. Rizom orizontal, lignificat, cu radacini adventive. Frunze penate, din 3-5 perechi de foliole serate pe margine, albe paroase pe fata inferioara. Flori albe-galbui dispuse īntr-o inflorescenta laxa. īnflorire VI-VIII. Folosita ca astringent, tonic, diuretic si antihidropic. Florile servesc ca adjuvant īn tratamentul reumatismului articular acut. Comuna īn mlastini si zone umede, pe substrat calcaros. Europa si Asia.

65 - Rachitan - Lythrum salicaria L. (Pl. 17) - H = 30-280 cm. Perena, cu rizom lemnos. Tulpina erecta, īn 4 muchii, simpla sau ramificata. Frunze opuse, lanceolate, la baza rotunjite sau cordate. Flori rosii-violete sau roz īnflorire VI-IX. Cu importanta medicinala caci īmpiedica fermentatiile intestinale, are actiune antiseptica, hemostatica, antibiotica e folosita īn dezinterie, hemoragii gastrointestinale, ulcer varicos. Vegeteaza prin mlastini eutrofe, la marginea baltilor, a lacurilor, rīurilor, prin locuri mocirloase, de la cīmpie pīna pe munte. Īn toata emisfera nordica si Australia.

66 - Pufulita - Epilobium hirsutum L. (Pl. 17) - H = 50-150 cm. Perena, cu rizom scurt si stoloni tīrītori. Tulpina usor muchiata la baza, apoi cilindrica, paroasa. Frunze paroase, ovat sau lat lanceolate, care contin vitamina C. Flori cu un inel de peri la baza corolei. Fruct capsula, īnflorire īn VII-VIII. Folosita īn ceaiuri. Īn zone umede, pe substrat calcaros, īn toata tara. Europa, Asia.

67 - Cornaci - Trapa natans L. (Pl. 17) - Anuala, tulpina, submersa, cu frunzele submerse fata īn fata, pectinat sectate, cele emerse, de la vīrful tulpinii plutitoare dispuse īn rozeta si cu petiolul umflat. Flori cu petiol umflat, contin o camera cu aer. īnflorire VII-VIII. Fructe tari, cu 2-4 coarne, sīnt folosite contra diareii, turbarii si īn muscaturile animalelor veninoase. Semintele se consuma crude, fierte sau pregatite sub forma de pīine. Datorita continutului bogat al semintelor īn amidon (52%), proteine (15%), grasimi (7,5%) si zahar (3%), īn unele tari se cultiva. Īn ape stagnante, īnsorite, sarace īn carbonat de calciu, cu namol bogat īn humus. Europa, vestul Asiei, Africa, America, Australia.

68 - Penita, bradis - Myriophyllum verticillatum L. (Pl. 17) - H = 15-30 cm. Perena. Rizom repent, cu radacini mici, subtiri, tulpina friabila, putin ramificata. Frunze pectinat sectate, filiforme, asezate cīte 5 īn verticil. Flori albe sau usor verzui, grupate īntr-un spic. īnfloreste īn VI-VIII. Īn mlastini, balti, lacuri, ape lin curgatoare cu fundul nisipos. Poate forma pajisti pīna la adīncimea de 2 m. Puietul de peste gaseste aci adapost si hrana. Planta realizeaza decalcifierea biogena a apei, precipi-tīnd calciul pe frunze. Europa, Asia, America. A nu se confunda cu Myriophyllum spicatum care are tulpina ramificata, cu l-4 frunze dispuse la noduri si flori mici.

69 - Galbajoara, drete - Lysimachia nummularis L. (Pl. 17) - H = 60 cm. Perena, repenta, cu 4 muchii. Frunze aproape rotunde sau eliptice, asezate opus. Flori solitare, cu īnflorire īn V-VII. Fruct-capsula. Folosita pentru cresterea parului, īn durerile de dinti sau īn "brīnca". Prin zavoaie, locuri mlastinoase, la marginea baltilor, lacurilor, prin gropile cu apa, īn paduri umede, Ia cīmpie si deal. Europa, Asia, America de Nord.

70 - Galbinele - Lysimachia vulgaris L. (Pl. 17) - H = 150 cm. Perena, tulpina erecta, ramificata. Frunze lanceolate, scurt petiolate, opuse, stau cīte 3-4 īn verticil. Flori cu 5 petale unite dispuse paniculi-form īn raceme. īnflorire VI-VII. Fruct-capsula. Folosita ca antidiareic, hemostatic, antidiuretic si febrifug, īn tratarea febrei tifoide si a "frigurilor". Īn locuri baltoase, lacuri, pe marginea apelor curgatoare, īn depresiuni, aninisuri si stufarisuri umede. Europa, Asia.

71 - Nu-ma-uita - Myosotis scorpioides (L.) Hill (Pl. 17) - H = 20-30 (60) cm. Perena, rizom stolonifer lung, subtire. Tulpina muchiata, paroasa. Frunze paroase, opuse. Fruct capsula, īnfloreste V-VII. Folosita la infuzie pentru spalaturi ale urechii īn caz de inflamatie si ca lotiune pentru ochi. De la cīmpie pīna īn zona subalpina, prin mlastini, līnga pīraie. Europa si Asia Mica.

72 - Lasnicior - Solanum dulcamara L. (Pl. 17) - H = 30-150 (200-300) cm. Semiarbust cu rizom lemnos. Tulpina agatatoare, ades culcata pe sol. Frunze petiolate, ovat lanceolate. Flori grupate cīte 25-30 īn inflorescente cimoase. īnfloreste īn VI-VIII. Fructe bace rosii. Folosita ca adjuvant īn tratamentul scrofulozei, gutei, reumatismului, epilepsiei, herniei si īn cicatrizarea ranilor. Dozele mari pot duce la intoxicarea organismului. De la cīmpie pīna īn zona subalpina, pe marginea baltilor, lacurilor, apelor curgatoare, prin zavoaie, tufarisuri si mlastini. Īn emisfera nordica.

73 - Iarba neagra - Scrophularia alata Dumont (Pl. 17) - H = 40-120 cm. Perena, rizom repent ramificat. Tulpina īn 4 muchii. Frunze alungit-ovate cu marginea serata si petiol aripat. Flori brune purpurii la exterior si galbene-verzui la interior, adunate īntr-o inflorescenta pani-culat ramificata, īnflorire VII-IX. Fruct capsula. Īn mlastini, pe marginea baltilor, rīurilor, pe terenuri inundabile, preferīnd soluri argiloase sau bogate īn humus. De la cīmpie pīna īn zona montana. Europa, Asia.

74 - sopīrlita - Veronica longifolia L. (Pl. 18) - H = 40 - 120 cm. Perena. Rizom noduros. Frunze alungit-lanceolate, dublu dintate pe margine, cīte 3-4 īn verticil. Inflorescenta racemoasa. īnflorire VI-VIII. Fruct capsula. Īn mlastini, pe terenuri inundabile, santuri, līnga pīraie. Europa, vestul Asiei.

75 - Bobornic - Veronica beccabunga L. (Pl. 18) - H == 10 - 60 cm. Perena, rizom lung, tīrītor, cu tulpini fistuloase glabre, ramificate. Frunze petiolate, opuse, ovate. Flori azurii, īn raceme laxe. Fruct capsula glabra. īnflorire V-VI. Antiscorbutica si diuretica, folosita īn dezinterie, scrpfuloza si dureri toraciee. Sucul obtinut din planta e folosit ca depu-rativ. Extern, pentru comprese si cataplasme, combate hemoroizii, pecinginea, ulceratiile scorbutice si pistruii. De-a lungul apelor curgatoare, pe marginea lacurilor, baltilor si izvoarelor, pe terenuri umede, de la cīmpie pīna īn regiunea subalpina. Europa, Asia.

76 - Otratel - Utricularia vulgaris L. (Pl. 18) - H = 60 cm. Perena, carnivora, submersa, plutitoare, nefixata. Frunze multisectate, cu segmente lineare prevazute cu vezicule (utricule, urne) īn care se prind animale mici de apa. Florile grupate īn racem lax, formeaza o inflorescenta deasupra apei. īnflorire VI-VIII. Īn mlastini, balti si lacuri, de la ses pīna īn zona montana. Europa, Africa de Nord.

77 - Balbisa, jales de mlastina - Stachys palustris L. (Pl. 18) - H = 30-120 cm. Perena, rizom īngrosat spre vīrf, tulpina erecta, paroasa, īn 4 muchii. Frunze paroase, opuse, lanceolate, sesile. Corola purpuriu-violacee, paroasa la exterior, īnflorire VII-X. Fruct nucula bruna. Īn jurul baltilor, lacurilor, pe malul apelor curgatoare, īn fīnete umede. Īn toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

78 - Piciorul lupului - Lycopus europaeus L. (Pl. 18) - H = 120 cm. Perena, rizom scurt cu stoloni lungi, repenti. Tulpina muchiata, ramificata. Frunze scurt petiolate, lanceolate. Flori albe cu labiu inferior trilobat, cu puncte rosii dispuse īn semiluna, īnfloreste īn VII-VIII. Folosita īn hipertiroidie, ca tonic, calmant al tusei si excitant al secretiilor gastrice. Frecventa īn mlastini, pe locuri umede līnga ape curgatoare, balti, lacuri, īn zavoaie, de la cīmpie pīna īn zona montana. Holarctica.

79 - Izma broastei, izma de balta - Mentha aquatica L. (Pl. 18) - H = 120 cm. Perena, tulpina simpla sau ramificata, īn 4 muchii. Frunze petiolate, alungit-eliptice. īnfloreste īn VII-X. Fruct nucula. Folosita īn tratarea colicilor abdominali, la eliminarea gazelor, ca aromatic si īn tahicardie. Raspīndita īn lacuri, balti, ape lin curgatoare si mlastini. Europa, nordul si sudul Asiei, sudul Africii, America.

80 - Trifoiste de balta - Menyanthes trifoliata L. (Pl. 18) - H= 15-30 cm. Perena, palustra, cu rizom gros, Krng, ramificat. Frunze trifoliate, obovate, cu petiol lung. Flori cu corola paroasa la interior, īnfloreste īn IV-VI. Fruct-capsula. Planta medicinala, stimuleaza functiile hepatice, echilibreaza procesele digestive. Sporadica īn mlastini cu rogozuri, īn regiunea montana inferioara. Europa, Asia, America de Nord.

81 - Plutnita - Nymphoides peltata S.F. (Gmelin) O. Kuntze (Pl. 18) - Perena, rizom stolonifer multiramificat. Frunze plutitoare, rotund cordate, lung petiolate, cu limb pielos. Flori mari, cu petale ciliate pe margine, īnfloreste īn VI-IX. Folosita ca nutret pentru bovine. Īn balti, lacuri si ape lin curgatoare, la cīmpie. Īn sudul si centrul Europei, Asia.

82 - Brusture, captalan - Petasites hybridus (L.) P. Gaertner (Pl. 18) - H = 15-40 cm. Perena, rizom gros, noduros, stolonifer. Tulpina florifera. Flori tubuloase, grupate īn calatidii. īnflorire III-IV. Fruct achena cu papus alb murdar. Frunzele se formeaza dupa īnflorire si sīnt reniform-rotunde, late. Folosita ca expectorant īn bronsite; antiastmatic, hipotensiv si antispasmatic. Vegeteaza īn jurul izvoarelor, īn vīlcele umede si umbroase, pe malul pīraielor sau rīurilor, pe aluviuni, de la cīmpie pīna la munte.

83 - Podbal - Tussilago farfara L. (Pl. 18) - H = 5-15 cm. Perena, rizom lung (l m), puternic. Frunzele pornesc din rizom si apar dupa īnflorire; sīnt petiolate, cu limb aproape rotund si adīnc cordat, cu peri fini si desi pe partea inferioara, dintati pe margine. Flori galbene, grupate īn calatidii. īnflorire īn III-V. Fruct achena cu papus. Folosita ca emolient si expectorant, antiseptic, antispasmic, īn tratarea bronsitei cronice, a astmului bronsic, laringitei si emfizemului pulmonar. Pe malul rīurilor, pe surpaturi de maluri si santuri umede, de la cīmpie la munte. Europa, Asia.

84 - Denlita - Bidens tripartita L. (Pl. 19) - H = 15-150 cm. Anuala, cu radacini ramuroase si tulpina ramificata. Frunze opuse, din 3 foliole. Inflorescenta calatidiu. īnfloreste īn VI-IX. Fructe achene. Folosita pentru tratarea ranilor, urticariilor, scrofulozei. Intern, cu actiune diuretica, sudorifica, usor laxativa, sedativā, stimuleaza circulatia arteriala, mareste amplitudinea contractiilor inimii. Pe marginea umeda a baltilor, jacurilor, pe prundisul rīurilor, prin santuri. Europa, vestul si nordul Asiei.

85 - Sīrmulita apei - Vallisneria spiralis L. (Pl. 19) - H = 80 cm. Planta dioica, submersa, īnfloreste Īn VII-X. Florile ambelor sexe mici, albe-verzui. La maturitate cele mascule se desprind si plutesc la suprafata apei. Cele femele ies la suprafata unui pedicel care, dupa fecundare se spiraleaza si trage floarea sub apa (unde se va matura fructul). Se creste īn acvarii. Foarte comuna īn ape stagnante si lin curgatoare, pīna la adīncimi de 2 m. Cu o mare capacitate de raspīndire. Pe tot globul.

86 - Limba broastei, limbarita - Alisma plantago aquatica L. (Pl. 19) - H = 70 cm. Perena, rizom scurt si gros, tulpina dreapta, ramificata superior. Frunze lung petiolate, ovate. Florile, dispuse verticilat, stau īntr-o inflorescenta pamculata. īnfloreste īn V-IX. Pe funduri miloase; comuna īn mlastinile eutrofe, balti, pe malul rīurilor. Folosita īn tratarea nefritelor, hidropiziei si hipersecretiei lactare. Radacinile utilizate īn homeopatie si contra turbarii. Īn zona temperata nordica.

87 - Sageata apei - Sagittaria sagittifolia L. (Pl. 19) - H = 100 cm. Perena, monoica, cu rizom scurt, gros, frunzele din apa lineare, cele plutitoare īntregi, ovate, cele aeriene sagitate. Flori unisexuate, grupate īn inflorescente; cele mascule asezate la partea superioara a axei. īnfloreste īn VI-VIII. Tuberculii sīnt folositi īn alimentatie, avīnd un continut bogat īn amidon si proteine. Īn ape stagnante, īn baltile din Delta Dunarii.

88 - Foarfeca baltii - Stratiotes aloides L. (Pl. 19) - H = 15-40 cm. Perena, dioica, semisubmersa, cu frunze īn 3 muchii, spinos dintate pe margine, dispuse īn rozete. Florile mascule mari, dispuse īn umbela, cele femele singure, īnfloreste īn V-VIII. Spre sfīrsitul perioadei de vegetatie formeaza muguri de toamna pentru īnmultirea vegetativa. Evitata de pesti din cauza spinilor de pe marginea frunzelor. Utilizata ca īngrasamīnt agricol. Īn ape stagnante, sarace īn calcar, bogate īn fosfati. Frecventa īn Delta Dunarii. Europa si vestul Siberiei.

89 - Iarba broastelor - Hydrocharis mor sus ranae L. (Pl. 19) - Perena, acvatica, plutitoare, cu stoloni lungi si subtiri. Frunze lung petiolate, cordiforme, reniform ovate, natante. Flori dispuse umbeliform. Īnfloreste īn VI-VIII. īnmultire mai ales vegetativa prin muguri de iarna (turioni) care cad toamna la fundul apei, iar primavara ies la suprafata si dau noi plante. Īn mlastini, balti, līnga lacuri, ape lin curgatoare, sarace īn calcar, bogate īn fosfati. Utilizata īn acvarii, medical ca emolient. Europa, Siberia.

90 - Pasa -Potamogeton crispus L. (Pl. 19) - Perena, submersa, rizom ramificat, fixat de substrat. Tulpina cu 4 muchii, ramificata. Frunze sesile, liniare, lanceolate sau liniar-lanceolate, ondulate pe margini. Flori verzi grupate īn spic. Fructe nucule, īnfloreste īn VI-IX. Īn mlastini, balti, lacuri, iazuri, elesteie si ape lin curgatoare. Cosmopolita.

91 - Broscarita -Potamogeton natans L. (Pl. 19) - H = 30-120 cm. Perena, rizom repent, fixat pe fundul apei. Tulpina simpla sau putin ramificata; frunze mari, eliptice, pieloase, plutitoare. Flori verzi, grupate īn spice groase (L = 4-8 cm) ce ies din apa. īnfloreste īn VII-VIII. Relativ comuna īn ape statatoare sau lin curgatoare. Cosmopolita.

92 - Broasca apei - Potamogeton lucens L. (Pl. 19) - H = 5 m. Perena, rizom gros, frunze ovale sau lanceolate, cu petiol scurt. Spic L = 5-6 cm. Fructe comprimate cu un rostru central ascutit, īnfloreste īn VII-VIII. Īn balti si lacuri limpezi. Īn toata emisfera nordica.

93 - Mot - Potamogeton perfoliatus L. (Pl. 19) - Perena, rizom tīrītor, tulpina submersa, mult ramificata (L = 2-6 m), cu frunze submerse, ovate, sesile, marunt dintate pe margine, spic L = 3 cm. Fruct obovat. īnfloreste īn VI-VIII. Frecventa īn ape stagnante si lin curgatoare, foarte comuna īn Delta Dunarii. Pe tot globul.

94 - Papura īngusta - Typha angustifolia L. (Pl. 20) - H = l- 4 m. Perena, cu frunze lineare, īnguste. Spicul mascul distantat de cel femei, īnflorire īn VII-VIII. Rizomii fierti sīnt folositi īn combaterea scorbutului. Īn toata tara, pe marginea baltilor, lacurilor, prin mlastini. Se asociaza cu Typha latifolia. Europa, Asia, America de Nord, Australia, Polinezia.

95 - Papura lata -Typha latifolia L. (Pl. 20) - H = 4 m. Perena, rizom tīrītor. Frunze lineare si late. Spicul femei si cel mascul sīnt de aceeasi lungime si se succed fara un spatiu liber īntre ele. īnfloreste īn "VII_VIII. Frunzele folosite la īmpletirea rogojinilor, cosurilor si presurilor, īn dogarit si la fabricarea hīrtiei. Perisorii de pe spice, īn amestec cu līna servesc la fabricarea fetrului pentru palarii. Īn mlastini eutrofe, balti, līnga lacuri si ape lin curgatoare, de la cīmpie la munte. Tot globul.

96 - Speteaza -Typha shuttleworthii Koch (Pl. 20) - H = pīna la 2 m. Perena, frunze lineare late. Spicele se ating pe ax, cel mascul fiind jumatate cīt cel femei, īnflorire īn VI-VIII. Īn mlastini eutrofe si oligotrofe, balti, terenuri aluvionare de līnga ape curgatoare. Romānia. Ungaria, Germania.

97 - Capul ariciului - Sparganium ramosum Huds. (Pl. 20) - H = 25-150 cm. Perena, erecta, cu frunze drepte, liniare, cu o muche ascutita pe partea inferioara. Ax floral ramificat, cu inflorescente globuloasa, din care 2-3 sīnt femele si cu 17 capitule mascule. īnflorire īn VI-VIII. Fruct nucula. Folosita contra muscaturilor de sarpe. Pe marginea baltilor, lacurilor si rīurilor, comuna de la cīmpie la munte. Europa, Asia. Africa de Nord.

98 - Stīnjenel galben - Iris pseudaconis L. (Pl. 20) - H = 50-150 cm. Peren, cu rizom; tulpina creste din apa, este multiflora. Frunze lanceolate (L - 1,5-2,5 cm). Flori mari, putin mirositoare, īnflorire īn V-VI. Fruct capsula tunchiata. Rizomul se foloseste la tratarea "galbinarei" avīnd proprietati emetocatalitice. Īn mlastini, līnga balti si lacuri. Europa, Asia de sud-vest, Africa de Sud.

99 - Rugina - Juncus inflexus L. (Pl. 20) - H = 40-80 cm. Perena, rizom cu internodii scurte. Tulpina cilindrica, striata, cu maduva īntrerupta (ceea ce o deosebeste de Juncus effusus). Frunzele de la baza tulpinii reduse la teci. Inflorescente cimoase. īnflorire VI-VIII. Rizomul este folosit īn tratrarea bolilor de rinichi, tulpinile la īmpletituri. Īn mlastini, santuri si gropi cu apa. Centrul si sudul Europei, Asia temperata, Africa de Nord.

100 - Pir rosu - Carex hirta L. (Pl. 20) - H = 60-100 cm. Cu stoloni subterarni, frunze plane, paroase. Inflorescenta din 2-3 spi-culete mascule si 2-3 femele, īnflorire īn IV-VI. Līnga balti, mlastini, fīnete umede. Īn zona temperata a Europei, Asiei si Africa de Nord.

101 - Rogoz de balta - Carex pseudocyperus L. (Pl. 20) - H = 30- 100 cm. Perena, tulpina cu 3 muchii, frunze plane, mai lungi decīt tulpina. Inflorescenta formata dintr-un singur spiculet mascul, cilindric, situat deasupra celor 3-6 spiculete femele, īnflorire īn V-VI. Īn mlastini, balti si lacuri. Europa, Australia, America de Nord.

102 - Pipirigut - Eleocharis palustris (L.) Raemer et Schultes (Pl. 20) - H = 10-60 cm. Perena, rizom lung, repent, tulpina cilindrica, neteda, plina de maduva, la baza cu frunze reduse la teci. Inflorerscenta - un spic ovoidal, compact, lung de 5-20 mm. īnflorire īn VI-VIII. La cīmpie si deal, prin smīrcuri, gropi cu apa, mlastini, pe marginea baltilor, lacurilor si rīurilor. Cosmopolita.

103 - Bumbacarita -Eriophorum vagmatum L. (Pl. 20) - H - 30-70 cm. Perena, tulpina cilindrica īn partea inferioara si trunchiata īn partea superioara, cu un singur spic alb-līnos. īnflorire Īn V-VII. Īn mlastinile de turba (tinoave, bahne) din zona montana si subalpina. Īn zona temperata nordica.

104 - Stuf - Phragmites australis (Cv.) Trin. ex Stendel (Pl. 20) - H = pīna la 4 (6-7) m. Perena, robusta, rizom lung, ramificat, din care pornesc numeroase tulpini fistuloase. Frunze liniar lanceolate, rigide (L = 40-50 cm). Inflorescenta panicul lax, piramidal, īnflorire VII-IX. Folosita īn constructii, garduri, ca materie prima īn industria celulozei si hīrtiei. Īn Delta Dunarii contribuie cu peste 80% la formarea plaurului. Īn toata tara, prin mlastini, balti, līnga lacuri si ape lin curgatoare. Cosmopolita.

105 - Lintita - Lemna minor L. (Pl. 20) - D = 5-10 mm. Perena, tulpina mica, natanta de forma unei frunzisoare (D = 2-4 mm), cu radacina filiforma. īnfloreste īn V-VI. Formeaza colonii īntinse pe apa baltilor sau īn zona de mal a apelor linistite, printre plantele palustre. De la cīmpie, pīna pe munti. Pe tot globul.

106 - Lintita - Lemna trisulca L. (Pl. 20) - Perena, tulpini ovate sau lanceolate, pedicelate, dispuse īn cruce, natante sau usor submerse, cu o singura radacina filiforma. īnfloreste īn IV-V. Īn balti sau lacuri bogate īn substante organice. De la cīmpie, la dealuri. Cosmopolita.

107 - Lintita - Spirodela polyrrhiza (L.) Schleichen (Pl. 20) - D = 3-8 mm. Perena, frunze natante, cu un fascicul de 5-15 radacini filiforme, īnfloreste īn V-VI. Īn ape stagnante sau lin curgatoare, la cīmpie si Īn zona de dealuri. Abunda īn iazurile de līnga sate, unde sīnt deversate dejectii de grajduri. "Podul vegetal" pe care īl formeaza inhiba cresterea altor plante. Cosmopolita.

B. ANIMALE

ĪNCRENGĂTURA SPONGIERI (PORIFERA)

75 - Burete de apa dulce - Spongilla lacustris L. (Pl. 21) - L = 100-l 000 mm. De marimi variate, ca o pīsla consistenta pe tulpinile plantelor sau pe lemne, de culoare verzuie, galbuie, gri sau bruna. Īn ape curgatoare corp neted, īn cele stagnante cu diferite proeminente. La exterior se observa numeroase orificii (osculi) si pori foarte fini; īn corp cu spicule microscopice silicioase (sclere). Corpii reproducatori (gemulele) sīnt eliminati toamna, la moartea buretelui. Cu miros de formol. Īn toata tara, īn ape statatoare si lin curgatoare, la adīncimi de l-4 m. Cosmopolit.

ĪNCRENGĂTURA CELENTERATE (CNIDARIA)

76 - Hidra verde - Chlorohydra viridissima (Pali) (Pl. 21) - L = 10 mm. Sta fixata pe substrat si īsi īntinde tentaculele lungi prevazute cu celule care contin un lichid urticant, cu care īsi paralizeaza prada (constituita din diversi crustacei marunti si viermi), pe care īi introduce īn orificiul bucoanal dintre tentacule. Indivizii noi se formeaza pe corp, prin īnmugurire. Se īnmulteste si prin oua. Culoarea corpului se datoreste unor alge verzi care traiesc simbiont īn hidra. Īn lacuri si balti, pe plante. Tot globul.

ĪNCRENGĂTURA VIERMILOR PLAŢI (PLATHELMINTHES)

77 - Planarie - Polycelis felina (Dalyell) (Pl. 21) - L = 2-6 mm. Pe marginea anterioara a corpului cu o pereche de cornite si cu mai multi ochi. Carnivor, acopera prada cu corpul, o ucide cu secretiile sale tegumentare, apoi scoate afara trompa (situata pe fata inferioara) si suge prada. Īn ape relativ reci: izvoare, pīraie, pesteri. Īn zona de munte. Europa.

CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA)

78 - Tubifex - Tubifex tubifex (Muller) (Pl. 21) - L = 25-85 mm. Culoarea rosie datorita hemoglobinei dizolvate īn plasma. Capul nediferentiat de corp. La fiecare segment cu l-4 cheti fini, scurti. Aparatul reproducator īn segmentele 10-12. Construieste tuburi īn namol din care scoate partea posterioara, pe care o agita ca sa aduca līnga corp apa proaspata, oxigenata. Ca īngramadiri, formeaza pete rosietice pe fundul apelor, acolo unde lipsesc lipitorile. Īn nisipul si namolul apelor stagnante sau lin curgatoare, impurificate, īn canale si ape reziduale. Comun, cosmopolit.

CLASA LIPITORI (HIRUDINEA)

79 - Lipitoarea - Hirudo medicinalis L. (Pl. 21) - L =85-110 mm. Coloratia si modelele de pe corp variabile. Se deplaseaza pe sub-strate tari, īn mod caracteristic, īnoata serpuit. Depune un cocon membra-nos pe marginea apelor īn pamīnt sau printre plante, din care puii ies dupa 30 zile. Ei sug sīngele broastelor; adultii pe cel al mamiferelor. Īn mlastini, balti, canale. Īn toata tara. Europa, vestul Asiei, Africa de Nord.

80 - Lipitoarea pestilor - Piscicola geometra L. (Pl. 21) - L = 20- 50 mm. Corp cilindric, eu ventuze distincte, cea posterioara mai mare. Fiecare ou este protejat de un īnvelis tare. Suge sīngele pestilor (īndeosebi al ciprinidelor). Sta fixata cu ventuza posterioara pe plante, pietre sau pe pesti (preferential pe opercule). Moldova si Dobrogea, Muntenia. Europa, Asia temperata, America de Nord.

ĪNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

CLASA SCOICI (LAMELLIBRANCHIA)

81 - Scoica de iaz - Anodonta cygnea L. (Pl. 24) - L -= 120- '200 mm. Valvele īn interior sidefii. Sta īnfipta īn mīl, din care scoate afara treimea superioara; cu cilii de pe lamele determina formarea unui curent de apa din care īsi ia hrana formata din detritus si alge. Se misca cu ajutorul piciorului cu care "ara" mīlul. Depune anual 400 000 oua din care ies larve mici - glochidii - care se prind un timp de branhiile pestilor (se asigura īn acest fel raspīndirea scoicii). Ulterior larvele cad pe fund si se transforma īn scoicute. Comestibila. Īn ape stagnante. Īn toata tara. Pe tot globul.

82 - Scoica de rīu - Unio pictorum L. (Pl. 24) - L = 70-90 (110) mm. Cu o mare varietate de forme si dimensiuni. Depune anual pīna la 200 000 oua care ramīn o luna īntre branhiile mamei. Glochidiile se prind de branhiile pestilor cīteva saptamīni. Se hraneste cu detritus organic si microorganisme. Īn nisipul sau mīlul apelor lin curgatoare, mai rar īn balti. Europa, Siberia.

83 - Dreissena polymorpha Pallas (Pl. 24) - L = 24-40 mm. Valve triunghiulare. Sta fixata pe scoici, pietre, tije de stuf si papura, prin niste fire de byssus secretate de scoica. Formeaza īngramadiri (ades stau chiar unele peste altele). Filtreaza apa. Īn ape stagnante si curgatoare, canale, balti inundate periodic, uneori patrunde īn conductele de apa, pe care le.poate obstrua. Īn sudul tarii, mai ales īn Dunare si Delta. De origine pon-tocaspica; īn prezent īn toata Europa.

84 - Sphaerium corneum L. (Pl. 24) - L = 8-14 mm. Formeaza colonii mari īn mīlul iazurilor, baltilor si mlastinilor, dar este prezenta si īn ape lin curgatoare. Īn toata tara. Europa, Siberia.

85 - Pisidium casertarum Poli. (Pl. 24) - L = 3,5-6 mm. Valvele ele marimi si culori variate, sīnt prevazute cu striuri dese, fine, regulate. Īn toate apele stagnante si lin curgatoare, īn lacurile alpine, pīna la adīncimi de 35 m. Din delta pīna īn lacurile glaciare alpine. Europa, Asia temperata.

CLASA MELCI (GASTROPODA)

86 - Theodoxus danubiaLis Pfeiffer (Pl. 21) - L = 9-12 mm. Cochilie rezistenta, opercul cu coaste tipice. Īn rīuri (Dunare, Bega, Nera) si lacurile litorale, fixata pe pietre si busteni. Numai īn Dunare, Nistru, Bug si Nipru.

87 - Viviparus viviparus L. (Pl. 21) - L = 30-40 mm. Casuta se īnchide cu un opercul tare. Respira prin branhii. Cu sexe separate. Din oua ies embrioni care stau un timp īn camera paleala a mamei. Ierbivor, poate consuma si resturi organice. Īn iazuri bogate īn plante, īn lacuri, mocirle. Īn sudul Transilvaniei si sudul tarii. Europa.

88 - Melanopsis pareysii Muhlenfeld (Pl. 21) - H = 18 mm, l = - 8,5 mm. Variabilitate mare de forma si dimensiuni. Cochilia cu 7 spire. Īn apele calde ale lacului Petea, pe plante si fund mīlos, la temperaturi de pīna la 42°C. Este un relict viu, prezent numai īn Romānia.

89 - Physa fontinalis L. (Pl. 21) - H = 9,5-10,5 mm. Cochilie fragila, foarte subtire, sticlos-transparenta, cu 4 spire, cel din vīrf turtit. Īn ape limpezi, curate, stagnante sau lin curgatoare, pe plante, la cīmpie. Europa.

90 - Limnaea stagnalis L. (Pl. 21) - H = 45-60 mm. Cu 7- 7,5 spire, ultima foarte mare. Cochilia este cel mai ades acoperita de alge, detritus sau briozoare. Depune oua īntr-o capsula gelatinoasa pe care o lipeste de plante. Traieste 3 ani. Respira aer atmosferic. Se hraneste cu alge si parti moi de plante. Īn ape stagnante (balti, mlastini, lacuri, gropi), sau lin curgatoare, pe plante, sediment sau pe fata inferioara a apei. Din delta pīna la l 700 m altitudine, īn toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

91 - Radix ovata Drap. (Pl. 21) - H = 20-25 mm. Cu 4-4,5 spire, ultima foarte mare, cu apertura mai mare decīt īntreaga cochilie (care este acoperita cu detritus negru). Īn gropi bogate īn plante acvatice, mocirle, mai rar īn ape curgatoare. Īn Transilvania si sudul tarii. Europa, Asia temperata.

92 - Planorbis corneus L. (Pl. 21) - H = 10-12 mm, l = 25- 35 mm. Cochilie cu 5 spire rasucite spre stīnga. Cu sīnge rosu. Traieste 2-3 iini. Vine la suprafata apei pentru respiratie. Se hraneste cu alge. Īn ape stagnante si lin curgatoare pline cu plante. Īn toata tara. Europa, Asia de vest.

93 - Ancylus jluviatilis Muller (Pl. 21) - H = 2-3 mm, l = 4- 8 mm. Cochilie ascutita ca o scufie, suprafata cu striuri radiare. Īn ape curgatoare, lacuri limpezi, pe pietre sau plante, pīna la altitudinea de l 000 m. Īn Banat, Moldova si Transilvania. Īn centrul si sudul Europei si nordul Africii.

ĪNCRENGĂTURA ARTROPODE (ARTHROPODA)

CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA)

94 - Apus cancriformis - Schaffer (Pl. 22) - L = 50-100 mm. īnoata cu ajutorul picioarelor toracice. Deosebit de lacom, apuca si devoreaza chiar si semenii sai mai marunti. Īn ape periodice, primavara si toamna. Cīnd apele seaca, mor. Cīnd apa se aduna din nou, din oua ies si se dezvolta rapid indivizi noi. Īn toata tara. Europa, Africa de Nord.

95 - Artemia salina (L.) (Pl. 22) - L = 8-16 mm. Corp moale, de culoare variabila, īnoata pe spate, filtrīnd neīncetat detritus, alge si animale marunte. Cu sac oviger piriform, plin de oua. Īn masa apei lacurilor sarate, ades īn numar foarte mare. Ouale nu eclozeaza deodata, ci īn perioade diferite (necesita un stadiu de frig si uscaciune), separate uneori prin mai multi ani. Īn toata tara, pe toate continentele.

96 - Purice de balta - Daphnia galeata Sars (Pl. 22) - L = pīna la 4-5 mm. Se īnmulteste partenogenetic (prin oua nefecundate), pe care le poarta sub cele doua valve ale carapacei, dorsal. Are mai multe generatii pe an. Īn ape stagnante bogate īn substante organice, cu alge multe ce-i servesc ca hrana. Uneori foarte numeros. Comun, cosmopolit.

97 - Paduchele crapului - Argulus joliaceus (L.) (Pl. 22) - L = 4-5 mm. Branhiur cu corpul modificat de parazitism. Turtit dorsoven-tral, sta cel mai ades pe corpul ciprinidelor, fixat cu 2 ventuze si se hraneste cu sīngele gazdei. Cu 4 perechi de picioare si 2 ochi mari. Īn perioada de reproducere se desprinde si īnoata īn apa. Īn toata tara, īn ape dulci mici, stagnante sau lin curgatoare, īn crescatorii de peste. Cosmopolit.

98 - Purice de apa - Cyclops rubens (Jurine) (Pl. 22) - L =1,4- 2,2 mm. Antene lungi care īi servesc la īnotat. Cu 2 saci cu oua, din care vor iesi larve caracteristice (nauplii) ce trec ulterior prin 4-5 stadii de copepodit pīna ajung adulti. Larvele consuma alge, adultii sīnt carnivori. Īn ape reci mari si mici, īn plancton sau īn vegetatie. Īn toata tara. Holarctic.

99 - Asellus aquaticus L. (Pl. 22) - L = 8-12 mm. De culoare mai īnchisa, īn ape de suprafata, pīna la alba īn apele subterane. Cu 2 generatii pe an. Generatiile nascute toamna se reproduc īn primavara, nasc pui si mor; generatiile nascute primavara dau 2 serii de pui (una toamna, alta īn primavara anului urmator). Consuma detritus vegetal. Comuna īn ape dulci, salmastre, uneori si īn cele subterane. Europa, vestul Asiei.

100 - Lataus - Rivulogammarus balcanicus Schaferna (Pl. (22) - L = 8-16 mm. Trup turtit lateral, acoperit cu placi mai tari, separate, pentru fiecare articol. Picioarele din fata au la baza branhii. Se misca vioi; īnoata pe o parte sau pe spate; scos din apa se zbate puternic. Consuma plante, animale mici, detritus, cadavre. Este consumat de pesti. Īn toata tara, īn izvoare, pīraie, rīuri, de la munte la ses. Sud-estul Europei.

101 - Rac de rīu - Astacus astacus L. (Pl. 22) - L = pīna la 150 mm, G = sub 150 g. Pe fundul apei merge īnainte, dar īnoata īnapoi, prin batai bruste ale cozii. Femela poarta 60-l 500 oua lipite de picioarele abdominale din X-XI pīna īn V-VI, cīnd ies puii. Ei seamana cu adultii si ramīn līnga mama 2 saptamīni. Napīrlesc vara. Īn malul lutos sapa gauri adīnci īn care se retrag ziua; noaptea ies pentru hranire. Consuma insecte, melci, pestisori, plante, cadavre. Este pescuit pentru mīncare, este vīnat de pesti si mamifere acvatice, ucis de ciuma racilor. Īn ape curgatoare, iazuri, balti. Īn toata tara. Datorita poluarii apelor este īn regres, Europa.

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

102 - Paianjenul de apa - Argyroneta aquatica (Clarck) (Pl. 22) - L = 8-15 mm. Masculul ceva mai mare decīt femela. Este singurul paianjen care traieste permanent īn ape; este activ tot anul. Traieste 2 ani. īnoata avīnd īn jurul abdomenului o bula de aer din care īsi ia oxigenul necesar respiratiei; iese din cīnd īn cīnd la suprafata pentru preschimbarea aerului. Construieste pe plante un cuib din pīnza īn forma de clopot, deschis la fata inferioara, pe care īl umple cu aer. Īn mlastini, balti, lacuri invadate cu plante, ape lin curgatoare. Īn toata tara. Europa centrala si de nord.

103 - Dolomedes fimbriatus (Clarck) (Pl. 22) - L = 9-20 mm. Desi este un paianjen de uscat, vīneaza pe apa, fabricīndu-si pentru aceasta o pluta din frunze uscate. Prada o manīnca pe pluta sau pe uscat. Cīnd este īn pericol se afunda īn apa. Poate ataca puiet de peste. Īn toata tara, comun pe malul apelor. Europa, Turchestan.

104 - Arrenurus cuspidator (Muller) (Pl. 22) - L = 0,7-l mm. Corp puternic chitinizat. Dimorfism sexual accentuat. Frecvent si numeros īn ape stagnante mai mici, invadate de plante. Īn toata tara. Cosmopolit.

CLASA INSECTE (INSECTA)

105 - Rusalie - Palingenia longicauda (Olivier) (Pl. 22) - L = 25- 38 mm. Efemer care depun ouale la suprafata apei si care apoi cad pe fund ca o ploaie fina. Larvele (105 b) traiesc 2-3 ani pe namolul de pe fundul apelor mari, sapīndu-si īn aceasta galerii īn forma de U. Se hraneste cu detritus. Napīrlirea, iesirea din nimfa a subimago-urilor si apoi a adultilor se face concomitent la sfīrsitul lui V (astfel īncīt īn amurgul zilei respective adultii formeaza adevarati nori de insecte care traiesc numai cīteva ore, timp īn care nu se hranesc). Adultii sīnt intens vīnati de pasari, lilieci si pesti. Īn Dunare. Europa.

106 - Perla - Perla burmeisteriana Classen (Pl. 22) - L, adult = = 16-26 mm, L, larva = pīna la 35 mm. Adultii acestui plecopter zboara īn V-VII. Larvele (106 b) traiesc 3 ani īn ape repezi de munte, pe funduri bolovanoase, unde se hranesc cu larvele altor insecte do apa, cu crustacei, viermi, dar si cu alge si resturi de plante. Adultii nu se hranesc. Īn toata tara. Sudul Europei, Africa.

107 - Rhyacophyla nubila Zott. (Pl. 22) - A = 15-35 mm. Tri-ehopter comun īn ape de munte reci, bogate īn oxigen. Larvele (107 b), cu smocuri de branhii pe abdomen, nu-si fac un tub, ei se misca liber pe fundul apei. Pupele sīnt mobile si ies la marginea apei pentru a se transforma Īn adulti. Larvele si pupele sīnt mult cautate de pesti. Europa.

108 - Calul dracului - Libellula quadrimaculata L. (Pl. 23) - L, adult = 44-46 mm, L, larva = 24-28 mm. Femela acestui odonat depune ouale īn apa, din zbor. Larvele (108 b) traiesc 2 ani pe fundul apelor stagnante bogate īn vegetatie. Larvele rapitoare ataca toate nevertebratele acvatice, inclusiv larvele altor libelule si puiet de peste (prinde prada cu cele 2 cangi situate la capatul unei "masti"). Adultul zboara iute, līnga suprafata apei, vīnīnd insecte pe care le manīnca din zbor. Īn toata tara, pe līnga ape, la marginea padurilor, īn V-VIII. Comuna. Europa.

109 - Paunita, calus - Calopteryx splendens (Haris) (Pl. 23) - L, adult = 33-40 mm, L, larva = 35 mm. Femela acestui odonat depune ouale īn plante acvatice, sub nivelul apei. Larva (109 b) carnivora, traieste 2 ani īnainte de a se transforma īn adult. Ataca orice animal care īi vine īn apropiere si pe care īl poate apuca si ucide. Pentru eclozarea adultului subimago-ul iese pe frunze deasupra apei. Adultii sīnt rapitori; ei consuma insecte pe care le prind si manīnca din zbor. Deasupra apelor stagnante si curgatoare, a zonelor umede din toata tara, īn V-VIII. Īn toata Europa.

110 - Parapoynx stratiotata L. (Pl. 23) - A - 20-24 mm. Fluturele adult traieste īn VI-VIII, larva, acvatica, (110 b) sta īn V-VIII īntr-un īnvelis tubular format din resturi de plante (mai ales de rizac). Omida hiberneaza. Respira oxigenul dizolvat cu ajutorul unui smoc de prelungiri digitiforme. Se hraneste cu frunze de plante acvatice. Īn si pe malul baltilor si lacurilor. Adultii zboara pe īnserate si vin noaptea la lumina. Comuna. Europa.

111 - Scorpionul de apa - Nepa tinerea L. (Pl. 23) - L = 20- 25 mm. Picioarele anterioare ale acestui heteropter sīnt transformate īn clesti pentru apucat prada (insecte, pestisori), pe care apoi īi īnteapa si suge. Corpul este rosu sub aripi. Respira aer atmosferic prin tubul anal, lung. Se misca, īncet, īnoata greoi. Pe fundul apelor stagnante mici, bogate īn vegetatie. Īn toata tara, cosmopolit.

112 - Notonecta glauca L. (Pl. 23) - L = 14-20 mm. Corpul hete-ropterului este fusiform, īnoata iute cu picioarele, care sīnt prevazute cu peri pe care īi misca ca niste vīsle. Pentru respirat iese la suprafata apei cu partea posterioara a abdomenului, īnoata cu abdomenul īn sus. Rapitor. Īn noptile de vara zboara (este atras de lumina). Īn toata tara, īn ape statatoare sau lin curgatoare, cu vegetatie. Europa.

113 - Bou de balta - Dytiscus marginalis L. (Pl. 23) - L = 30- 35 mm. Masculul acestui coleopter are la prima pereche de picioare cīteva articole tarsiene latite, cu rol de ventuze, cu care prinde femela īn momentul acuplarii. Ea depune ouale īn frunze si tulpini de plante. Adultul si larva sīnt carnivori (pot ataca si puiet de peste). Larva se īnpupeaza īn namol la mal. Adultii zboara seara si noaptea (vin la lumina). Īn mlastini si balti, printre plante acvatice. Īn toata tara. Europa.

114 - Gonita - Gyrinus natator L. (Pl. 23) - L = 5-7 mm. Coleopter acvatic care vine la suprafata apei īnotīnd rapid īn cercuri. Pe uscat nu merge, ci sare. Īn caz de pericol coboara spre fundul apei. Adultul are ochii astfel construiti, īncīt atunci cīnd īnoata la suprafata apei, vede concomitent si īn aer si īn apa. Rapitor, ataca insecte mici. Larva, rapitoare, polifaga, foarte vorace, sta īn mīl sau pe plante. Se īmpupeaza pe mal, īn sol umed, īntr-un cocon din frunze sau pietre. Īn ape stagnante. Comun.

115 - Ţīntar - Culex pipiens L. (Pl. 23) - L = 3-6 mm. Palpii femelei mai scurti decīt trompa. Adultul sta pe suport cu corpul paralel cu acesta. Femela depune ouale īn grupe ce plutesc pe apa. Femela suge sīnge de mamifere, dar nu transmite malarie. Masculul suge sucul plantelor. Comun.

116 - Ţīntar - Anopheles maculipennis Mg. (Pl. 23) - L = 6- 7 mm. Palpii lungi cīt trompa, aripi cu pete. Cīnd se asaza pe un suport, corpul face un unghi cu suprafata suportului. Femela depune ouale pe suprafata apei izolat. Larva (116 b), fara tub respirator vizibil, se hraneste cu namol sau animale mici. Femela suge sīngele mamiferelor si omului (caruia īi transmite malaria). Masculul consuma tot sucuri vegetale. Comun, cosmopolit.

117 - Erystalis tenor L. (Pl. 23) - L = 6-12 mm. Dipter cu corp gros. Adultul traieste pe flori, dejectii, īn pasuni, fīnete, paduri. Larva, prevazuta cu un tub respirator, este amfibie, saprofaga sau coprofaga. Frecventa īn ape cu substante organice īn descompunere. Comuna. Cosmopolita.

118 - Musca columbaca - Simulium columbaczensis Schon. (Pl. 23) - L = 2-5 mm. Dipter cu corp scurt, gros, paros. Ochii se ating. Larva acvatica, traieste īn rīurile rapide, fixata cu niste cīrlige de la partea posterioara a corpului. Anterior cu 2 pedunculi cu peri prehensili, cu care capteaza hrana (detritus organic sariat). Pupa sta īntr-o pīlnie, la cap cu 2 tufe de trahee. Adultii apar īn masa si sug sīngele vitelor. Poate fi vector de boli. Īn sud-vestul tarii.

119 - Chaoborus flavicans Meig. (Pl. 23) - L, adult = 14 mm, L, larva == 10-12 mm. Adultul dipterului, ca un tīntar, traieste deasupra apelor sau pe maluri. Larvele, transparente, īnoata īn apropierea fundului sau īn plancton; ele poseda antene terminate cu niste spini lungi, cu ajutorul carora prinde crustacee ce-i servesc drept hrana.

ĪNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA CICLOSTOMI (CYCLOSTOMATA)

120 - Chiscar - Eudontomyzon danfordi Regan (Pl. 24) - L = 20 (30) cm. G = 10-25 g. Gura rotunda, prevazuta cu formatiuni cornoase ca niste dinti, ce sīnt dispusi īn serii radiale. Cu 2 ochi, 7 perechi de orificii branhiale si o nara nepereche. Dupa a doua reproducere, īn VIII, masculii mor. Larvele, ca niste rīme, stau īn namol si consuma detritus. Traieste 3-4 ani. Se hraneste cu pesti (mai ales salmonide), dar si cu alte animale acvatice. Īn Crisuri, Mures, Somes si afluenti. Īn bazinul Tisei.

CLASA PEsTI OSOsI (OSTEICHTHYES)

121 - Cega - Acipenser ruthenus L. (Pl. 24) - L = 50-60 (100) cm, G = 2-4 (16) kg. Bot lung, subtire, cu 4 mustati fin franjurata. Pe corp cu 5 siruri de scuturi osoase. Reproducere īn IV-VI. Se hraneste cu larve de chironomide, efemere si corofiide. Depune cca 10 000 oua cenusii deschis. Are o carne foarte gustoasa. Pe fundul Dunarii. Fiind un endemism sarmatic, populeaza fluviile care se varsa īn marile Neagra, Azov si Caspica.

122 - Lostrita - Hucho hucho (L.) Pl. 24) - L = peste l m. G = = 10-12 kg. Atinge maturitatea sexuala la 4-5 ani. Se reproduce īn IV. Femela sapa pe fundul apei, cu coada, o groapa īn care īsi depune icrele si pe care apoi le pazeste pīna ies puii. Rapitor feroce: insecte, pesti, broaste, soareci etc. Traieste īn rīuri mai adīnci. Cel mai apreciat peste de la noi. MONUMENT AL NATURII. Īn rīurile Tisa, Viseu, Bistrita moldoveneasca. Endemica pentru bazinul Tisei.

123 - Pastrav de munte - Salmo trutta fario (L.) (Pl. 24) - L = 20-40 cm, G = 0,2-4 kg. Dorsal cu o īnotatoare adipoasa. Se reproduce la 3 ani. Iarna, īn X-XII, femela depune l 000-2 000 icre mari, alb-galbui, se hraneste cu insecte, viermi, amfipode, orice peste marunt care īi iese īn cale. Este cu o carne foarte gustoasa. Īn prezent se dezvolta cu mult succes salmonicultura (reproducerea si cresterea sa īn bazine special amenajate), ca si repopularea apelor repezi de munte cu puiet. Īn apele reci, repezi, curate, de munte. Īn toate rīurile Europei.

124 - Lipan - Thymallus thymallus (L.) (Pl. 24) - L = 30- 32 cm, G = 300-350 g. Se reproduce īn III-IV. Mai putin exigent la oxigen decīt pastravul. Cīnd este tīnar, sta īn cīrduri; ca adult este singuratic. Se hraneste cu viermi, moluste, crustacei si insecte. Este foarte gustos. Se pescuieste la undita. Īn toate rīurile mari, mai domoale, de munte, de la noi, īn asa-numita zona a lipanului. Īn toata Europa, afara de partea ei sud-estica.

125 - stiuca - Esox ludus L. (Pl. 25) - L = peste l m, G = 2-3 (16) kg. īnotatoarea dorsala este mult spre spate, deasupra celei anale. Trup lung, gura mare cu dinti puternici, īncovoiati spre interior. Se reproduce īn II-IV. Poate trai peste 200 ani. Cel mai vorace peste de la noi: īnghite orice, inclusiv pasari si sobolani de apa. Pīndeste prada si ataca brusc. Carne slaba, gustoasa. Icre foarte cautate. Īn toate apele statatoare si lin curgatoare. Īn toata zona temperata nordica. Īn ultimii ani s-a īmputinat.

126 - Platica - Abramis brama (L.) (Pl. 25) - L = 25-50 cm, G = 0,3-4 kg. Corp puternic, turtit lateral, cap mic, culoare variabila. Se reproduce īn IV-V, cīnd masculii au pe corp numerosi butoni aspri. Depune pīna la 340 000 icre. Se hraneste īndeosebi pe fund cu vegetatie acvatica, insecte, crustacee si icre. Īn ape stagnante sau lin curgatoare mari; frecvent Īn Delta Dunarii si īn lacurile litorale. Īn centrul si estul Europei.

127 - Clean - Leuciscus cephalus L. (Pl. 25) - L = 25-30 cm, G = 200 g. Se reproduce īn IV-VI, cīnd femela depune pe pietre cīte 100 000 icre. Omnivor, foarte lacom, poate ataca si pesti mici. Se pescuieste cu undita īn toate rīurile colinare si de ses de la noi; īn Dunare pīna la Calarasi. Europa si Asia Mica.

128 - Murgoi baltat, murgoi chinezesc - Pseudorasbora parva (Schlegel) (Pl. 25) - L = 8-14 cm. Cu variabilitatea pronuntata. Se reproduce primavara. Puietul este planctonofag (consuma rotifere, cla-docere), adultii sīnt bentofagi (larve de chironomide, viermi). A fost introdus īn tara noastra īn 1960, accidental, adus ca puiet din R.P. Chineza; s-a aclimatizat rapid si acum populeaza toate apele stagnante si lin curgatoare din sudul tarii, fiind unul din pestii cei mai comuni. Estul Asiei (Japonia, U.R.S.S., R.P. Chineza), Romānia.

129 - Porcusor - Gobio gobio L. (Pl. 25) - L = 8-10 cm. Gura inferioara ca o potcoava. Pe bot cu 2 mustati. Are 10-12 pete negre de-a lungul liniei laterale. Reproducerea Īn V-VI. Depune icrele pe plante acvatice sau pietris. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei, viermi, moluste, bioderma algala, chiar pesti mici. Sta īn cīrduri. Fara importanta economica. Comun īn partea superioara a cursului mijlociu al rīurilor īncete, limpezi, īn balti si iazuri legate de ape curgatoare. Europa si Asia temperata.

130 - Crap - Cyprinus carpio L. (Pl. 25) - L - cca 50 cm, G = sub 2 kg (rareori 5-10 kg). Gura cu 2 perechi de mustati. Culoare variabila īn functie de mediu. Ajunge matur la 2-4 ani; se reproduce la temperaturi de 18-20°C, pe īntinsuri cu vegetatie, īn apa curata, īn IV-IX. Poate trai pīna la 150 ani. Depune l 000 000 icre. Omnivor. Are o mare plasticitate si variabilitate; se preteaza usor la cresterea artificiala - se cunosc 5 rase principale de crap de cultura: Eischgrud, Gali-tian, Turigian, Lausitz si Boemia. Se creste īn elesteie sau iazuri, īn regim de furajare artificiala. Cu un ritm de crestere foarte rapid. Cel salbatic traieste Īn rīuri line de ses (īn zona crapului) si īn balti, lacuri, īn toata tara. Europa, estul Asiei dar a fost introdus si īn America de Nord si Australia.

131 - Boistean - Phoxinus phoxinus L. (Pl. 25) - L = 9 cm, G = 8-12 cm. Solzi marunti. Corp gros, aproape cilindric. Reproducere īn IV-VI, cīnd dimorfismul sexual este accentuat. Femela depune l 000 icre mici pe fund nisipos. Traieste 5 ani. Se hraneste cu insecte, crustacee, viermisori, mai rar cu vegetatie si detritus. Sociabil, formeaza cīrduri mari īn ape repezi de munte si deal. Īn toata tara. Europa si Asia temperata.

132 - Boarta, blehnita - Rhodeus sericeus amarus (Bloch) (Pl. 25) - L = 3-6 cm. Cel mai mic ciprinid de la noi. Īn perioada de reproducere (IV-VIII) cu un dimorfism sexual accentuat. Icrele sīnt depuse īn portii de 8-11 bucati, pe care, cu ajutorul unei papile genitale (ce se lungeste mult īn aceasta perioada) le introduce īntre valvele scoicilor vii; masculii īsi lasa sperma deasupra scoicii, ea fiind aspirata de scoica cīnd respira, realizīndu-se īn acest fel fecundatia chiar īn scoica. Larvele ramīn aici 30-40 zile. Se hraneste cu alge, resturi de plante si detritus, mai rar cu crustacei si viermi marunti. Fara importanta economica. Este consumat de pestii rapitori. Īn toate apele statatoare si lin curgatoare. Europa, de la nord de Alpi si pīna la Ural si Caucaz.

133 - Scobar, podut - Chondrostoma nasus L. (Pl. 25) - L = sub 50 cm, G = sub l kg. Botul depaseste gura, care este verticala, cu buze groase, taioase. Se reproduce īn IV-V, cīnd urca pe rīuri īn cīrduri. Femela lipeste pe pietre cca 100 000 icre. Se hraneste cu bioderma vegetala, detritus, mai rar cu animale. Nu consuma icrele altor pesti. Poate trai si īn ape poluate. Se pescuieste cel mai intens primavara. Īn aval de zona pastravului, īn toate rīurile mai mari. Īn fluviile ce se varsa īn marile Nordului, Baltica, Neagra si Caspica.

134 - Sabita - Pelecus cultratus L. (Pl. 25) - L = 25-35 cm, G = 250-400 g. Spinare dreapta, linie laterala ondulata, situata spre partea ventrala a corpului. Reproducerea īn IV-VI; depune cca 100 000 icre semipelagice. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei, pesti mici. Puietul este planctonofag. Are o carne gustoasa. Se pescuieste mai ales toamna, cu navodul. Īn Dunare, rīuri de ses si lacuri mari (este frecvent si īn lacurile litorale). Īn bazinul marilor Neagra, Caspica, Ural si īn estul Marii Baltice.

135 - Mreana vīnata - Barbus meridiondlis petenyi (Heckel) (Pl. 26) - L = 20-28 cm, G = 150 g. Corp cilindric, solzi mici, acoperiti cu mucus abundent. Dorsala fara radii osificate. Se reproduce primavara. Consuma larve de insecte, crustacei, viermi, mai rar plante. Se pescuieste cu undita. Īn majoritatea apelor curgatoare din regiunea muntoasa si īn partea superioara a celei colinare, īn curent puternic, pe fund pietros. Īn bazinul Dunarii, Nistrului, Oderului, Vistulei si Vardarului.

136 - Ţipar, chiscar - Misgurnus fosilis L. (Pl. 26) - L = 25 cm, G = 50 g. Corp rotund, cu mustati līnga gura. Solzi marunti acoperiti cu mucus. Ochii galbui-aurii. Reproducerea īn III-VI. Depune pe vegetatie peste 100 000 icre. Puietul cu branhii externe. Adultul respira prin branhii, piele si intestin (īn caz de deficit de oxigen īnghite aer, intestinul posterior putīnd functiona ca un plamīn). Se hraneste cu detritus, vegetatie acvatica, viermi, crustacei, moluste, larve de insecte. Se foloseste ca nada vie pentru somn. Peste de fund, traieste īn balti, mocirle, ape curgatoare; poate fi īntīlnit si īn namolul umed al baltilor secate. Sensibil la schimbari de presiune atmosferica (īnaintea furtunilor iese la suprafata apelor). Cīnd este scos din apa scoate un zgomot. Europa centrala si de est.

137 - Molan, grindel - Noemacheilus barbatulus L. (Pl. 26) - L = 8-15 cm. Corp cilindric, solzi rari, mucus abundent. Cu 6 musrqti la gura. Se reproduce īn IV-VI. Depune 20 000 icre. Traieste 4-5 ani. Se hraneste cu animale marunte, alge, detritus organic. Bentonic, cauta hrana īndeosebi noaptea, folosind pentru aceasta mustatile. Cu o carne gustoasa. Fara valoare economica. Īn toate apele curgatoare din zonele de deal si munte (rareori apare la ses). Suporta apele poluate. Europa, Asia temperata.

138 - Somn - Silurus glanis L. (Pl. 26) - L = pīna la 5 m, G = 300-400 kg. Este cel mai mare peste de apa dulce de la noi. Cap mare, gura cu falci puternice, cu dinti puternici, curbati spre interior. Cu 3 perechi inegale de mustati. Corp alungit, gros anterior, comprimat lateral posterior, fara solzi. Dorsala scurta, anala trece īn caudala. Se reproduce īn IV-V. Depune 100 000 icre pe plante, īn ape putin adīnci, īn curent slab. Puietul consuma larve de insecte si crustacei, adultii - pesti, amfibii, raci, pasari si mamifere de apa (se cunosc cazuri cīnd a atacat omul). Sta pe fund īn Dunare si baltile mari ale deltei, Īn zona de cīmpie a tuturor rīurilor mari, īn lacurile litorale. Īn bazinul rīurilor ce se varsa Īn marile Baltica, Neagra, Caspica si Aral.

139 - salau - Stizostedion lucioperca L. (Pl. 26) - L = 40- 70 cm, G = l-2 kg. Cap alungit, gura larga cu dinti inegali, īnotatoarea dorsala mare. Se reproduce īn III-V, la vīrsta de 2-3 ani. Depune 50 000-300 000 icre pe fund tare, pe vegetatie, icre care sīnt pazite de mascul. Rapitor de fund, consuma īndeosebi peste marunt. Puietul consuma plancton, crustacee, plante, devine treptat ihtiofag. Are o carne slaba, alba, foarte gustoasa. Se poate reproduce artificial. Este utilizat ca peste politist īn balti, iazuri si elesteie. Cu un ritm de crestere rapid. Īn ape dulci statatoare sau lin curgatoare si īn ape salmastre. De ape curate, bine oxigenate, pe fund tare. Īn rīurile mari, lacurile litorale si īn partile īndulcite ale marii, pīna la Constanta. Īn rīurile marilor Nordului, Baltica, Neagra, Caspica si Aral.

140 - Biban - Ferea fluviatila L. (Pl. 26) - L = 20-30 cm, G = 200-500 g. Pe opercul cu un tep ascutit. Solzi cu marginea zimtata. Corp comprimat lateral. Se reproduce īn III-IV, de la vīrsta de 3 ani. Depune cele 300 000 icre pe plante, pietre si crengi sub forma unor panglici sau retele. Pīna la 2 ani puii sīnt pasnici, stau īn cīrduri si consuma plancton, viermi, crustacee, mai rar pestisori; ulterior ei devin rapitori si consuma pesti, moluste. Peste lacom, mult cautat de pescari, are o carne gustoasa. Cīnd se īnmulteste prea mult, devine daunator. Īn toate apele stagnante si lin curgatoare, pe tot senalul Dunarii, īn Delta si lacurile litorale. Europa, Asia Centrala si Siberia, estul Americii de Nord.

141 - Fusar, prundar - Aspro streber Siebold (Pl. 26) - L- 12- 18 cm. Forma de fus cu peduncul caudal subtire. Se reproduce Īn III- IV; depune icrele pe pietre sau crengi. Se hraneste cu insecte, crustacee, viermi, ocazional cu icre sau puiet de peste. Fara valoare economica. Īn Dunare si rīurile mari de deal si ses, pe fund pietros, nisipos sau argilos, stīnd cu capul contra curentului. Īn bazinul Dunarii si al Vardarului.

142 - Crap chinezesc, amur alb - Ctenopharyngodon idella (Cuv. et Val.) (Pl. 26) - L = peste l m, G = peste 36 kg (obisnuit L = 60 cm, G = 7 kg). Gura terminala cu dinti faringieni tari, zimtati. Solzii mari, ca la crap; linie laterala dreapta. Cu un ritm de crestere deosebit de ridicat: la 2 ani are peste 2 kg, la 4 ani 5 kg. Se hraneste cu plante acvatice, iarba cosita, larve de insecte, rīme. Puii sīnt planctonofagi. Are o carne gustoasa. A fost adus īn 1960 din R.P. Chineza ca puiet; este crescut īn iazuri si elesteie, dar Īn Delta a scapat si traieste liber īn balti. Īn Romānia se pare ca nu se reproduce liber. U.R.S.S. si R.P. Chineza.

143 - Sīnger - Hypophthalmichthys molitrix (Cuv. et Val.) (Pl. 26) -L = cca 50 cm, G = 7 kg. Cu un ritm de crestere foarte ridicat: la l an are 700 g, la 2 ani - 2 kg, la 3 ani - 4 kg. Cap fara solzi, ochii sub nivelul gurii (care este mica, cu buze subtiri). Corp acoperit cu solzi mici. Linia laterala curbata īn jos. Se reproduce īn IV-V. Fitoplanctono-fag. Are o carne gustoasa, bogata īn grasimi. A fost adus īn 1960 din, R.P. Chineza. Este crescut īn lacuri, iazuri si elesteie. Estul Asiei., Romānia.

CLASA AMFIBII (AMPHIBIA)

144 - Triton, salamizdra de apa - Triturus cristatus (Laur) (Pl. 27) - L♂ - 10-14 cm, L♀ - 11-18 cm. Corp zvelt, coada de lungimea corpului. Īn perioada reproducerii masculii au o creasta dorsala īnalta, adīnc crestata, ce se termina īn dreptul picioarelor posterioare. La noi cu 2 rase geografice care difera prin aspect, dimensium, desen si colorit. Se reproduce īn III-IV īn balti si baltoace; dupa īmperechere iese din apa si ramīne pe sol, sub pietre, busteni, sau īn mīl. Īn captivitate a trait 30 ani. Consuma rīme, limacsi, artropode. Are numerosi dusmani: pesti, testoase, pasari. Este prezent peste tot, pīna la altitudini de l 000 m, īn zone de balti si paduri. Europa, Asia Mica, Caucaz. Asemanator, oarecum īn aceleasi zone, dar cu o forma diferita si cu o creasta īnalta ce se continua si pe coada este tritonul de apa mica - Triturus vulgaris L.

145 - Buhai de balta cu burta rosie - Bombina bombina L. (Pl. 27) - L = 5 cm. Pe spate are negi ru vīrf cornos. Masculul cu 2 saci vocali interni pe laturile capului. Se reproduce īn V, uneori si toamna. Ouale stau ca gramezi pe fund sau pe plante. Metamorfoza dureaza pīna īn IX. Consuma animale acvatice si insecte de uscat. Traieste tot timpul īn apa, ierneaza pe uscat. Animal diurn sau crepuscular. Strigatul masculului este ,,unk-unk" sau "un-un". Datorita glandelor veninoase din piele, are putini dusmani. Prezent pretutindeni, de la cīmpie, pīna la peste 400 m altitudine (lipseste din podisul Transilvaniei). Īn sud-estul Europei. Asemanator, dar cu burta colorata īn galben este buhaiul de balta cu burta galbena - Bombina variegata L., care este mai frecvent īn muntii Apuseni si īn podisul Transilvaniei si este raspīndit īn apusul Europei.

146 - Broasca mare de lac - Rana ridibunda Pali. (Pl. 27) - L = pīna la 17 cm. Masculul cu 2 saci vocali cenusiu-īnchisi. Se reproduce īn IV-V. Ouale sīnt depuse īn gramezi, cad pe fundul apei. Metamorfoza dureaza 3-4 luni (rareori ramīn larve neotenice lungi de 20 cm). Consuma insecte zburatoare, puiet de peste. Acvatic, diurn, prezent īn toate baltile, lacurile si apele lin curgatoare. Sta obisnuit īn soare pe mal sau pe plante. Hiberneaza pe fundul apei, īn mīl. Striga "norr-norr" oracaind asurzitor. Peste tot, la ses. Īn Europa centrala, pīna īn Asia (Iran, Pakistan). Asemanatoare sīnt broasca mica de lac - Rana esculenta L. care predomina īn vestul tarii si al Europei si broasca de mlastina - Rana arvalis Nilss care traieste īn zone mai reci, īn mlastini.

CLASA REPTILE (REPTILIA)

147 - Broasca testoasa de apa - Emys orbicularis L. (Pl. 27) - L carapace = 26-36 cm. Carapace turtita, sub care īsi poate trage total capul si picioarele, īntre degete cu membrana īnotatoare. Coada lunga, ascutita. Se reproduce īn IV, depune cele 3-16 oua īn V īn gropi pe care le astupa batatorindu-le cu plastronul. Puii ies toamna sau primavara urmatoare. Traieste 120 ani. Se hraneste cu pesti, mormoloci, rīme, melci, insecte acvatice. Nu are dusmani. Hiberneaza īn mīl, sub apa. Īn toate lacurile, baltile, rīuri lin curgatoare, brate īmpotmolite. Europa, Africa de Nord si sud-vestul Asiei.

148 - sarpe de apa - Natrix tesselata (Laur) (Pl. 27) - L = peste l m. Corp zvelt, solzi dorsali puternic carenati. Are ades pe cap o pata īnchisa īn forma de V. Corp cenusiu, cu pete ca o tabla de sah. Se reproduce īn IV. Depune cele 5-25 oua albe, lungi, lipite unele de altele īn VI-VII si le īngroapa īn sol afinat sau detritus. Se hraneste īn apa cu broaste, mormoloci, tritoni si pesti. Din delta pīna la altitudini de l 000 m, īn toata tara (lipseste īn Moldova). Europa de sud, Asia Mica, Asia Centrala. Asemanator este sarpele de casa - Natrix natrix L., care traieste si pe uscat, chiar pe līnga case, īn pivnite, gradini, dar si īn paduri si pe cīmp.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

149 - Corcodel mare - Podiceps cristatus L. (Pl. 28) - L = 50-61 cm. Cel mai mare corcodel de la noi. Guler mare. Cuib plutitor, din plante verzi, cu care īsi acopera ouale. Cloceste 3-4 oua, din care dupa 25-30 zile ies puii galbui, cu dungi īntunecate pe cap si gīt si cu o pata rosie pe crestet. Bun scufundator. Consuma pesti marunti, insecte, fire de iarba, seminte. Activ ziua si noaptea, doarme pe apa. Īn toata tara, mai frecvent īn delta. Oaspete de vara (IV-X), dar poate ramīne iarna pe litoral. Cuibareste īn toata Europa si Asia, pīna īn vestul Siberiei. Ierneaza īn Africa de Sud si Australia.

150 - Cormoran mare - Phalacrocorax carbo L. (Pl. 28) - L = = 80-91 cm. Formeaza colonii de cuibarit fie singur īn salcii, fie īmpreuna eu pelicanii, pe plauri sau salcii mici īn Delta Dunarii. Depune 3-4 oua ce sīnt clocite 28-30 zile īn cuiburi formate din bucati de lemn si stuf. Puii ramīn īn cuib 7 saptamīni. Traieste 8 ani. Se hraneste cu pesti pe care īi prinde sub apa, mai rar cu sobolani. Īn ape adīnci si īntinse, īn Dunare si Delta, lagune si pe mare. Īn iernile calde ramīn la noi, īn cele reci coboara spre marile Marmara sau Mediterana. Pe tot globul.

15)1 - Pelican comun - Pelecanus onocrotalus L. (Pl. 28) - L = = 140-180 cm. Cea mai mare pasare din Delta Dunarii (unde este unicul loc de cuibarire din Europa). Sta la noi īn IV-X. Monogam. Cuiburile, rudimentare, plate, sīnt din stuf uscat, pe care depune l-2 oua mari, grele, care sīnt clocite de ambii parinti timp de o luna. Puii sīnt urīti, acoperiti cu puf negru-cenusiu, des; ei vor capata penajul parintilor dupa 2-3 ani. Se hraneste cu pesti. Umbla greoi, dar este un excelent zburator si planor, bun īnotator (īsi cufunda īn apa doar capul si gītul). Sociabil, traieste īn colonii, pescuieste īn grupuri īmpreuna cu cormoranii. Cu rol important īn echilibrul ecologic al apelor, avīnd rol de agent sanitar, deoarece stavileste bolile pestilor. OCROTIT DE LEGE. Īn Delta si baltile mari din zona inundabila a Dunarii. Europa, Asia si Africa. Asemanator, dar cu gusa galbui-albicioasa si un ciuf alb pe cap este pelicanul cret - Pelecanus crispus Bruch.

152 - Egreta mica - Egretta garzetta L. (Pl. 28) - L = 56-63 cm. Cuibareste īn colonii mixte prin stuf sau salcii, īn IV-VI. Cele 3-6 oua sīnt clocite 21-22 zile. Puii stau īn cuib o luna. Oaspete de vara (IV-X), se hraneste cu pesti, lipitori, viermi, insecte, moluste. Īn zbor tine gītul strīns īn forma de S. Striga "kark" sau "ulla". Sensibil la frig. Unele exemplare pot ramīne iarna la noi. Mai frecventa pe Dunare si īn Delta. Vara īn sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna īn jurul Mediteranei. OCROTITĂ DE LEGE.

153 - Stīrc cenusiu - Ardea cinerea L. (Pl. 28) - L = 90-97 cm. Aproape do marimea unei berze. Cuibareste īn IV-V īn pomi sau īn stuf, īn colonii mixte, līnga ape. Cele 3-5 oua sīnt clocite 26 zile de ambii parinti. Puii stau īn cuib 7-8 saptamīni. Īn caz de pericol ei se catara pe crengile de līnga cuib, agatīndu-se la nevoie si cu ciocul. Consuma pesti, amfibii, moluste, insecte, dar si pasarele, soareci de apa sau cīmp. Īn zbor gītul īl tine īn forma de S. Strigat "kroiik". Oaspete de vara III-X (XI), dar poate ramīne si iarna ca exemplare rare. Īn delta si baltile Dunarii, pe vaile rīurilor, pīna la altitudini de l 200 m. Vara īn Europa si Asia temperata, iarna īn Africa si Asia de sud, ori sudul Europei.

154 - Lopatar - Platalea leucorodia L. (Pl. 28) - L = 86 cm. Cioc turtit la capat, latit, cu un cīrlig mic la vīrf. Sub cioc si putin pe gīt. eu pielea golasa. Īntre degetele anterioare cu o membrana mica. Cuibareste īn colonii īn stuf. Cuibul, folosit de pereche mai multi ani, este alcatuit din plante uscate; cele 3-4 (rar 5) oua sunt depuse Īn V-VI si clocite 24-25 zile. Puii stau īn cuib o luna. Se hraneste cu diferite animale acvatice: pesti, viermi, larve de insecte, melci, mormoloci, pe care-i culege "cosind" cu ciocul īn apa. Īn zbor tine gītul alungit. Oaspete de vara (IV-IX), rar, īn Delta Dunarii. Vara īn Europa, iarna īn Africa de Nord. Animal rar, OCROTIT DE LEGE.

155 - Ţiganus - Plegadis jalcinellus L. (Pl. 28) - L - 56 cm. Cioc īncovoiat īn jos, moale, doar la vīrf īntarit. Cuibareste īn colonii mixte cu stīrcii, īn stuf sau pe salcii. Depune 3-4 oua pe care le cloceste 21 zile (mai mult masculul). Se hraneste cu lipitori, moluste, insecte acvatice, rar cu pestisori. Zbor cu batai rapide de aripi ce alterneaza cu planari. Oaspete de vara (IV-IX), numeros īn delta si de-a lungul Dunarii (īn restul tarii mai rar). Vara īn Europa, Asia Centrala, Siberia, iarna Africa de Sud si sudul Asiei.

156 - Lebada cucuiata, lebada de vara - Cygnus olor Gm. (Pl. 28) - L = 150-160 cm. Gīt unduitor, foarte mobil, cuib īn stuf vechi, din plante uscate. Femela depune 5-7 oua pe care le cloceste 35 zile. Bobocii pleaca din cuib a doua zi, urmīnd parintii īn sir indian. Se hraneste cu plante acvatice si insecte. Masculul este amenintator cīnd īnsoteste bobocii. Oaspete de vara (III-X). Numai pe cursul inferior al Dunarii si īn Delta. Īn iernile calde poate ramīne la noi. Se obisnuieste usor cu oamenii. Īn toata Europa si Asia Centrala. OCROTITĂ DE LEGE.

157 - Califar alb - Tadorna tadorna L. (Pl. 29) -- L = 61-65 cm. Cu mers si zbor de gīsca. Īn IV-V depune īn vizuini de vulpe sau gauri īn malul abrupt, pe un pat de plante uscate fine si puf, 8-12 oua, pe care femela le cloceste 28 zile. Bobocii parasesc cuibul dupa cīteva ore de la ecloziune si pot īnota imediat. Ei zboara dupa 50-60 zile. Alcatuiesc grupuri formate din mai multe familii. Striga "ak-ak-ak''. Se hraneste cu plante si animale marunte: insecte,viermi, crustacei. Oaspete de vara (IV-X). Īn complexul Razelm-Sinoe, rareori īn interiorul tarii. Poate ierna la coada lacului Techirghiol. Pe coastele marilor din nordul si vestul Europei. Īn Pacific īntre 56-69° lat. nordica. Iarna coboara īn sudul Europei, Africa de Nord, Japonia. Pasare rara, OCROTITĂ DE LEGE.

158 - Rata de mare - Anas plathyrhynchos L. (Pl. 29) - L = 50- 63 cm. Cioc egal de lat. Īn III face cuiburi din stuf, iarba, pe grinduri. Īn scorburi de copaci etc., unde depune 8-10 oua pe puf si pene mici (daca i s-au luat ouale, depune altele, dar īn numar mai mic). Dupa 26 zile ies bobocii, care pleaca din cuib īn aceiasi zi, urmīndu-si mama. Ei pot zbura dupa 7-8 saptamīni. Ouale si puii sīnt īngrijite numai de femela. Omnivor, consuma īn egala masura plante si animale acvatice. Locul de hrana si cel cuibarit sīnt departate. Comuna īn toate baltile si lacurile, din delta pīna pe munti. Sedentara. Europa, Asia, America de Nord.

159 - Herete de stuf, uliu de balta - Circus aeroginosus L. (Pl. 29) - L = 48-56 cm. Īn zbor planat are aripile putin ridicate spre capete. Cuibareste īn stuf, pe loc uscat, īntr-un cuib mare, plat, din plante uscate si iarba. Depune īn IV-VI 4-5 oua pe care femela le cloceste 36 zile. Puii stau īn cuib cca 38 zile. Se hraneste cu soareci, broaste, oua si pui de pasari, iepuri, mai rar pesti. Striga "pii-ihu-u". Oaspete de vara (III-X) care poate ierna uneori si la noi. Comun īn toate zonele de balti, īndeosebi īn delta. Vara īn toata Europa (pīna la 60° lat. nordica), India, China, Japonia, iarna īn Africa, Filipine.

160 - Gainuse de balta - Gallinula chloropus L. (Pl. 29) - L = 32-33 cm. Sta cu coada ridicata. Cuibareste īn stuf sau sub radacina copacilor. Īn III si VIII depune cīte 5-8 oua īntr-un cuib din frunze uscate de plante acvatice, pe care le cloceste 21 zile. Puii pot urma parintii prin stuf dupa 2-3 zile. Se hraneste cu insecte, viermi, paianjeni, seminte si resturi de plante. Sta īndeosebi īn stufarii, zburīnd doar la nevoie. Striga "kurrr" sau "dack-dack". Oaspete de vara (III-X), comun īn lacuri si balti, mai ales īn delta. Europa, Asia, iarna Africa.

161 - Lisita - Fulica atra L. (Pl. 29) - L = 38-45 cm. Degetele anterioare cu lobi īnotatori. Cuib īn stuf sau vegetatie rara, pe un suport de stuf, papura, frunze uscate. Depune īn III 4-5 oua din care ies dupa 22 zile puii; ei stau īn cuib 3-4 zile. Poate depune 2-3 rīnduri de oua pe an. Se hraneste cu insecte, viermi, seminte, bucati de plante. Strigat scurt "pix-pix", rar "kow". Oaspete de vara (IV-X), migreaza noaptea; īn iernile blīnde poate ramīne la noi. Foarte frecventa, īn toate baltile mari, mai ales īn Delta. Vara īn Europa si Asia, iarna īn jurul Mediteranei si sudul Asiei.

162 - Prundaras gulerat mic - Charadrius dubius Scop. (Pl. 29) - L = 16 cm. Fara deget posterior, cuibareste pe nisip, īntr-o gropita. Depune 4 oua mici pe care le cloceste 25 zile. Adultii, ca sa-si salveze puii si ouale mimeaza ca nu pot zbura si duc dusmanii departe de cuib. Se hraneste cu insecte, crustacei, viermi, moluste. Striga "diii" sau "gi-gi-gig". Fara a fi numeros, este īntīlnit pe bancuri de pietris sau nisip, de-a lungul apelor curgatoare sau statatoare, de la ses la deal, dar este mai frecvent īn lagunele litorale ale Marii Negre. Oaspete de vara (IV-X), dar poate ramīne si iarna. Vara īn Europa, Asia, iarna Africa si sudul Asiei, Australia.

163 - Nagīt - Vanellus vanellus L. (Pl. 29) - L = 30-32 cm. Cu un mot pe cap. Cuibareste la sfīrsitul lui III īn locuri uscate din balti, dar si pe ogoare, direct pe pamīnt. Depune 4 oua īn cruce, cu vīrfurile spre centrul cuibului, oua pe care le clocesc 27 zile ambii parinti. Puii si ouale pot fi usor camuflati. Se hraneste cu insecte, viermi, moluste, seminte, striga mieunat "ciu-vi, ciu-vi". Bun zburator. Oaspete de vara (III-X). Īn balti, īn zone umede. Vara īn Europa si Asia temperata, iarna ceva mai la sud.

164 - Sitar de mal - Limosa limosa L. (Pl. 29) - L == 40-50 cm. Pasare de pasaj care cuibareste rar la noi (īn vestul tarii si īn Delta, ori īn mlastini īnconjurate cu pasuni). Cuib pe sol, īn o gropita captusita cu fīn. Depune 4 oua piriforme, pe care le cloceste 24 zile. Pentru protejarea oualor si puilor mimeaza ca este ranit. Se hraneste cu adulti si larve de insecte, viermi, moluste. Striga "greta-greta". Pasare de pasaj (IV si X), mai numeros toamna, īndeosebi īn delta si īn lagunele litorale. Vara Īn zonele temperate ale Europei si Asiei, iarna īn Africa si sudul Asiei.

165 - Cataliga - Himantopus himantopas L. (Pl. 30) - L = 38- 43 cm. Ca o barza īn miniatura, cu picioare īnalte (11-18 cm), fara deget posterior. Formeaza colonii īn locuri uscate, īnconjurate de ape. Cuib din resturi de plante uscate, Īn care depune 4 oua pe care le cloceste 21 zile. Īn caz de pericol adultii zboara tipīnd tare. Se hraneste cu diferite insecte acvatice, viermi, uneori si cu parti de plante verzi. Striga "kiip-kiip". Oaspete de vara (IV-X), OCROTIT DE LEGE. Cuibareste īn lagunele litorale, pe saraturi. Poate fi īntīlnit si de-a lungul Dunarii. Īn rest rar, la pasaj. Vara īn sudul si centrul Europei, insular, Asia temperata, iarna Africa, India.

166 - Ciocīntors - Recurvirostra avosetta L. (Pl. 30) - L - 42- 48 cm. Cioc fin, curbat īn sus. Degetele anterioare cu o membrana īnotatoare, degetul posterior mic. Cuibareste īn saraturile si pe limanul dobrogean, rar pe līnga unele lacuri sarate din Cīmpia Romāna. Depune 4 oua īntr-o gropita tapetata cu resturi de plante, cochilii, pietricele, pe care le cloceste 23 zile. Puiul la nastere cu ciocul drept. Se hraneste cu larve de insecte, crustacee, pe care le scoate din namol cu ciocul. Striga "Kliep" sau "Kluit". Oaspete de vara pe litoral si īn lagune, la pasaj si īn restul tarii. Litoralul Europei, Asia temperata, iarna Africa si India. OCROTITĂ DE LEGE.

167 - Pescarus rīzator - Larus ridibundus L. (Pl. 30) - L = 33- 43 cm. Cuibareste īn IV, formīnd colonii. Cuib din plante uscate pe plaje, insulite, plauri, plante plutitoare. Cele 3 oua sīnt clocite 23 zile. Se hraneste cu insecte, limacsi, pestisori, fructe. Poate fi īntīlnit pe cīmp dupa plug, vine īn porturi dupa pīine, īn gramezi de gunoaie. Striga ,,kira" sau ,,kr-kr-kr". Pasare sedentara, comuna īn delta, pe litoral, īn toate lacurile mari interioare. Vara īn Europa si Asia, iarna īn jurul Mediteranei, Oceanul Indian.

168 - Chirighita neagra - Chlidonias niger L. (Pl. 30) - L = 24-27 cm. Cuibareste īn colonii care plutesc pe plante de apa sau pe stuf. Pe un pat de ierburi plutitoare depune 2-3 oua ce sīnt clocite de ambii parinti timp de 14-17 zile. Puii, desi pot īnota din prima zi, zboara de abia dupa o luna. Se hraneste cu insecte acvatice, crustacee, pesti. Striga "krek-krek" sau "Krrr". Extrem de comuna īn toate zonele de balti. Oaspete de vara (IV-X) si de pasaj. Vara īn Europa, vestul Asiei si America de Nord, iarna īn Africa si America Centrala.

169 - Pescarus albastru - Alcedo athis ispida L. (Pl. 30) - L = 16-18 cm. Pare o piatra pretioasa. Sapa cu ciocul īn malul apei un tunel lung de l m terminat cu o īncapere rotunda captusita cu oase de peste, unde depune de doua ori, īn IV si VI cīte 6-7 oua, pe care le cloceste cca 20 zile. Puii stau īn acest cuib 25 zile. Se hraneste cu pesti miri pe care īi pīndeste de pe o craca si se arunca dupa ei cu capul īnainte. Dupa ce-l prinde, se asaza pe craca, īl arunca īn sus si īl īnghite cu capul īnainte. Striga "tit-tit-tita". Īn zbor este iute ca o sageata. Sedentar, pe malul apelor curgatoare, numeros īn delta. Europa, Asia, Africa de Nord.

170 - Boicus, pitigoi pungas - Remiz pendulinus L. (Pl. 30) - L ~ 10-11 cm. Cuib mare, construit cu migala* īn forma de caciula, din puf de salcie si plop; sta agatat de-asupra apei (este unul dintre cele mai maiestrite si tot odata cele mai solide cuiburi facute de pasarile de la noi). Are D = 13-17/7-10 cm, cu o gaura laterala de 2-3 cm. El adaposteste 5-10 oua mici care sīnt clocite de femela 13-14 zile. Puii pot zbura dupa 16-18 zile. Masculul sta Īn apropiere, īn alt cuib, care este prevazut cu 2 iesiri. Se hraneste cu insecte si paianjeni. Striga plīngator "saiih-ssiih". Oaspete de vara (III-XI) sau sedentar, frecvent pe Dunare si īn delta, ca si de-a lungul rīurilor mai importante si al lacurilor mari. Sudul si estul Europei, Asia pīna īn Japonia.

171 - Pescarus negru - Cinclus cinclus L. (Pl. 30) - L = 18- 20 cm. Cuib rotund, din muschi, captusit cu plante acvatice uscate, asezat īntr-o adīncitura a solului, pe malul apei sub radacini de pomi sau pe polite de stīnca. Femela depune de doua ori pe an cīte 5 oua pe care le cloceste 16 zile. Puii stau īn cuib 23 zile. Sta pe pietre īn rīurile de munte cu pietris si bolovani, privind īn apa; face scurte plecaciuni repezi, apoi se scufunda brusc dupa larve de insecte, cu care se hraneste. Striga "zrrb-zrrb". Īn toate rīurile de munte. Europa, Asia temperata, Africa de nord-vest.

172 - Codobatura galbena - Motacilla jlava L. (Pl. 30) - L== 16-19 cm. Cu mare variabilitate īn coloratia penajului. Cuib la sol, camunflat īn vegetale, alcatuit din ierburi uscate si captusit cu par. Femela depune de 2 ori pe an cīte 5-6 oua, pe care le cloceste 12-13 zile. Puii ramīn īn cuib 12 zile. Se hraneste cu insecte, paianjeni, melci, viermi. Striga "psuip". Oaspete de vara (IV-IX), se īntīlneste īn zone umede si cīmpii strabatute de cursuri de apa; mai rar urca spre munte. Europa, Asia, Africa de Nord.

CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

173 - Chitcan de apa - Neomys fodiens (Pennant) (Pl. 27) - L =-8-10 cm, G = 10-20 g. Cel mai mare chitcan de la noi. Labele mari-soare, pe margini cu un tiv de peri lungi, aspri. Agil, activ ziua si noaptea, īnoata, se scufunda usor. Permanent īnfometat, se hraneste cu pestisori si broaste (pe care dupa ce le prinde, le zdrobeste ceafa), dar si cu larve de insecte si scoici. Social, face īn maluri un cuib īn care īsi creste puii. Animal daunator. Prezent pe malul lacurilor si rīurilor, din delta pīna la 2 000 m altitudine (īndeosebi īn vestul tarii). Europa (lipseste din U.R.S.S., Grecia, Spania, Irlanda).

174 - sobolan de apa - Arvicola terrestris L. (Pl. 27) - L = 12-18 cm, G = sub 300 g. Asemanator sobolanului cenusiu, dar mai mic. Scoate 3-4 rīnduri de cīte 6-7 pui pe an. Traieste 2-4 ani. Se hraneste cu plante verzi (toamna si iarna cu radacini, rizomi, tuberculi, scoarta verde a pomilor, carora le provoaca uscarea). Are ca dusmani rapitoarele cu par si pene. Sapa galerii complicate (L = 80 m) īn solul afinat si umed de la marginea lacurilor si rīurilor de ses cu multa vegetatie, ori īn lunci, fīnete, pasuni, livezi, cuiburi cu mai multe iesiri, din care cel putin una este sub apa, restul pe sol tare. Activ ziua si noaptea. Īn toata tara, pīna la l 200 m altitudine. Europa.

175 - Bizam - Ondatra zibethica L. (Pl. 27) - L = 30-35 cm, G = pīna la 1,5 kg. Cel mai mare sobolan de la noi, total dependent de apa. Blana cu puf des. Coada turtita, cu fire de par rare. Degetele cu ghiare ascutite, cele din spate unite printr-o pielita īnotatoare redusa. Scoate de 3-4 ori pe an cīte 6-12 pui. Atinge maturitatea sexuala la 4 luni. Traieste 3-5 ani. Se hraneste cu partile aeriene ale tuturor plantelor acvatice, cu muguri si lastari tineri, fructe, plante de cultura si legume, mai rar peste, raci, scoici. Iarna consuma radacini si rizomi.

Este activ noaptea. Are ca dusmani mamiferele si pasarile rapitoare mari, ca si pe om (care duce īmpotriva sa o campanie activa de combatere). Sta mai mult īn apa. Sapa galerii īn maluri, cu iesiri īn apa si pe uscat (ultimele cu suri astupate), galerii care dauneaza grav constructiilor hidrotehnice. Īn delta cuibul este construit pe gramezi de stuf si pe plauri. Poate roade plasele de pescuit. Originar din America de Nord. a patruns la noi din 1938, iar īn delta din U.R.S.S., īn 1952. De-a lungul Dunarii, Īn Delta, pe Prut si Siret, īn nordul si vestul tarii. America de Nord, Europa.

176 - Vidra - Lutra lutra L. (Pl. 27) - L = 70-90 cm. Corp lung, picioare cu degetele prinse īntr-o membrana īnotatoare, cap turtit, bot scurt, urechi mici (care cīnd īnoata se īnchid cu doua pliuri). Coada groasa la baza, care serveste la īnot. Vede bine si īn apa. Se īmperecheaza tot anul, dar īndeosebi Īn II. Naste 2-4 pui dupa 8-10 luni de gestatie. Poate trai 18 ani. Se hraneste mai ales cu pesti, dar si cu pasari si mamifere de apa, raci, larve de insecte, moluste. Nu prea are dusmani, īncoltita de cīini, se apara vitejeste. Īn apa este de o agilitate deosebita, foarte jucause. Iarna vīneaza sub pod de gheata. Animal de noapte, cu simturi foarte dezvoltate. Vizuina este sapata īn maluri īnalte si are intrarea sub nivelul apei; poseda galerii aeriene si guri de aerisire. Este considerata animal daunator. Blana valoroasa. Īn toate apele tarii, din delta pīna īn zona pastravului. Europa, Asia, America de Nord.

Alte animale care pot fi īntīlnite īn acest mediu de viata sīnt cele descrise la numerele 33, 43, 44, 49, 50, 51, 53, 55, 56, 57, 62, 66, 68, 71, 187, 189, 205, 228, 306, 307, 308, 311, 315. 342, 360, 372, 373, 380, 381, 382,;393, 440 si 495.


4. CĪMPIA

Cuprinde teritorii aflate sub altitudinea de 300 m, zone īn care terenul este plan sau usor ondulat, īn care vegetatia lemnoasa cedeaza locul celei ierboase. Īn prezent majoritatea cīmpiei a fost destelenita, astfel īncīt flora si fauna naturala, autohtona, este tot mai redusa, pe cale de disparitie si totodata afectata de formele cosmopolite venite odata cu extinderea terenurilor agricole. Cīmpiile ocupa vestul (cīmpia Tisei), sudul (Cīmpia Romāna sau a Dunarii si cea Dobrogeana) si sud-estul tarii (sudul Moldovei) (Pl. 31).

Īn cadrul cīmpiilor naturale se disting pasunile din silvostepa, stepa propriu-zisa, saraturile si nisipurile. Īn toate predomina vegetatia ierboasa; cea lemnoasa este rara, reprezentata prin petice mici de paduri (si acelea situate īndeosebi īn silvostepa si de-a lungul apelor).

Pajistile din silvostepa sīnt partial degradate; ele ocupa numai islazurile. Compozitia lor floristica este saraca, urmare a pasunatului excesiv la care sīnt supuse.

Stepa actuala, ca si disparuta, este cantonata īn zonele cu cernoziom īn care predomina vegetatia xerofila de paius si colilii. Pe cuprinsul stepei se īntīlnesc zone de crovuri cu vegetatie ierboasa si tufarisuri caracteristice.

Saraturile apar pe suprafete mai mici sau mai mari (acestea īndeosebi īn apropierea litoralului), īn special īn zona de stepa. Se disting 3 categorii de saraturi: solonceacuri (situate pe soluri bogate īn saruri solubile), soloneturi (situate pe soluri spalate de saruri) si solodii (pe soluri total lipsite de saruri hidrosolubile). Aci se dezvolta o vegetatie reprezentata printr-un numar redus de plante halofile de culoare rosie-tica, distribuita neuniform, cu chelituri, pe care sarurile formeaza cristale chiar la suprafata solului.

Nisipurile sīnt situate pe litoral, pe līnga rīurile mari din stepa si silvostepa, īn Oltenia de sud, īn apropierea zonelor de varsare īn Dunare a principalelor rīuri din Baragan si sudul Moldovei. Ele sīnt slab soli-ficate, retin extrem de putin apa si au un relief caracteristic de dune. Au o vegetatie saraca, care acopera solul partial (distributie mozaicata) ca urmare a varietatii microstatiumlor determinate de dune si de umiditate.

Caracteristice pentru vegetatia cīmpiei sīnt gradul avansat de xero-filie, īnaltimea mica (se disting 3 etaje de vegetatie, cel mai īnalt fiind cel al tufisurilor). Plantele poseda radacini care patrund adīnc īn sol.

Suprafata frunzelor este redusa. Ciclurile de dezvoltare, perioadele de īnflorire si coacere sīnt scurte, majoritatea avīndu-le primavara si la īnceputul verii. Īn iulie-august doar putine plante mai sīnt verzi. Toamna o parte dintre plante īnverzesc si chiar unele īnfloresc, dar ele fructifica īn primavara urmatoare.

Fauna cīmpiei este saraca, caracterizata prin o mare rezistenta la deficitul de apa si la actiunea temperaturilor ridicate. Ea este dominata de formele fitofage si granivore. Animalele sīnt adaptate la alergat, sarit si īngropat, poseda culori care le permit sa se confunde usor cu solul sau cu vegetatia marunta de stepa. Formele tipice cīmpiei naturale regreseaza, sau se adapteaza vietii de pe terenurile agricole.

A. PLANTE

            CIUPERCI (FILUM MYCOPHYTA)

108 - Ciuperca de cīmp - Agaricus arvensis Schaeff. (Pl. 32) - H = 7-20 cm L picior = 8-13 cm. Palaria ovoida sau globuloasa, hemisferica, alba. Lamele strīnse, la īnceput albicioasa, apoi roz si brun negricioase. Picior alb, prevazut cu un inel dublu. Carnea comestibila, are gust placut si miros de migdale. Prin fīnete, pajisti, poieni de cīmpie. Vara si toamna.

109 - Ciuperca de gunoi - Agaricus campestris Fries (Pl. 32) - D = 5-15 cm, L picior = 3-7 cm. Palarie la īnceput globuloasa, apoi hemisferica sau īntinsa, neteda, alba. Lamele distantate, la īnceput albicioase, apoi roz si brun-purpurii, chiar negricioase. Picior alb plin, īn interior prevazut cu un inel rasfrīnt Īn jos. Pe cīmpii, prin locuri īngrasate din pajisti, pasuni, peluze, gradini. Vara si toamna. Comestibila.

110 - Leucoagaricus excoriatus Schaeff et Fr. (Pl. 32) - L picior = 6-12 cm. Palarie la īnceput sub forma de clopot, apoi īntinsa, brun roscata, neteda īn centru si cu scame brune spre margine. Lamele largi, albe-crem. Picior albicios, neted, prevazut cu un inel rasfrīnt de culoare alba. Carnea cu gust dulce, miros placut, spongioasa. La cīmpie si deal, prin pasuni, pajisti, la marginea padurilor de foioase, vara si toamna. Comestibila.

111 - Agrocybe praecox Pars et Fr. (Pl. 32) - D = 3-6 cm, L picior = 4-8 cm. Palaria convexa, neteda, alba, alteori usor galbuie. Lamele inegale ca lungime, sinuoase, de culoare cenusie, apoi ruginii. Picior alb prevazut cu un inel. Carne alba, dulce, comestibila. Cu un miros caracteristic de faina. La cīmpie, prin pajisti luminoase, primavara, mai rar īn timpul verii.

112 - Besica porcului - Lasiosphaera gigantea (Pers) F. Smarda (Pl. 32) - Corp de fructificare sferic sau ovoid, cutat la partea inferioara. D == 30-40 cm. La īnceput alb, apoi galbui sau brun. Carne alba, ulterior prafoasa, galben-verzuie, cu miros urīt. La cīmpie, prin finete, pasuni, livezi, vara si toamna. Comestibila numai īn stadiul tīnar.

113 - Caciula sarpelui, bureti popenchi - Coprinus comatus (Muller in Fl. Dan ex. Fr.) S. F. Gray (Pl. 32) - D = 3-6 cm, H = 5- 15 cm. Palarie cu solzi imbricati, lamele libere albe sau roz, ulterior negre; care īn final se transforma īntr-un lichid negru. Picior cu inel alb mobil. Carnea cu miros si gust placut, este comestibila īn stadiul tīnar. Creste pe sol īn grupuri numeroase īn locuri īngrasate, īn paduri, poieni, cīmpii, parcuri, gradini, pe līnga drumuri, din primavara pīna toamna.

114 - Palaria sarpelui, burete serpesc - Lepiota procera Fries S. F. Gray (Pl. 32) - D = 10-30 cm, H picior = 15-35 cm. Ciuperca mare, spectaculoasa, palaria cu solzi bruni, dispusi concentric. Lamele carnoase, largi. Picior cu solzi dispusi īn benzi transversale, inel mobil, paros spre exterior. Carne alba, ulterior bruna, cu gust de aluna si miros placut. Comestibila (se consuma numai palaria). Pe sol, īn locuri īnierbate, pajisti, dar si īn culturi ori īn paduri deschise, izolat sau īn grupuri. Vara si toamna.

ANGIOSPERME (FILUM ANGIOSPERMAE)

115 - Iarba vīnatoasa - Kochia prostrata L. Schrader (Pl. 33) - H = 60 cm. Perena, paroasa, adesea rosiatica. Tulpina erecta sau culcata, cu o baza lignificata, din care pornesc numeroase ramuri. Frunze lineare, īnguste (l mm). Flori mici verzi sau rosietice, adunate cīte 3-5 īn glomerule laterale si terminale. Fruct globulos, comprimat, īnfloreste īn VII-IX. Vegeteaza īn locuri uscate, stepice, pe coaste īnsorite, pe substrat nisipos sau loess. Īn sudul si sud-estul Europei, Asia temperata si centrala, Africa de Nord.

116 - Saricica, ciorlan, rostogol - Salsola kali L. (Pl. 33) - H = 10- 60 cm. Anuala, scurt paroasa, bogat ramificata, formīnd tufe globuloase. Frunze filiforme, spinoase la vīrf. Flori mici, alburii sau roze, dispuse cīte una la baza frunzelor, īnsotite de 2 bracteole. Fruct globulos, , īnflorire VI-VIII. Īn regiunile stepice, pe substrat nisipos sau de loess, j pe līnga drumuri, īn pīrloage si prin culturi. Europa, Asia Centrala, China de nord.

117 - Gusa porumbelului - Silene vulgaris (Mnch.) Garcke (Pl. 33) - H = 30-100 cm. Perena, ca o tufa. Frunze eliptic lanceolate sau ovate. Inflorescenta-dichaziu, compus din flori albe sau roze. Fruct capsula globuloasa, īnflorire VII-VIII. De la cīmpie pīna īn regiunea alpina, prin fīnete, pe coaste īnsorite, maracinisuri, prin parcuri, uneori si īn culturi. Europa, Africa boreala, America de Nord.

118 - Garofita - Dianthus carthusianorum L. (Pl. 33) - H = 30- 40 (100) cm. Tufa perena laxa. Frunze plane, lineare, fara petiol, opuse. Flori purpurii sau rosu īnchis, dintate. Fruct capsula alungita. De la cīmpie, pīna īn zona alpina, prin fīnete, poieni, pajisti, paduri, stīnci, stepe nisipoase. Europa.

119 - Laptele cīinelui - Euphorbia nicaeensis A11. (Pl. 33) - H = 20-60 cm. Perena, rizom cu mai multe capete, din care pornesc tulpinile. Frunze fara petiol, lanceolat ovate sau invers ovate. Inflorescenta - umbele cu 7-13 ramuri (pleiocaziu umbeliform). Fruct capsula, īnflorire VI-VII. La cīmpie, īn stepe si pe coline uscate, pe locuri pietroase. Īn sudul Europei.

120 - Bujor de cīmp - Paeonia tenuifolia L. (Pl. 33) - H = 10- 50 cm. Perena cu tuberculi mari pe radacina, de obicei goi īn interior. Tulpina uniflora. Frunze sectate de 3-4 ori īn segmente lineare. Flori purpurii īntunecate. Fruct-folicule catifelat paroase, īnflorire IV-V. Īn stepa, prin pajisti īnsorite. Īn Peninsula Balcanica si partea europeana a U.R.S.S.

121 - Oita - Anemone sylvestris L. (Pl. 33) - H = 15-30 (45) cm. Perena, cu rizom dezvoltat. Tulpina paroasa. Frunzele pornesc din un rizom, sīnt lung petiolate cu lamina sectata de 3-5 ori, paroase. Frunzele de pe tulpina (involucrale) cu petiol scurt si lamina adīnc trisectata, paroase. Floare solitara cu peduncul lung, paros. Fruct nucula, īnflorire īn V-VI. Prin fīnete de stepa, pajisti, tufisuri, la marginea padurilor si īn raristi; prefera soluri nisipoase sau calcaroase. Europa, Asia.

12.2 - Clocotei - Clematis integrifolia L. (Pl. 33) - H = 15-70 cm. Perena cu rizom noduros. Tulpina cu muchii. Frunze opuse, lipsite de petiol, ovate sau ovat lanceolate, pe fata inferioara paroasa. Floare albastra-violacee. Fruct nucula, īnflorire īn V-VI. La cīmpie si dealuri, frecventa prin fīnete, tufisuri, la margini de padure. Europa si Asia.

123 - Galbenele, piciorul cocosului, boglari - Ranunculus polyanthemos L. (Pl. 34) - H = 20-60 cm. Perena, rizom scurt, cu numeroase radacini fibroase. Tulpina paroasa, ramificata. Frunze bazale petiolate, palmat 3-5 sectate sau fidate. Segmentele mai sīnt divizate īn 3 parti cu lacinii īngust lanceolate. Frunzele tulpinale lipsite de petiol. Flori galbene-aurii, cu sepale paroase. Fructe-nucule turtite lateral, īnflorire īn V-IX. Comuna de la cīmpie pīna īn munti, prin fīnete, tufisuri, la marginea padurilor. Īn centrul si sud-estul Europei.

224 - Rutisor - Thalictrum minus L. (Pl. 34) - H = 30-120 (150) cm. Perena, polimorfa, cu tulpina ramificata. Frunze petiolate (cele superioare sīnt sesile), cu lamina de 2-3 ori penata. Foliolele frunzei sīnt pieloase, ovate sau rotunde, cu 2-3 lobi la vīrf. Flori pendule mici, grupate īntr-o inflorescenta paniculiforma. Fruct nucula, īnfloreste īn V-VIII. De la cīmpie pīna īn regiunea subalpina, prin fīnete, locuri stīncoase, tufisuri, la marginea padurilor. Europa si Asia.

125 - Ruscuta primavarateca - Adonis vernalis L. (Pl. 34) - H = 10-40 cm. Perena, cu numeroase radacini fibroase. Frunze sesile 2-4 penat sectate, cu lacinii filiforme. Flori solitare, mari. Fructe nucule, īnflorire īn IV-V. Cu actiune diuretica, calmanta, usor hipotensiva. Se recomanda īn pleurite, ascite de natura hepatica, īn tahicardie si extrasistole de natura nervoasa, tulburari neuro-vegetative. De la cīmpie pīna īn regiunea montana, prin pasuni si fīnete uscate, pe coaste abrupte. Centrul si sudul Europei, Asia de vest.

126 - Mac de cīmp - Papaver dubium L. (Pl. 34) - H = 30-60 cm. Anuala, cu tulpini paroase, frunze sectate sau dublu penat-sectate. Flori (D = 2-6 cm) de culoare rosu-aprins, uneori albe sau roze. Fruct capsula. La cīmpie si pe dealuri, prin pasuni uscate, pe līnga drumuri, cai ferate, pe pīrloage, mai rar īn terenurile agricole. Europa centrala si sud-vestul Asiei.

127 - Gīscarita - Arabis hirsuta L. Scop. (Pl. 34) - H = 15-70 cm. Bianuala sau perena, paroasa, obisnuit pufoasa. Frunzele bazale dispuse īn rozete cu limb alungit oval. Inflorescenta-racem dens cu flori albe. Fruct-silicva cu valve bombate deasupra semintelor, īnflorire V-VII. De la cīmpie pīna īn etajul subalpin, prin fīnete, pasuni asternute pe locuri uscate si īnsorite, pe locuri stīncoase, līnga drumuri si paduri. Īn zona temperata nordica.

12.8 - Drobusor - Isatis tinctoria L. (Pl. 34) - H = 50-100 (140) cm. Bianuala sau perena, cu radacina pivotanta. Frunzele bazale petiolate, alungit lanceolate, cele superioare sesile, amplexicaule. Inflorescenta corimbiform-paniculata cu flori galbene. Fruct silicua. īnflorire V-VIII. Folosita īn tratarea ranilor, ca remediu antiscorbutic si pentru icter. La cīmpie si dealuri, prin locuri ierboase si pietroase, līnga drumuri. Europa, vestul Asiei.

129 - Traista ciobanului - Capsella bursa-pastoris L. Medicus (Pl. 34) - H - 6-60 (100) cm.Anuala sau bianuala, cu radacina pivotanta. Tulpina simpla sau ramificata. Frunzele bazate dispuse īn rozeta, oblong-lanceolate, sectate, cele tulpinale īntregi sau dintate. Inflorescenta racem compusa din numeroase flori albe. Fruct silicula triunghiulara, īnflorire III-XI. Comuna. Folosita ca hemostatic, hipotensiv, analgetic, īn tratarea anghinei pectorale, hemoragiilor uterine si hipertensiunii arteriale. Pe pajisti, prin livezi, locuri cultivate, pe līnga drumuri, de la cīmpie pīna īn etajul subalpin. Pe tot globul.

130 - Bechie - Reseda lutea L. (Pl. 34) - H = 30-60 (70) cm. Anuala, rar perena, cu tulpina ramificata de obicei la baza. Frunze variabile, adesea sectate, rar īntregi. Inflorescenta racem terminal compus din flori verzi-galbene. Fruct capsula, īnflorire VI-IX. Diuretica, sudorifica. La cīmpie si dealuri pe coaste īnsorite, pe margini de drumuri, prin semanaturi. Sudul si centrul Europei, Africa de Nord.

131 - Pojarnita - Hypericum perforatum L. (Pl. 34) - H = 20- 100 cm. Perena. Tulpina la baza lemnoasa. Frunze sesile, ovale, eliptice, cele inferioare la baza rotunjite, cele superioare īngustate, pe margini cu multe puncte transparente, pe fata cu puncte negre, īnfloreste īn VI- IX. Flori galbene cu puncte negre, grupate īn dichazii. Fruct capsula. Folosita contra viermilor, astmei, tensiunii, sciaticii, la vindecarea ranillor s.a. Este toxica pentru animalele domestice tinute īn soare. Īn locuri uscate, īn paduri, fīnete, ogoare neīngrijite, līnga ape si drumuri. Comuna. Eurasia, Africa boreala, America, Australia.

132 - Trandafir de cīmp - Rosa gallica L. (Pl. 34) - H = 20- 150 cm. Arbust mic cu tulpini ramificate, adesea tīrītoare. Poseda ghimpi mari (4-6 mm) si ghimpi mici, aciculari. Frunze penate cu 3-5 foliole. solitare, mari, de culoare rosu-deschis pīna la purpuriu, īnflorire īn VI-VII. De la cīmpie pīna pe munti, īn locuri īnsorite, pasuni, fīnete, līnga drumuri; prefera soluri calcaroase. Sudul si centrul Europei, Africa de Nord.

133 - Porumbar - Prunus spinoasa L. (Pl. 35) - H = l-5 m. Arbust spinos cu o tulpina foarte ramificata. Frunze eliptice pīna la alungit-obovate, cu marginea crenat serata. Flori albe, lung pedicelate. Fructe - drupe globuloase mici, albastru negricioase, brumate, astringente, īnflorire IV-V. Florile si fructele sīnt folosite ca diuretic, depurativ, sedativ, antidiareic. La cīmpie si pe dealuri, prin pasuni, fīnete, pe coaste īnsorite, stīncarii, la marginea padurilor. Holarctica.

134 - Visinei - Prunus fruticosa Pallas (Pl. 35) - H = l (4) m. Arbust des ramificat. Frunze eliptic obovate, cu marginea crenata. Flori albe. Fructe drupe globuloase rosii-brunii, comestibile, īnflorire IV- V. La cīmpie, īn stepa si silvostepa, la margini de paduri, pe coaste īnsorite, pe grohotisuri, līnga drumuri. Europa, Caucaz.

135 - Migdal pitic - Primus tenella Batsch (Pl. 35) - H = 50- 150 cm. Arbust cu aspect de tufa lemnoasa. Frunze alterne, lanceolate sau obovat lanceolate, usor pieloase, cu marginea fin serata. Flori solitare roze sau rosu deschis, lipsite de petiol, sau cu un petiol foarte scurt. Fruct - drupa paroasa, īnflorire IV-V. Īn stepa, prin poieni, pe coaste īnsorite, tufisuri, la marginea stejeretelor. Īn Dobrogea, Baragan, Cīmpia Transilvaniei. Sudul si centrul Europei, centrul si vestul Asiei.

136 - Culbeceasca, lucerna galbena - Medicago falcata L. (Pl. 35) - H = 30-80 cm. Perena, cu radacina pivotanta, tulpina ramificata, adesea culcata. Frunze trifoliare, obovat cuneate sau liniare, dintate spre vīrf. Inflorescenta este un racem scurt; florile galben-aurii, rar albicioase. Fruct pastaie, īnflorire VI-X. De la cīmpie pīna īn etajul subalpin, īn locuri uscate, pajisti, tufisuri, la marginea drumurilor, īn santuri. Europa, Asia.

137 - Trifoi marunt - Medicago lupulina L. (Pl. 35) - H = 10- 60 (75) cm. Bianuala sau perena. Tulpina foarte ramificata, aseendenta sau culcata. Frunze trifoliate, eu foliole obovate pīna la eliptice; foliola mijlocie este putin mai lunga decīt cele laterale. Flori mici, galben-aurii, grupate capituliform. Pastaie fara tepi, reniforma. īnfloreste īn V-IX. Comuna la cīmpie si pe dealuri, prin fīnete si pasuni, pajisti uscate. Europa, Asia, Africa de Nord (a fost introdusa si īn America de Nord).

138 - Trifoias - Trifolium campestre Schreber (Pl. 35) - H = 5-30 (50) cm. Bianuala, cu tulpina ramificata. Frunze trifoliate, scurt petiolate. Foliola mijlocie cu petiolul mai lung decīt cele laterale. Flori galbene, grupate cīte 20-30 īn capitule globuloase. īnflorire īn V-IX. Antidiuretica. Prin pajisti, de la cīmpie la munte. Europa, vestul Asiei, Africa.

139 - Unghia gainii rosie, iarba dulce - Astragallus monspessulanus L. (Pl. 35) - Perena. Radacina pivotanta, tulpina foarte scurta si ramificata, paroasa. Frunze penat compuse, din 8-20 perechi de foliole eliptice, paroase pe fata inferioara. Inflorescenta capituliforma din 8-15 flori rosii purpurii mai rar albe. Fructe pastai, īnflorire IV-VI. Īn Transilvania si īn Dobrogea, prin fīnete, pajisti, tufarisuri, pe grohotisuri, īn locuri pietroase. Sudul Europei, Caucaz, nordul Africii.

140 - Mazariche - Vicia villosa Roth (Pl. 35) - H = 30-70 (100) cm. Anuala sau bianuala, ramificata, paroasa, agatatoare prin cīrcei. Frunze simplu penat compuse, cu 6-10 perechi de foliole alungit lanceolate. Flori albastrui violacee grupate īn raceme. Fruct pastaie, īnflorire V-VIL Prin maracinisuri, pe margini de padure, pe līnga garduri. Europa, vestul Asiei.

141 - Crasnita - Lathyrus tuberosus L. (Pl. 35) - H = 50-100 cm. Perena, cu rizom lung si radacina īngrosate tuberculiform, tulpina muchiata, agatatoare. Frunze formate dintr-o pereche de foliole eliptice si cīrcei ramificat. Flori rosii carmin. Fruct pastaie, īnflorire VI- VIII. De la cīmpie pīna īn regiunea montana mijlocie, prin fīnete, tufisuri, īn locuri cultivate, pe miristi. Europa si Asia.

142 - Camileac - Althaea cannabina L. (Pl. 36) - H = 100- 200 cm. Perena. Tulpini ramificate, aspru paroase. Frunze palmat partite sau palmat sectate, cu marginea serat dintata, lung petiolate. Flori rosii purpurii. Fructe ca un disc, cu o adīncitura īn partea centrala, īnflorire VII-IX. Prin fīnete, tufisuri, la marginea padurilor, īn luminisuri, pe coaste, de la cīmpie pīna pe munti. Īn sudul si sud-estul Europei, Asia Mica.

143 - Frasinel - Dictamnus albus L. (Pl. 36) - H = 50-120 cm. Perena, tulpina paroasa. Frunze imparipenat compuse, pieloase, glan-dulos punctate, cu foliole oval lanceolate, marunt serate pe margine si paroase pe nervuri. Flori roze, liliachii, cu nervurile petalelor purpurii. Fruct capsula, īnflorire VI-VII. La cīmpie si deal, prin tufisuri, maracinisuri, poieni, līnga paduri, coaste īnierbate īnsorite. Europa si Asia.

144 - Corn - Cornus mas L. (Pl. 36) - H = 4-8 m. Arbore sau arbust. Frunze ovate sau ovat eliptice. Flori galbene. Fructe drupe rosii, īnfloreste īnainte de īnfrunzire, īn III-IV. Frunzele, scoarta si fructele sīnt folosite ca antidiareice si febrifuge. Lemnul folosit la fabricarea suveicilor. Pe cīmpii si dealuri, este elementul constitutiv al tufarisurilor. Pe soluri calcaroase, uscate. Centrul si sudul Europei, Asia Mica.

145 - Scaiul dracului, rostogol -Eryngium campestre L. (Pl. 36) - H =30-50 cm. Perena, cu rizom fuziform. Tulpina ramificata formīnd tufe globuloase. Frunze rigide, 2-3 penat sectate, cu foliole tepoase. Flori mici, grupate īn capitule ovoidale, cu foliole involucrale, lanceolate, tepoase la baza. Fruct elipsoidal cu scvame. īnflorire VII-VIII. Cu actiune diuretica, recomandat īn calculoza renala si vezicala. Īn stepa, prin fīnete, pasuni, la margini de drumuri, pe terase aluvionare, pe substrat pietros, nisipos, pe loess. Īn sudul si centrul Europei, vestul Asiei.

146 - Īn mare - Linum hirsutum L. (Pl. 36) - H = 60 cm. Perena, neramificata, scurt paroasa. Frunze alterne, cele inferioare alungit ovate, cele superioare eliptice pīna la linear lanceolate, scurt paroase. Flori mari, azurii, foarte rar albe, spre baza galbene. Fruct capsula sferica, īnflorire VI-VII. Īn toata tara, prin fīnete de stepa si luminisuri de padure din silvostepa. Europa centrala si de sud-est, Asia Mica.

147 - Morcov salbatec - Daucus carota L. (Pl. 36) - H = 50-80 (200) cm. Planta anuala, uneori perena, cu radacina pivotanta. Tulpina muchiata obisnuit ramificata, paroasa. Frunze 2-4 penat sectate, cu contur triunghiular, petiolate, prevazute cu peri setiformi. Inflorescenta - umbela compusa din numeroase flori lung pediculate. Fructe dicariopse elipsoidale sau ovoidale, cu ghimpi, īnflorire VI- IX. Folosita la tratarea litiazei renale, reumatismului, artritei sau sub forma de cataplasme īn tratarea arsurilor si a unor boli de piele. Recent s-a identificat si un principiu hipoglicemiant. De la cīmpie pīna īn regiunea de munte. Comuna prin fīnete, poieni, pe coaste īnsorite, semanaturi. Europa, Asia, Africa de Nord.

148- Pastīrnac - Pastinaca sativa L. (Pl. 36) - H = 100-150 cm. Bianuala, cu radacina pivotanta, cu miros caracteristic. Tulpina costata, ramificata. Frunze mari, penat sectate. Inflorescenta, umbela din flori galbene. Fructe lat elipsoidale, aripate, brun-galbui. Īnflorire VII-VIII. Se cultiva pentru radacinile sale īngrosate folosite īn alimentatie. Comuna īn īntreaga tara, de la cīmpie la munte, prin fīnete, pasuni, margini de drumuri. Tot globul.

149 - Rusinarita - Orlaya grandiflora L. Hoffm. (Pl. 37) - H = 10-80 cm. Anuala, hibernanta, cu radacina pivotanta. Tulpina glabra, erecta, adesea ramificata, cu frunze paroase 3-4 sectat penate, cu foliolele terminale lineare. Inflorescenta umbela compusa. Fructe dicariopse ovoidale, acoperite cu peri. īnflorire V-VII. La cīmpie si dealuri, prin fīnete uscate, luminisuri de padure, rar prin semanaturi. Prefera soluri argiloase si calcaroase. Īn sudul tarii. Sudul si centrul Europei, Caucaz.

150 - Coada vacii - Echium italicum L. (Pl. 37) - H = 40-100 (150) cm. Bianuala, paroasa, cu aspect cenusiu. Radacina pivotanta, de culoare rosie. Tulpina usor muchiata, uneori ramificata. Frunze lanceolate. Inflorescenta scorpioida, cu flori albe sau palid rosietice. Fructe nucule, īnflorire VI-VIII. Īn stepe, pe coaste, locuri nisipoase, dune fixate. Europa, sud-vestul Asiei.

151 - Papalau - Physalis alkekengi L. (Pl. 37) - H = 25-60 (100) cm. Perena, rizom perent, tulpina simpla sau ramificata, usor paroasa. Frunze ovate, paroase pe ambele fete. Flori solitare alb-verzui sau alburiu murdar. Fruct - baca sferica, rosie-portocalie. īnflorire VI- VIII. Fructele se folosesc ca diuretic, calmīnd durerile de rinichi si vezica; favorizeaza eliminarea nisipului. Utilizata īn afectiunile hepatice si ca laxativ. La cīmpie si deal, prin tufisuri, la margini de paduri., pe locuri stīncoase. Europa si Asia.

            15.2 - Lumīnarica - Verbascum blattaria L. (Pl. 37) - H - 30- 120 cm. Bianuala, radacina pivotanta. Frunzele bazale lat eliptice, cele mijlocii alungit eliptice, cele superioare ovat triunghiulare, cu marginea crenata. Inflorescenta racem simplu cu flori galbene. Fruct capsula globuloasa, īnflorire V-VII. La cīmpie si pe dealuri, prin fīnete, pasuni, la margini de drumuri, santuri si terasamentul cailor ferate. Europa, Asia, nordul Africii.

153 - Coada mielului - Verbascum phoeniceum L. (Pl. 37) - H = 30-100 cm. Perena sau bianuala, radacina pivotanta. Frunze bazale dispuse īn rozeta, romboidal ovate sau alungit ovate, frunze tulpinale alungit ovate, usor paroase. Inflorescenta racem lax, cu flori violete. Fruct capsula, īnflorire V-VII. Utilizata ca infuzie īn tratarea inflamatiilor acute ale bronhiilor si pentru cresterea sudoratiei. Īn toata tara, de la cīmpie la munte. Īn fīnete, pasuni, poieni, livezi, tufarisuri, la margini de padure, de drumuri. Europa centrala si de sud-est, vestul Asiei.

154 - Suliman - Ajuga genevensis L. (Pl. 37) - H = 10-40 cm. Perena, rizom scurt, oblic, cu tulpini neramificate, paroase. Frunze ovate, cu marginea dintata sau crenata. Flori albastre, rar roze sau albe, paroase, dispuse īn verticile la subtioara frunzelor. Fruct tetramicula. īnflorire V-VII. Astringenta si cicatrizanta. Īn toata tara, prin fīnete. Europa si Asia Mica.

155 - Sugarei alb - Teucrium polium L. (Pl. 37) - H = 10- 40 cm. Perena, cu radacina pivotanta, tulpini ramificate de la baza, alb paroase, cu frunze sesile, alungit lineare, cu marginea crenata alb paroase pe ambele fete. Flori alb-galbui sau albe purpurii, grupate īn capitule densiflore. Fructe nucule brune. Planta are un miros placut,, stimulent. La cīmpie, īn locuri aride. Sudul Europei, Asia Mica, nordul Africii.

156 - Unguras, baltatura - Marrubium vulgare L. (Pl. 38) - H = 30-80 cm. Perena, tulpina adesea ramificata, līnat paroasa. Frunze paroase, cu lamina aproape rotunda si petiol lung, fapt ce o deosebeste de M. peregrinum care are petiolul scurt iar lamina ovat lanceolata. Flori albe, fin paroase dispuse cīte 20-50 īn verticile globuloase. Fructe nucule, īnflorire VI-IX. Cu gust amar si miros neplacut. Cu proprietati emoliente, expectorante, febrifuge. Cu efecte pozitive īn aritmia cardiaca. La cīmpie si munte, prefera zona stepica, arida din sudul tarii. Pe marginea drumurilor, īn pasuni, līnga sate. Europa, Asia, Africa de Nord, mai recent si America de Nord.

157 - Jales de cīmp - Salvia nemorosa L. (Pl. 38) - H = 20- 60 cm. Perena, tulpina erecta, simpla sau ramificata. Frunze petiolate opuse, lanceolate sau ovat lanceolate, pe margine eronate, scurt paroase īn lungul nervurilor. Frunzele bractee de la baza florilor sīnt sesile, ovate si de culoare violeta sau roz. Florile bilabiate albastru-violete, mai rar roze sau albe. Fructe nucule, īnflorire V-IX. De la cīmpie pīna pe munti, pe locuri uscate, Īn pajisti, tufisuri. Europa centrala si de sud-est, sud-vestul Asiei.

158 serlai - Salvia aethiopis L. (Pl. 38) - H = 20-100 cm. Bianuala, rar perena, cu tulpina erecta, līnos-paroasa, puternic ramificata. Frunzele de la baza tulpinii sīnt ovate sau eliptice, crestate pe margini, līnos paroase pe ambele fete. Cele din partea superioara a tulpinii sīnt sesile, ovat lanceolate. Inflorescenta ramificata, cu flori albe. Fructe nucule elipsoidale, īnflorire VI-VII. Vegeteaza īn regiunea de cīmpie, prin fīnete, pasuni, pe coaste aride, pe marginea drumurilor. Lipseste īn nordul tarii. Europa, Asia Mica, Africa de Nord.

159 - Urechea porcului - Salvia verticillata L. (Pl. 38) - H = 30-80 cm. Planta perena cu rizom gros si scurt. Tulpina erecta, īn general ramificata la partea superioara, acoperita cu peri scurti si aspri. Frunzele din partea inferioara sīnt cordat triunghiulare, cu petiol lung, pe care sīnt asezate opus cīte l-2 perechi de foliole. Frunzele din partea superioara a tulpinii sīnt scurt petiolate sau sesile. Fata superioara a frunzelor este acoperita cu peri rari, cea inferioara cu peri desi. Marginea inegal dintata. Flori violacee, foarte rar albe, grupate īntr-o inflorescenta cu verticile globuloase compacte. Fructe nucule, īnflorire VI-VIII. Vegeteaza de la cīmpie la munte, īn fīnete, pe marginea drumurilor si ogoarelor. Īn Europa si sud-vestul Asiei.

160 - Jales de stepa - Salvia nutans L. (Pl. 38) - H = 20-120 cm. Perena, cu rizom din care pornesc 1-2 tulpini paroase. Frunze radicale cordat-ovate, cu peri desi pe fata inferioara, cu marginea simplu sau dublu crenata. Frunzele tulpinale (cīnd exista) sīnt lanceolate si scurt petiolate. Flori albastru-violacee, rar albe, grupate īn verticile, īn inflorescenta cu 2-3 ramuri. Fruct-nucule elipsoidale, īnflorire V- VII. Īn stepe, prin fīnete, tufarisuri, coaste aride, pe locuri calcaroase. Sud-estul Europei.

161 - Izmusoara de cīmp - Acinus arvensis (Lam.) Dandy (Pl. 38) - H = 10-30 (40) cm. Planta anuala hibernanta, rar perena, ramificata la baza, formīnd tufe. Frunze rombice sau alungit-ovate. Flori trilabiate, albastru-liliachii pīna la roz-violete, rar roze sau albe, dispuse īn verticile la subtioara frunzelor. Fructe nucule elipsoidale, īnflorire V-VIII. Antireumatica. īntīlnita din regiunea de stepa pīna īn etajul alpin, pe locuri aride, pe marginea drumurilor, preferīnd substratul nisipos sau pietros. Europa, Asia Mica, nord-vestul Africii.

162 - Siminoc, flori de paie - Helichrysum arenarium L. Moench (Pl. 38) - H = 10-30 (50) cm. Perena, paroasa, cu radacina lemnoasa. Frunze lineare. Inflorescenta calatidii globuloase, alcatuite din flori galbene. Fructe achene. īnflorire VI-IX. Inflorescentele folosite la tratarea afectiunilor vezicii biliare, colicistitelor cronice, gutei, reumatismului si viermilor intestinali. La cīmpie, pe locuri nisipoase sau stīncarii. Europa, Caucaz.

163 - Floare galbena - Inula hirta L. (Pl. 38) - H = 10-15 cm. Perena, cu rizom lemnos. Tulpina paroasa. Frunze alungit-ovate, lanceolate, paroase pe ambele fete. Flori galbene aurii, grupate īn calatidii mari. Fructe achene. īnflorire VI-IX. Comuna la cīmpie si pe dealuri, prin fīnete, coaste cu tufisuri. Sudul si centrul Europei, Siberia, Caucaz.

164 - Scai ghimpos, maturi - Centaurea calcitrapa L. (Pl. 39) - H = 30-60 cm. Bianuala, cu tulpina erecta, ramificata, īn tufa īmbracata īn peri aspri si creti. Frunze sectate, spinoase, cu lobi lanceolati. Calatidii mici (L = 10 cm, D = 5-6 cm), formate din numeroase flori de culoare palid purpurie (rosii-roze). Foliolele involucrale de la marginea calatidiului sīnt spinoase. Fructe achene fara papus. īnflorire VI-IX. Tonic si febrifug. Pe cīmpii, prin pasuni, pe marginea drumului, pe coline aride. Europa, Asia Centrala.

165 - Scai rasaritean - Centaurea orientalis L. (Pl. 39) - H = 100-150 cm. Perena, rizom gros, scurt. Tulpina ramificata, acoperita cu peri aspri. Frunze penat sectate (L = 15-30 cm). Cele de la partea inferioara a tulpinii petiolate, cele din partea superioara sesile. Calatidiile sīnt aproximativ sferice (D = 20-25 mm). Foliolele involucrale galben-verzui, ovate si fimbriate. Florile grupate īn calatidii galben-aurii, īnflorire VI-X. Īn cīmpiile din sudul tarii, prin pajisti, fīnete, pe marginea drumurilor, prin tufisuri, uneori si prin araturi. Īn sudul Europei.

166 - Scai galben - Centaurea solstitialis L. (Pl. 39) - H = 10- 100 cm. Anuala sau bianuala, tulpina ramificata, tufoasa. Frunze sinuat penat fidate, cu lacinii alungite. Calatidii solitare, globuloase, fiecare cu foliole involucrale, tepoase, cu flori galbene. Fructe achene cu si fara papus. īnflorire VI-X. Are aceleasi utilizari medicale ca si scaiul ghimpos. Pe cīmpii, pasuni, pe marginea drumurilor si īn araturi. Europa, vestul Asiei.

167 - Cicoare - Cichorium intybus L. (Pl. 39) - H = 30-120 <200) cm. Perena, cu radacini groase si tulpina ramificata. Frunze bazale īn rozeta, cu lamina lanceolata, adīnc sectata, cele tulpinale - din partea superioara - īntregi, sesile, ovat lanceolate. Inflorescenta calatidii cu numeroase flori ligulate marginale de culoare albastra. Fructe achene. īnflorire VII-IX. Partea aeriana si radacinile sīnt folosite pentru tratarea angiocolitei, dischineziei biliare, constipatiei cronice, īn hepatite cronice, furunculoze, acnee. Din radacini se prepara surogatul de cafea. De la cīmpie pīna īn munti, prin fīnete, pasuni, pe līnga drum, īn locuri necultivate si īnierbate. Europa si Asia.

168 - Iarba soarelui, tīta caprei - Tragopogon orientalis L. (Pl. 39) - H = 30-70 cm. Bianuala sau perena, cu radacina pi votanta si tulpina simpla sau ramificata. Frunze linear lanceolate, sesile, ample-xicaule. Inflorescenta calatidiu cu flori ligulate galben-portocalii. Fructe achene cu papus alb-murdar. īnflorire V-VIII. La cīmpie pīna pe munti, prin fīnete, pasuni, līnga drumuri, cai ferate. Īn centrul si estul Europei, Asia.

169 - Balusca - Ornithogalum pyramidale L. (Pl. 39) - H = 50- 80 cm. Perena cu bulb. 4-7 frunze lineare sau linear lanceolate. Inflorescenta racem alungit, din flori albe pe fata, pe dos cu o dunga rosie. Fruct capsula, īnflorire VI-VII. Īn stepa si silvostepa, prin fīnete, pajisti, tufarisuri, poieni, pe terasamentul cailor ferate, īn semanaturi. Europa, Africa de Nord.

170 - Negara, bucsa - Stipa capillata L. (Pl. 39) - H =40--80 (100) cm. Planta perena care creste īn pīlcuri, cu frunze īnguste (l mm), rasucite la uscaciune si desfasurate cīnd este umiditate mare (pe ploaie). Inflorescenta panicul īnchis la baza īn teaca frunzei superioare (10- 15 cm). Aristele spiculetelor (L = 8-25 cm) de forma unor fire de ata, aspre, sucite la baza. Īnflorire VI-VII (VIII). Īn regiunea de cīmpie si deal, prin pajisti, pe coaste pietroase, nisipuri sau loess. Centrul si sudul Europei, vestul Asiei.

171 - Colilie, fīsca - Stipa lessingiana Trin. et Rupr. (Pl. 39) - H = 40-80 cm. Perena, creste īn pīlcuri. Frunzele sīnt slab paroase, rasucite, terminate cu un vīrf subtire. Panicul alungit cu partea inferioara cuprinsa īn vagina frunzei superioare. Paleea ce īmbraca fructul (L = 7-11 mm) este uniform acoperita cu peri desi. Sub vīrf poate exista un inel scurt, galbui. Arista (L = 15-20 (25) cm) este brusc īndoita. Partea de arista de deasupra īndoi tuni este puternic paroasa, īnflorire V-VI. Pe pajistile stepice si pe coaste īnsorite uscate. Īn centrul si sud-estul Europei.

172 - Obsiga - Bromus L. (Pl. 40) - H = 20-80 (120) cm. Anuala sau bianuala, pufos ramificata, paroasa. Frunze plane, paroase. Inflorescenta panicul ovoidal format din spiculete alungit ovoidale, īnflorire V-VI. De la cīmpie la munte, īn fīnete, tufisuri, pe margini de drumuri. Europa, Asia.

173 - Fulfuca - Vulpia myurus L. C.C. Gmelin (Pl. 40) - H = 25-50 cm. Anuala, hibernanta, tufos ramificata. Frunzele īngust lineare. Inflorescenta panicul (L = 30-50 cm), din spiculete cu 4-5 flori. Fruct cariopsa. Īnflorire V-VIII. La cīmpie si pe dealuri, prin locuri uscate, pe locuri aride, preferīnd soluri podzolice, sarace īn calcar, nisipoase, pietroase. Pe tot globul.

174 - Pir cristat - Agropyron pectiniforme Roemer et Schultes (Pl. 40) - H = 40-60 (80) cm. Perena, creste īn pīlcuri dese. Rizom scurt. Tulpini aeriene erecte. Frunze late (3-4 mm) rasucite. Spicul (L = 6-8 cm) din 40-50 spiculete asezate apropiat unele de altele, īnflorire V-VI. La cīmpie si dealuri, prin pajisti stepice, coaste īnsorite, marginea drumurilor, preferīnd nisipurile calcaroase sau loess. Sudul si estul Europei, vestul si centrul Asiei.

175 - Papadie - Taraxacum officinale Weber (Pl. 40) - H = 15- 20 cm. Perena. Rizom vertical, continuat cu o radacina pivotanta. Tulpina capiforma cu o rozeta de frunze la baza. Flori ligulate, aurii, grupate īntr-un calatidiu mare. Īnflorire IV-X. De la cīmpie pīna pe munti, comuna. Contine un suc laptos. Decoctul din radacina constituie un vechi remediu tonic, folosit īn calitate de stomahic si īn afectiuni hepatobiliare. Pe tot globul.

176 - Paius - Festuca valesiaca Schleicher (Pl. 40) - H = 20- 50 (70) cm. Perena, cu crestere īn pīlcuri. Tulpina subtire, cu 2 noduri. Frunze filiforme cu 5 nervuri (D = 0,4-0,6 mm). Teaca si lamina frunzei, ca si nodurile tulpinii sīnt albastrui ceroase. Panicul erect, din spicu-lete lungi de 5,5-7,0 mm, nuantate, palid verzui sau violacee, īnflorire V-VII. La cīmpie si dealuri, prin pajisti din locuri stepice uscate, īnsorite, pe nisipuri si stīncarii. Europa si vestul Asiei.

177 - Paius alb - Festuca pseudovina Hackel (Pl. 40) - H = 10- 40 cm. Perena, creste īn pīlcuri dese. Tulpina subtire, cu 2 noduri spre vīrf, mai mult sau mai putin muchiata. Frunze īnguste, filiforme, scurte si groase. Panicul ovoidal, uneori spiciform, din spiculete (L = 4-6 mm) īngust eliptice sau ovate, nuantate verde sau violaceu. Spiculetul este format din 4-7 flori, īnflorire V-VII (VIII). La cīmpie si pe dealuri, īn pajisti uscate, īnsorite. Europa centrala si de est, Asia.

178 - Ciucure - Aegilops cylindrice Host (Pl. 40) - H = 15- 50 cm. Planta anuala, tufos ramificata. Frunze plane, paroase. Spic cilindric si īngust, din 5-11 spiculete. Aristele spiculetelor de la baza sīnt mai scurte decīt cele superioare, īnflorire V-VI. Vegeteaza din regiunea de cīmpie pīna īn cea montana, prin pasuni pe soluri nisipoase sau pietroase, līnga drumuri uscate. Italia, Peninsula Balcanica si sudul U.R.S.S.

179 - Tremuratoare - Briza media L. (Pl. 40) - H = 20-50 (100) cm. Perena, rizom si stoloni subterani scurti. Frunze lineare plane» panicul lat si lax (L = 15 cm) din spiculete ovat cordate cu 4-10 flori fiecare nuantate violaceu, īnflorire V-VIII. Īn toata tara, de la cīmpie pīna īn etajul subalpin, prin pajisti, margini de padure, pe soluri fertile. Europa, Asia.

Alte plante care pot fi īntīlnite īn acest mediu de viata sīnt cele descrise la numerele 15, 22, 21, 24, 27, 30, 418, 468 si 495.

B. ANIMALE

ĪNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

CLASA MELCI (GASTROPODA)

177 - Zebrina varnensis Pfeiffer (Pl. 41) - H = 20--26 mm. Cochilia cu 10 anfracte usor curbate, terminata cu un apex bont. Īn zone deschise, ierboase si nisipoase, pe maracini si alte plante, formīnd colonii. Comuna īn Dobrogea, pe falezele marii. Sud-estul Europei, vestul Asiei.

178 - Jaminia microstragus Rossm (Pl. 41) - H = 10 mm. Cochilie cornoasa, putin transparenta, din 7 anfracte usor curbate, peristom putin evazat, cu o buza puternica prevazuta cu 4 dinti. Formeaza colonii pe ierburi, sub pietre, īn tufisuri. Īn zone aride din Dobrogea. Īn Balcani.

179 - Helicella candicans Pfeiffer (Pl. 41) - H = 8,2 mm, D = = 16 mm. Cochilie tare, cu 5 anfracte, cele superioare putin curbate. Peristom ascutit. La cīmpie, īn poieni si pe coline uscate, pe ierburi, pietre, de la ses pīna la l 400 m. Transilvania, Banat, Muntenia, Dobrogea. Europa centrala si de sud.

ĪNCRENGĂTURA ARTHROPODE (ARTHROPODA)

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

180 - Atypus muralis Bertkan (Pl. 41) - L = 9-18 mm. Paianjen care īsi construieste galerii īn care sta ascuns. Īn paduri de stepa, pe teren accidentat, la baza si marginea arbustilor, īn iarba deasa, īn locuri calde, relativ uscate, pe nisip, argila, calcar, ghips, īn prundis. Īn Dobrogea, Moldova si Transilvania. Specie est-europeana si persana.

181 - Heliophanus cupreus Walckenaer (Pl. 41) - L = 4-6 mm. Paianjen comun prin vegetatia scunda de stepa, pe lemne, īn locuri deschise, prin iarba si pe arbusti sau pietre. Iubeste caldura, este vioaie (evita totusi lumina prea puternica). Īn sezonul cald, īn toata tara, pīna la 500 m altitudine.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA)

182 - Cromatojulus unilineatus Koch (Pl. 41) - L = 20-29 mm. Corp alcatuit din 43-50 segmente si 75-89 perechi de picioare. Pe terenuri calcaroase, uscate, sarace īn vegetatie. Foarte frecventa. Europa centrala si de sud-est.

CLASA CHILOPODE (CHILOPODA)

183 - Scolopendra cingulata Latreille (Pl. 41) - L = 60-140 mm. Cu 21 perechi de picioare. Īn locuri deschise cu mult bolovanis, pe plaja marii, īn cīmpii, prin crapaturi. Īn IV-VI. Nu suporta o uscaciune prea mare. Īn sudul tarii nai frecventa Īn Dobrogea. Circummediteraneana, Iran.

CLASA INSECTE (INSECTA)

184 - Lacusta italiana - Calliptamus italicus L. (Pl. 41) - L - 15- 40 mm. Femela mai mare decīt masculul, de culoare variabila; ea depune primavara 150-200 oua. Larvele acestui ortopter stau īn cīrduri si manīnca frunze, scoarta puietilor. Cu doua faze: una solitara, termofila, īn VIII-X, alta gregara mai mare (cīnd este numeroasa devine daunatoare), primavara. Pe pajisti, cīmpii si terenuri cultivate, la ses si la deal. Īn toata tara. Europa, Asia, Africa de Nord.

185 - Lacusta cu rīt - Aerata ungarica Herbst. (Pl. 41) - L = 30- 65 mm. Femela mai mare decīt masculul. Ortopter asemanator cu un betisor, cu capul prevazut cu un rostru lung, caracteristic. Picioare lungi, foarte subtiri, ce o ajuta sa sara departe. Depune ouale īntr-o spuma īntarita, pe ramurile copacilor. Consuma seminte. Īn VIII-X, pe cīmpii uscate, calde, īn sudul tarii.

186 - Greierul de cīmp - Gryllus campestris L. (Pl. 41) - L = = 19-29 mm. Corpul ortopterului īndesat, cap maciucat, elitre fumurii, de lungimea corpului. Masculul striduleaza līnga gura galeriei īn care femela depune ponta; el īsi face alaturi o galerie proprie. Se hraneste noaptea cu plante ierboase, seminte īncoltite, plantule, omizi etc. Cu numerosi dusmani. Comuna īn V-VIII īn stepe, pajisti si culturi. Īn toata tara, la ses. Sudul Europei.

187 - Graphosoma lineatum L. (Pl. 41) - L = 8-12 mm. Hete-ropter prezent īn VIII pe flori de umbelifere, pīndind insecte mici, pe care le prinde si suge. Vine din mlastini īn fīnete si gradini, dar si īn paduri pe flori si fructe de padure. Ierneaza ca adult īn frunzar. Īn toata tara, comuna. Sudul Europei.

188 - Cercopis sanguinolenta L. (Pl. 41) - L = cca 10 mm. Hete-ropter ale carui aripi amintesc de elitrele coleopterelor. Femelele depun ouale pe iarba. Larvele si adultii sug sucuri de plante. Ca sa se protejeze, larvele secreta o spuma rosietica īn care se ascund. Īn VI-VIII īn toata tara. Īn sudul Europei.

189 - Cicadella viridis L. (Pl. 41) - L == 6-8 mm. Heteropter comun īn pajisti umede, pe plante ierboase si amfibii. Nu este daunator. Īn toata tara.

190 - Tetramorium caespitum L. - Llucrat. = 2,3-3,5 mm. Cea mai raspīndita si abundenta furnica. Comuna de la ses pīna pe culmile muntilor, cu o mare variabilitate de construire a cuibului. Poate suporta inundatii temporare. Omnivora, mai ales nocturna. Lucratoarele sīnt agresive. Pe terenuri virgine, īn zone argiloase sau nisipoase, dar si īn culturi, paduri, la munte sub pietre, īn locuinte. Īn toata tara. Holarctica.

191 - Viespe de nisip - Ammophyla sabulosa L. (Pl. 43) - L = = 20-28 mm. Himenopter al carui abdomen este cu peduncul din 2 articole, posterior mai īngrosat. Face cuiburi īn terenuri nisipoase, adīnci de 25 cm. Prinde omizi defoliatoare, pe care le paralizeaza, le duce īn cuib si depune alaturi un ou, apoi iese si astupa intrarea. Larva va mīnca omida de vie. Īn toata tara. Europa.

192 - Bonzar - Bambus hortorum L. (Pl. 43) - L = 19-23 mm. Himenopter cu un polimorfism colonial: femele, lucratoare si masculi. Corp paros. Formeaza colonii de 300-400 indivizi īn pamīnt, īn cuiburile unor mamifere sau la baza copacilor batrīni. Īn aceste cuiburi construieste faguri īn care depune miere si oua. Adultii se hranesc cu polen si nectar. Toamna mor aproape toti indivizii; ramīn mai ales femelele tinere, fecundate, care primavara īncep construirea unui nou cuib. Ele fac cīteva celule din ceara pe care le umplu cu polen si depun oua. Ele īngrijesc larvele pīna ce ies primele lucratoare, care fac ulterior toata munca. Īn toata tara. Europa, Siberia.

193 - Carabus granulatus L. (Pl. 42) - L = 14-20 mm. Adultul si larva acestui coleopter sīnt pradatori, distrug multi daunatori agricoli. La ses si pe munte, sub pietre sau muschi, pīna la altitudini de 2 000 m. Īn toata tara. Europa, Asia.

194 - Scarabeus affinis Brulle (Pl. 42) - L = 24-30 mm. Coleopter cu picioarele anterioare fara tarse. Fruntea cu o carena transversala īntrerupta la mijloc. Din balega proaspata a cornutelor mari face un cocolos pe care īl cara īn galerii sapate īn pamīnt si pe care depune un ou ce se va dezvolta consumīnd aceasta hrana. Īn sudul tarii, īn stepe cu graminee, pe litoral. Sudul Europei.

195 - Carabusul de stepa - Anoxia villosa F. (Pl. 42) - L = 24- 28 mm. Coleopter asemanator cu carabusii de mai. Adultii traiesc cca 30 zile īn VII-VIII. Ziua stau ascunsi, noaptea ataca majoritatea plantelor de cultura. Larva se dezvolta īn sol īn decurs de 2-3 ani, consumīnd partile subterane ale plantelor de cultura (popular sīnt numiti viermi albi). Īn sudul tarii. Franta, U.R.S.S.

196 - Carabusul marmorat - Polyphylla phulo L. (Pl. 42) - L = 22-34 mm. Cel mai mare carabus de la noi. Adultul si larva seamana cu carabusul de mai. Adultii ataca frunzele copacilor, larvele partilor subterane ale plantelor. Larvele se dezvolta īn sol 3-4 ani, atingīnd L = 70-80 mm. Poate provoca uscarea puietilor si arborilor tineri. Adultii rod frunzele de foioase si vita de vie. Īn zonele cu soluri-nisipoase din sudul tarii. Europa.

197 - Croitor vargat - Dorcadion pedestre Poda (Pl. 42) - L = = 11-17 mm. Cu mare variabilitate de culoare. Antene groase, mai scurte decīt corpul. Pe locuri īnierbate, īnsorite. Larvele se hranesc cu radacinile plantelor ierboase. Īn toata tara, Īn zona de stepa si īn paduri de fag, īn IV-VI. Estul Europei.

198 - Fluture cu coada de rīndunica - Papilio machaon L. (Pl. 42) - A = 40-80 mm. Cap si antene negre. Zboara bine. Suge nectarul-florilor. Cu 2 generatii pe an: īn IV (cīnd fluturii sīnt mai mici, cu corp mai negru si fondul aripilor galben-palid) si īn VII-VIII. Larva traieste pe umbelifere. Din stepa dobrogeana pīna pe munti. Europa, Africa de Nord, Siberia. Asemanator acestuia este Iphiclides podalirius L., fiind si mai comun.

199 - Fluturele de rapita - Pieris rapae L. (Pl. 42) - A = 40- 50 mm. Larvele traiesc pe crucifere salbatice si cultivate. Zboara īn IV-V si VII. Foarte comun, īn toata tara. Europa, Africa de Nord, Siberia, acum si īn America.

200 - Colias croceus Fourcroy (Pl. 42) - A = 31-44 mm. Cu 2 feluri de femele: unele asemanatoare masculului, altele cu un fond alb. Cu 4 generatii pe an - īn IV-V, VI-VII, VIII-IX si (mai rar) X-XI. Larva traieste pe leguminoase. Īn toata tara. Europa centrala si de sud, Africa de Nord, Asia de vest.

201 - Lamīita, fluturele galben - Gonepteryx rhamni L. (Pl. 42) - A = 55-60 mm. Masculul cu fondul aripilor galben, femela cu el albicios. Prezent īn VII-X, dar unii adulti care ierneaza, zboara si īn III-IV. Larvele traiesc pe Rhamnus. Europa, Africa de Nord, Siberia.

202 - Hyles euphorbiae L. (Pl. 42) - A = 67-77 mm. Īn VI-IX. Larva traieste pe Euphorbia, Fuchsia, Plantago. Comuna de la malul marii pīna Īn zona de dealuri. Europa, Asia; a patruns si īn Canada.

203 - Zygaena filipendulae L. (Pl. 42) - A = 37-42 mm. Īn VI- VII. Larva traieste pe Trifolium, Plantago, Hieracium s.a. Comuna īn toata tara. Sta pe flori īn locuri īnsorite. Europa, vestul Asiei.

204 - Syrphus lunulatus Meigen (Pl. 42) - L = 10 mm. Dipter care traieste pe flori de umbelifere, pīndind alte insecte pe care le prinde si le suge. Īn pajisti de stepa. Europa.

205 - Taun - Tabanus autumnalis L. (Pl. 42) - L = 17-21 mm. Dipter cu zbor rapid. Cap mare, trompa scurta cu un ac care īnteapa puternic vitele mari, pe care le urmareste si ataca cu insistenta. Poate transmite dalacul si tularemia. Femela depune 300-600 oua. Larvele sīnt rapitoare, se dezvolta pe malurile nisipoase ale apelor de stepa. Europa, restul Asiei, Africa de Nord.

ĪNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA AMFIBII (AMPHIBIA)

206 - Broasca de pamīnt bruna - Pelobates fuscus Laur. (Pl. 44) - L = 5-8 cm. Corp īndesat, umflat īn parti, pupila verticala, timpan invizibil. Piciorul posterior cu un tubercul osos ca o lopatica. Fara calozitati nuptiale. Se reproduce īn IV-V, depune ponta īn balti sub forma de cordoane groase, pe plante. Metamorfoza dureaza 120-140 zile. Ziua adultul sta īngropat. Se hraneste noaptea cu melci, rīme, insecte. Striga "cot-cot-cot". Se īngroapa uimitor de rapid īn sol nisipos, argilos sau loess cu ajutorul picioarelor posterioare. Ierneaza īn gauri adīnci de pīna la l m. Este vīnata de pasarile de balta si de rapitoarele de noapte. Prezenta pretutindeni pīna la altitudini de 600 m, oriunde gaseste un sol favorabil. Īn centrul si sud-estul Europei, Caucaz, stepa kirghiza.

CLASA REPTILE (REPTILIA)

207 - Broasca testoasa de uscat - Testudo hermanni Gmelin (Pl. .44) - Lcarapace = 11-12 cm. Carapace ovala, coada cu o unghie tare, cornoasa. Se īmperecheaza la sfīrsitul primaverii. Femela depune 11-12 oua albe, sferice. Puii (L = 4 cm) ies dupa 3-4 luni. Se hraneste cu vegetale, mai rar cu melci si rīme. Nu are dusmani. Īn locuri deschise, īnierbate, la liziera padurilor, pe vaile rīurilor. Hiberneaza īn X-IV īn pamīnt sau īn pesteri. OCROTITĂ DE LEGE. Numai īn Banat si vestul Olteniei, dar īndeosebi īn zona Portilor de Fier si pe valea Cernei, pīna la altitudinea de 300 m. Nordmediteraneana.

208 - sopīrla de stepa, sopīrla dobrogeana - Lacerta taurica Pallas (FI. 44) - L = sub 20 cm. Cap mare, masculii dorsal verzi, femelele bat īn cafeniu cu pete brune sau negre. Reproducerea īn IV-V. Femela depune 3-4 oua īntr-o galerie sapata īn pamīnt. Se hraneste cu insecte, paianjeni, miriapode. Are numerosi dusmani, īndeosebi pasari rapitoare si serpi. Traieste īn populatii dense pe bolovanisuri invadate de vegetatie, dune de nisip, pe loessuri, la liziera de padure, chiar si īn culturi agricole. Dobrogea, Banat, Oltenia de sud, izolat īn Cīmpia Dunarii. Īn Balcani.

209 - sarpe rau - Coluber jugularis L. (Pl. 44) - L = pīna la 2 m. Bot rotunjit, cap oval, ochi mari, coada lunga si subtire. Se reproduce īn V. Īn timpul īmperecherii masculul tine cu gura ceafa femelei.

Īn VI-VII sīnt depuse 5-12 oua. Se hraneste cu sopīrle, hirciogi si po-pīndai, pe care īi prinde si īi ucide prin īncolacire, apoi īi īnghite. Este cel mai rapid sarpe de la noi; fuge iute pe sol, se urca īn copaci sau pe stīnci. Poate musca oile si vacile la pascut. Cīnd este atacat devine agresiv. Are o muscatura dureroasa, neveninoasa, dar care se poate infesta. Iubitor de caldura si locuri uscate. La liziera padurilor, līnga tufisuri, pe coaste, viroage, stīncarii, īn zone cu vegetatie arbustiva. Īn sudul tarii. OCROTIT DE LEGE. Īn sud-estul Europei, Asia Mica, pīna la Golful Persic.

210 - Balaur - Elaphe quatuorlineata Lacepede (Pl. 44) - L = = pīna la 1,5 (rar 2,5) m. Cap mare, bot rotunjit, coada moderat alungita. Se reproduce īn VI-VII. Depune 6-16 oua īn VII, din care īn IX ies puii. Se hraneste cu rozatoare, oua si pasari (pe care īntīi le sugruma, apoi le īnghite). Se misca lent, se catara bine īn copaci. Cīnd este īn pericol, musca. OCROTIT DE LEGE. Īn stepe, pe dealuri stīncoase, la liziera padurilor, īn lucerniere, dar si pe līnga locuinte, (unde vīneaza soareci si porumbei). Īn Dobrogea si la vest de Galati, rar. Īn sudul Europei.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

211 - Potīrniche - Perdix perdix L. (Pl. 43) - L = 26-30 cm. Sta īn perechi. Cuibareste īn IV-V. Cuib la sol, din iarba si frunze, ascuns īn vegetatie. Specie monogama. Femela depune 12-17 oua pe care le cloceste 24 zile. Puii pleaca din cuib la cīteva ore dupa iesirea din ou. Este una dintre speciile cele mai prolifice de la noi. Se hraneste cu plante, si seminte, vara si cu insecte, paianjeni, melci. Formeaza cīrduri, stoluri reprezentate de o singura familie, care zboara jos, deasupra pamīntului, cu mare zgomot. Prin vii, tufe, maracinisuri, īn stepa, pe ogoare, dar poate urca si spre munte. Striga "kirr-hek" de mai multe ori. Sedentara. La noi acum este rara (este mai numeroasa īn Banat, Hunedoara si īn jurul Bucurestiului). Īn restul tarii doar izolat. OCROTITĂ DE LEGE, desi este cautata de vīnatori. Europa si Asia centrala.

212 - Dropie - Otis tarda L. (Pl. 43) - L = 80-110 cm, G = 12- 15 kg. Mare cīt un curcan. Cea mai robusta pasare europeana de uscat. Poligama; masculii au jocuri nuptiale īn IV. Femelele depun 1-2-3 (6) oua īntr-o groapa pe sol. Cloceste 30 zile. Puii parasesc cuibul dupa 3-4 zile. Familiile se reunesc formīnd cīrduri. Se hraneste cu insecte, moluste, seminte, bucati de plante, rapita. Īn cīmpii si pe ogoare īn Dobrogea, Baragan si Crisana. Din ce īn ce mai rara, este OCROTITĂ DE LEGE. Sedentara, eratica. Īn Europa centrala si de sud, Africa de Nord.

213 - Prigoare, albinarel - Merops apiaster L. (Pl. 43) - L = 25- 28 cm. Frumos colorat, bun zburator, cuibareste sub forma de colonii īn rīpe, maluri, dune, īn care sapa galerii adīnci de l-2 m, la fund cu o camera cu D = 15-25 cm. Cele 5-6 oua sīnt depuse direct pe pamīnt sau pe resturi vechi de hrana si sīnt clocite de ambii parinti timp de 20 zile. Puii stau īn cuib 30 zile, fiind hraniti de parinti. Consuma insecte, mai ales viespi si albine. Poate provoca daune apicultorilor. Striga "prurrr". Oaspete de vara (IV-IX), mai numeros īn delta, Dobrogea, Muntenia si Moldova. Mai rar īn Transilvania (doar pe valea Muresului). Īn Africa de nord-vest si sudul Europei, īn ultimul timp si īn Suedia, Danemarca, Olanda.

214 - Ciocīrlie - Alauda arvensis L. (Pl. 43) - L = 15-20 cm. Cuib simplu, din ierburi, asezat direct pe pamīnt si ascuns īn vegetatie. Femelele depun de 2-3 ori pe an cīte 3-4 oua pe care le clocesc 11 zile. Puii stau īn cuib 10 zile. Masculii īsi marcheaza teritoriul īnaltīndu-se spre cer sus de tot, cīntīnd melodios si variat, pentru a se lasa apoi spre pamīnt, frīnīnd īn trepte. Pe sol este tacuta si īnainteaza pe furis. Se hraneste cu plante si seminte; puii manīnca insecte, paianjeni, viermi. Oaspete de vara si de pasaj, nu prea numeros. Poate ramīne si iarna. Īn cīmpiile din estul tarii, dar si īn vaile largi. Europa, Asia, Africa de Nord.

215 - Vrabie de cīmp - Passer montanus L. (Pl. 43) - L - 14- 16 cm. Cuib sferic, din paie si pene, īn scorburi, gauri īn ziduri sau maluri de lut. Scoate 2-3 (4) rīnduri de cīte 5-7 pui, care ies dupa 13-14 zile de clocit. Se hraneste cu insecte si seminte. Striga "tett" sau "tecc". Sedentar, īn teritorii deschise, dar si īn gradini si livezi, la marginea oraselor si a padurilor. Nu prea frecvent, īn Baragan si Dobrogea. Europa, Asia.

CLASA MAMIFERE (MAMALIA)

216 - Orbete mare - Spalax leucodon Nordmann (Pl. 44) - L = = 18-27 cm. Rozator subteran, foarte specializat, cu pleoapele lipite ("simte" lumina, nu o vede), urechi foarte mici, coada rudimentara, pi-eioare adaptate la sapat. Pe fata si labe cu peri teposi. Naste anual 2-4 pui. Se hraneste cu radacini, rizomi, tuberculi, cepe, īn cautarea carora sapa neīncetat cu incisivii si ghiarele noi galerii (ce pot atinge 100 m lungime). Are camere pentru rezerve de hrana. Iese rar la suprafata, de obicei noaptea, īn perioada de reproducere. Animal solitar, agresiv cīnd se apara, pagubitor. Numeros īn stepele din Dobrogea, sudul Moldovei, Crisana si Transilvania. Est-european, vest-asiatic.

217 - Popīndau - Citellus citellus L. (Pl. 44) - L = 20-22 cm, G =- 150-300 g. Obrajii mari permit acumularea de hrana īn cele doua buzunare. Consuma plante verzi, dar prefera boabe de cereale; primavara, ocazional si insecte sau oua de pasari. Sapa galerii simple sau complicate, lungi de pīna la 6 m. Hiberneaza. Are dusmani numerosi printre pasari si mamifere. Supravegheaza īmprejurimile, stīnd ridicat pe picioarele din spate. Speriat, scoate un tipat ca un fluierat. Este mai activ dimineata si seara. Īn stepa uscata, la ses, evita padurile; mai rar Īn culturi. Nu suporta frigul si umezeala. Numeros īn afara arcului carpatic, mai rar īn Trasilvania, Banat si Crisana. Īn peninsula Balcanica, Cehoslovacia, Polonia.

218 - sobolan de cīmp, soarece vargat de apa - Apodemus agrarius Pallas - L = 10-12 cm, G = 18-25 g. Castaniu, cu o dunga neagra pe spate. Se hraneste mai mult cu insecte. Nu face provizii. Nocturn si diurn, mai putin agil ca alti soareci. Īn terenuri umede, cu vegetatie bogata, Īn zavoaie. Iarna vine pe līnga case. Comun, īn toata tara. Est-european, pīna īn centrul Europei.

219 - soarecele de cīmp - Microtus arvalis Pallas (Pl. 44) - L = 9-12 cm, G = 15-40 g. Cel mai comun mamifer din Europa. Se reproduce tot anul. Naste de pīna la 13 ori pe an cīte 4-8 pui. Se īnmulteste enorm, devenind pagubitor. Activ seara si noaptea, consuma plante de cīmp, trifoi si lucerna, dar si insecte si omizi (cīnd ajunge īn numar prea mare devine canibal). Iarna se hraneste cu radacini, tuberculi, seminte; face rezerve de pīna la 4 kg. Are multi dusmani printre rapitoare, este decimat de epizootii, moare de pneumonie, de foame sau īnghet, ploile īl īneaca īn cuib. Cīnd formeaza o colonie numeroasa, galeriile sale pot ciurui pamīntul. Comun īn toata tara, pe terenuri īnte-lenite, pasuni si fīnete, de la cīmpie pīna pe pasunile montane, pe terenuri cultivate cu specii perene. Palearctic.

2.20 - Iepure - Lepus capensis L. (Pl. 44) - L = 45-70 cm, G - pīna la 6,6 kg. Cel mai mare rozator de la noi. Buze groase, mobile, ochi mari, picioare posterioare cu 5 degete, cele anterioare cu 4; talpa acoperita cu par des, incisivii sīnt dublati īn spate de altii mai mici. Culoare diferita vara si iarna. Mustati lungi, tepoase. Cu 4 generatii de pui (a cīte 2-4) pe an, pe care īi naste īn cīmp, īntr-un culcus primitiv. Traieste pīna la 12 ani. Animal de seara si de noapte, putin sociabil, manīnca vegetale variate: graminee, trifoi, rapita, varza (iarna dezgroapa semanaturile culturilor de toamna si pe cele perene), dar si boluri alimentare incomplet digerate. Are dusmani numerosi, sufera de epizootii. Odata cu extinderea agriculturii, cu mecanizarea si chimizarea, a intrat īn regresie. Īn fuga atinge 70 km/h. Auz foarte bun, miros si vaz slabe. Comun Īn toata tara, de la cīmpie pīna īn zona alpina, preferīnd īnsa cīmpiile īntinse cu maracinisuri si zonele de deal cu vii. Evita mono-culturile. Europa, Asia.

Alte animale care pot fi īntīlnite īn acest mediu de viata sīnt cele descrise la numerele 42, 67, 172, 326, 327, 341, 342, 359, 362, 421, 426, 448, 452, 454, 465, 473, 489, 490, 498, 499, 5Q2, 503, 505, 528.


5. PĂDUREA sI POIENILE

Padurea reprezinta teritoriul ocupat de vegetatia lemnoasa (arbori si arbusti). Ea se īntinde de la nivelul marii (padurile de salcii din delta si cele de pe grindurile marine de la Letea si Caraorman), pīna la altitudinile maxime la care pot creste formatiunile lemnoase compacte (pīna la l 500 m altitudine). Distributia padurilor este limitata la altitudini mici de cantitatea de apa disponibila, iar la altitudinile īnalte de conditiile climaterice vitrege.

Īn functie de arborii dominanti, pot fi distinse - altitudinal -, urmatoarele tipuri de paduri: de foioase, de amestec si de rasinoase.

Padurile de foioase pot fi de salcii si plopi din lunci, paduri de stejari (pufos, pedunculat, cer si gīrnita) īn silvostepa si pe dealuri, paduri de gorun pe dealuri si podisuri, paduri de fag pe dealuri si munti. Padurile de amestec pot constitui sleaurile (amestecuri de stejar, gorun, tei si carpen) care se afla īn zonele de cīmpie si de deal, iar īn zonele de munte amestecuri de foioase cu rasinoase (fag cu brad si molid). Padurile de rasinoase sīnt de brad, larice, molid; ele se caracterizeaza de cele mai multe ori prin monodominanta specifica.

Īn paduri plantele sīnt dispuse pe trei straturi principale:

a.       Stratul arborilor. Acesta da īnaltimea maxima a padurii, determina intensitatea iluminarii celorlalte strate vegetale si determina valoarea economica a padurii.

b.      Stratul arbustiv (care uneori poate lipsi) este alcatuit tot din plante lemnoase si constituie adaposturi si sursa de hrana pentru numeroase animale (īndeosebi pasari si mamifere).

c.       Stratul ierbos prezent īn padurile de foioase de la ses (dar si el este ades absent), īn padurile de foioase si īn cele de rasinoase din zona montana. Are o dezvoltare variata īn functie de lumina si umiditate si ramīne singurul strat vegetal īn poieni. O caracteristica a sa este faptul ca īsi schimba īn mod evident aspectul de la primavara la vara. El adaposteste cea mai variata gama de plante si animale.

Īn afara celor trei straturi vegetale vii, deasupra solului din padure se acumuleaza o patura de frunze moarte aflata īn grade diferite de descompunere (implicit ea este de grosimi diferite), care constituie litiera sau patura vegetala moarta a padurii. Ea este populata de o fauna extrem de bogata si mobila de animale marunte, a caror activitate duce la crearea solului de padure.

Īn cadrul padurilor se mai poate face o distinctie īntre padurile naturale, regenerate singure din seminte sau lastari si padurile plantate, care sīnt rezultatul activitatii constiente, orientate a omului. Acesta poate crea paduri noi, care nu preexistau pe teritoriul tarii noastre, asa cum sīnt padurile de salcīm, plop canadian, duglas si pin strob.

Poienile sīnt spatii naturale din paduri, lipsite de vegetatie lemnoasa; pe ele se dezvolta īndeosebi graminee, alaturi de care apar numeroase plante cu flori, multe dintre ele care nu se īntīlnesc īn padurea īnchegata.

Pasunile si fīnetele sīnt un rezultat al actiunii omului, de defrisare a padurilor, care se efectueaza īn scopul obtinerii unor terenuri care sa poata fi utilizate pentru procurarea hranei animalelor domestice. Fīnetele sīnt zonele de pe care iarba este cosita o data sau de mai multe ori pe an, fīnul recoltat fiind folosit ca nutret īn perioadele reci ale anului. Pasunile servesc ca loc de hranire directa a animalelor domestice. Ambele sīnt alcatuite numai dintr-un singur strat vegetal, cel ierbos, sīnt dominate de graminee si rogozuri si prezinta compozitii specifice īn functie de altitudine. Cele mai productive sīnt pasunile de firuta, iarba vīntului, paius rosu si teposica. La altitudini joase domina pajistile uscate, la altitudini mai īnalte cele potrivit de umede.

Padurile si poienile constituie biotopul terestru cel mai bine si mai variat populat, īn care traieste cea mai bogata fauna de vertebrate si nevertebrate. Ele sīnt adaptate variatelor conditii de mediu existente īn copaci, pe frunze si flori, pe si sub scoarta copacilor, īn lemnul viu sau mort al acestora, īn litiera, pe sol sau īn subsol, īn viziuni, īn vegetatia ierboasa, īn si pe muschii sau lichenii de pe pietre si copaci. Aceste animale se hranesc cu parti ale plantelor (flori, polen si nectar, frunze, fructe, scoarta sau lemn viu), cu lemn putred sau frunzar, cu substante organice aflate īn diferite grade de descompunere, sīnt carnivore, pradatoare, parazite sau hiperparazite. Animalele sīnt adaptate fiecare mediului īn care traiesc si hranei pe care o utilizeaza. Prin relatiile trofice īn care intra, ele asigura echilibrul ecologic al acestui biom complex, stabilitatea sa, echilibrul sau dinamic (Pl. 45).

A. PLANTE

CIUPERCI (FILUM MYCOPHYTA)

180 - Iasca fagului - Fomes fomentarius (L. ex. Fr.) Gill. (Pl. 46) - D = 10-40 em. Corpuri fructifere perene, mari, izolate sau etajate, cu forma de polita sau copita, cenusii sau brune-īnchis pe partea superioara si albicioase, ulterior brune, pe partea inferioara. Tuburile sporifere sīnt stratificate. Tot anul, pe trunchiuri vii sau moarte de fag, ulm, carpen, stejar, frasin, salcīm, plop si castan.

181 - Iasca bradului - Phellinus robustus (Karst.) Bourd. et Galz. (Pl. 46) - D = 5-30 cm. Corpuri fructifere perene, etajate, de forma unei copite, cenusiu-bruna, ulterior aproape neagra si crapata. Marginea de fructificatie este de culoare bruna. Tuburile sporifere stratificate; fiecare strat este gros de 3-5 mm. Tot anul, pe conifere dar si pe foioase.

182 - Lingurita Zīnei - Ganoderma lucidum (Leyss.) Karst. (Pl. 46) - Palaria convexa, rosie-bruna sau rosie-neagra, zenata. Se fixeaza pe substrat printr-un picior lateral, cilindric, de aceeasi culoare cu palaria. D = 6-10 cm, L picior =5-8 cm. Tuburi sporifere cenusii brune. Tot timpul anului, la baza trunchiului, pe cioturi si radacini de stejar. Mai rar pe alti arbori.

183 - Iasca stejarului - Polyporus frondosus Fries et Vahl. (Pl. 46) - H = 15-30 cm. Picior gros, din care se desfac ramuri numeroase, scurte, terminate cu cīte o palarie mica, bruna, ca un evantai, de 4- 5 cm, rugoasa. Pe fata inferioara a palariilor sīnt pori (D = 0,5 cm). Carne fibroasa, alba, cu miros de faina. Vara si toamna īn paduri de stejar, pe tulpina, jos.

184 - Iasca de brad - Lenzites saepiaria Fries et Wulfen (Pl. 46) - D = 3-10 cm. Palarie orbiculara, cu alte palarii suprapuse, cu zone netede si tomentoase, a caror coloratie trece de la galben-portocaliu la brun-roscat, maro-īnchis si negru. Lamele subtiri, strīnse, ramos anasto-mozate, ades reunite īn peri rigizi, galbeni, apoi bruni. Prezenta tot anul pe lemnul coniferelor si pe lemne taiate; formeaza un putregai rosu.

185 - Burete pastrav - Polyporus squamosus (Huds.) Fr. (Pl. 46) - D =10-60 cm. Corp carnos, ca o palarie, cu picior lateral. Palaria este usor adīncita pe fata superioara, cu numeroase scvame triunghiulare brune. Pe fata inferioara palaria are numerosi pori rotunzi. Picior gros, galbui la partea superioara, brun-īntunecat la baza. Carne cu gust si miros de faina. Creste vara si toamna pe arbori foiosi. Comestibila la tinerete.

186 - Iasca mesteacanului - Piptoporus betulinus (Bull. et Fr.) Karst (Pl. 46) - D = 2-6 cm. Corp fructifer. (D = 8-20 cm) sferic sau reniform, cu fata superioara convexa, iar mai tīrziu plana, bruna-cenusie, fata inferioara este albicioasa sau usor cenusie. Cel mai des se fixeaza de substrat printr-un peduncul lateral scurt. Tuburi sporifere alb-galbui pīna la brune, cu porii rotunzi. Vara si toamna pe trunchiuri vii de mesteacan.

187 - Burete tepos, flocosel, burete spinos - Hydnum repandum (L.) Fr. (Pl. 46) - D = 5-45 cm, Hpicior = 3-12 cm. Palarie galbena-albicioasa sau crem-rozee, sferica sau hernisferica, cu marginea ondulata. Picior cilindric, carnos. Carnea la īnceput dulce, ulterior devine amara si piparata. Comestibila Īn stadiul tīnar. Miros placut. Vara si toamna īn paduri de conifere si foioase.

188 - Burete solzos, buretele cerbilor - Sarcodon imbricatus (Fr.) Karst (Pl. 46) - D = 6-30 cm. Palarie cu partea centrala putin adīncita si marginea ondulata, bruna-cenusie, acoperita cu numerosi solzi. Pe partea sa inferioara cu numerosi dinti albi-cenusii, ulteror brunii. Picior carnos, tare (L = 3-8 cm) mai deschis la culoare decīt palaria. Carnea are gust amarui si miros placut. Comestibila īn stadiu tīnar. Toamna īn padurile de conifere.

189 - Creasta cocosului - Sparassis crispa (Wulf. et Fr.) Fr. (Pl. 46) - D = 20-60 cm. Corpuri fructifere foliacee, ondulate, crem-albe sau galbene-deschis, prinse pe un trunchi comun. Carnea are gust placut si miros aromat. Comestibila īn stadiu tīnar. Creste toamna Īn jurul arborilor batrīni din padurile de conifere, mai ales pe pin.

190 - Buretii veveritei, creasta cocosului - Ramalina botrytis (Pers et Fr.) Rick. (Pl. 47) - H = 7-15 cm. Ciuperca cu ramurele bogat ramificate, carnoase. Carne alba cu gust dulce si miros de fructe. Comestibila īn stadiul tīnar. Vara si toamna īn paduri de foioase si conifere.

191 - Bureti galbiori - Cantharellus cibarius Fr. (Pl. 47) - D = = 5-10 cm, H = 3-4 cm. Palarie sferica, apoi ca o pīlnie, galbena, ulterior albicioasa. Lamele bifurcate, groase. Picior carnos, īngustat la baza. Carnea cu gust dulce si miros de caisa, culoare galbena. Comestibila. Prezenta primavara, vara si toamna īn padurile de foioase si conifere.

192 - Trīmbita piticilor, trīmbita mortilor - Cratellerus cornuco-pioides (L. et Fr.) Fers. (Pl. 47) - H = 6-20 cm. Palarie infundibuliforma, foarte putin carnoasa (mai mult membranoasa), cu marginea sinuos ondulata, cenusie-īnchis sau bruna-negricioasa. Lamelele apar sub forma de mici riduri. Piciorul are culoare asemanatoare cu cea a palariei. Carnea cu gust placut, fara miros. Comestibila numai īn stadiul tīnar. Vara si toamna prin padurile de foioase.

193 - Pastrav de fag - Pleurotus ostreatus (Jacq. et Fr.) Kumpo (Pl. 47) - H = 5 cm, D = 5-15 cm. Palarie īn forma de scoica sau ureche neteda, cu marginea rasucita, bruna-cenusie la īnceput, ulterior decolorata, cenusie-deschis. Lamele albicioase sau usor galbui. Picior rnai mult lateral, albicios. Carnea cu gust dulce si miros placut. Comestibila, foarte gustoasa proaspata sau murata. Creste toamna pīna aproape de iarna pe trunchiurile vii sau taiate ale arborilor foiosi.

194 - Burete de mai - Calocybe gambosa (Fr.) Sing. (Pl. 47) - H = 4-8 cm. Palarie convexa, apoi plana, neteda, carnoasa, de culoare alba sau crem. Lamele sinuoase, albicioase. Picior alb, compact. Carnea cu miros de faina si gust dulce. Comestibila, apreciata. Creste primavara si vara īn luminisuri de padure, la margini de padure, īn poieni, pajisti.

195 - Gheba - Armillaria mellea (Vahl.) Quel. (Pl. 47) - Palaria bruna-galbuie, cu numerosi solzi cafenii. Lamele albe la īnceput, apoi crem. Picior cilindric, drept sau curbat, elastic (H = 12-15 cm), cu inel alb, patat cu galben la margine. Carnea cu gust amar cīnd este cruda, dar cu miros placut. Comestibila. Toamna, ca tufe īn paduri de conifere si foioase.

196 - Craita - Amarata caesarea (Scop.) Pers. (Pl. 47) - D = 10- 20 cm, H picior = 8-12 cm. Palarie portocalie sau galbena-aurie, lucioasa. Lamele inegale galbene-aurii. Picior carnos galben-auriu, cu un inel jos. Carnea cu miros si gust placut. Comestibila, foarte apreciata culinar. Vara si toamna, īn paduri de foioase, luminisuri, īn sudul si vestul tarii.

197 - Craita cu solzi - Amarata rubescens (Pers.) Quel. (Pl. 47) - Palarie globuloasa, convexa, ulterior īntinsa, carnoasa, bruna-roscata. Variabila. Partea sa superioara este acoperita cu solzi turtiti, caduci, cenusii sau rosietic. Lamele inegale, libere, albe sau cenusii; mai tīrziu devin putin rosietice. Picior alb la partea superioara, roz sau rosietic spre baza (H = 8-14 cm), cu inel striat lasat īn jos. Carne dulce, ulterior acra si amara. Miros placut. Comestibila, apreciata īn arta culinara. Vara si toamna īn padurile de conifere si foioase.

198 - Palaria sarpelui, muscarita - Anumita muscaria (L. ex Fr.) Pers ex. Cooke (Pl. 47) - H = 25 cm, D - 8-20 cm. Palaria la īnceput convexa, ulterior īntinsa, cu marginea striata, rosie sau rosie-portocalie, prevazuta cu solzi albi sau alb-galbui. Lamele inegale, libere, albe, uneori cu o usoara tenta galbuie. Picior dilatat la baza, cu inel membranos lasat īn jos. Sub inel, pīna la baza piciorului, resturi de vulva īn cercuri concentrice. Carne cu gust dulce si miros placut. Otravitoare. Vara si toamna īn luminisurile padurilor de conifere, mai rar īn cele de foioase.

199 - Burete pestrit, burete bulbos - Amanita pantherina (D.C. ex ft.) (Pl. 47) - H = 15-18 cm, D = 6-10 cm. Palaria la īnceput convexa, ulterior īntinsa, cafenie-cenusie cu solzi caduci, albi, dispusi īn cercuri concentrice. Lamele albe, picior bulbos la baza, gol īn interior, cu inel membranos la jumatatea piciorului. Deasupra inelului piciorul prezinta striuri longitudinale. Gust dulceag sau acru. Otravitoare. Vara si toamna īn padurile de foioase si conifere.

200 - Macrolepiota rhacodes (Witt.) Sing. (Pl. 48) - Palarie la īnceput sferica sau ovoida, ulterior hemisferica, de culoare bruna-cenusie sau ochracee. Partea centrala a palariei este neteda, restul suprafetei este acoperit cu solzi bruni, grosi, asezati concentric. Lamelele albe, cenusii sau galbui; spre batrīnete patate cu rosu, īndepartate. Picior cilindric (H = 10-25 cm), cenusiu, bulbos la baza, neted; poseda un inel alb-cenusiu, galbui, care apoi devine brun-rosietic. Carne alba ce se īnroseste īn ruptura, cu gust dulce si miros placut. Comestibila; se consuma numai palaria, piciorul fiind tare si fibros. Vara si toamna, izolat sau īn grupuri īn paduri de conifere si foioase, gradini si locuri cultivate.

201 - Nicoreti, salcioare - Clitopilus prunulus (Scop. ex Fr.) Kunim. (Pl. 48). Palaria la īnceput convexa, apoi īntinsa, īn final ca o pīlnie. Alba, cenusie sau galbuie. Lamele la īnceput albe, apoi roz sau galbui. Picior excentric. Carne comestibila, dulce, cu miros de faina proaspata. Vara si toamna, īn padurile de foioase si conifere, īn luminisuri, prin pajisti.

202 - Hrib, mīnatarca, mitarca - Boletus edulis Bull. ex Fr. (Pl. 48). Palaria bruna-deschis sau brun-cenusie, pe timp umed cu suprafata vīscoasa. Pe fata inferioara palaria poseda tuburi sporifere la īnceput albicioase, ulterior galbene sau galbene-verzui. Picior gros, prevazut la partea de sus cu mici adīncituri (retea). Carne comestibila, gust si miros placut. Din primavara pīna toamna, īn padurile de foioase si conifere.

203 - Hrib tiganesc, buretele dracului - Boletus satanas Lenz. (Pl. 48) - D = 30 cm. Palarie mare, alba, cenusie, patata usor cu galben, verzui sau roz. Tuburile sporifere de pe fata inferioara a palariei sīnt galbui. La atingere se coloreaza īn albastru. Picior gros, inferior foarte dilatat, ornamentat cu o retea rosie. Carnea īsi schimba culoarea la contactul cu aerul (devine albastra sau verde), are miros placut si gust dulce. Otravitoare, produce gastroenterite. Vara si toamna, īn paduri de foioase.

204 - Pīinea padurii, riscov - Lactarius deliciosus L. ex Fr. (Pl. 48) - H = 15 cm, D = 5-16 cm. Palarie convexa, ce ia apoi forma de pīlnie. Galbena-portocalie, cu siruri concentrice mai īnchise. Lamele portocalii, adesea se bifurca la baza. La atingere se pateaza īn verde. Picior tare, plin. Carne comestibila, cu gust dulce si miros aromat. Īn contact cu aerul carnea devine portocalie, ulterior verde. La ruperea piciorului sau palariei apare un latex rosu-portocaliu. Vara si toamna, īn paduri de conifere, rar si de fag.

205 - Burete laptos, burete iute - Lactarius piperatus (L. ex Fr.) F. Gray (Pl. 48) - H = 5-15 cm, D - 10-20 cm. Palarie alba, īntinsa sau ca o pīlnie. Lamele aproape alipite unele de altele, albe, uneori bifurcate la baza. Picior usor īngustat bazal. Carne comestibila, cu miros placut, gust piparat, usturator. La ruperea piciorului sau a palariei se scurge un latex alb usturator. Vara si toamna, īn paduri de foioase si conifere.

206 - Rīscov de mesteacan, parusei - Lactarius torminosus (Schaeff. ex Fr.) S.C.-Gray (Pl. 48) - Palarie la īnceput sferica, apoi īntinsa si adīncita īn centru, rosie-deschis sau rosie-albicioasa, cu īntreaga suprafata līnoasa si cu marginile rasucite spre partea inferioara. Lamele subtiri, strīnse īntre ele, roz-galbui sau albicioase. Picior cilindric (H = 9 cm). Carne alba-galbuie, comestibila, cu gust acru si miros fin de terebentina. Cīnd este rupta secreta un latex alb. Vara si toamna, īn paduri de conifere si foioase (īn jurul pinilor si al mestecenilor),

207 - Hulubita - Russula virescens (Schaeff ex Zanted) Fr. (Pl. 48) - H == 5-10 cm, D = 8-14 cm. Palarie verde-cenusie, uneori verde-deschis, concava īn partea centrala. Lamelele sīnt libere, inegale, albe. Picior gros, alb. Carne comestibila, fara miros, cu gust dulce. Vara si toamna, īn paduri de foioase.

208 - Pīinisoare - Russula cyanoxantha (Schaeff. ex Schw.) Fr. (PI, 48) - H = 5-10 cm, D = 6-12 (20) cm. Palarie globuloasa, apoi plana si concava, adīncita central, la īnceput cu marginea usor rasucita, apoi īntinsa, striata. Este colorata diferit: purpuriu-violaceu, violet-īnchis, verde sau oliv. Lamele albe sau alburii. Picior cilindric, alb, H = 8 cm. Imediat sub cuticula are o carne roz, apoi este complet alba, cu gust de alune, fara miros. Este comestibila, foarte apreciata. Vara si toamna, īn paduri de foioase si conifere.

209 - Sbīrciog - Morchella esculenta (Pers. ex St.) Amans (Pl. 48) - H = 8-15 cm, D = 2-6 cm. Palarie ovoida sau conica, cu numeroase alveole pe toata suprafata sa, separate īntre ele prin creste si muchii. Īn alveole se formeaza īn stratul himenial asce cu ascospori (spori). Īn interior palaria este goala si comunica cu piciorul, care este de asemenea gol īn interior. Picior albicios, neted, mai dilatat la baza (H = 6 cm). Carne alba, comestibila, cautata. Cu gust si miros placut. Creste īn FV-VT īn paduri si la marginea drumurilor.

LICHENI (FILUM LICHENOPHYTA)

210 - Brīnca - Lobularia pulmonaria (L.) Hoffm. (Pl. 49) - D = = 40 cm. Tal mare īncretit adīnc sinuos, lobat, cu sinusurile rotunjite cu capetele usor colturoase. Fata superioara este reticulat-lacunoasa (faveo-lata) mai mult sau mai putin verde-brunie sau verde. Partea inferioara este pīsloasa, bruna-deschis sau bruna, partile convexe sīnt nude, albe. Marginile lobilor si reticulatiilor formeaza de regula sorale alb-galbui. Apoteci mari (2-8 mm) pe suprafata sau la marginea talului. Medula lichenului tratata cu o solutie de KOH se coloreaza īn galben. Utilizat la tratarea astmului bronsic, a tusei si altor afectiuni pulmonare. Din regiunea de dealuri pīna īn cea subalpina, pe scoarta copacilor, mai rar pe lemne, putregaiuri sau piatra. De obicei pe fag, artar, accidental pe molid.

211 - Puriceasca - Lecanora subfusca (L.) Ach. (Pl. 49) - Tal mal mult sau mai putin rugos, cu marginea continua, subtire, fin compartimentat, cu mici ridicaturi. Cenusiu-albicios sau galbui, cu o margine neagra. Apoteci rotunde, ovale sau colturoase, cu un bord, pot fi ru-goase, netede sau bombate, mate sau lucioase, galbene-roscate pīna la brune-roscate. Pe scoarta copacilor (ades pe fag), pe lemn, stīnci, pietre.

212 - Lichen de stejar - Everina prunasteri (L.) Ach. (Pl. 49). Tal fruticos (ca o tufa mica), erect, flexibil, L = 10 cm, cu lobi ca benzi īnguste, ramificate dichotomic. Se prinde de substrat cu un disc adeziv. Fata superioara, cu scoarta neteda cenusie-verzuie, rar galbuie; cea inferioara nuda, īncretita, alburie. Pe marginea lobilor (rar pe suprafata lor) se formeaza soredii si izidii. Cu proprietati antibiotice, inhiba tuberculoza si difteria. Uleiul volatil scos din tal este folosit la parfumuri. Pe scoarta copacilor, de la cīmpie pīna īn regiunea de dealuri, pe stejar, fag, anin, mesteacan, frasin, tei si pomi fructiferi batrīni. si pe lemne sau pietre.

21.3 - Matreata bradului - Usnea barbata Mot. (Pl. 49) -- L = 15- 20 cm, G = ll,5 mg. Tal moale, filiform, ramificat dichotomic, cu ramuri numeroase, īnghesuite; peduncul opac, de culoare verde-cenusie īn ierbar, verde īn natura. Apotecile ca discuri mari, fixate terminal pe ramuri. Contine acid usnic. Pe molid, brad, pin, zīmbru si larice.

214 - Ramalina fraxinea (L.) Ach. (Pl. 49) - Tal tufos (fruticulos) pendul, fixat cu un crampon de substrat. Lobii ca benzi (L = 20 cm, l = 2-5 cm), ramificati inegal, verde cenusii sau verde-albiciosi, cu adīncituri neregulate. Apoteci ca niste cupe, pe suprafata lobilor sau lateral, D = l cm, cu discul galbui. De la cīmpie pīna pe munti (altitudine l 400 m), pe scoarta stejarilor, fagului si paltinului.

215 - Physcia stellaris Nyl. (Pl. 49) - Tal ca o rozeta (D = 2- 5 cm), īntins pe substrat. Lobi divizati, lineari, cu fata convexa, radiari si confluenti spre centrul talului. Fata superioara cenusie-albicioasa, cea inferioara albicioasa, adesea cu rizine. Apoteci dese, sesile, cupuliforme, cu marginea rasfrīnta; disc brun. De la cīmpie pīna pe munti, pe plop, mesteacan, nuc, paducel, verigariu (Rhamnus cathartica) si stejar (Quercus robur, Q. ceris).

216 - Peltigera canina (L.) Willd. (Pl. 49) - Tal cu numerosi lobi (D = 20 cm), cu marginile putin ridicate, alipita de substrat. Fata superioara este acoperita cu o pīsla fina (mai ales spre periferie); cea inferioara cu o nervatiune ca o retea. Udat, talul devine gri-verzui. Apoteci brun-roscate, sīnt dispuse vertical, cu marginile recurbate, D = 4- 10 mm, mai ridicate de pe suprafata talului. Contine metionina (este de aceea folosit īn tratarea ficatului). La munte, pe lemne, putregaiuri si muschi.

217 - Lichen galben - Xanthoria parietina Beltr. (Pl. 49) - Tal foliaceu, ca o rozeta (D = l-20 cm), alipit, īntins si fixat de substrat Prin rizine. Fata superioara galbena, galbena-verzuie sau galbena-portocalie, cu lobi marginali plani (1=1,5 mm), putin īncretiti; fata inferioara albicioasa. Apoteci discoidale (D = l-5 mm), galbene-aurii. De la cīmpie pīna īn zona montana superioara, pe copaci, lemne, ziduri si stīnci.

218 - Cladonia fimbriata (L.) Sandst (Pl. 49) - Tal primar fixat de substrat, ca scvame rotunjite, emarginate sau putin sectate, verzi-cenusii sau maslinii superior, albe inferior, uneori spre baza brune sau negricioase. Podetii (G = l-3 mg, H - l-2,5 cm) ca niste trompete latite superior (l = l-5 mm) cu marginea īntreaga sau dintata, sau cu apotecii prinse pe un pedicel scurt. Gust amar. De la cīmpie pīna īn zona subalpina, pe trunchiuri de arbori batrīni, pe lemne vechi, sol.

219 - Cladonia pyxidata Fr. (Pl. 49) - Talul primar scvamos, fidat lobat, pe fata superioara verde-cemisiu sau cenusiu-albastrui, inferior alb. Pe suprafata sa se formeaza podetii (L = l-4 cm), cu pereti grosi ce se largesc la partea superioara, formīnd cupe cu forme regulate, cu marginea neteda, dintata sau proliferata. Apotecile ce se formeaza pe marginea cupei sīnt brun-īntunecate, rar palid-brune, sesile sau usor pedunculate. Gust amar. De la cīmpie pīna īn etajul subalpin, pe sol, uneori pe copaci.

220 - Cladonia sylvatica Hoffm. (Pl. 49) - Podeti alburii-galbui sau galben-verzui (L = 10 cm), inegali, verticali, grosi la baza, subtiri, ramificati la partea superioara. Capetele ultimelor ramificatii subtiri, curbate īn jos. Apotecile, asezate terminal, sīnt brune, hemisferice (D = 0,5- l mm). La munte, īn paduri; īn regiunea alpina pe sol.

221 - Parmelia acetabulum (Neck.) Duby (Pl. 49) - Tal pielos-membranos, mai mult sau mai putin circular, D = 5-25 cm. Lobii mari, apropiati, confluenti si imbricati spre centrul talului (Liobi 5-10 mm). Fata superioara verde-īntunecat pīna la albastriu sau brun (dar umezita devine verde-viu), cea inferioara bruna-deschis, acoperita cu rizine scurte (la periferie lipsesc). Apotecile, D = 2 cm, sesile, cu un disc rosu-purpu-riu pīna la brun. La ses, pīna īn munti, pe scoarta diferitelor specii de stejari, pe carpen, tei, fag.

222 - Parmelia caperata (L.) Ach. (Pl. 49) - Tal circular sau neregulat (D = 25 cm), alipit de substrat. Formeaza rozete cu lobi mari, lati, confluenti, aproape imbricati, pielosi si sinuat lobati. Fata superioara galbena sau galbena-verzuie, fin īncretita, mata sau usor lucioasa, nuda; cea inferioara este neagra-bruna, cu rizine scurte si dese (exceptie partea marginala care este nuda, lucioasa). Apoteci discoide, D = 3-8 mm, brune. Marginea discului la īnceput neteda, ulterior soredioasa. De la cīmpie pīna pe munti, pe diferite specii de stejari, pe carpen, fag, tei, anin negru si alb, pin, mesteacan, pe lemne, muschi si pietre.

223 - Lichen de conifere - Parmelia jurfuracea (L.) Ach. (Pl. 49) - Tal ca o tufa ce atīrna de crengile copacilor; sta fixata īn unul sau mai multe puncte. Lobi alungiti, ramificati, repent furcati (L-12 cm, G = 0,5-25,0 mm) cu marginile curbate spre fata inferioara, cu sinusurile dintre lobi ascutite apoi rotunjite. Fata superioara cenusie, cenusie-albicioasa sau albastrie, este nuda sau partial acoperita cu izidii simple sau ramificate. Fata inferioara este plana sau caniculata, neagra, neagra-albastrie (la partile tinere este neagra-roscata, rosie-carnee sau chiar albicioasa). Apoteci pedunculate, cu disc plan sau concav, brun-deschis. Asce clavate. Rezinoidele si uleiul volatil din tal sīnt utilizate īn industria parfumurilor si a sapunurilor. De la cīmpie pīna īn etajul subalpin, pe conifere si fag, lignicola, mai rar saxicola.

MUsCHI (FILUM BRYOPHYTA)

224 - Muschi de padure - Dicranum scoparium (L.) Hedw. (Pl. 50) - H = 10 cm. Tulpina dreapta, īmbracata īn frunzisoare ca niste seceri. Seta rosietica, H = 2-4 cm. Capsula cilindrica, slab īncovoiata, bruna, cu un capac rosietic, lung, ca un cioc. Īnvelisul trece de la capac peste capsula. Īn paduri de conifere, pe pamīnt, trunchiuri de copaci, stīnci. Foarte frecvent.

225 - Muschi de pamīnt - Hypnum cupressiforme Hedw. (Pl. 50) - H = 15 cm. Tulpina īnalta, ramificata, cu ramurile spre vīrf īncovoiate īn jos. Frunze mici, larg oviforme, convexe, īncovoiate la margine spre interior. Pe tulpina frunzele sīnt mari, pe ramuri ceva mai mici, dispuse ca tiglele pe acoperis. Dioic; fructifica rar. Seta rosie, subtire, īncovoiata. Capsula alungita, īncovoiata. Īn paduri de conifere si amestec, pe pajisti, povīrnsuri ierboase, stīnci, pe pamīnt, ziduri.

226 - Muschi de pamīnt - Hylocomium splendens (Hedw.) Bry. (Pl. 50) - H = 20 cm. Formeaza tufe putin lucioase. Tulpini ramificate īn alte 2-3 tulpinite. Frunze mici, oviforme, ascutite la vīrf, cu marginea fin dintata īn treimea superioara. Pe tulpina ele sīnt dispuse asemanator tiglelor de pe casa. Dioic. Exemplarele feminine poseda o seta rosie si o capsula oviforma, aplecata. Īn paduri de conifere si de amestec, dar si īn zona alpina. Pe pajisti, poieni, povīrnisuri ierboase, stīnci cu vegetatie lemnoasa sau ierboasa, pe pamīnt foarte umed.

227 - Muschi de pamīnt - Rhyridiadelphus triquetus (Hedw.) Warnst. (Pl. 50) - H = 15 cm. Tulpina erecta sau īntinsa pe pamīnt, ramificata. Ramurile si tulpina sīnt acoperite de frunzisoare ascutite, fin dintate īn jumatatea superioara, īndreptate īn toate directiile. Dioica. Seta (H = 2-5 cm) arcuita. Capsula rosie-purpurie, scurt oviforma, cu un capac cu cioc scurt. Īn locuri umbroase, mai ales pe substrat calcaros, īn paduri mixte si de amestec, īn pajisti si poieni, pe povīrnisuri ierboase.

228 - Radula complanata (L.) Dum. (Pl. 50) - Frunze bilobate, rizoizi fasciculati. Ca tufe comprimate, pe arbori, la deal si pe munti.

229 - Eurhynchium striatum (Hedw.) Schimp. (Pl. 50) - Tulpina de obicei īntinsa pe substrat, cu ramificatii dendroide. Frunze foarte cutate, īn lung. Capsula mai mult sau mai putin oblic-orizontala; opercul cu rostrum lung. Seta papiloasa. Īn paduri de deal si munte, comuna pe pamīnt si lemne.

230 - Anomodon viticulosus (Hedw.) Hook et Tayl. (Pl. 50) - Cu tulpini secundare ramificate. Frunze putin cutate transversal. Īn toate zonele, pe scoarta copacilor, pietre si stīnci.

231 - Abietinella abietina (Hedw.) C. Miill. (Pl. 50) - Formeaza tufe laxe. Tulpini divizate, penate, cu doua feluri de frunze. Capsula curbata. Xerofita, comuna, de la ses pīna pe munti, pe pamīnt, stīnci, īn paduri si poieni.

232 - Polytrichum commune (Hedw.) (Pl. 50) - H = pīna la 50 cm. Muschi īnalt, tulpina rigida, neramificata, seta lunga (H = 12 cm), groasa, cu capsula bruna. Comuna, de la ses pīna īn zona alpina, pe sol umed.

FERIGI (FILUM PTERIDOPHYTA)

233 - Bradisor - Huperzia selago (L.) Bernh. (Pl. 51) - H = 3-35 cm. Perena cu tulpina ramificata dichotomic. Frunze liniar lanceo-late, foarte dese pe tulpina. Sporangi reniformi la baza frunzelor, se formeaza īn VII-X. Utilizata īn tratamentul alcoolismului si tabacismului cronic. Īn paduri umbroase si turbarii din zona submontana, īn regiunea subalpina si alpina īn locuri īnierbate, deschise si pe stīncarii. Pe tot globul.

234 - Cornisor - Lycopodium annotinum L. (Pl. 51) - Perena, tīrītoare, cu numeroase ramuri erecte. Frunze plane lanceolat-liniare, fin dintate pe margine. Spic sporifer, H = 4 cm. Formeaza sporangi īn VII-IX. Se utilizeaza la tratarea alcoolismului si nicotismului cronic. Sporii se folosesc īn tratarea exemelor si īn cosmetica. Īn paduri de rasinoase din regiunile montana si subalpina, pe locuri stīncoase. Īn emisfera nordica, temperata.

235 - Feriguta de stīnca - Cystopteris fragilis (L.) Bernh. (Pl. 51) - H' = 10-40 cm. Perena, cu rizom scurt. Frunze 2-3 penat sectate, prinse de rizom. Sporangii se formeaza īn VI-IX pe fata inferioara a frunzelor. Folosita īmpotriva guturaiului. Īn padurile si vaile umbroase umede, prin crapaturile de stīnci. Pe tot globul.

236 - Feriga - Dryopterix jilixmas (L.) Schott (Pl. 51) - Perena, rizom gros, acoperit cu resturile petiolilor de frunze din anii precedenti. Frunze mari (L = 140 cm); cele tinere sīnt rasucite ca o cīrje. Īn VII-IX se formeaza sporangii pe partea inferioara a frunzelor. Īn padurile din zona montana si subalpina, mai rar īn padurile colinare. Larg raspīndita.

237 - Navalnic, limba cerbului - Phyllitis scolopendrium (L.) Newman (Pl. 51) - Perena, cu rizom. Frunze īntregi, lanceolate, L = 20-60 cm. Sporangiile se formeaza īn VII-IX. Utilizata īn tratarea tusei, ranilor si febrei. Cu proprietati calmante, diuretice si astringente. Īn regiunea montana, pe coaste umbrite, calcaroase. Larg raspīndita.

238 - Scarita muntelui - Blechnum spicant (L.) Roth. (PL 51) - H = 30-80 cm. Perena, cu rizon gros. Frunze simplu penat sectate, care formeaza tufe. Frunzele fertile sīnt mai lungi, situate īn centrul tufei. Sporangiile se formeaza īn VI-IX. Īn regiunea montana, īn paduri, pe terenuri silicioase, umede sau prin mocirle cu tufisuri. Īn zona temperata a emisferei nordice.

239 - Feriguta, iarba dulce - Polypodium vulgare L. (Pl. 51) - Perena, rizom orizontal gros cīt un creion, cu gust dulce. Frunze simplu penat sectate, L = 10-30 cm. Sporangiile se formeaza pe fata inferioara a frunzelor īn VIII-IX. Se foloseste īn tratarea icterului cataral, a dischineziilor biliare īnsotite de constipatie. Īn regiunile montana si submontana, pe stīnci umbrite, pe rīpi argiloase. Larg raspīndita.

240 - Brad - Abies alba Miller (Pl. 52) - H = pīna la 50 m. Arbore cu coroana piramidala, ramuri asezate īn unghi drept. Frunze aciculare, cu 2 dungi albe pe fata inferioara, sīnt dispuse pe doua siruri (pectinat). Conuri cilindrice necazatoare, (L = 8-16 (30) cm), īnflorire-īn V-VI. Uleiul volatil extras din planta se foloseste la bai, īn tratarea sistemului nervos, a nevralgiilor si reumatismului, ca expectorant, slab diuretic. Lemn utilizat īn constructii, la fabricarea mobilei, scoarta īn tabacarie, rasina la fabricarea terebentinei. Īn etajul montan, formeaza paduri curate, sau īn amestec cu fagul sau molidul. Īn sudul si centrul Europei.

241 - Molid, brad rosu - Picea abies (L.) Karsten (Pl. 52) - H = pīna la 50 m. Arbore cu coroana piramidala, tulpina cilindrica. Frunze aciculare īn 4 muchii, prinse de jur īmprejurul lujerului. Conurile femele, L== 10-15 (20) cm, sīnt cazatoare, īnflorire īn IV-VI. Lemn folosit īn constructii, la constructia instrumentelor muzicale, īn industria celulozei si hīrtiei. Scoarta, rasina si uleiul volatil au aceleasi utilizari ca la brad. Īn etajul montan superior si subalpin; formeaza paduri pure (molidisuri) sau īn amestec cu bradul si fagul. Īn nordul si centrul Europei, Asia, America de Nord.

242 - Larice, zada - Larix decidua - Miller (Pl. 52) - H = 50 m. Arbore cu coroana rasfirata si luminoasa. Ramuri aproape orizontale. Frunze aciculare moi, de culoare verde deschis, prinse cīte 30-40 pe o ramura scurta. Conuri cu L = 4 cm. Īnflorire īn V-VI. Cu utilizari ca si bradul. Īn regiunea montana superioara si subalpina, īn paduri. Īn toti Carpatii.

243 - Pin - Pinus sylvestris L. (Pl. 52) - H = pīna la 40-50 m. Coroana piramidala la tinerete, cu forma neregulata la batrīnete. Scoarta rosie-caramizie, ce se exfoliaza īn foite. Frunze aciculare (L = 4-6 cm), prinse cīte 2. Conuri brune cenusii, L = 7 cm. Īnflorire V-VI. Īn etajul montan si subalpin (uneori pe dealuri īnalte), pe soluri sarace, stīnci, īn mlastini de turba. Europa, Siberia.

244 - Ienupar - Juniperus communis L. (Pl. 52) - Arbust foarte ramificat, cu frunze aciculare, L = 10-15 mm, dispuse cīte 3 īn verticil. Fruct pseudobaca negru-albastruie, brumata īn interior, cu 3 seminte, īnflorire IV-V. Fructe folosite la tratarea edemelor renale, gutei, reumatismului, bronsitei acute si cronice, pentru balonari abdominale, edeme cirotice, dispepsie de fermentatie, anorexie. Īn pīlcuri sau ca forme izolate la margini si īn raristi de padure, poieni, mlastini de turba. Europa, nordul Asiei si Africii, America de Nord.

ANGIOSPERME (FILUM ANGIOSPERMAE)

245 - Carpen - Carpinus betulus L. (Pl. 53) - H = pīna la 28 m. Scoarta neteda si coroana subpiramidala. Frunze ovat eliptice, cu marginea dublu serata. Amenti suri-rosietici; cei masculi L = 4-6 cm, cei femeii L = 2 cm. Fructe nucule īnsotite de bracteole trilobate, īnflorire IV-V. Īn paduri, de la cīmpie pīna īn etajul montan inferior. Sudul si centrul Europei, nordul Asiei Mici, Caucaz, Iran.

246 - Alun - Corylus avellana L. (Pl. 53) - H = pīna la 5 nr. Arbust cu frunze invers ovate, cu marginea dublu serata, petiol L - l-2 cm. Amenti masculi grupati cīte 2-4 pe ramuri, scurti. Fructele (alune), cu o cupa, stau grupate cīte 2-4 la un loc. Īnflorire īn III. Extractul de frunze este utilizat īn periflebite, ca hemostatic, cel al amentilor ca sudorific si astringent. Fructele utilizate la remedierea anemiei hemolitice. Īntīlnit ca tufisuri la marginea padurilor sau īn paduri rare, prin pajisti. De la cīmpie pīna īn etajul montan mijlociu, īndeosebi la dealuri. Europa, Asia Mica, America.

247 - Mesteacan - Betula pendula Roth. (Pl. 53) - H = pīna la 30 m. Arbore cu scoarta neteda si albicioasa, ramurile coroanei subtiri, flexibile, pendule. Frunze rombice sau triunghiulare ovate, cu margine dublu serata. Amenti cilindrici. Fruct samara, īnflorire IV-V. Infuzia de frunze folosita la tratarea edemelor cardiace sau renale, hipertensiunii-arteriale, nefritei cronice, reumatismului articular, gutei, hipercolestero-lemiei (elimina colesterolul). De la deal pīna īn zona subalpina, īn raristi de padure, taieturi, coaste īnsorite. Prefera soluri silicioase scheletice-Europa, Asia.

248 - Fag - Fagus sylvatica L. (Pl. 53) - H = pīna la 35 m. Arbore īnalt, impunator, cu scoarta neteda, cenusie-albicioasa. Muguri fusiformi, ascutiti. Frunze ovate, pīna la eliptice. Flori unisexuate. Fruct nuca, protejata de o cupa tepoasa (jir), īnflorire, V. Scoarta folosita ca febrifug si tonic amar (īn locul chininei). Gudronul de fag folosit īn dermatite si la vindecarea sau ameliorarea afectiunilor cailor respiratorii. Lemn folosit īn constructii, la fabricarea mobilei. Īn etajul montan si la dealuri; formeaza paduri curate (fagete) sau e īn paduri de amestec. Europa.

249 - Stejar - Quercus robur L. (Pl. 53) - H = pīna la 50 m.. Arbore īnalt, cu ramuri noduroase si coroana larga. Scoarta bruna negricioasa, adīnc brazdata. Frunze obovate, pīna la īngust obovate, cu 4-8 perechi de lobi, petiol scurt (4-8 cm). Flori femeiesti cīte 2-5, lung pedunculate. Fruct achena (ghinda), īnflorire V. Lemn pretios, cu īntrebuintari variate (constructii grele, traverse, mobila); scoarta este folosita īn tabacarie. La cīmpie si pe coline joase, formīnd paduri curate (stejarete) si paduri de amestec cu alte foioase (paduri de sleau). Europa, Asia Mica, Africa de Nord.

250 - Gorun - Quercus petraea (Mattuschka) Liebl (Pl. 53) - H = pīna la 40 m. Arbore cu frunze rombic ovate pīna la eliptic lan-ceolate, cu marginea sinuat lobata pīna la penat fidata, cu 5-8 perechi de lobi ce descresc catre vīrful frunzei. Fruct achene ovoide (ghinde), grupate cīte 1-5, sesile sau aproape sesile. Īnflorire V. Īn zonele de dealuri si montana inferioara, formīnd paduri curate sau de amestec (mai ales cu fag) dar sporadic si la cīmpie. Sudul si centrul Europei.

251 - Cer - Quercus cerris L. (Pl. 53) - H = pīna la 30 m. Scoarta negricioasa, adīnc crapata (fundul crapaturii este roscat caramiziu). Muguri ovoizi si parosi. Frunze eliptice sau oblong-ovate, la baza brusc īngustate, cu marginea sinuat-dintat-lobate, pīna la penat sectate (4-9 perechi de lobi). Fruct achena ovoida (ghinda), sesila sau scurt pedunculata. Īnflorire V. La cīmpie, pe dealuri si podisuri, formīnd paduri curate (cerete) sau de amestec. Īn sudul si sud-estul Europei, Asia.Mica, Siria.

252 - Plop tremurator - Populus tremula L. (Pl. 54) - H = pīna la 20 m. Arbore sau arbust. Tīnar cu scoarta neteda, bruna-galbuie, ulterior crapata, cenusiu-negricioasa. Frunze subrotunde pīna la ovate, cu baza trunchiata si marginea sinuat-dintat-crenata. Petiol L = 8 cm, Amenti cu L = 5-11 cm, acoperiti la īnceput cu peri cenusii, īnflorire III-IV. La deal si munte, prin paduri si tufarisuri. Europa, Asia, nordul Africii.

253 - Ulm - Ulmus minor Miller (Pl. 54) - H = pīna la 30 m. Arbore īnalt, cu scoarta negricioasa, adīnc brazdata. Frunze eliptice, asimetrice, cu cca 12 perechi de nervuri laterale, cu marginea dublu serata. Flori hermafrodite cu īnvelis verde-roszietic, grupate īn manunchiuri. Fruct, samara, cu o samīnta excentrica, īnfloreste īnainte de īnfrunzire, īn III-IV. Extractul apos din scoarta se utilizeaza īn bolile de piele, ca revulsiv, īn sciatica, e sudorific, depurativ si astringent. Lemn tare, elastic, greu, rezistent. La cīmpie si deal, prin paduri de amestec, la margini de padure, cultivat īn parcuri ca arbore ornamental. Europa, Asia, nordul Africii, Japonia.

254 - Ulm de munte - Ulmus glabra Hudson (Pl. 54) - H = pīna īa 35 m. Arbore cu frunze lat eliptice pīna la obovate, asimetrice, cu 15-18 perechi de nervuri laterale, pe margine dublu serate, cu fata inferioara mai mult sau mai putin aspra. Flori grupate īn fascicule dese. Fruct samara lat-eliptica, cu samīnta asezata central, īnflorire III-IV. La deal si munte, prin paduri, īn exemplare izolate sau pīlcuri. Prezent si la cīmpie. Europa, nordul Asiei si Africii.

255 - Frasin - Fraxinus excelsior L. (Pl. 54) - H = pīna la 40 m. Arbore cu frunze penat compuse, cu 11 foliole ovat lanceolate, pe margini serate, paroase pe nervuri. Flori nude, poligame, uneori hermafrodite sau unisexuate, monoice. Fruct samara, īnflorire IV-V, īnaintea īnfrunzirii. Lemn folosit pentru mobila, schiuri, aparate de gimnastica, instrumente, muzicale. Infuziile de frunze utilizate īn colicistite, angiocolite, ulcer gastric si duodenal, dismenoree, metroragii, enterocolite; extern īn exeme, acnee, leucoree, arsuri, plagi greu vindecabile, hemoroizi. Prin paduri de foioase, izolat sau īn pīlcuri, mai ales la cīmpie si deal, pe soluri fertile, reavan-umede, bogate īn calciu. Europa si U.R.S.S.

256 - Vīsc - Viscum album L. (Pl. 54) - H = 30-60 (100) cm. Perena, semiparazita, se fixeaza pe planta gazda prin haustori. Tulpina ramificata dichotomic. Frunze groase, pieloase, alungit invers-ovate pīna la liniare, verzi īn timpul iernii. Flori unisexuate, dioice, cele mascule mai mari decīt cele femele. Fruct baca falsa, alba-galbuie. Īnflorire III-IV. Frunzele si ramurile tinere utilizate la tratarea arterosclerozei, a afectiunilor cardiace, hipertensiunii arteriale, tumorilor canceroase, tahicardiei, īn astm, tuse convulsiva, sughituri persistente (pentru asta se foloseste numai vīscul crescut pe mar, par, brad, mesteacan, frasin si trandafir). Īn coroana foarte multor specii de plante lemnoase. Europa, Asia Mica, Asia Centrala.

257 - Vīsc de stejar - Loranthus europaeus Jacq. (Pl. 54) - H = 20-50 (100) cm. Planta perena, parazita, cu aspect de tufa. Tulpina ramificata dichotomic. Frunze alungit invers ovate, pieloase, cazatoare iarna. Flori unisexuate, dioice, cele mascule dispuse īn raceme spiciforme, cele femele īn spice laxe. Fruct baca galbena acoperita de o materie cleioasa, īnflorire IV-V. Īn coroana speciilor de Quercus, mai rar pe alti arbori. Europa, Asia Mica, Iran.

258 - Macris - Rumex acetosella L. (Pl. 54) - H = 40-100 cm. Perena, tulpina erecta. Frunze alungit lanceolate, cele bazale cu petiol, cele superioare sesile, cu gust acrisor. Inflorescenta alungita, simpla sau ramificata. Flori dioice cu foliole perigonale rosietice. Fruct nucula, īnflorire V-VI. Cu efecte antiscorbutice, diuretice, usor laxativa, depu-rativa, stimulatoare a digestiei. La cīmpie pīna īn zona subalpina, īn poieni si fīnete relativ umede. Europa, Asia, America de Nord.

259 - Steluta - Stellaria nemorum L. (Pl. 54) - H = 20-50 cm. Perena, tulpina ramificata superior. Frunze petiolate la partea inferioara, sesile la partea superioara a tulpinii. Flori cu petalele de doua ori mai lungi decīt sepalele, dispuse īn dichazii rare. Fruct capsula, īnflorire V-IX. Īn paduri, sub stīnci umede. Europa, Caucaz.

260 - Opaita rosie - Silene dioica (L.) Clairv. (Pl. 55) - H-= 60-100 cm. Perena, paroasa. Frunze obovate, cele inferioare petiolate, cele superioare sesile. Flori rosii īnchis cu coronula roza sau alba. Fruct capsula, īnflorire IV-IX. Pe dealuri si munti, īn poieni, fīnete, la marginea padurilor. Europa, Asia temperata, Africa de Nord.

261 - Garoafa de munte - Dianthus superbus L. (Pl. 55) - H = 30-60 cm. Perena, cu tulpina furcat ramificata la partea superioara. Frunze liniar lanceolate, cu nervura mijlocie proeminenta. Flori albe sau roze. Fruct capsula, īnflorire VI-VIII. Prin poieni, la munte. Europa, Asia.

262 - Bujor romānesc - Paeonia peregrina Miller (Pl. 55) - H = 50-80 cm. Perena, cu o parte din radacini tuberizate. Tulpina uniflora. Frunzele inferioare lung petiolate. cu limb compus din foliole ovat-sec-tate, cele superioare tot mai putin sectate. Flori mari, cu 7-11 petale sīngerii. Fructe folicule. Īnflorire V-VI. La cīmpie, prin poieni si la margine de padure. Balcani.

263 - Spīnz - Helleborus purpurascens Waldot et Kit. (Pl. 55) - Perena, cu rizom. Tulpina florifera apare īnaintea frunzelor, care sīnt mari, palmat sectate. Flori cu sepale mari, verzi, uneori rosietice. Petalele sīnt reduse la cornete nectarifere. Fructe folicule, concrescute cīte 4-6 la un loc. Īnflorirea III-IV. Radacina uscata se foloseste la tratarea pestei porcine si ovine, prin introducerea unei mici portiuni īntr-o perforatie a urechii. Din rizom se obtin produse farmaceutice cu efect cardiotonic. La deal si munte, prin paduri si tufisuri. Estul Europei.

264 - Caldaruse - Aquilegia vulgaris L. (Pl. 55) - H = 10-80 cm. Perena, cu tulpina ramificata la partea superioara. Frunze mari, trifoliat sectate. Flori mari, albastre, violacee-albastre, roze sau albe, pintenate. Fruct din 5-8 folicule acoperite cu peri desi. Īnflorire VI- VII. Īn regiunile montana si subalpina, prin poieni, la marginea padurilor. Centrul si sudul Europei.

265 - Omag galben - Acanitum anthora L. (Pl. 55) - H = 15- 100 cm. Perena, cu baza tulpinii tuberizata. Frunze palmat sectate, cu foliole liniare. Flori galbene, paroase, grupate īntr-o inflorescenta simpla sau ramificata. Fruct polifolicula paroasa, īnflorire VI-IX. Otravitoare (l mg substanta ucide un om adult). Īn zonele montana si alpina, prin fīnete, pasuni, poieni, la soare. Īn Transilvania coboara la podis; este prezenta īn taieturi de padure si tufisuri. Īn sudul si centrul Europei.

266 - Pastita - Anemone ranunculoides L. (Pl. 55) - H = 7-30 cm. Perena, cu rizom brun, tulpina cu frunze bracteiforme, palmat tri-sectate, sesile. Floare galbena-aurie la vīrful tulpinii. Fructe nucule, scurt paroase, īnflorire III-V. Contine substante cu efecte narcotice. De la cīmpie la munte, prin paduri, tufisuri, poieni. Europa, Asia.

267 - Floarea pastilor - Anemone nemorosa L. (Pl. 55) - H = 6-30 cm. Perena, rizom tīrītor. Frunze bracteriforme, involucru trifoliat, alungit ovate sau lanceolate, adīnc sectate. Flori albe sau slab roz-liliachii, solitare. Fructe nucule ovate, scurt paroase, īnflorire III-V. Utilizata īmpotriva paraliziei, ca remediu antireumatismal si antigutos. De la cīmpie la munte, prin paduri, tufisuri, taieturi de padure. Europa, Asia.

268 - Curpen de padure - Clematis vitalba L. (Pl. 55) - H = pīna la 6-10 m. Perena, lemnoasa, volubila (liana), cu rizom puternic. Scoarta se exfoliaza īn fibre lungi. Frunze imparipenat compuse, lung petiolate. Flori albe, des paroase, adunate īn inflorescente cimoase. Fructe acnene. Īnflorire VI-IX. Sucul frunzelor este utilizat īn dureri reumatismale si nevralgii. Cu infuzie de planta uscata se trateaza paraliziile si tusea; extern stimuleaza cresterea parului. Pe dealuri si la cīmpie, prin paduri, tufisuri, zavoaie. Europa, Asia Mica, Africa si America de Nord.

269 - Untisor, salatica - Ranunculus ficaria L. (Pl. 56) - H = 15-30 cm. Perena, cu radacini tuberizate. Frunze carnoase, lucioase, rotund sau triunghiular cordate. Flori galbene, lucioase. Fructe nucule, īnflorire IV-V. Folosita pentru tratarea bolilor de piele, hemoroizilor si scorbutului. Frunzele tinere se folosesc īn alimentatie, ca salata. De la cīmpie pīna pe munti, prin paduri, tufisuri.

270 - Brebenel - Corydaīis solida (L.) Swartz (Pl. 56) - H = 8-30 cm. Perena, cu tubercul aproape sferic, brun-roscat, cu radacini firoase. Tulpina neramificata. Frunze compuse, cu lacinii ovate sau liniar lanceolate. Inflorescenta-racem simplu, cu flori violet-rosii. Fruct capsula ovat lanceolata. Īnflorire III-IV. De la cīmpie pīna pe munti, prin paduri, tufisuri, poieni. Sudul si centrul Europei, vestul si nordul Asiei.

271 - Coltisor - Bentaria bulbifera L. (Pl. 56) - H = 35-65 cm. Perena, rizom lung, alb. Tulpina neramificata. Frunze imparipenat compuse, cu marginea foliolelor dintata, cu bulbi la subtioara frunzelor (servesc īnmultirii vegetative). Inflorescenta racem, cu flori violet-albu-rii. Fructe silicva. Īnflorire IV-V. Rizomii se folosesc contra diareii. Īn paduri de fag si stejar. Europa, sud-vestul Asiei.

272 - Toporasi - Viola suavis Biet. (Pl. 56) - H = 15-30 cm. Perena, rizom īngrosat, stoloni scurti, subterani. Frunze īngust sau lat cordat ovate, cu marginea fin crenata; stipele īngust lanceolate. Flori violete sau la baza albe, frumos mirositoare, cu un pinten scurt si gros. Fruct capsula globuloasa, īnflorire III-IV. De la cīmpie la munte, īn paduri, tufisuri. Europa.

273 - Toporasi albi - Viola alba Besser (Pl. 56) - Perena, rizom gros, stoloni subtiri, frunze lat ovate, la baza adīnc cordate, cu marginea slab crenata, cu peri lungi, rigizi, albiciosi. Stipele liniar lanceolate. Flori albe violete sau pestrite, frumos mirositoare. Fruct capsula cu peri. Īnflorire III-IV. Īn regiunea colinara si montana, prin paduri. Europa, sud-vestul Asiei.

274 - Coacaz rosu - Ribes rubrum L. (Pl. 56) - H = l m. Arbust ca o tufa. Frunze lung petiolate, cu 3-5 lobi lati biseriati pe margine. Inflorescenta racem din 3-8 (10) flori cu sepale verzi-brunii, uneori cu puncte rosietice, mai lungi decīt petalele (care sīnt galbene). Fructe bace rosii cu gust acru. Īnflorire IV-V. Fructele se coc īn VIII; se folosesc la dulceata, compoturi, siropuri. Īn paduri si poieni; prefera locuri stīncoase. Se poate cultiva. Nordul Europei, Siberia, Mongolia.

275 - Coacaz de munte - Ribes alpinum L. (Pl. 56) - H = 1.5 m. Arbust cu ramuri subtiri, nespinos. Scoarta se exfoliaza īn fīsii. Frunze cu 3 (rar 5) lobi adīnc serati pe margine; fata superioara acoperita dispers cu peri glandulosi. Inflorescenta racem cu flori dioice, galbene-verzui. Cele mascule lungi, (L = 6 cm), cu 8-30 flori, cele femele, scurte, din 2-5 flori. Fructe bace sferice, rosii, cu gust neplacut, īnflorire V-VI; fructifica īn VIII. Īn paduri montane, pe locuri pietroase. Europa, Asia.

276 - Coacaz negru - Ribes nigrum L. (Pl. 56) - H = pīna la l-2 m. Arbust nespinos, tulpina erecta, puternic ramificata. Scoarta ramurilor tinere e cenusie-galbuie, a celor batrīne negricioasa. Frunze cu 3 lobi ascutiti, neregulat dublu serati pe margine. Pe fata inferioara dispers pubescente, mai ales īn lungul nervurilor, cu glande galbene, stralucitoare, punctiforme. Inflorescenta racem din 5-10 flori verde-galbui la exterior si rosietice la interior. Fructe bace sferice negre, cu puncte galbene, īnflorire IV-V, fructifica īn VII. Frunze utilizate ca diuretic, īn reumatism, guta, afectiuni cardiace. Din fructe se face sirop, vin, gem. Principiile active din fructe maresc acuitatea vizuala, previn accidentele vasculare. La munte, prin paduri, tufisuri, pe soluri umede, la umbra. Suporta geruri puternice. Europa si Asia.

277 - Par paduret - Pyrus pyraster Burgsd (Pl. 57) - H = pīna la 20 m. Arbore cu tulpina puternic ramificata, cu ramuri spinoase. Frunze ovate, cu baza rotunjita sau usor cordata, la vīrf ascutite, cu marginea fin dintata. Flori dispuse īn corimbe. Fructe poame, īnflorire IV-V. De la cīmpie la munte, īn paduri, tufisuri, crīnguri, īn stejerete. Europa si Asia temperata.

278 - Mar paduret - Malus sylvestris Miller (Pl. 57) - H = pīna la 15 m. Arbore puternic ramificat, cu scoarta solzoasa si ramuri spinoase. Frunze ovate sau eliptice, cu vīrf ascutit si baza rotunjita, simplu sau dublu crenate pe margine. Flori mari albe, usor roze, grupate īn raceme umbelate. Fructe poame, īnflorire IV-V. De la cīmpie la munte, īn paduri de foioase, la margini si īn raristi. Europa.

279 - Paducel, maracine - Crataegus laevigata (Poir.) D. C. (Pl. 57) - Arbust sau arbore cu spini bruni la vīrf. Frunze obovate pīna la ovate, cu lamine mai putin sectate decīt C. monogyna. Florile cu 2 stile dispuse īn corimbe erecte. Fructe drupacee ovoide, rosii, īnflorire IV-V. Cu aceleasi utilizari farmacodinamice ca si C. monogyna (miocardita, hipertensiune arteriala, tahicardie, tulburari neurovegetative). Īn estul tarii, prin luminisuri de paduri (mai ales stejerete), tufisuri, pe coaste īnsorite. Sudul si centrul Europei.

280 - Zmeura - Rubus idaeus L. (Pl. 57) - H = pīna la 2,5 m. Arbust ca o tufa la baza cu ghimpi. Frunze penat compuse, cu 5-7: foliole ovate, adīnc serate pe margine, surie-albicioasa pe fata inferioara datorita perilor. Flori cu inflorescente pauciforme. Fructe polidrupe, rosii, foarte cautate, īnflorire V-VII. Folosit la tratarea diareii, gas-tritei hiperacide, īn afectiuni faringiene. De la deal pīna īn zona sub-alpina, īn luminisuri de padure, taieturi, tufisuri. Īn toata emisfera , nordica.

281 - Fragi de padure - Fragaria vesca L. (Pl. 57) - H = 5_20 (30) cm. Perena, rizom. Cu stoloni supraterestri ce pornesc de la axele frunzelor bazale. Frunze trifoliate, dispuse īn rozete, cu marginea foliolelor dintata, lung petiolate, cu stipele lanceolate, brune-roscat la baza. Inflorescenta cima pauciflora; flori albe. Fructe aeriene īnfipte īntr-un receptacul carnos, rosu, comestibil, īnflorire V-VI. Frunzele se folosesc īn emerite acute, diaree, diabet zaharat, guta. Prin poieni, pajisti, fīnete, paduri, tufisuri, de la deal pīna pe munti. Europa, Asia, Africa de Nord; īn America.

282 - Turtita mare - Agrimonia eupatoria L. (Pl. 57) - H =-= 30-100 cm. Perena, rizom scurt, simplu sau ramificat. Tulpina neramificata, paroasa. Frunze mari, īntrerupt penat sectate, cu foliole mici printre cele mari, cu marginea dintata paroasa. Inflorescenta racem spiciform cu numeroase flori galbene. Fructe nucule, care ramīn cīte 2 īn receptacul, īnflorie V-VIII (X). Folosit pentru cresterea apetitului, lizarea calculilor biliari, īn diaree. De la cīmpie pīna īn etajul montan, īn paduri, tufisuri si luminisuri de padure, pe liziere, īn poieni, pajisti. Īn toata emisfera nordica.

283 - Macies - Rosa canina L. (Pl. 57) - H = 2-3 m. Arbust ca o tufa, cu tulpini numeroase, ramificate, cu ghimpi. Frunze penat compuse, cu 5-7 foliole ovale, dintate pe margine, cu petiolul la baza cu stipele.^Flori mari, solitare sau grupate, la vīrful ramurilor, de culoare roz, rosu īnchis, mai rar albe. Fructe nucule īnchise īn receptaculul de culoare rosie stacojie (fruct fals), īnflorire V-VI. Fructe folosite īn avitaminoze, enterocolite, calculoza renala si tulburari de circulatie periferica. Īn paduri de foioase, la margini de paduri, poieni, pasuni, fīnete, pe coaste. Europa, Asia, Africa.

284 - Drobita - Genista tinctoria L. (Pl. 57) - H = 30-100 cm. Subarbust cu radacina pivotanta. Tulpini abundent ramificate sau nera-mifieate. Frunze lanceolate pīna la eliptice. Inflorescenta racem din flori galbene-auni. Fruct pastaie liniara, īnflorire VI-VII. Partile īnflorite servesc la stimularea secretiilor gastrice, īn afectiunile ficatului si splinei, īn hipotiroidie, īn eliminarea toxinelor din corp. De la cīmpie la munte, prin poieni la margini de paduri, īn fīnete, pe coaste abrupte Europa, Asia de sud-vest.

285 - Mazariche de padure - Vicia sylvatica L. (Pl. 58) - H = lUU-loO cm. Perena, agatatoare; frunze penat compuse, cu 6-8 perechi ae foliole eliptice sau alungit eliptice, cele terminale fiind transformate īn circei. Inflorescenta racem cu 5-20 flori albe-liliachii, vexil albastru. Tuct pastaie, īnflorire VI-VII. La deal si munte, prin paduri umede umbroase. Europa, Asia.

286 - Borceag - Vicia pannonica Crantz (Pl. 58) - H = 40- 60 (100) cm. Anuala, paroasa. Frunze penat compuse, cu 4-9 perechi de foliole ovale sau alungit ovale, cu foliolele terminale transformate īn cīrcei. Stipele brune, īnguste, cu pete nectarifere. Flori albe-galbui, cu vexilul alipit, paros, grupat īn inflorescente acilare scurte. Fruct pastaie, alipit paroasa, īnflorire V-VI. Īn paduri, tufisuri, fīnete, pe līnga drumuri si īn culturi de cereale. Sudul Europei, sud-vestul Asiei.

287 - Mazaroi salbatic, nautul iepurelui - Vicia sepium L. (Pl. 58) - H = 30-50 (100) cm. Perena, rizom ramificat, stoloni rosiatici. Frunze penat compuse, cu 4-8 perechi de foliole eliptice sau alungit eliptice, ultimele terminate īn cīrcei. Inflorescenta axilara din 2-5 flori violacee deschis. Fruct pastaie scurt paroasa. De la cīmpie la munte, prin paduri, tufisuri, līnga drumuri, pe locuri cultivate. Europa, Asia.

288 - Pupezele, lintea cucului - Latliyrus vernus (L.) Bernh (Pl. 58) - h = 20-30 (60) cm. Perena, rizom si tulpina ramificata. Frunze penat sectate, cu 3 perechi de foliole ovate sau ovat-lanceolate. Inflorescenta racem lax cu 3-8 flori la īnceput purpurii violacee, apoi albastrii. Fruct pastaie, īnflorire IV-V. De la cīmpie pīna īn zona subalpina, Īn paduri, tufisuri. Europa, Asia.

289 - Mazarichea cucului - Lathyrus venetus (Miller) Wohlf (Pl. 58) - H = 20-40 cm. Perena, rizom noduros, tulpina cu muchii. Frunze paripenate, cu 2-3 perechi de foliole ovate. Inflorescenta racem cu 6-12 flori purpurii, palide la īnceput, apoi albastru-liliachii. Fruct pastaie. De la cīmpie la munte, prin paduri de sleau, stejar, fag. Īn sudul Europei, Asia Mica.

290 - Macrisul iepurelui - Oxalis acetosella L. (Pl. 58) - H = pīna la 15 cm. Perena, rizom ramificat, din care pornesc numeroase radacini adventive. Frunze trifoliate cu petiol paros. Flori albe, rar liliachii, purpurii sau albastre. Fruct capsula, īnflorire V-VI. Folosita Īn afectiuni ale ficatului, ca antidot īn intoxicatii cu arsen si mercur, īn scorbut si diaree. Īn paduri de fag, brad, molid sau īn paduri de amestec. Īn emisfera nordica.

291 - Palaria cucului - Geranium phaeum L. (Pl. 38) - H = 30-40 cm. Perena, rizom gros, oblic, acoperit la vīrf cu scvame brune. Tulpina paroasa, superior ramificata. Frunze palmat lobate, cu lobi dintati. Flori violet īnchis pīna la rosiatic violet, prinse cīte 2 pe un pedun-cul. Fruct paros, īnflorire V-VI (VII). De la cīmpie pīna īn zona subalpina, prin paduri rare, īn luminisuri de padure, la margini de padure, cu sol organic, gras. Europa.

292 - Fratele priboiului - Geranium sylvaticum L. (Pl. 58) - H = 30-70 cm. Perena, rizom gros (L = 6-10 cm). Tulpini paroase, ramificate superior. Frunze palmat lobate, cu peri scurti pe partea superioara; pe cea inferioara perii sīnt numai pe nervuri. Petiol paros. Flori mari, rosii sau rosiatic-violacee. Fruct paros, īnflorire VII-VIII. Īn etajele montan si subalpin, prin poieni umede, umbroase din preajma padurilor. Europa.

293 - Sīnger - Cornus sanguinea L. (Pl. 59) - H = 3-4 m. Arbust cu frunze late, eliptice sau ovate, cu marginea īntreaga, cu nervuri laterale arcuite. Inflorescenta corimbiforma cu flori albe-verzui. Fructe drupe globuloase, negre-albastrui, cu puncte albe la vīrf. Īnflorire V-VI. La cīmpie si deal, prin paduri, tufisuri. Europa, Asia.

294 - Crestata - Aposeris joetida (L.) Less. (Pl. 59) - H = 15- 28 cm. Perena, rizom scurt si gros, cu suc laptos. Frunze erucinat penat fidate, īn rozeta. Inflorescenta calatidiu cu flori ligulate galbene-aurii. Fruct achena fara papus. Īnflorire V-VIII. De la cīmpie pīna īn etajul subalpin, īn paduri umbroase (mai ales de fag). Europa.

295 - Iarba īmpuscata, ruen negru - Hypochoeris maculata L. (Pl. 59) - H = 20-90 cm. Perena, rizom carnos brun. Tulpina erecta simpla sau ramificata. Frunze bazale eliptice sau alungit ovate, surii-paroase pe ambele fete, obisnuit patate īn violet, dispuse īn rozeta. Inflorescenta calatidiu, cu flori galbene-aurii. Fructe achene cu papus alb murdar, īnflorire VI-VII. De la cīmpie pīna la etajul subalpin, prin fīnete, pasuni. Europa, Siberia.

296 - Iarba vulturului - Hieracium sabaudum L. (Pl. 59) - H = 30-100 (150) cm. Perena, paroasa, cu frunze ovate lanceolate, cu margini denticulate. Inflorescenta calatidiu cu involucru lung si flori galbene. Fruct achena bruna-neagra. Īn poieni, la margine de paduri, tufisuri. Europa, Asia Mica, Caucaz.

297 - Clopotul caprei - Campanula trachelium L. (Pl. 59) - H - 30-100 cm. Perena, cu radacina ramificata. Tulpina erecta, cu peri aspri. rari. Frunze ovat-triunghiulare, cu marginea dintata, petiolate (exceptie cele superioare care sīnt sesile, scurt paroase. Flori albastre-violet sau albastre deschis, grupate īn racem. Fruct capsula. Utilizata īn angine faringiene. Īn etajele montan si alpin, īn paduri si tufisuri. Europa.

298 - Clopotei - Campanula persitifolia L. (Pl. 59) - H - 100 cm. Perena, cu rizom cilindric. Frunze bazale oval lanceolate, cele tulpinale linear lanceolate, pe margine fin dintate. Inflorescenta pauciflora, cu 4-5 flori albastre. Fruct capsula, īnflorire VI-VIII. De la cīmpie pīna īn etajul subalpin, prin paduri, poieni, fīnete. Europa, Siberia, Caucaz.

229 - Carbuni - Phyteuma spicatum L. (Pl. 59) - H = 30-100 cm. Perena, radacina īngrosata napiform. Frunze lat ovate, cu baza cordata, marginea dintata sau dublu crenat serata, petiolata. Inflorescenta capitul globulos (care ulterior devine spiciform, cu flori albe sau albe-galbui Fruct capsula, īnflorire VI-VII. De la cīmpie la munte, prin paduri de foioase, molidisuri, stufarisuri, stīncarii, mai putin prin fīnete. Europa.

300 - Coada soricelului - Achillea millejolium L. (Pl. 59) -H = 20-80 cm. Perena, rizom si stoloni repenti, tulpina usor paroasa. Frunze penat compuse alungit lanceolate, usor paroase. Inflorescente grupate corimbiform, cu flori marginale albe, mai rar roze, cele ale discului, galbene. Fructe achene. Īnflorire VI-VII. Folosita intern īn anorexie, enterocolite, colici gastrice si hepatice, gastrite, dismenoree, hemoroizi, balonari abdominale, cistite, bronsite. Extern īn abcese dentare, exeme, arsuri, plagi supurente, ulcer varicos, hemoroizi. De la cīmpie, īn regiunea subalpina, prin paduri, poieni, pajisti, la margini de padure. Europa, Asia, America de Nord.

301 - Napraznic - Chrysanthemum corymbosum L. (Pl. 59) - H = 40-80 cm. Perena, rizom noduros, tulpina corimbiforma, ramificata la vīrf. Frunze sectate cu 7-12 perechi de lacinii dintate pe margine. Inflorescente calatidii, de obicei 3-11, grupate corimbiform, cu florile discului tubuloase, galbene, cele marginale albe. Fructe achene. Īnflorire VI-VIII. De la cīmpie pīna īn zona alpina, prin paduri de foioase si rasinoase, tufisuri, poieni, stīncarii īnierbate. Sudul si centrul Europei, sud-vestul Asiei.

302 - Arnica - Anica montana L. (Pl. 60) - H =15-70 cm. Perena, rizom gros din care pornesc radacini fibroase. Frunze bazale īn rozeta, eliptice, sesile, cele tulpinale eliptice, mici, sesile, opuse. Inflorescenta l-2 calatidii cu flori galbene, cele marginale ligulate, cele din disc tubuloase. Fruct achene paroase, īnflorire VI-VIII. Folosita ca infuzie din flori ca antiseptic, cicatrizant, decongestiv, īn tratarea plagilor si a laringitei acute. Īn zona montana si subalpina, īn poieni si fīnete, pasuni. Europa, Siberia.

303 - Albastrele de munte - Centaurea scabiosa L. (Pl. 60) - H = pīna la 120 cm. Perena, rizom gros, tulpina ramificata superior. Frunzele din partea inferioara a tulpinii īntrerupt penat fidate cu segmente dintate, petiolate; cele din partea mijlocie sīnt penat lobate, lipsite de petiol. Inflorescenta calatidii ovoidal globuloase, cu flori purpurii, foarte rar albe sau galbui. Fructe achene, cu papus de lungimea achenei. Īnflorire VI-IX. La munte, prin poieni, pasuni, la marginea padurilor. Europa.

304 - Degetarele, potirase - Soldanella montana Vild. (Pl. 60) - H = 25 cm. Perena, rizom noduros, frunze cu lamina rotunda, cordata la baza, pe margine crenata. Petiolul frunzelor si pedicelii florali sīnt acoperiti cu peri glandulosi scurti. Scapul florifer cu 2-6 flori. Flori campanulate, albastre sau albastre-violete, rar albe. Fruct capsula, īnflorire V-VI. Utilizat ca purgativ. Īn etajul montan si alpin, īn paduri de conifere, la marginea padurii, īn poieni. Īn Carpatii orientali si Alpi.

305 - Ciubotica cucului - Primula veris L. em. Huds. (Pl. 60) - H = pīna la 20-35 cm. Perena, rizom scurt, frunze ovate sau alungit ovate, cu marginea crenata sau ondulata, pe partea inferioara paroasa, dispuse īn rozeta. Flori galbene-portocalii, cu miros placut, grupate umbeliform. Fruct capsula elipsoidala, īnflorire IV-VI. Utilizata īn bronsite, pneumonie, extern la contuzii. La deal si munte, prin pajisti, pasuni, fīnete, poieni, la margini de padure, īn luminisuri, tufarisuri, livezi. Europa si Asia.

306 - Ciubotica cucului, tīta vacii - Primula elatior (L.) Hill. (Pl. £0) - H = 10-35 cm. Perena, rizom viguros, radacini albe. Frunze dispuse īn rozeta, ovate sau alungit ovate, cu baza rotunjita brusc spre petiol, pe margine dintate neregulat. Tulpina poarta terminal mai multe flori de culoarea sulfului, grupate umbeliform. Corola este mai lunga decīt caliciul; este prevazuta cu pete galbene la gīt. Nu este mirositoare. Fruct capsula cilindrica, īnflorire III-VI. Utilizata ca si P. veris. La deal si munte, īn pajisti, pasuni, fīnete, luminisuri, la margini de padure. Europa, Caucaz.

307 - Paraluta de munte - Moneses uniflora (L.) A. Gray (Pl. 60) - H = pīna la 15 cm. Perena, cu radacini fibroase. Tulpina cu muchii, poarta o singura floare. Frunze bazale rotunde pīna la spatulate, cu marginea marunt crenat dintata, cu petiol scurt. Flori albe, rar roscate. Fruct capsula. La munte, īn paduri de conifere, tufisuri de jnepeni. Europa, Siberia, America de Nord.

308 - Afin - Vaccinium myrtillus L. (Pl. 60) - H = pīna la 50 cm. Arbust foarte ramificat, cu ramuri verzi, muchiate. Frunze ovate sau eliptice, cu marginea fin serata, petiolate. Flori solitare, roze palid. Fructe bace albastre-negricioase. Īnflorire V-VI. Utilizat īn diaree, diabet, infectii urinare, uremie, reumatism, guta, enterocolite. Īn zonele montana si subalpina, uneori si alpina, ca tufisuri prin paduri de conifere, taieturi de padure. Europa, Asia, America de Nord.

309 - Mierea ursului, cuscrisor - Pulmonaria ojficinalis L. (Pl. 60) - H = 10-20 (30) cm. Perena, rizom gros, tīrītor, ramificat. Frunzele din rozeta eliptice sau cordat ovate, petiolate, paroase. Frunzele tulpinale spatulate si alungit ovate, pīna la eliptice, paroase. Flori rosii violacee, care īnainte de cadere devin albastre. Corola ca o pīlnie. Fructe nucule. Se foloseste la tratarea bronsitei, laringitelor, afectiunilor renale, diaree, ulcer gastric si duodenal, reumatism. Īn paduri de foioase, la margini de padure, īn poieni, fīnete. Europa.

310 - Degetar galben - Digitdlis grandiflora Miller (Pl. 60) - H = 50-100 cm. Perena, rizom scurt si oblic. Tulpina glandulos pubescenta īn partea superioara. La baza tulpinii frunze alungit lanceolate, īn restul tulpinii ovate sau eliptic lanceolate, glandulos pubescente pe ambele fete, mai ales pe nervuri, cu marginea marunt serata. Inflorescenta racem cu flori palid galbui, dispuse unilateral. Fruct capsula ovoida, paroasa, īnflorire VI-VIII. Se foloseste īn bolile de piept, avīnd actiune cardiotonica. De la deal, pīna īn zona subalpina, īn paduri, raristi, taieturi, poieni. Europa, vestul Siberiei.

311 - Rotungioara - Glecoma hederacea L. (Pl. 61) - Perena, tulpina culcata, din care pornesc alte tulpini florifere ascendente, slab paroase. Frunze reniforme sau cordat ovate, cu marginea crenata, petiolate, pe fata inferioara glandulos punctata. Flori albastre-liliachii, mai rar rosii-liliachii sau albe, grupate īn cime, la subtioara frunzelor din partea mijlocie si superioara a tulpinii. Fructe nucule brune, īnflorire IV-V. Folosita īn tratarea litiazei renale, a bolilor aparatului urinar, digestiv, respirator, īn afectiuni hepatice, ca vermifug pentru cai. Īn paduri, tufisuri, zone ierboase umbrite. Europa, America de Nord.

3.12 - Dumbravnic - Mellitis melissophyllum L. (Pl. 61) - H = 20-80 cm. Perena, rizom scurt si ramificat, tulpina īn 4 muchii, paroasa. Frunze ovate, opuse, cu marginea serat dintata, paroase pe fata inferioara, mai ales pe nervuri. Flori cu corola tubuloasa, bilabiata, mai lunga decīt caliciul, purpurie roza, rar alba. Īnflorire IV-V. Utilizata īn hernie, paralizie, cefalee, amigdalita. Cu efecte antiseptice si diuretice. Īn paduri de fag si stejar.

313 - Urzica moarta - Lamium album L. (Pl. 61) - H == 30-70 cm. Perena, rizom si stoloni subterani. Tulpini Īn 4 muchii, neramificate, dispers paroase la partea superioara. Frunze cordat ovate, dispers paroase pe ambele fete, cu marginea serat dintata, petiolate. Flori cu corola tubuloasa, pubescenta, alba sau palid galbuie, cu un inel paros la interior. Fructe nucule trimuchiate. Īnflorire IV-VI. Utilizata īn leucoree, hipertrofia prostatei, diaree usoara, bronsite, insomnie, pentru spalaturi vagi-nale, abcese. De la deal pīna īn zona subalpina, prin tufisuri, la margini de paduri, īn poieni umbroase, pe līnga ziduri si garduri. Europa. Asia.

314 - Cistret - Salvia glutinosa L. (Pl. 61) - H = 40-120 cm.. Perena, rizom gros. Tulpina paroasa, cleioasa (mai ales la partea superioara). Frunze opuse, sagitate, cu lobii bazali ascutiti, cu marginea dintata, petioli parosi. Flori cu corola bilabiata, de culoare galbena-sulfurie, cu exteriorul glandulos, pubescent, paroasa, lipicioase, adunate īntr-o inflorescenta cu 10-12 verticile. Fructe nucule ovoidale sau elipsoidale, brune, īnflorire VI-VIII. Utilizata Īn tratarea durerilor articulare, reumatice. Īn toata tara, preferential la munte, īn paduri umbroase, pe līnga ape curgatoare. Europa, Asia.

315 - Roinita, busuiocul stupului - Melissa officinalis L. (Pl. 61) - H = 30-80 (120) cm. Perena, ramificata, cu miros aromatic, placut. Rizom lignificat, brun-galbui, din care pornesc radacini adventive si stoloni subterani scurti. Tulpina īn 4 muchii, paroasa la partea superioara. Frunze ovate, paroase, pe margine crenat-serate, petiolate. Fiori la īnceput galbui, apoi albe sau liliachii palid, cu caliciul si corola bilabiate, dispuse verticilat cīte 5-6 īntr-o inflorescenta laxa. Fruct nucule ovoidale, īnflorire VI-VIII. Folosita īn dischinezii biliare, colite cronice, spasme si colici gastrointestinali, voma, diaree, īn tulburari neu-rovegetative, la cicatrizarea ranilor. Īn sudul si vestul tarii, īn paduri de stejar, luminisuri, poieni, la deal pe locuri uscate, pietroase, umbroase. Europa, vestul si sud-vestul Asiei.

316 - Ochinacea - Gentiana cruciata L. (Pl. 61) - H = 40-60 cm. Perena, rizom gros (l - 2 cm), din care pornesc radacini fascicu-late. Tulpina simpla, erecta alba-verzuie, cu nuante violacee. Frunze ovat lanceolate sau eliptice, opuse, cu 3-5 nervuri. Flori cu corola ca un clopot, albastra pīna la verde, azurie īn interior, de 3 ori mai lunga decīt caliciul. Fruct capsula, īnflorire VI-X. Folosita īn boli de stomac si rani. De la cīmpie pīna īn zona subalpina, prin poieni, pajisti, pe soluri calcaroase. Europa sudica, Asia de vest.

317 - Lumīnarica pamīntului - Gentiana asclepiadea L. (Pl. 61) - H = 60-100 cm, G - l cm. Perena, rizom puternic, noduros. Tulpina fistuloasa. Frunze ovat lanceolate, opuse, sesile, cu 5 nervuri, toate asezate īn acelasi plan. Flori solitare sau cīte 2-3, prinse la subtioara frunzelor superioare, campanulate, cu corola albastra-azurie, īn interior cu pete mai īntunecate. Fruct capsula cu 2 valve, īnflorire VIII- IX. Cu aceeasi raspīndire ca si G. cruciata. Sudul si centrul Europei, vestul Asiei.

318 - Saschiu, merisor - Vinca minor L. (Pl. 61) - L = l m, H == 20 cm. Perena, tulpina culcata, partial lemnoasa, din care se desprind tulpini florifere erecte. Frunze eliptice sau ovat eliptice, pīna la eliptic lanceolate, scurt petiolate. Flori solitare de culoare albastru-vio-leta, roze sau albe. Fructe folicule. Īnflorire III-IV. Folosita īn boli hipertensive si arteroscleroza. Pe soluri calcaroase, cu humus, īn paduri, la liziere. Europa, Asia Mica.

319 - Liliac - Syringa vulgaris L. (Pl. 62) - H = pīna la 7 m. Arbust cu frunze lat ovate, cu marginea īntreaga, petiolate. Flori albastre, liliachii, rosietice, violacee sau albe, grupate īn panicule. Fructe capsule alungit ovale, īnflorire V. Cultivat ca arbust ornamental. Folosit īn calmarea colicilor hepatici si ca febrifug. La deal si munte, pe soluri calcaroase, īn locuri īnsorite, ca tufisuri. Peninsula Balcanica, Asia.

320 - Soc - Sambucus nigra L. (Pl. 62) - H = 4-5 (10) m. Arbust cu coroana tufoasa, cu scoarta crapata (ritidom) si maduva alba. Frunze imparipenat compuse, din 3-7 foliole eliptice sau ovat eliptice, cu marginea dreapta; pe fata inferioara cu peri rari de-a lungul nervurilor. Flori albe-galbui, grupate īn inflorescente umbeliforme plane. Fructe drupe baciforme, rare. Īnflorire VI-VII. Flori folosite īn afectiuni renale, gripa, raceala, constipatie, obezitate, la abcese si furuncule. La cīmpie si deal, īn paduri de foioase, luminisuri, tufisuri, pe liziere. Europa si Asia.

321 - Leurda, usturoita - Allium ursinum L. (Pl. 62) - H = 10-50 cm. Perena, cu un bulb īngust īnvelit īntr-o tunica īntreaga, subtire; din el pornesc 2 frunze lung petiolate, eliptice sau eliptic lan-ceolate, cu 15-20 nervuri si o tulpina situata lateral fata de frunze, care poarta o inflorescenta umbeliforma cu 5-20 flori albe, ca o stea. Fruct capsula, īnflorire IV-V (VI). Cu miros pronuntat de usturoi. Frunze folosite ca antiscorbutic, depurativ, diuretic, activator al peristaltismului intestinal. Poate fi consumata īn loc de usturoi. Poate fi conservata pentru iarna. De la cīmpie la munte, prin paduri de foioase, uneori īn masa. Europa.

322 - Crin de padure - Lilium margaton L. (Pl. 62) - H = 80-150 cm. Perena, cu bulb ovoidal format din solzi carnosi. Tulpina erecta. Frunze īngust sau lat eliptic lanceolate, dispuse verticilat, cīte 5-6 (10) catre mijlocul tulpinii, care spre vīrf devin alterne. Inflorescenta racem lax, formata din flori roze, rosii sau violacee, patate cu purpuriu. Fruct capsula ovoidala, īnflorire V-VI. Utilizat ca diuretic, emenagog, emolient, revulsiv. De la cīmpie pīna la munte, īn paduri de foioase. Europa, Siberia.

323 - Lalea pestrita - Fritillaria orientalis Adams (Pl. 62) - H = 20-40 (80) cm. Perena, cu bulb format din 2 solzi carnosi de fiecare generatie. Cu 5-8 (12) frunze dispuse altern. Flori cu exteriorul purpuriu brun īnchis pīna la galben īnchis, cu pete ca o tabla de sah; interiorul mai deschis la culoare, cu pete mai evidente. Flori solitare sau īn numar de pīna la 6, dispuse īn racem. Fruct capsula ovoidala, īnflorire IV-V. PLANTĂ OCROTITĂ. Īn paduri de foioase, tufarisuri, coaste despadurite. Sudul Europei.

324 - Maseaua ciutei - Erythronium denscanis L. (Pl. 62) - H = 10-30 cm. Perena, bulb ovoidal cilindric sau īngust alungit. 2 frunze alungit lanceolate sau oval lanceolate. Floare solitara violacee, roza sau palid galbuie ori alba. La formele cu flori rosii, fata superioara a frunzelor este cu pete rosii sau purpurii, la restul cu pete galbui sau albicioase. Fruct capsula obovoidala. Īnflorire III-IV. Īn toata tara, prin poieni, paduri, raristi. Europa centrala si de sud.

325 - Viorele - Scilla bifolia L. (Pl. 62) - H = 10-20 cm. Perena, bulb ovoidal sau sferic, īmbracat īn tunici de culoare bruna. Frunze lat lineare, plane. Inflorescenta racem, din 2-6, rar mai multe flori albastre-azurii, rareori roze sau albe, dispuse unilateral. Fruct capsula globuloasa sau eliptica, īnflorire III-IV. Īn toata tara, prin paduri, tufisuri, pajisti. Europa, vestul Asiei.

326 - Ghimpe - Ruscus acuLeatus L. (Pl. 62) - H == 20-70 cm. Perena, lemnoasa (subarbust) cu rizom tīrītor. Tulpina erecta, totdeauna verde. Frunze reduse, locul lor este luat de filocladii ovale, provenite din latirea ramurilor. Flori mici, ca o stea. Fructe bace rosii, īnflorire III-IV. OCROTITĂ DE LEGE. Recoltarea sa este interzisa. Se poate utiliza īn scopuri diuretice si antihemoroidale. Īn paduri, raristi, poieni. Europa, nordul Africii.

327 - Pecetea lui Solomon - Polygonatum odoratum (Miller) Druce (Pl. 62) - H = 50 cm. Perena, rizom alungit, din loc īn loc cu cicatrici scufundate. Tulpina muchiata. Frunze eliptic ovoidale sau eliptic lanceolate, cu nervuri evidente. Inflorescenta racem cu l-2 flori albe, asezate la subtioara frunzelor. Fruct baca sferica, neagra-albastrie. Īnflorire V-VI. Utilizat ca purgativ, revulsiv, īn furunculoza, panaritiu, antrax; este antireumatismal. De la cīmpie la munte, īn paduri de foioase, raristi, tufarisuri. Europa, Asia.

328 - Lacramioare - Convallaria majalis L. (Pl. 62) - H = 15-20 cm. Perena, rizom alungit, repent, cu cicatricele frunzelor din anii precedenti. Frunze eliptic lanceolate pīna la ovoidale, de obicei 2, lung petiolate. Inflorescenta racem simplu, unilateral, cu flori albe sau roze. Fruct baca rosie, īnflorire V-VII. Cu efect diuretic si cardiotonic. La cīmpie si deal, prin paduri de foioase, tufisuri, dumbravi. Cultivata. Europa, Asia, America de Nord.

329 - Ghiocel - Galanthus nivalis L. (Pl. 62) - H - 10-30 cm. Perena, bulb globulos sau ovoidal, īnvelit īn tunici brune. Cele 2 frunze lineare, plane, apar odata cu florile. Tulpina florifera comprimata; cu flori albe. Fruct capsula ovoidala, īnflorire II-III. Utilizata īn cardiopatii, miastenie, sechele provocate de poliomielita (ca solutii injectabile). De la cīmpie pīna īn zona alpina, prin paduri, tufisuri, poieni, pajisti. Europa.

330 - Flueratoare - Tamus communis L. (Pl. 63) - H = 2-4 m. Perena, dioica, volubila, cu radacina alungita, carnoasa. Frunze adīnc cordat ovate, petiolate, alterne. Flori femele grupate īntr-un racem scurt; cele mascule ca un racem lung. Fruct baca globuloasa, rosie, īnflorire V-VI. Utilizata īn tratamentul reumatismului, gutei, contuziilor si echimozelor. Īn paduri umbroase, pe liziere, īn tufisuri. Europa, Asia, nordul Africii.

331 - Gasita - Iris graminea L. (Pl. 63) - H = 35 cm. Perena, cu rizom lung articulat. Tulpina la baza cilindrica, superior comprimata. Frunze lineare. Flori violacee. Fruct cu 6 muchii, īnflorire V-VI. Īn raristi de padure. Centrul si sudul Europei.

332 - Brīnduse de munte -Crocus vernus (L.) Hiel (Pl. 63) - H = 15-35 cm. Perena, bulb carnos, tulpina īnconjurata la baza cu numeroase teci. Cele 2-3 frunze sīnt liniar lanceolate si apar odata cu florile; inferior cu o nervura alba, mediana. Florile liliachiu violacee rar albe, cu dungi subtiri, īnflorire IV-V, la topirea zapezilor. De la cīmpie pīna īn etajul subalpin (īndeosebi la munte), prin poieni, pasuni, fīnete, Europa.

333- Buhai - Listera ovata (L.) R. Br. (Pl. 63) - H = 30-50 cm. Perena, rizom tīrītor, cu multe radacini subtiri. Tulpina la baza cu 4 muchii, īn rest cilindrica, sub inflorescenta glandulos-paroasa. Frunze lat ovate, eliptice, cu 9-18 nervuri. Inflorescenta racem, cu flori verzi, galbui-verzi, uneori nuantat rosietice, īnflorire V-VII. La deal si munte, prin paduri, tufisuri, poieni. Europa, Asia, Africa de Nord.

334 - Papucul doamnei - Cypripedium calceolus L. (Pl. 63) - H = 15-50 cm. Perena, rizom tīrītor acoperit cu solzi, din care pornesc numeroase radacini. Tulpina cilindrica. Frunze lat eliptice sau ovate, cu nervuri proeminente, dispuse altern pe tulpina. Flori solitare, uneori cīte 2, cu labelul ca un papuc galben; celelalte foliole ale peri-gonului sīnt purpurii brune. Fruct capsula, īnflorire V-VI. PLANTĂ OCROTITĂ DE LEGE. Īn paduri, pe soluri calcaroase. Europa, nordul Asiei.

335 - Trīnji, buruiana de trīnji - Neottia nidus-avis (L.) L. C. M. Richard (Pl. 63) - H = 20-40 (60) cm. Perena, saprofita, cu rizom gros, acoperit de radacini carnoase īncīlcite. Tulpina erecta, striata. Frunze (4-5) reduse la scvame lanceolate. Inflorescenta racem lax, cu flori brune deschis cu miros de miere. Fruct capsula, īnflorire V-VII. Utilizata īn tratarea hemoroizilor. De la cīmpie la munte, prin paduri de foioase. Europa. Transcaucazia.

336 - Mlastinita - Epipactis atrorubens (Hoffm.) Besser (Pl. 63) - H = 20-60 cm. Perena, rizom gros, cu multe radacini. Tulpina erecta, purpuriu roscata, cu peri scurti, creti. Frunze ovate pīna la īngust lanceolate, nuantate īn rosu-violet, cu numeroase nervuri. Inflorescenta cu flori rosii, violacee, purpurii sau violet brune, care emana miros de vanilie. Fruct ovoidal. Īnflorire V-VIII. La deal si munte, prin raristi de padure, pe coaste īnsorite, pe soluri calcaroase. Europa, vestul Asiei.

337 - Rodul pamīntului -Arum orientale Bieh. (Pl. 63) - Perena, tubercul cilindric sau ovoidal. Frunze hastat sagitate, lung petiolate. Inflorescenta spic cu axa īngrosata (spadix) īnconjurata de o frunza sub forma de cornet numita spata. Fructe bace rosii, īnflorire IV-VII. La cīmpie si deal, prin paduri. Europa, Asia.

Alte plante care pot fi īntīlnite īn acest mediu de viata sīnt cele descrise la numerele 38, 39, 40, 41, 42, 43, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 64, 69, 70, 72, 78, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 117, 118, 12:. 122, 123, 124, 125, 127, 129, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 142, 143, 144, 146, 147, 148, 149, 151, 152, 153, 154, 157, 158, 160, 163, 165, 167, 169, 175, 179, 342, 344, 345, 360, 365, 374, 459, 460, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 492, 495, 496, 498.

B. ANIMALE

ĪNCRENGĂTURA VIERMI INELAŢI (ANELLIDA)

CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA)

221 - Rīma rosie - Denarobaena rubida Savigny (Pl. 64) - L = 40-80 mm. Clitelumul pe segmentele 25-32. Īn soluri de padure, frunzar, sub scoarta copacilor care putrezesc, Īn mediul subteran. Īn toate padurile, īn gunoaie si soluri cu substante organice īn putrefactie. Īn toata tara. Cosmopolita.

ĪNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

CLASA MELCI (GASTROPODA)

222 - Orcula dolium Brug (Pl. 64) - H = 4,5-5,6 mm, l = 2,3 mm. Cochilie cu 8,5-9 anfracte, fin striata, cu coaste. Peristom puternic evazat. Cu variatie de culoare, dentitie si dimensiuni. Īn locuri umede si mlastinoase, sub frunze, pietre, pe tufuri calcaroase. Īn toate padurile, de la ses, la munte. Sudul Europei, Caucaz, Iran.

223 - Laciniaria elata Rossm. (Pl. 64) - H = 16 mm, l = 4,5 mm. Cu mare variatie de culoare si dimensiuni. Cochilie striata sau costata, fusiforma, cu 10 anfracte relativ curbate. Apertura rotunjit-piriforma; peristom cu buza distincta. Īn frunzar din paduri de deal si munte. Īn Carpati.

224 - Gontodiscus perspectivus Muhlfeld (Pl. 64) - H = 2 mm. l = 5,5-6 mm. Cochilie turtita, cu 5-6 anfracte carenate spre exterior. Apertura romboidala. Īn paduri de munte, sub pietre si frunze uscate, pe terenuri calcaroase. Īn toti muntii. Sud-estul Europei.

225 - Limax - Limax cinereo-niger Wolf (Pl. 64) - L = 120- 150 mm. Corp masiv, piele īntinsa, cu un scut cīt 2/5 din lungime. Īn paduri de munte, īn frunzar, sub pietre, stīnci, sub scoarta copacilor. Īn toata tara. Europa.

226 - Isognomostoma personata Lamarck (Pl. 64) - H = 6 mm, D -10 mm. Cochilie turtit globuloasa, cu 5 anfracte acoperite cu peri. Apertura cu 3 adīncituri. Īn frunzar umed de padure, sub pietre si lemne putrede, la altitudini de 600-900 m. Īn toti Carpatii. Europa (Pirinei. Alpi. Jura, Carpati).

227 - Cepaea vindobonensis Pfeiffer (Pl. 64) - H = 17-18 mm, l = 20-21 mm. Cochilie globuloasa cu 5-5,5 anfracte. Mare variabilitate de colorit si structura. Foarte comuna īn paduri, crīnguri, pasuni, gradini. Īn toata tara. Europa.

ĪNCRENGĂTURA ARTROPODE (ARTHROPODA)

CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA)

228 - Ligidium hypnorum (Cuvier) (Pl. 64) - L - 7-10 mm. Izopod terestru. Traieste l an. Se reproduce īn VI-VIII; femela poarta cele 7-20 oua īntr-o punga; puii eclozeaza dupa 40-42 zile. Consuma detritus vegetal. Animal iute, traieste īn locuri foarte umede, la marginea apelor, sub frunze, lemne putrede, īn muschi. Comun. Europa centrala.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA)

229 - Polyxenus lagurus L. (Pl. 64) - L = 2,1-3,2 mm. Cu 2 serii de cīte 6 oceli. Pe spate cu smocuri de peri zimtati, terminal cu o tufa de peri ca o pensula. Īn frunzar, muschi, sub scoarta copacilor. Frecventa īn toata tara. Europa, nordul Africii.

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

230 - Paianjenul cu casa īn labirint - Agelena labyrinthica. (Clerck) (Pl. 65) - L = 8-12 mm. Masculul traieste īmpreuna cu femela. Animal sedentar. Ţese o pīnza ca o pīlnie, cu o prelungire tubulara. Femela depune coconul īn mijlocul plasei. Comuna īn tufisuri, maracinisuri, pe arbusti. Abundent īn paduri si poieni. Īn toata tara. Europa, Asia Centrala, Japonia.

231 - Xysticus cochii Thorell (Pl. 65) - L = 4-8 mm. Femela mai mare decīt masculul. Cu un abdomen globulos, mai larg posterior. Nu tese pīnza. Īn ierburi, pe arbusti, flori, uneori sub pietre. Īn toata tara, frecvent. Europa, nordul Africii, vestul Asiei.        

232 - Evarcha arcuata (Clerck) (Pl. 65) - L = 5-7 mm. Adultii se īntīlnesc vara. Alearga repede, īn salturi mici. Captureaza hrana cu o mare precizie. Iubitor de soare, prezent pe solul padurilor de ses, pe vegetatia marunta. Larg raspīndita. Europa, Asia.

233 - Neobisium carpathicum Beier (Pl. 65) - L = 2,2-3,6 mm. Pseudoscorpion care īsi face un cocon din resturi vegetale, sub pietre. Consuma larve si adulti de insecte (mai ales diptere) si acarieni. Īn frunzarul padurilor, īn tot lantul carpatic. Romānia, Iugoslavia.

234 - Phalangium opilio L. (Pl. 65) - L = 6-9 mm. Opilionid care are pe chelicere (picioare anterioare terminate cu clesti) niste coarne. Picioarele lungi, subtiri, fragile, care apucate se rup foarte usor. Nu tese pīnza. Se hraneste cu resturi organice, cadavre. Femela depune ouale pe pamīnt. Din ele ies primavara puii Īn medii foarte variate, pe sub pietre, īn litiera, pe plante, arbori, stīnci. Din Delta Dunarii pīna pe munti la altitudini de l 400 m. Holarctica.

235 - Scorpion -Euscorpius carpathicus L. (Pl. 65) - L = 40- 50 mm. Scorpion mic, rapitor, nocturn. Consuma insecte, viermi si crustacee, pe care le prinde cu picioarele din fata. Ziua sta pe sub pietre sau lemne cazute, īn frunzarul padurilor de pe versantul sudic al Carpatilor Meridionali, īndeosebi īn Oltenia si jud. Buzau. Cu acul din capatul cozii poate provoca o īntepatura neveninoasa pentru om.

CLASA SIMFILE (SYMPHILA)

236 - Scutigerella carpathica Juberthie, Jupeau, Tabacaru (Pl. 64) - L= 5,5-7 mm. Simfil cu corp din 14 segmente si cu 12 perechi de picioare, fara ochi. Consuma frunze uscate, muschi, lemn putred. Īn paduri de foioase si amestec, īn frunzar, sub lemne putrede, pietre. Numai īn Carpatii romānesti.

CLASA CHILOPODE (CHYLOPODA)

237 - Lithobius forficatus (L.) (Pl. 64) - L = 18-35 mm. Coloratie variabila. Cu 15 perechi de picioare. Īn poieni deschise si īmpadurite, sub pietre, īn frunzar, balegar, sub lemne, scoarta arborilor, īn muschi, gradini, parcuri, terenuri necultivate, īn pivnite si magazii. Comuna la intrarile īn pesteri. Prezenta pīna la 2 000 m altitudine. Se hraneste pe īnserat si noaptea, īndeosebi cu larve de fluturi. Evita umezeala. Traieste 6 ani. Alearga usor īnainte si īnapoi. Īn toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

238 - Polydesmus complanatus (L.) (Pl. 64) - L-16-28 mm. Diplopod cu corpul alcatuit din 20 segmente si cu 28-29 perechi de picioare. Consuma detritus vegetal, frunze moarte, lemn putred. Foarte comun īn litiera padurilor de fag. Īn toata tara. Europa centrala si de est.

CLASA INSECTE (INSECTA)

239 - Lepidocyrtus cyaneus Tullberg (Pl. 65) - L - 1,5 mm. Colembol comun īn litiera, mai rar īn humusul padurilor de foioase, unde consuma ciuperci inferioare si substante organice īn descompunere. Īn toata tara. Europa.

240 - Meconema thalassinum Kollar (Pl. 66) - L = 10-16 mm. Lacusta cu antene foarte lungi, fragile, cu ochi bulbucati si oviscapt lung. Nu zboara. Femela depune ouale īn scoarta copacilor. Arboricola, comuna īn padurile de foioase, mai ales pe stejar, tei, alun si fag. Frecventa,, īndeosebi īn Transilvania, īn VII-X. Europa.

241 - Ephippiger ephippiger Fieb. (Pl. 66) - L = 20-30 mm. Lacusta cu elitrele mici, īntunecate, ascunse, fara aripi posterioare. Antene si oviscapt lungi. Īn arbori si arbusti, īn zonele calde, īn VIII-X. De la cīmpie pīna pe munti, frecventa, īn vii si culturi forestiere. Europa.

242 - Calusar, calusel - Decticus verrucivorus L. (Pl. 66) - L = 25-45 mm. Lacusta cu aripi transparente. Prinsa, se apara muscīnd puternic si eliminīnd pe gura un suc castaniu acid. Se hraneste cu. insecte, plantule, frunze verzi de arbori si arbusti. Poate fi daunator. Frecventa īn VI-X īn zonele de deal si podis, pe pajisti, poieni, īn lanuri de cereale, pepiniere si paduri. Īn toata tara. Europa, Asia.

243 - Calugarita - Mantis religiosa L. (Pl. 66) - L == 42-75 mm. Dupa īmperechere femela manīnca masculul. Ea depune ouale īn o capsula fixata īn jurul unei crengute. Larvele ies din oua primavara, adultii īn VI-IX. Sta nemiscata pe plante si pīndeste hrana rasucind numai capul īn toate partile. Se misca īncet. Apuca brusc prada care trece prin apropiere cu picioarele anterioare adaptate special pentru aceasta. Animal lacom, vorace. Īn paduri si poieni, mai ales īn Transilvania, Dobrogea si Muntenia. Europa de sud.

244 - Urechelnita - Forficula auricularia L. (Pl. 65) - L= 10- 16 mm. Dermapter cu elitre de lungime variabila. Ca sa zboare īsi ridica elitrele cu ajutorul furcii posterioare, pentru a-si putea elibera aripile posterioare lungi, membranoase. Clestii caudali, cu cīte un dinte interior, sīnt īncovoiati la capat. Femela depune īn IV-V īn pamīnt, 90 oua pe care le pazeste (la nevoie le transporta īn alt loc), īsi īngrijeste puii. Larvele au 6 stadii de dezvoltare. Activa ziua si noaptea. Consuma vegetale, plante putrede, insecte, cadavre, resturi de animale, larve de insecte, purici de plante. Femelele ierneaza īn sol. Pe sol umed, sub scoarta copacilor, īn litiera padurilor si plantatiilor forestiere. Īn IV- X īn toata tara. Europa.

245 - Furnica alba - Reticulitermes lucifugus Rossi (Pl. 65) - Isopter (termita) care formeaza state si colonii. Cu mai multe categorii de indivizi: larve indiferente (L = 2 mm), lucratoare (L = 6,5 mm), soldati (L = 5,5-6,3 mm), 2 feluri de nimfe si adulti aripati (L = 6,8-7 mm) care parasesc colonia, se reproduc si īntemeiaza noi colonii). Exista si indivizi nearipati, reproducatori. Formeaza colonii īn pamīnt. Ouale si larvele tinere sīnt īngrijite de lucratoare. O femela poate depune cca 200 000 oua. Consuma lemn mort sau verde, radacini, lemne taiate, stīlpi, pe care īi roade pe dinauntru. Gratie unor protozoare care traiesc īn aparatul lor digestiv, consuma celuloza din lemn. Īn sudul tarii, de-a lungul Dunarii, cu tendinta de raspīndire progresiva. Europa.

246 - Musculita cu gīt lung - Raphidia ophiopsis Schum. (Pl. 65) - L =18-25 mm. Rafidiopter a carui femela depune ouale īn crapaturile din scoarta copacilor cu ajutorul unui oviscapt lung, subtire. Larvele sīnt terestre, stau īn copaci, pe tufe de muschi si licheni. Animal rapitor; consuma ouale si omizile insectelor defoliatoare, paianjeni. Īn paduri de foioase si rasinoase, pe ramuri si frunze, īn IV-X. Īn toata tara. Europa.

247 - Leul furnicilor - Myrmeleon formicarius L. (Pl. 65) - L = 65-75 mm. Adultii sīnt slab zburatori si traiesc putin; ei se īntīlnesc īn VI-VII. Femela depune ouale īn nisip; larvei (247 b) sapa o groapa ca o pīlnie cu ajutorul capului, cu care arunca nisipul afara. Ea sta īn fundul gropii, lasīnd afara numai o pereche de mandibule. Cīnd o insecta ajunge pe marginea gropii, larva arunca asupra ei nisip, o dezechilibreaza si aceasta cade īn pīlnie, unde larva īsi īnfige mandibulele īn ea. Printr-un canal ce strabate aceste mandibule ea introduce īn prada sucuri gastrice care īi lichefiaza continutul, pe care īl suge apoi prin aceleasi canale. Prada golita de continut este aruncata apoi afara din pīlnie. Larva se īmpupeaza īn sol. Īn toata tara, īn paduri de brad. Europa centrala si de sud.

248 - Musca scorpion - Panorpa communis L. (Pl. 65) - L = 15- 20 mm. Mecopter la care abdomenul masculului este asemanator cu cel al unui scorpion, dar se termina cu un cīrlig. Femela depune 150 oua care seamana cu niste popice ce sīnt dispuse pe 2-3 rīnduri īn sol. Larvele, carnivore, traiesc īn muschi. Adultii, rapitori, ataca larvele insectelor defoliatoare. Īn paduri.

249 - Plosnita de cīmp - Palomena praxilla L. (Pl. 66) - L = 12- 14 mm. Heteropter, comun īn VII-VIII īn gradini, pe poame, lemne, urzici, īn paduri pe frunzele copacilor. Suge sucurile plantelor. Ierneaza ca adult īn frunzar. De la cīmpie pīna la munte, īn toata tara. Sudul Europei, Asia.

250 - Plosnita de padure, plosnita de pom - Pentatoma rufipes L. (Pl. 66) - L = 13-16 mm. Heteropter cu picioare rosii. Emana un miros puternic, neplacut. Desi suge sucurile a numeroase plante, ataca ades si larvele viespilor de frunza, sugīndu-le sīngele. Ierneaza ca adult pe scoarta copacilor īn locuri īnsorite, prin paduri, livezi si gradini. Īn "toata tara, īndeosebi īn zona muntoasa. Europa, Siberia.

251 - Himacerus apterus F. (Pl. 66) - L = 9-10 mm. Cu 2 forme: unele brahiptere (aripile sub 1/2 din lungimea abdomenului) mai comune, altele macroptere (cu aripi ce depasesc lungimea abdomenului), mai rare. Cu o generatie pe an. Animal zoofag, se hraneste cu oua si larve tinere de insecte, fiind astfel un animal util. Ierneaza ca ou sau ca adult. Īn paduri si livezi, pe copaci si arbusti. Frecvent īn zonele īnalte. Europa, Siberia.

252 - Aradus betulinus Fn. (Pl. 66) - L mascul = 6,3-7,1 mm, L femela = 8,5-9.1 mm. Plosnita fitofaga care suge bradul si molidul. Īn toata tara, la deal si munte. Europa, Siberia.

253 - Cicada mare, cicoare - Tibtcina haematodes (Scop.) (Pl. 66) L = 26-31 mm. Homopter iubitor de caldura, care scoate un tīrīit foarte puternic ce se aude de departe. Adultii traiesc 5-6 saptamīni. Ouale sīnt depuse īn ramuri uscate. Īn X ies larve care traiesc 4 ani īn sol, sugīnd seva din radacini. Īn padurile de stejar. Europa.

254 - Margica, stupitul cucului - Phylaenus spumarius Amyot (Pl. 66) - L = 5-6 mm. Antene mici abia vizibile. Adultii sar si zboara bine. Larvele produc cu saliva si alte secretii o spuma īn care se ascund. Comun pe plante ierboase si arbusti, la marginea padurilor. Īn toata tara. Europa, vestul Asiei.

255 - Centrotus cornutus L. (Pl. 66) - L = 7-10 mm. Homopter cu larve pe plante spontane joase si cu adultii īn VI-VIII pe plante lemnoase din paduri umede. Cu o generatie pe an. Ierneaza ca ou. Polifaga. Frecventa īn toata tara. Europa, Asia Mica.

256 - Aphrophora alni Fallen (Pl. 66) - L = 0,8-11 mm. Homopter ale carui larve cresc pe plante spontane joase si pe care produc o spuma ce formeaza un strat protector īn jurul lor. Adultul īn VI-X pe anin, pin, plop, salcie, unde suge sucul plantei pe la baza frunzelor de pe crengile tinere. Īn toata tara. Europa, nordul Asiei pīna īn Japonia.

257 - Viespoiul, viespea mare de lemn - Sirex gigas L. (Pl. 67) - L - 12-45 mm. Zboara zgomotos īn VI-IX. Femela depune 350 oua. Larva, alba galbuie, sapa o galerie lunga de 40 cm pe axul tulpinii, apoi oblica, īn care traieste 2 ani. Adultul se hraneste cu polen, seva, insecte. Īn toate padurile de rasinoase din tara (pe brad, molid, larice), mai rar pe frasin si plop. Datorita perioadei lungi de dezvoltare, adultul poate iesi si din lemn prelucrat.

258 - Viespea de lemn - Rhyssa persuasoria L. (Pl. 67) - L = 25-28 mm. Lovopozitor = 30-31 mm. Are un simt deosebit care īi permite sa simta īn lemn pīna la adīncimi de 30 cm locul unde se afla larva unei insecte. Introduce apoi ovopozitorul īn lemn si reuseste sa-l īnfiga īn omida si sa-si depuna īn ea ouale. Larva care va iesi se va hrani cu carnea gazdei. Insecta folositoare. Īn padurile de conifere. Europa, Asia.

259 - Diplolepis rosae L. (Pl. 67) - L = 2,5-5 mm. Formeaza gale de marimi diferite, globuloasa, cu īnvelis din fibre subtiri, īncīlcite, cu camere numeroase, din care iese īn primavara urmatoare o noua generatie. O generatie pe an. Viespea produce gale pe specii ale genului Rosa. Adulti īn V-VII. Īn toata tara; cea mai comuna insecta. Europa, vestul Asiei, America de Nord.

260 - Gargaunele mare - Scolia flavifrons F. (Pl. 67) - L = 30-50 mm. Cea mai mare viespe din Europa. Paraziteaza larve de nazcorn (Oryctes), Lucanus si Melolontha. Īn locuri īnsorite, calde, pe flori de compozite, cu al caror nectar se hraneste. Abundenta īn toata tara, īndeosebi īn sud. Pentru īmpupare larva iese din gazda si formeaza un cocon.

261 - Furnica de padure - Formica ruja L. (Pl. 67) - Llucratoare= 4-9 mm, Lfemeie = 9-11 mm. Cu 3 feluri de indivizi: masculi, femele si lucratoare. Larva vermiforma, apoda. Īn paduri de amestec si de rasinoase, cu soluri umede; formeaza cele mal mari si īnalte furnicare (de l m). Consuma insecte daunatoare, afineaza solul. Element regulator important al biocenozelor. Omnivor. Īn paduri de rasinoase, dar si de foioase. Īn Carpati. Europa, Asia.

262 - Camponotus herculeanus L. (Pl. 67) - Lucratoare - 7-14 mm. Cea mai mare furnica de la noi. Corp paros. Face cuiburi īn arbori batrīni (de foioase sau rasinoase), īn buturugi, determinīnd pierderi lemnoase de cca 5%. Uneori si īn cīmp, sub pietre. Coloniile din arbori sīnt la l-10 m īnaltime. Īn stomac contine protozoare si ciuperci capabile sa degradeze celuloza. Consuma lemn, dar si insecte diverse si detritus. Īn toata zona carpatica, īndeosebi īn paduri de rasinoase (māi ales de molid). Europa, Asia.

263 - Gargaune - Vespa crabro L. (Pl. 67) - L = 21-35 mm. Viespile alcatuiesc state, construind cuiburi din pasta celulozica, cu numeroase celule īn forma de faguri etajati (D == 20-30 cm). Se hraneste cu muste. Foarte raspīndita la noi, ocupīnd chiar si cuiburi de pasari. Este agresiva, cu o īntepatura foarte dureroasa. Ierneaza numai femelele fecundate, care īncep construirea cuibului si cresc primul lot de lucratoare. Toamna ies femelele si masculii si are loc reproducerea. Īn paduri batrīne. Europa.

264 - Barzaune - Xylocopa violacea L. (Pl. 67) - L = 20-28 mm. Pe picioare cu un aparat colector de polen. Ierneaza ca adult. Cuib īn lemn uscat (pari, stīlpi), Īn care sapa cu mandibulele canale lungi de pīna la 30 cm. Construieste 12 camarute separate prin ziduri de rumegus īntarit, īn care depune oua si hrana (polen cu miere). Sudul Europei.

265 - Repedea de munte - Cicindella silvicola Duj. (Pl. 68) - L =13-17 mm. Rapitoare, alearga si zboara iute. Vīneaza ziua. Larva sta īntr-un tub īn pamīnt de unde prinde orice insecta care trece prin apropiere si pe care o suge. La deal si munte, mai ales īn paduri de fag si conifere. Zboara de-a lungul drumurilor, īn zone īnsorite, uscate, pe pante pietroase. Europa.

266 - Carabus auronitens F. (Pl. 68) - L = 18-26 mm. Animal terestru bine adaptat la mersul pe pamīnt, cu mandibule puternice, līnga care, atunci cīnd este apucata secreta un lichid acid. Adultul si larva sīnt predatori. Vīneaza diferite insecte, īndeosebi larve. Īn toate padurile de foioase si conifere. Animal folositor. Europa.

267 - Vīnator de omizi - Calosoma sycophantha L. (Pl. 68) - L = 24-35 mm. Insecta vioaie, carnivora, vīneaza pe sol larve, omizi si adulti de insecte defoliatoare (Lymantrīa dispar, L. monacha). Femela depune 100-600 oua, din care ies larve rapitoare. Impuparea se face īn sol. Traieste 2-3 ani. Īn toate padurile de foioase si rasinoase. Europa, Asia.

268 - Xylodrepa quadripunctata L. (Ph 68) - L = 12-14 mm. Femela depune īn sol 20 oua. Adultul si larva stau pe flori sau copaci si distrug omizile de cotari si tortricide, mai rar omizi procesionare, īn paduri de stejar si īn livezi. Consuma si oua de crizomelide, cu pureci de plante. Animal folositor, util īn combaterea daunatorilor forestieri.

269 - Muscariu - Cantharis f usca L. (Pl. 68) - L = 11-15 mm. Cu elitre moi. Adultii vioi, zboara īn V pe flori, ierburi. Larvele sub pietre, īn litiera. Consuma insecte, paianjeni, melci, limacsi, dar si cereale abia īncoltite. Ierneaza ca larva īn sol, dar poate aparea iarna pe zapada. Primavara se īmpupeaza, apoi ies adultii. Īn toata Europa.

270 - Agrilus viridis L. (Pl. 68) - L - 6-10 mm. Culoare variabila. Femela depune ouale īn grupe mici pe scoarta sau īn tulpina arborilor. Larvele patrund sub scoarta si sapa galerii īntortocheate, deasupra carora scoarta se crapa. Ierneaza ca larve. Se īmpupeaza īn lemn. Adultii ies prin gauri proprii. Dusmanii sai sīnt viespile parazite si ciocanitorile. Durata de dezvoltare este de l-2 ani. Ataca arborii slabiti de seceta, inundatii, sau de defoliatori (de obicei stejari, anini, tei, mesteceni, salcii, plopi).

271 - Cantarida, catelul frasinului - Lytta vesicatoria L. (Pl. 68) L = 12-22 mm. Adultul manīnca frunzele, putīnd provoca uscarea arborilor (frasin, liliac, lemn cīinesc); are un miros greu, caracteristic, provocat de cantarida (o substanta afrodisiaca). Femela depune oua pe flori sau pe sol. Larvele tinere ies, se prind de albinele salbatice, care le duc īn cuiburile lor. Aici se dezvolta hranindu-se cu ouale gazdei si cu miere. Īn primavara urmatoare se īmpupeaza si iese adultul.

272 - Mamornic, gīndac puturos - Meloe proscarabeus L. (Pl. 68) _ L = 13-32 mm. Elitrele mai scurte decīt abdomenul, aripi posterioare rudimentare. Abdomen gros. Īn pericol secreta un suc acid urīt mirositor, gros si lipicios. Se hraneste cu iarba. Cele l 200 oua sīnt depuse īn depresiuni Īn pamīnt, Larvele se agata de albinele solitare sau domestice si sīnt astfel transportate īn stupi. Aici, printr-o dezvoltare complicata, cresc hranindu-se cu oua si miere, daunīnd stupului. Pe pante īnsorite, īnierbate. Īn toata tara.

273 - Carabuselul cerealelor - Anisoplia segetum Hbst, (Pl. 68) - D = 10-12 mm. Adultii zboara, īn V-VI si traiesc 20-30 zile. Depune oua īn pamīnt lucrat. Larva se hraneste cu radacini de plante. Dezvoltarea larvara dureaza 2 ani. Adultii dauneaza boabelor īn lapte; larvele rod radacinile. Īn toata tara. Europa, sud-vestul Asiei.

274 - Nazcorn, caraban - Oryctes nasicornis L. (Pl. 68) - L = = 25-39 mm. Se īntīlneste īn VI-VIII, īn amurg si noaptea. Dimorfism sexual accentuat. Capul este īnarmat cu un corn lung, arcuit. Corp lucios, glabru. Picioare puternice. Larva se dezvolta mai multi ani īn plante īn descompunere, mai rar īn lemn putred, īnainte de īmpupare īsi face un cocon īn care sta 2 luni. Īn toata tara, mai frecventa īn padurile de stejar, fag si conifere. Europa, Asia.

275 - Ileana, gīndac de trandafir - Cetonia aurata L. (Pl. 68) - L = 14-21 mm. Adultul pe flori īn V-IX. Larva traieste un an īn furnicare de furnici rosii de padure si īn lemnul putred al copacilor sau īn cioturi. Adultul se hraneste cu sucuri de flori (de aceea are un aparat bucal atrofiat si mandibule moi). Īn toata tara. Europa.

276 - Radasca - Lucanus Cervus L. (Pl. 68) - L = 55-75 mm. Cel mai mare coleopter de la noi. Cu dimorfism sexual accentuat, masculul mai mare, cu mandibule foarte dezvoltate, bifurcate, cu dinti interiori care īi servesc la lupte; femela mai mica (L = 30-45 mm). Larva traieste sapīnd galerii īn stejari. Dezvoltarea dureaza 3-5 ani si atinge L = 80-100 mm. Ca adult suge seva din ranile copacilor. Zboara spre seara. Ziua sta pe ramuri. Ataca stejarul, mai rar alte foioase. Īn silvostepa. Europa.

277 - Croitorul mare - Cerambyx cerdo L. (Pl. 68) - L = 30- 50 mm. Antene cu 11 articole noduroase. Adultii īn VI-VIII. Au un zbor greoi, īn seri calde. Femelele depun izolat cca 100 oua īn crapaturile scoartei tulpinilor de stejar. Larvele sapa galerii de pīna la 50 cm, crescīnd pīna la 80-90 mm, īn decurs de 3-4 ani. Este cel mai important daunator al stejarului (dar poate ataca si fagul, carpenul, ulmul, nucul si castanul). Prefera copacii batrīni de 80-140 ani, Īn care pot trai concomitent mai multe larve. Arborii atacati pot līncezi īnca 15- 20 ani. Adultii traiesc pe flori. Europa.

278 - Stralucitul - Aromia moschata L. (Pl. 69) - L = 22-32 mm. Cu variatii de culoare si cu miros de mosc. Prezent īn VI-VIII. Larva traieste sapīnd galerii īn trunchiurile salciilor batrīne, dar si īn arini si plopi. Adultul sta pe salcii si flori. Īn toata tara. Europa, Asia.

279 - Croitorul albastru al fagului - Rosalia alpina L. (Pl. 69) - L = 22-36 mm. Ultimele articole antenare cu smocuri de peri. Īn regiunile muntoase, pe fag, īn V-IX. Larvele se dezvolta īn arborii slabiti, vlaguiti. Īn toata tara. Europa, vestul Asiei.

280 - Gīndacul rosu al plopului - Melasoma populi L. (Pl. 69) - L = 10-12 mm. Cu 2-3 generatii pe an. Ierneaza ca adulti īn litiera sau sol. Se hraneste cu frunze si vīrfuri de lujeri. Din oua ies larve care consuma frunze. Se īmpupeaza pe dosul acestora cu capul īn jos. Adultii, dar mai ales larvele scheletizeaza frunzele, īmpiedica dezvoltarea plantelor. Din delta pīna īn zonele montane, pe plopi si salcii. Europa, Asia, nordul Africii.

281 - Gīndacul ulmului - Galerucella lineola M. (Pl. 69) - L = = 6-8 mm. Elitre paroase. Cu 2-3 generatii pe an. Adultii si larvele rod frunzele de ulm, mai rar de plop, determinīnd defolieri puternice, care slabesc copacii (si īn care ulterior se pot instala carii). Se īmpupeaza cu capul īn jos. Are ca dusmani pasarile insectivore, insectele rapitoare si parazite, ciupercile.

282 - Gīndacul arinului - Agelastica alni L. (Pl. 69) - L = 6- 7 mm. Femelele depun cele 600-900 oua pe dosul frunzelor, īn pachete de cīte 20 bucati. Larvele, ca si adultii, manīnca frunzele, lasīnd numai nervurile. La sfīrsitul lui VII coboara īn sol si se īmpupeaza. Adultii apar īn VIII si ierneaza īn frunzar. Pe arin. Europa.

283 - Cariul molidului - Ips typographus L. (Pl. 69) - L = 4,2- 5,5 mm. Elitrele sīnt terminal cu marginea dubla. Cu 2 generatii pe an (īn IV si VI). Masculul sapa īn scoarta o gaura de intrare si o camera nuptiala. De aici 2-3 femele fecundate sapa galerii verticale, īn care depun 20-100 oua. Larvele īsi sapa galerii proprii. Noii adulti perforeaza gauri proprii de iesire. Ei pot trai 20 luni, atacīnd molizii batrīni (de 50-100 ani), dar si pinul si laricele. Are multi dusmani. Īn toata tara. Europa.

284 - Cotarul de toamna - Erannis defoliaria Clerck (Pl. 69) - A = 40-50 mm. Variabilitate mare. Femela aptera. Zboara īn X-XII. Larvele se hranesc cu frunzele esentelor de foioase si cu pomi fructiferi. Extrem de comuna; īn unii ani este un daunator periculos. Europa, Asia.

285 - Tortrix viridana L. (Pl. 69) - A = 22-25 mm. Adultul īn V-VII. Noctuid, vine noaptea la lumina. Depune cca 60 oua. Larva se hraneste cu muguri si frunze de stejar. Cu multi dusmani. Specie comuna, daunator important īn padurile de stejar. Europa, Asia Mica.

286 - Omida paroasa a stejarului - Lymantria dispar L. (Pl. 69) - A = 25-70 mm. Femela este mai mare. Adultii īn VII-VIII. Femela depune 100-800 (l 500) oua. Larvele pot provoca defolieri totale īn padurile de stejar, dar ataca si alte plante lemnoase si ierboase (este polifaga). Are multi dusmani naturali. Specie comuna, daunatoare. Īn toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

287 - Mironosita, nona, omida paroasa a molidului - Lymantria monacha L. - (Pl. 69) - A = 40-50 mm. Zboara īn VII-VIII, seara sau noaptea. Femela depune 100-300 oua. Cu o generatie pe an. Larvele, polifage, consuma frunze, fiind principalul daunator al padurilor de rasinoase. Pentru hranire, trec din pom īn pom. La deal si munte, mai rar la ses. Europa, Asia.

288 - Omida procesionara a stejarului - Thaumatopoea proces-sionea L. (Pl. 69) - A = 32-36 mm. Adultii zboara īn VII-VIII, īn crepuscul sau noaptea. Omizile se hranesc cu frunze de stejar; ziua stau protejate īn cuiburi de matase, din care seara pornesc spre ramurile cu frunze, pentru a se reīntoarce dimineata la cuib. Cu peri iritanti chiar si pentru om. Drumul pe copaci si de la un copac la altul īl fac īn coloane nenumarate. Uneori se muta de la o padrre la alta, tot īn coloane. T.a noi comuna, daunatoare īn padurile de stejar din zonele de ses si deal. Europa.

289 - Centra vinula L. (Pl. 69) - A = 65-70 mm. Cu 2 generatii pe an. Adultii zboara īn V-VI si VII-VIII. Larvele se hranesc cu frunze de plop si salcie. Īn toata tara. Europa si Asia.

290 - Anthocaris cardamines L. (Pl. 70) - A = 18-30 mm. Adultii zboara īn III-V. Larva traieste pe crucifere. Īn toata tara, de la ses la munte. Europa si Asia.

291 - Parnassius mnemosyne L. (Pl. 70) - A = 45-55 mm. Cu o singura generatie pe an. Adultii zboara īn IV-V la ses si īn VI-VII la deal si munte. Larva traieste pe Corydalis. Comuna de la malul marii pīna pe munti. Europa, Asia Centrala.

292 - Nymphdlis antiopa L. (Pl. 70) - A = 60-70 mm. Adultii zboara īn VI si hiberneaza ca adult, pentru a zbura din nou primavara. Larva polifaga, se hraneste cu frunze de salcie, plop, ulm, mesteacan (chiar si cu fragi). Īn paduri si la liziere, la deal si munte, īn toata tara. Europa, Asia, America.

293 - Limenitis camilla L. (Pl. 70) - A = 42-52 mm. Adultii zboara īn VI-VII. Larva traieste pe Lonicera. La deal si munte. Europa, Asia temperata, pīna īn Japonia. Pe plop traieste L. populi.

294 - Sfinxul de pin - Hyloicus pinastri L. (Pl. 70) -- A - 70- 85 mm. Cu o generatie pe an. Adultii zboara īn V-VIII. Ziua se odihneste pe trunchiurile de conifere, seara zboara pe flori dupa nectar, pe care īl culege din zbor. Larva traieste pe conifere, frecventa la noi Ia deal si munte. Europa, Asia.

295 - Mimas tiliae L. (Pl. 70) - A = 60-75 mm. Frumos colorat, cu o mare variabilitate. Cu 2 generatii pe an: īn III-IV si īn VII-VIII. Adultul sta ziua pe trunchiurile copacilor (seamana cu o frunza cazuta) si zboara noaptea dupa nectar. Larva consuma frunze de tei, ulm, mai rar alun, mesteacan, stejar. De la cīmpie la munte. Europa, Asia.

296 - Fluture de seara cu ochi de paun - Smerinthus ocellatus L. (Pl. 70) - A = 75-80 mm. Cu 2 generatii pe an: īn V-VI si VII- VIII. Zboara noaptea. Larva traieste pe plop, salcie, mesteacan, diferiti arbori fructiferi. Comun, īn toata tara. Europa, Asia de vest, Asia Mica.

297 - Macroglossum stellatarium L. (Pl. 70) - A = 42-52 mm. Cel mai comun sfingid de la noi. Cu 2 generatii pe an: prima primavara, a doua toamna tīrziu. Numeroase exemplare pot hiberna ca adulti īn locuri adapostite. Zboara ziua, suge nectar din zbor. Larva traieste pe Galium, Rubia, Stellaria. Din zona litoralului, pīna īn munti. Europa, Asia. Specie migratoare ce vine din sud.

298 - Aglia tau L. (Pl. 70) - A = 49-88 mm. Adultul zboara īn IV-VI, prin padurile de foioase. Diurn, zboara pe timp frumos, īntre orele 9-15; femela este nocturna. Īn repaus acest fluture tine aripile lipite, lasīnd sa se vada numai fata inferioara a aripilor posterioare, care este homocroma, asemanatoare unor frunze moarte. Larva traieste pe fag, stejar, carpen, mesteacan, tei etc. Relativ frecventa, īndeosebi īn zona fagului, dar poate coborī spre cīmpie. Europa, vestul Asiei.

299 - Catocala nupta L. (Pl. 70) - A = 70-75 mm. Adultii zboara noaptea, īn VII-IX. Ziua sta pe scoarta arborilor, cu care se confunda. Larvele se dezvolta pe plop si salcie. Cea mai frecventa specie a acestui gen, comuna de la cīmpie, pīna la munte la altitudini de l 500 m. Europa, Asia. Pe stejar, paducel, porumbar, par si prun traieste C. fulminea, iar pe frasin si plop C. fraxini.

300 - Rhabdophaga salicis Schrk. L. (Pl. 67) - Femela depune pīna la 130 oua pe lujerii tineri de Salix. Larvele patrund īn tulpini, provocīnd aparitia unor gale (D = l cm, L = 4 cm) cu camere individuale. Deformeaza ramurile. Cu multi dusmani naturali.

301 - Rhagio tringarius L. (Pl. 67) - Musca comuna primavara, formeaza roiuri mici. Larvele se dezvolta īn lemn putred. Zoofage sau saprofage.

302 - Syrphus tricinctus Fallen (Pl. 67) - L = 11 mm. Traieste pe flori de compozite, īn pasuni, unde pīndeste diferiti purici de plante, musculite, pe care le suge. Europa, Japonia.

303 - Bibio marci L. (Pl. 67) - L= 11-13 mm. Zboara īn III- IV, ades īn roiuri, pe vreme buna. Pe vreme rea sta sub frunze. Larvele cresc pe humus si gunoi; rod radacini fine. Cu multi dusmani naturali.

304 - Stratyomis chameleon L. (Pl. 67) - Musca putin activa, prin locuri umede, pe plante sau trunchiuri de arbori. Larve active, care consuma vegetale īn descompunere, resturi organice. Respira cu un organ respirator situat la partea posterioara. Ierneaza ca larve. Se īmpupeaza īn sol.

ĪNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA AMFIBII (AMPHIBIA)

305 - Salamīzdra - Salamandra salamandra L. (Pl. 74) - L = 20- 28 cm. Corp īndesat, coada cilindrica. Median cu 2 siruri de orificii glandulare; pe laturi cu cīte un sir de negi. Se reproduce primavara si vara, pe sol sau īn apa mica, de obicei slab curgatoare. Metamorfoza dureaza 2-3 luni. Ovovivipar, depune 70 larve īn apa mica. Traieste peste 20 ani. Se hraneste cu rīme, limacsi, melci, insecte. Fara dusmani (datorita veninului produs de glandele din tegument). Animal nocturn, scoate un sunet ca un chitait de soarece. Fiind animal terestru, se īneaca īn apa adīnca. Īn vai umede, sub muschi, pietre, busteni umezi. Īn paduri. Īn Subcarpati si Podisul Transilvaniei, la altitudini de 400-800 m. Rar apare si īn pivnitele caselor de līnga paduri. Europa temperata, nordul Africii, Asia Mica.

306 - Brotacei - Hyla arborea L. (Pl. 74) - L = 5 cm. Pupila orizontala, timpan vizibil. Degetele cu discuri adezive, cu lichid lipicios. Masculul cu un sac vocal mare, din care scoate un sunet puternic "ghek-ghek-ghek". Se reproduce īn III-IV, īn balti. Larvele īnoata foarte rapid. Metamorfoza dureaza pīna īn VII-VIII. Este singura broasca arbo-ricola din Europa. Se hraneste cu insecte zburatoare pe care le prinde cu limba sa lipicioasa. Are multi dusmani printre pasari si serpi. Animal diurn. Īn toata tara, oriunde este apa si vegetatie arborescenta. Pe arbori, arbusti si īn stuf. Europa, pīna īn Caucaz si Asia Mica.

307 - Broasca rosie de munte - Rana temporaria L. (Pl. 74) - L = 6-8 cm. Corp masiv, cap rotunjit, picioarele posterioare relativ lungi. Pupila orizontala. Timpan bine vizibil. Masculul cu 2 saci vocali interni, laterali. Masculul emite un sunet ca un mīrīit slab. Se reproduce īn II-IV (la munte pīna īn VII). Depune ponta īn gramezi mari care plutesc la suprafata baltilor. Metamorfoza dureaza 2-3 luni. Se hraneste cu viermi, moluste, diferite artropode. Este vīnata de serpi si pasari rapitoare. Face salturi scurte. Hiberneaza pe fundul rīurilor. Īn padurile de altitudine (de la 600-2 000 m), prin iarba si frunzare, pe līnga ape, īn care, daca este īn pericol, sare. Europa, Asia temperata.

308 - Guster - Lacerta viridis Laur. (Pl. 74) - L = 40 cm. Cea mai mare sopīrla de la noi. Cap puternic, umflat la tīmple. Puii sīnt brun-roscati. Masculii se lupta Īntre ei. Depune īn VI-VII cīte 7-14 oua īn galerii sapate īn pamīnt, din care īn VIII ies puii. Se hraneste cu diferite crustacee, insecte, paianjeni, chiar si cu sopīrle mai mici. Are multi dusmani printre serpi, pasari rapitoare, mamifere. Hiberneaza īn gauri adīnci de l m, īn IX-V. Animal iubitor de caldura si soare. Se misca iute, se catara usor īn arbori. Īn paduri rare de stejar cu subarboret, dar si īn vii si pīlcuri de padure, de stepa, pe pante de loess cu arbusti. Īn toata tara. Sudul Europei, Asia Mica.

309 - sarpe de sticla - Anguis fragilis L. (Pl. 74) - L = pīna la 50 cm. sopīrla serpentiforma, apoda. Ochii cu pleoape mobile, solzii cu luciu de smalt. Reproducere īn V; masculul imobilizeaza femela muscīnd-o de ceafa. Naste īn VII-VIII cīte 5-26 pui vii (L = 8-9 cm). Traieste si 46 ani. Se hraneste cu limacsi, rīme, melci. Hiberneaza īn gauri la radacina copacilor. Se misca lent; cīnd este prins nu musca, dar coada sa se rupe usor. Apare izolat, dimineata sau seara, pe ploaie, la liziera padurilor, īn livezi, pasuni, sub pietre, busteni, sub capite de fīn. Īn toate padurile. Īn toata tara (lipseste din Dobrogea). Europa, nordul Africii, Asia Mica.

310 - Vipera, napīrca - Vipera berus L. (Pl. 74) - L = 50-80 cmT Corp scurt, īndesat, bot turtit, coada scurta cu capat bont. Pe cap un V īntors, sau un X. Pe spate cu o banda neagra īn zig-zag. Apar ades indivizi melanici. Se reproduce īn IV-V. Masculul nu imobilizeaza femela la acuplare. Naste 5-18 pui īn VIII-IX. Hiberneaza singura sau īn īngramadiri de pīna la 300 indivizi, īn X-III (IV). Traieste 5-8 ani. Se hraneste cu mamifere (rozatoare si insectivore), sopīrle, broaste brune. Are un venin puternic. Ucide prada muscīnd-o, apoi, cīnd nu mai misca.. o īnghite de la cap. Īn zone umede la munte si dealuri, pīna la altitudini de 2 500 m, la margini de paduri si poieni, taluzuri de drum si poteci, coaste stīncoase cu vegetatie. Mai activa dimineata si seara. Īn zile reci si ploioase, activitatea redusa. Pe ambii versanti ai Carpatilor, īn podisul Transilvaniei, īn Crisana, īn jurul Iasului. Europa, Asia.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

311 - Vīnturel rosu - FaZco tinunculus L. (Pl. 71) - L = 31- 38 cm. La coltul gurii cu o mustata negricioasa. Cuibareste īn IV īn paduri, īn cuiburi parasite de ciori si cotofene, īn scorburi, pe stīnci, īn cladiri īnalte din orase, ades īn colonii. Cele 4-5 oua sīnt clocite 25 zile. Puii stau īn cuib 4 saptamīni. Pasare folositoare. Se hraneste cu soareci, insecte, rar cu pasari. Zbor linistit, poate bate repede din aripi, stīnd suspendat īn aer pentru a-si cauta prada de pe sol. Īn paduri, orase, pe malul apelor, dar si īn zonele montane, īn stīncarii. Strigat "cli-cli-cli". Oaspete de vara (III-XI) partial sedentar. Europa, Asia, Africa.

312 - sorecar comun - Buteo buteo L. (Pl. 71) - L = 46-65 cm. Intre ochi si cioc, cu pene moi. Coada aproape dreapta, coloratie variabila. Cuibareste īn paduri mici, īn pomi īnalti. Femela depune īn V 3 oua pe care le clocesc ambii parinti timp de 30 zile. Puii stau īn cuib 40- 50 zile. Animal folositor: se hraneste īndeosebi cu rozatoare, mai rar cu pasari, reptile, insecte mai mari. Cauta hrana īn luminisuri, pe īntinsuri. Prefera sa stea īn pomi īnalti. Strigat "hlach". Sedentar, dar si de pasaj, comun īn paduri colinare, īndeosebi īn Transilvania si Dobrogea. Europa, Asia.

313 - Cocos de munte - Tetrao urogallus L. (Pl. 71) - Lmascul = - 85-100 cm, Lfemela - 60-70 cm. Cu dimorfism sexual accentuat. Animal poligam. Īn perioada īmperecherii are loc o parada nuptiala, cīnd cocosii cīnta. Cuib pe sol, la baza arborilor, captusit cu resturi vegetale. Femela depune īn V cīte 5-8 oua pe care le cloceste timp de 24 zile de la depunerea ultimului ou. Puii ies concomitent si pot alerga sa-si caute hrana din prima zi (sub conducerea mamei lor). Se hraneste cu larve, omizi, plante, fructe. Striga "bac-bac-bac". Relict glaciar, sedentara la noi, īn padurile de conifere de altitudine medie si mare, de-a lungul īntregului lant carpatic. Femela este OCROTITĂ DE LEGE, masculul se vīneaza. Īn nordul Angliei, Europa centrala si nordica, Asia temperata (pīna la Sahalin).

314 - Fazan - Phaseanus colchicus L. (Pl. 71) - Lmascui = 75- 90 cm, Lfemeia = 50-65 cm. Pasare poligama, cu o coloratie foarte variabila, cu dimorfism sexual. Cuibareste īn V-VI pe sol, īn vegetatie. Cuibul adaposteste 6-10 oua ce sīnt clocite de femela 27 zile. Puii pleaca dupa mama imediat ce s-au uscat. Are peste 30 rase ce se pot īncrucisa īntre ele. Īn prezent este īnmultit īn captivitate, apoi este lasat liber. Se hraneste cu bucati de plante, seminte, fructe de padure, insecte., viermi, melci, pe care le culege dimineata si seara (ziua sta prin desisuri, īn semanaturi, noaptea īn padure). Striga "go-coc". Doarme īn copaci (cocosii mai sus, femelele mai jos). Se ascunde de dusmani, dar la nevoie fuge pe jos foarte iute, sau zboara brusc, zgomotos si iute. Este vīnat pentru carnea sa gustoasa. La noi a fost aclimatizat si s-a adaptat bine. Sedentara, īn paduri de foioase, mai ales la ses si deal, īn paduri rare, līnga terenuri arabile si ape. Īn toata tara. Originar din Asia (India, China), acum colonizat īn toata emisfera nordica.

31.5 - Sitar - Scolopax rusticola L. (Pl. 71) - L = 34-36 cm. Cuibareste la radacina copacilor, īntr-o gropita captusita cu frunze uscate. Depune 4 oua ascutite la vīrf, pe care femela le cloceste 22 zile. Puii stau īn cuib cīteva ore. Īn unii ani poate scoate doua rīnduri de pui. Nocturn. Se hraneste cu insecte, viermi, melci. Strigat "orrrt-orrt" sau "tsivik"'. Zbor iute, īn zig-zag. Cauta cu ciocul viermi īn sol umed, care ramīne īn urma sa ciuruit ca o sita. Īn paduri de foioase si amestec, līnga ape, īn zavoaie. Cautata de vīnatori pentru carnea sa foarte gustoasa. Pasare de pasaj si oaspete de vara (II-IV si IX-XI), rar pīna la altitudini de l 400 m. Iarna ramīne rareori. Europa, Asia (pīna īn Japonia).

316 - Turturica - Streptopelia turtur (L.) (Pl. 71) - L = 26-30 Cuib simplu, ca o platforma rara, din crengi, īn copaci la īnaltimi de l- 7 m. Depune de 2 ori pe an cīte 2 oua pe care le cloceste 13-15 zile. Puii stau īn cuib 18 zile. Pasare de zi, se hraneste cu diferite seminte,, melci, fructe de padure si livezi. Strigat "turr-turr". Īn paduri la ses si deal, īn plantatii de salcīm si parcuri. Cautata de vīnatori. Oaspete de vara (IV-IX). Europa, Asia centrala si de est, Africa de Nord. Ierneaza īn Africa la nord de ecuator.

317 - Buha - Bubo bubo L. (Pl. 71) - H = 62-73 cm, A = 160- 170 cm. Corp acoperit cu un penaj mare, lax; pe cap cu 2 smocuri depene asemanatoare unor sprīncene. Aripi mari, late. Cuibareste īn III- IV īn scorburi, crapaturi de stīnci sau īn cuiburile altor rapitoare mari. Cele 2-4 oua le cloceste 33-36 zile. Puii stau īn cuib cca 2 luni. Se hraneste cu soareci, iepuri, pasari, insecte. Vīneaza numai noaptea, zburīnd la distante de 15 km de cuib. Strigat "uhuhu-u-uhuhu" lugubru. Sedentara, sta īn zavoaiele Dunarii, īn paduri, prin stīncarii. Rara. OCROTITĂ DE LEGE. Europa temperata, Asia, Africa de Nord.

318 - Cuc - Cuculus canorus L. (Pl. 71) - L =31-40 cm. Nu īsi face cuib, nu cloceste si nu īsi īngrijeste puii. Femela depune cīte un ou īn cuiburile altor pasari (are preferinte pentru cuiburile anumitor specii). Din V pīna īn VII depune cca 12-20 oua mici, de culoare variata. Puiul iese dupa 12,5 zile, creste foarte repede, aruncīnd din cuibul gazda restul oualor si puii mamei adoptive. El ramīne īn cuib 21-22 zile si este foarte lacom si galagios. Se hraneste cu insecte, omizi (este printre putinele pasari care manīnca omizile paroase), paianjeni. Strigat "cu-cuu". Oaspete de vara (IV-IX), comun īn toate padurile colinare si de munte, īn zavoaie, parcuri si vii. Europa, Asia, Africa. Ierneaza la sud de Sahara si īn sudul Asiei.

319 - Dumbraveanca - Coracias garrulus L. (Pl. 72) - L = 30- 34 cm. La jumatatea lui V īsi face un cuib īn scorburi īnalte sau īn gauri sapate īn maluri (līnga ape mari), pe care le tapeteaza cu iarba, puf si pene. Cele 4-6 oua sīnt clocite 18-19 zile de ambii parinti. Puii stau īn cuib 26-30 zile. Se hraneste cu insecte, la nevoie si cu alte nevertebrate (pe care le vīneaza mai ales din zbor), dar consuma si soareci, fructe. Strigat "rak-rak". Sta īn locuri īnalte. Īn zavoaie, paduri cu luminisuri. Oaspete de vara (V-IX). Īn zonele īnalte este mai mult de pasaj. Frecventa īn toata tara. Europa, vestul Asiei, Africa de Nord. Ierneaza īn Africa si nord-vestul Asiei.

320 - Pupaza - Upupa epops L. (Pl. 72) - L = 25-45 cm. Cu un evantai de pene pe cap. Cuibareste īn V-VI īn scorburi de copac sau īn gauri īn zid. Femela depune 6 oua pe care le cloceste 18 zile. Puii stau īn cuib 24-27 zile; ei se apara īmproscīnd secretia urīt mirositoare a unei glande situate deasupra cozii. Se hraneste cu insecte, viermi, melci, pe care īi arunca īn aer, apoi īi īnghite. Pasare folositoare. Strigat "upupupup". Surprinsa, īn caz de primejdie, se lipeste de sol, stīnd nemiscata. Īn pajisti, pe līnga paduri, īn parcuri, raristi, īn copacii din apropierea apelor. Oaspete de vara (III-X), comun la noi. Europa de sud si est, Africa, Asia. Ierneaza īn zona ecuatoriala a Africii, India, īn sudul Marii Caspice.

321 - Ciocanitoare pestrita mare - Dendrocopus major L. (Pl. 72) - L == 23-26 cm. Cuib sapat Īn tulpina arborilor, la īnaltimi de 3- 10 m. Cele 4-7 oua sīnt clocite 16 zile. Puii ramīn īn scorbura 20 zile. Consuma larvele insectelor daunatoare, dupa care sapa cu ciocul īn lemnul arborilor. Strigat "ghi-ghi-ghi". Cea mai comuna ciocanitoare de la noi. Īn mai toate padurile de ses si deal, dar vine si īn localitati, īn parcuri si gradini. Sedentara. Europa, Africa de Nord, Asia (pīna īn Japonia).

322 - Grangur - Oriolus oriolus L. (Pl. 72) - L = 21-24 cm. Cu dimorfism sexual. Cuib ca un hamac fixat la furca dintre 2 crengi īnalte; este tesut din fire de ata, līna, fibre vegetale, hīrtii etc. La sfīrsitul lui V femela depune 3-4 oua pe care le cloceste 14-15 zile. Daca ponta este distrusa, poate depune īnca o data sau de 2 ori alte oua. Se hraneste cu adulti si larve de insecte, paianjeni si melci, dar si cu fructe. Scoate un fluierat tipic "din-din-hliu", mai ales primavara. Oaspete de vara (IV-X), īn paduri de ses si deal, īn parcuri si gradini. Europa, Africa de Nord, Asia.

323 - Gaita - Garrulus glandarius L. (Pl. 72) - L = 34-36 cm. Cuib īn crengi, captusit cu līna, fixat īn copaci la īnaltimi de 2-7 m. Femela cloceste īn IV cīte 5-6 oua timp de 16 zile. Puii stau īn cuib 20 zile. Se hraneste cu animale mici, pui de pasari, resturi de plante si animale stricatoare. Are un glas neplacut, dar poate imita glasul diferitelor pasari si mamifere. Sedentara, frecventa, īn paduri, de la ses pīna la 2 000 m altitudine. Iarna vin la noi multe exemplare de pasaj. Europa, Asia, Africa de nord-vest.

324 - Pitigoi mare - Porus major L. (Pl. 72) - L = 13-16 cm. Cel mai mare pitigoi de la noi. Cuibareste pe la sfīrsitul lui III īn scorburi mici, īn gauri din ziduri sau maluri, īn tevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Pe un pat de muschi pune par, pene, puf sau lina; depune 9-12 oua pe care mama le cloceste 13-14 zile. Puii parasesc cuibul dupa 18-20 zile. Scoate 2 rīnduri de pui pe an. Se hraneste cu insecte, pe care le cauta pe scoarta copacilor; iarna cu seminte. Strigat "tinti-vi" sau "pink-pink". Sedentar. Comun de la cīmpie la munte, īn paduri, gradini, parcuri si livezi. Europa, Asia, Africa de Nord.

325 - Ţiclean - Sitta europea L. (Pl. 72) - L = 13-15 cm. Cuibareste īn scorburi sau gauri īn zid, la īnaltimi de peste 2 m, sau īn cuiburi parasite de ciocanitori (la care micsoreaza gura cuibului cu namol lipit pe margini). Femela depune 6-10 oua pe frunze sau surcele si le cloceste 14-15 zile. Puii stau īn cuib 24 zile. Se hraneste cu insecte si paianjeni, pe care īi cauta īn crapaturile scoartei copacilor, sarind si stīnd ades cu capul īn jos; iarna manīnca seminte, ghinda, alune. Strigat puternic "tiuh-tiuh" sau "sit-sit". Sedentar, comun īn paduri de foioase si amestec, parcuri. Europa, Asia.

326 - Ochiul boului - Troglodytes troglodytes L. (Pl. 72) - L = = 9,5-11 cm. Solitar. Masculul construieste la jumatatea lui IV mai multe cuiburi sferice, dintre care femela va alege unul, pe care īl va captusi cu frunze. El se afla līnga sol, la 1-2 m īnaltime, este din muschi, frunze si iarba uscata. Masculul este poligam. Femela depune de 2 ori pe an cīte 4-6 oua, pe care le cloceste 14-15 zile. Puii ramīn īn cuib 16-17 zile. Se hraneste cu insecte pe care le cauta prin tufisuri. Strigat "tit-tit-tit". Sedentar. Comun īn toate padurile de conifere, pīna īn golul alpin. Iarna coboara la cīmpie si īn parcuri. Europa, Asia, America, Africa de Nord.

327 - Macaleandru, gusa rosie - Erithacus rubecula L. (Pl. 73) - L = 15 cm. Cuib īn gauri, din muschi, īn interior captusit cu par de cal. Femela depune īn IV si V cīte 5-6 oua pe care le cloceste 12-14 zile. Puii sīnt hraniti de ambii parinti. Vara consuma insecte, iarna fructe de padure. Cīnta "zic" sau ,,tsīi". Sedentara, comuna īn paduri de foioase, la deal; iarna vine spre ses si īn localitati. Europa, Asia Mica, vestul Siberiei.

328 - Mierla - Turdus merula L. (Pl. 73) - L = 24-28 cm. Dimorfism sexual. Cuibul līnga sol, īn tufisuri, boschete, īn pomi, pe ziduri; este rotund la exterior, din ierburi uscate si muschi, toate lipite cu namol. La interior este captusit cu fīn marunt. Femela depune 4-5 oua, pe care le cloceste 13-14 zile. Poate creste 2-3 rīnduri de pui pe an, folosind acelasi cuib. Se hraneste cu insecte, viermi, melci, frunze. Fluiera frumos. Sedentara, comuna īn parcuri si zavoaie, din delta pīna īn golul alpin. Iarna vine īn localitati. Europa.

329 - Silvie cu cap negru - Sylvia atricapilla L. (Pl. 73) - L = = 14-15 cm. Cuibareste īn V-VI prin paduri si parcuri, īn copaci la īnaltimi de cca 3 m. Cuibul este ca un cosulet alcatuit la exterior din iarba uscata si coconi de fluturi, iar la interior este captusit cu putregai de lemn si par. Cele 4-5 oua sīnt clocite 13 zile. Puii stau īn cuib 11- 12 zile. Se hraneste vara cu insecte, toamna cu fructe de padure. Striga "tze-tze", cu un fluierat īnalt, īntrerupt, melodios. Oaspete de vara (IV- X). Frecvent īn paduri, de la ses la munte, īn gradini si parcuri. Europa, Asia, Africa. Ierneaza īn Africa.

330 - Privighetoare roscata - Luscinia megarhynchos Brehm (Pl. 73) - L = 20 cm. Īn V īsi face un cuib ascuns, din iarba uscata, captusita cu iarba fina, par si pene, pe care īl construieste īntre urzici, maracini, adesea chiar si pe pamīnt. Cloceste o data pe an. Cele 5-7 oua sīnt clocite de femela 13-14 zile. Puii stau īn cuib 11-12 zile. Consuma insecte, paianjeni, viermi. Īn perioada de reproducere masculii cīnta foarte frumos (cel mai mare cīntaret de la noi), mai ales noaptea. Oaspete de vara (IV-IX); iarna migreaza īn Africa ecuatoriala. La marginea padurilor de foioase sau de amestec, līnga rīuri sau balti, dar si īn parcuri si gradini. Īn toata tara. Europa sudica si temperata.

331 - Sfrīncioc rosietic, sfrīncioc berbecel - Lanius collurio L. (Pl. 73) - L= 17,5-20 cm. Cuibareste la sfīrsitul lui V īn tufisuri spinoase, la l-2 m de la pamīnt. Cuib mare, bine vizibil, din iarba uscata, captusit cu fire de par si līna. Femela depune 5-6 oua pe care le cloceste 15 zile. Puii stau īn cuib 2-3 saptamīni. Prinde mai ales insecte, dar si pui de pasari sau soareci, pe care īi consuma imediat, sau īi īnfige īn spini īn jurul cuibului, ca rezerva de hrana. Cīntec ca un fel de "ghec-ghec", dar poate imita alte pasari. Oaspete de vara (IV-X), frecvent de la malul marii, pīna pe munti, īn maracinisuri din cīmpii, parcuri, paduri si gradini. Europa, Asia, Africa (iarna).

332 - Cinteza - Fringilla coelebs L. (Pl. 73) - L = 14-17 cm. Cuib din muschi tesut cu fire, decorat cu licheni, situat līnga trunchiul arborilor. Femela depune 4-6 oua pe care le cloceste 12 zile. Puii stau īn cuib 14--15 zile. Se hraneste cu insecte, seminte, fructe de padure. Strigat "pinc-pinc"; cīnta frumos. Sedentara sau partial migratoare, comuna īn toata tara, de la cīmpie pīna pe munti, īn toate tipurile de paduri, īn livezi, gradini, parcuri. Īn Europa, vestul Asiei, Africa de Nord.

333 - Forfecuta - Loxia curvirostra L. (Pl. 73) - L = 16,5- 18,5 cm. Cu dimorfism sexual. Poate cuibari vara si iarna. Cuib mare, la 3 m īnaltime, la baza din crengute, apoi din ierburi uscate si captusit interior cu iarba fina, par si pene. Femela cloceste cele 4 oua timp de 12-13 zile. Puii ramīn īn cuib 24 zile. Consuma numai seminte de conifere, pe care le scoate din conuri cu ciocul sau adaptat special la acest fel de hrana. Se poate agata de craci cu ciocul, la fel ca papagalii. Strigat "ghil-ghil". Sedentara, frecventa īn padurile de conifere din Carpati; apare ades iarna īn parcurile oraselor. Europa, Asia, America de Nord.

334 - Mugurar - Pyrrhula pyrrhula L. (Pl. 73) - L = 14-19 cm. Cu dimorfism sexual. Cuibareste la sfīrsitul lui IV. Cuib īn copaci la 2 m īnaltime, pe o platforma din crengute, pe care pune ierburi uscate; este captusit cu lemn putred si fire de par. Cloceste cele 5 oua 13 zile. Puii stau aici 12-16 zile. Se hraneste cu seminte,'iarba, fructe, insecte. Sedentar, īn paduri pīna la altitudini de l 200'm, mai ales paduri de conifere. Europa, vestul Asiei, Africa de Nord.

CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

335 - soarece de padure - Sylvaemus sylvaticus L. (Pl. 75) - L = 8-H cm, G = 14-28 g. Putin mai mare decīt soarecele de casa. Foarte prolific (cu 3-4 generatii a 4-12 pui pe an). Īn anii favorabili se īnmulteste devenind daunator. Se hraneste cu boabe de cereale, seminte, fructe. Toamna face rezerve. Sapa īn sol galerii scurte. La margini de padure, īn raristi, fīnete, pe terenuri cultivate, maracinisuri, īn gradini. Toamna intra īn grajduri, pivnite, sure. Comun, de la ses pīna la 800 m altitudine. Europa.

336 - Veverita - Sciurus vulgaris L. (Pl. 75) - L = 19-28 cm, G = 250-335 g. Picioarele din fata mai scurte, cu talpa mare si ghiare puternice. Urechi cu smocuri, mustati negre, lungi; ochi mari, iscoditori. Coada lunga, stufoasa, cafeniu-īnchisa sau roscata. Naste anual 3-5 (3-8) pui īn cuiburi aflate īn scorburi, sau la bifurcatia crengilor (atunci are cuib sferic, cu mai multe iesiri). Poate trai 8-10 ani. Animal diurn, consuma seminte din conurile de brad, fructe de padure, ciuperci, ghinda, alune, dar si oua de pasari si pui mici. Īn lipsa de hrana face migratii mici. Face provizii de hrana pentru iarna. Are ca dusmani jderul, pisica salbatica, unele pasari rapitoare. Nesociabila, foarte vigilenta, mereu īn miscare, sare usor prin copaci. Scoate tipete ca un sughit. Īn toate padurile de foioase si rasinoase, īn parcurile oraselor. Pīna īn golul alpin. Europa, Asia temperata.

337 - Pisica salbatica - Felis catus L. (Pl. 74) - L == 50-80 cm, G = 5-10 kg. Ca o pisica domestica, dar cu coada egal de groasa, cu par bogat, stufos, cu smocuri de par īntre pernitele degetelor. Naste īn scorburi de copaci sau īn crapaturi de stīnca o data pe an 3-6 pisoi. Poate trai 15 ani. Animal de amurg, carnivor, consuma rozatoare mici, iepuri, pasari. Ataca brusc, prin surprindere, dupa ce se apropie cu siretenie de prada, pe care o musca de gīt. Pisicile batrīne ataca si iezii de caprioara. Niciodata nu urmareste prada care īi scapa. Miauna, toarce, scuipa, tipa, zgīrie scoarta copacilor. Blana frumoasa, calduroasa. Din delta pīna la altitudini de l 200 m. Īn peninsula Iberica, Scotia, centrul Europei, insulele Mediteranei.

338 - Rīs - Lynx lynx L. (Pl. 74) - L = 70-150 cm, G = 15- 58 kg. Trup īndesat, picioare lungi, foarte musculoase, labe mari (cele anterioare cu 5 degete, cele posterioare cu 4), ghiare retractile, ascutite, lungi de 4 cm. Coada scurta, egal de groasa. Pe vīrful urechilor cu un smoc de peri, cu favoriti pe maxilarele superioare. Se īmperecheaza īn II-IV. Femela naste 2-4 pui īn locuri ascunse, sub colturi de stīnca, arbori cazuti, scorburi. Poate trai 18 ani. Carnivor activ, de crepuscul; ataca prada prin surprindere, dupa o pīnda īndelungata. Poate sari si de la 6 m. Vīneaza cerbi, caprioare, iepuri, pasari, diferite rozatoare; la nevoie consuma si hoituri. Manīnca preferential organele bogate īn sīnge (ficat, inima, plamīni); īsi īngroapa prada pe care nu o poate termina. Extrem de agil, cu vazul foarte bine dezvoltat. Singurul sau dusman este omul. Cu mers neauzit. Solitar. Poate fi domesticit. Nu sufera pisicile, pe care le stīrpeste. Strigat ca un urlet ragusit, plīngator. Zgomotele nu-l deranjeaza; poate sta pe līnga drumuri, pe care uneori le foloseste. Nu-i este frica de apa. Blana valoroasa. Nu este primejdios pentru om. Īn paduri de conifere, pīna īn golul alpin. Palearctic. Acum īn regresie.

339 _ Viezure, bursuc - Meles meles L. (Pl. 74) - L = 60-75 cm, G = 12-25 kg. Animal de vizuina, cu corpul si picioarele anterioare adaptate la sapat īn subteran. Blana cu peri lungi, aspri, luciosi. Urechi si ochi mici. Sub coada cu glande urīt mirositoare. Paseste pe toata talpa. Are 3-5 pui pe an; traieste pīna la 15 ani. Omnivor, nocturn. Consuma rīme, larve de insecte, melci, struguri, fructe, jir, porumb, cartofi, ciuperci, fructe de padure, oua de pasari, broaste. Animal morocanos, singuratic, precaut, retras, extrem de curat, īsi face o vizuina ca o mica cetate subpamīnteana. Vara iese la soare sa se odihneasca. Nu hiberneaza, ci doarme ca ursul, īsi face rezerve pentru iarna. Cīnd este atacat, lupta curajos. Miros si auz bune, vaz slab. Comun, de la ses la munte, mai ales īn zona de dealuri, īn paduri, līnga culturi. Europa.

340 - Hermelina - Mustela erminea L. (Pl. 74) - L = 22-30 cm, G = 150-300 g. Corp aproape cilindric, cap gros, ascutit, terminat cu o gura mare. Urechi mici, ochi negri, vioi. Picioarele din spate mai lungi. Coada terminal cu un ciucure negru. Sub coada cu 2 glande urīt mirositoare. Limba cu un santulet prin care poate soarbe ouale. Cu haina de vara si iarna diferite. Naste 5-7 pui (exceptional 13) īn galerii sapate īn pamīnt. Traieste sub 10 ani. Mare consumator de rozatoare, dar si de pasari (uneori chiar fazani), pesti, broaste, pui de iepuri, oua. Ucide taind cu dintii arterele gītului. Foarte iute, agil, crepuscular si nocturn, duce o viata ascunsa. Evita asezarile omenesti; traieste īn padurile cu poieni si tufisuri. Este vīnat pentru blana sa. Numeros, de la limita superioara a padurii, pīna īn Delta. Europa, Asia. Asemanatoare este nevastuica - Mustela nivalis L., care este tot numeroasa, asemanatoare, dar se apropie de casa omului, stīnd ascunsa prin magazii, paie, sub crengi sau glugi de porumb.

341 - Lup - Canis lupus L. (Pl. 75) - L =110-140 cm, G = 30-50 kg. Asemanator unui cīine; corp cu picioare mai lungi, gīt mai scurt. Culoarea variaza cu anotimpul si latitudinea. Se īmperecheaza īn XII-II. Dupa 2 luni naste 4-6 (rar 12) pui, īn rīpe īmpadurite, la loc ferit. Poate trai 13-15 ani. Ataca de la cerb si cal, pīna la capre, porci, oi, cīini si mistreti, iepuri, soareci, gīndaci; consuma chiar cadavre. Constituie un element regulator important al naturii, distrugīnd cadavrele, animalele bolnave si slabe, pe cele degenerate. Urmareste prada care-i scapa. Nu are dusmani īn afara de om. Poate turba. Iarna se aduna īn haite. Nu ataca si nu manīnca oameni. Rezistent (poate parcurge īntr-o noapte si 40 km), cu toate simturile bine dezvoltate. Nu sufera steguletele si zgomotele stridente, puternice. Are pīna la 10 feluri diferite de strigate. Īn toata tara, din Delta, pīna īn golul alpin. Europa (a ramas doar īn Spania, Scandinavia si estul Europei).

342 - Vulpe - Vulpes vulpes L. (Pl. 75) - L = 60-90 cm, G = 6-12 kg. Blana cu coloratie diferita vara si iarna, coada cu ciucure alb, cu glande anale urīt mirositoare si cu o glanda deasupra cozii care secreta o materie vīscoasa cu miros de iris sau de violete. Se īmperecheaza īn I-II; dupa cca 2 luni naste 3-6 pui. Poate trai pīna la 12 ani. Carnivor, consuma cu predilectie rozatoare, iepuri, oua, pasari salbatice si domestice, insecte, hoituri, dar si fructe de livada si padure, struguri. Are ca dusmani lupii si rīsii. Pasaretul, īndeosebi cotofenele si gaitele o urmaresc si o dau de gol. Vīneaza pe teritorii de 5-10 km īn jurul vizuinii (care se afla īntr-o viroaga, groapa, īntr-un mal lutos sau nisipos). Vizuinile se transmit din generatie īn generatie si sīnt mereu marite, atingīnd 50-60 m lungime. Ele sīnt constituite din galerii etajate si au mai multe iesiri. Cu simturi bine dezvoltate (īndeosebi auzul). Animal mai mult folositor decīt daunator caci distruge soarecii. Poate transmite turbarea. Comuna, din Delta pīna īn golul alpin, īn paduri, pe cīmp deschis sau Īn zone de balti. Holarctica.

343 - Urs - Ursus arctos L. (Pl. 75) - L = 170-250 cm, G = 100-400 kg. Ochi, urechi si coada mici; picioare destul de scurte; calca pe toata laba. Buze mobile. Se īmperecheaza īn IV-VI; dupa 7-8 luni ursoaica fata 1-2 (rar 3) pui. Traieste 30-40 ani. Desi face parte dintre carnivore, este un animal omnivor, manīnca de toate, predominīnd vegetalele (jir, ghinda, ciuperci, fructe de padure sau din livezi, porumb), miere, cadavre de soareci, insecte, mai rar oi, cai, cornute. Ataca omul numai cīnd este ranit sau cīnd puii īi sīnt īn pericol, altfel fuge. Iarna o petrece īn stare de somnolenta (nu hiberneaza), putīnd iesi imediat īn caz de pericol. Are un mers domol, se catara sau īnoata daca este nevoie. Cu miros si auz ascutite, vaz slab. Foarte puternic. Īn tot lantul carpatic, īn paduri de fag, de amestec sau de rasinoase, la altitudini de 500- 2 500 m. Īn Europa de Est si Pirinei, Alpii Dinarici, Asia.

344 - Mistret Sus scrofa L. (Pl. 75) - L = 1,2-2 m, G = pīna la 350 kg. Trup puternic, gīt scurt, cap terminat cu un disc foarte mobil cu care rima. Caninii cu crestere continua, ies dintre buze si formeaza o arma puternica. Ochii īn orbite adīnci. Urechi rotunjite, cu smocuri de par; coada sta dreapta. Par de mai multe feluri, cu orientari diferite pe corp. Se īmperecheaza īn XII-II; dupa 18 saptamīni naste 4-10 purcei, īntr-o groapa, care au o blana cafenie cu dungi galbui. Traieste pīna la 30 ani. Animal de noapte, omnivor, daunator culturilor agricole (de porumb, cartofi, ovaz), consuma ferigi, radacini, rizomi, bulbi, ciuperci, ghinda, jir, dar si soareci, melci, serpi, sopīrle, pasarele, pui de iepuri, insecte si chiar hoituri. Este atacat de om, lupi si ursi. Īn iernile grele poate muri de foame. Cīnd este ranit sau la mare nevoie, ca sa scape, ataca si omul, lovind lateral si īn sus. Cu auz si miros foarte bune; vazul este slab. Sta īn ciurde; nu este legat de un anumit loc; se deplaseaza īn functie de hrana si adapost. Din Delta pīna īn padurile montane (mai numeros īn cele de stejar si fag, din zona de deal). Europa., sud-estul Asiei.

345 - Cerb - Cervus elaphus L. (Pl. 75) - L = 1,6-2,5 m. H = 1,2-1,5 m, G = 130-350 kg. Numai taurul are coarne (cu L -1,30 m si G = 15 kg). Nas golas, totdeauna umed; sub ochi cu o groapa lacrimala. Īn jurul vertebrelor cozii cu o glanda mare, bruna-verzuie. Colorit diferit vara si iarna. Coarnele - formatii ale osului frontal, sīnt lepadate īn fiecare an Īn II-III, apoi cresc din nou timp de 100-120 zile. Se īmperecheaza īn IX-X (perioada de bocanit a cerbilor). Īn V-VI ciuta naste l-2 vitei cu coloratie monocroma (roscata, cu pete albe). Traieste 20 ani. Ierbivor de cīrd, paste iarba, frunze, manīnca lujerii copacilor, ghinda, porumb, distruge ovaz, cartofi, sfecla. Are ca dusmani omul, lupul, mai rar rīsul. Este secerat de boli ca febra aftoasa, antrax, galbeaza si strechii. Cu simturi ascutite (mai ales auzul si mirosul). Traieste pe arealuri restrīnse de 5-10 km2. Animal de amurg si noapte-Sta īn ciurde mici (iarna mai mari), conduse de femele mai vīrstnice. Se scalda cu mare placere īn locuri mlastinoase. Īn Carpati. Element central european.

Alte animale care pot fi īntīlnite īn acest mediu de viata sīnt cele care sīnt descrise la numerele 127, 135, 146, H83, 188, 216, 229, 231, 239, 243, 252, 254, 255, 258, 261, 262, 263, 266, 268, 269, 270, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 279, 282, 283, 284, 285, 286, 290, 293, 296, 297, 305, 347.. 349, 351, 352, 354, 355, 356, 357, 359, 361, 363, 373, 374, 379, 382, 385, 386, 388, 400, 401, 407, 409, 410, 413, 414, 415, 416, 417, 420, 422, 423,. 425, 432, 433, 442, 443, 445, 446, 448, 451, 452, 454, 455, 457, 461, 464, 465, 466, 467, 468, 470, 471, 472, 486, 488, 489, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 503 si 506.


4. CULMILE MUNŢILOR

Culmile muntilor se īntind deasupra limitei superioare a padurilor <peste l 370 m). Ele ocupa īn Carpatii romānesti o suprafata de cca 2 000 km2 si prezinta o distributie insulara: īn muntii Maramuresului, Rodnei, Calimani, Bīrgaului, Bistritei, Ceahlau, Penteleu, Ciucas, Baiu, Bucegi. Fagaras, Semenic, Parīng, Godeanu, Retezat si Ţarcu, īn Muntii Apuseni (Muntele Mare, Vladeasa, Cucurbata). Clima este aspra; temperatura medie anuala de 0°C, aerul este rarefiat, presiunea atmosferica de 560-650 mm, bat vīnturi aproape permanent (īndeosebi din vest si nord-vest), umiditate ridicata, norii si ceata acopera muntele cca 250-300 zile pe an, iar zapezile dureaza 150-175 zile.

Pe culmile muntilor se disting doua etaje de vegetatie:

1 - Etajul subalpin - se īntinde īntre limita inferioara a etajului alpin si cea superioara a padurilor īncheiate. Tufarisurile ocupa suprafete īntinse. Īntre ele se afla raristi de arbori si pasuni alpine de pirusca, iarba vīntului, firuta si teposica. Principalii arbusti sīnt jneapanul, aninul de munte, smīrdarul, afinul si merisorul. Pot urca īn exemplare izolate molidul, laricele si zīmbrul. Jnepenisurile constituie asociatia vegetala predominanta. Incendierea si taierea arboretului din acest etaj au dus la restrīngerea tufarisurilor si raristilor subalpine, la dezvoltarea afinului si merisorului, la dezvoltarea pajistilor secundare de graminee īntelenitoare (cu rol important īn economia pastorala). O structura mai aparte, specifica o au flora si vegetatia brīnelor si cea a mlastinilor.

2 - Etajul alpin - ocupa suprafete mici, īntre limita superioara a jneapanului (l 850-2 000 m) si vīrful muntilor. Vegetatia este reprezentata de tufarisuri scunde si ierburi grupate īn pernite dese, care alcatuiesc pajistile de coarna, pirusca si rugina. Ea acopera culmile, podisurile si coastele golase. Īn locuri mai adapostite cresc salcii pitice. Arborii lipsesc. Lichenii au o larga dezvoltare, īndeosebi pe substratul pietros.

Conditiile aspre de viata fac ca aici sa traiasca o flora si o fauna specifica. Plantele se grupeaza īn tufarisuri, rozete sau pernite, stau cīt mai aproape de sol, poseda parti subterane bine dezvoltate, au perioade de vegetatie scurte, de 2-3 luni. Vīnturile puternice fac ca arborii si arbustii sa fie deformati īndoiti īn directia īn care bate vīntul, luīnd forma de steag. Animalele sīnt rare; ele pot trai la temperaturi scazute si au dimensiuni mai reduse. Datorita rarefierii aerului, sīngele vertebratelor contine cantitati mai mari de hematii. Nevertebratele se feresc de vīnturile puternice traind īn locuri adapostite: la nivelul solului, sub tufe, īn vegetatie. Penajul si parul vertebratelor sīnt dese. Datorita umiditatii, apar forme melanice (de culoare īntunecata). Durata scurta a verii alpine face ca animalele care hiberneaza sa aiba perioade scurte de viata activa, cele care nu hiberneaza traiesc pe suprafata zapezii, sau līnga sol, īn spatiile ramase libere sub zapada, ori coboara īn padurile de sub zona alpina.

Datorita discontinuitatii arealelor specifice, multe plante si animale traiesc izolat si tind sa evolueze pe cai proprii, ceea ce face ca numarul formelor endemice sa fie mare. Predomina relicvele glaciare (formele ramase pe culmile muntilor la retragerea ghetarilor care au acoperit o buna parte a Europei īn cuaternar (Pl. 76).

A. PLANTE

LICHENI (FILUM LICHENES)

338 - Lichen de piatra - Rhizocarpon geograficum (L.) D.C. (Pl. 77) - Tal crustos, compartimentat, aspru, subtire. Apoteci colturoase, netede, cu o margine subtire, neagra. Īn fiecare asca sīnt 8 spori, diferiti ca forma, negriciosi. Pe blocuri de piatra silicioasa sau calcaroasa, pe munti.

339 - Muschi de munte, muschi de piatra - Cetraria islandica (L.) Ach. (Pl. 77) - H = 12-15 cm. Tal ca o tufa mica, erecta, cu lobii mari, rasuciti, prevazuti pe margine cu cili grosi si rigizi (spinosi). Fata superioara lucioasa, bruna, verde-brunie, cenusie-bruna, verde-cenusie sau bruna pīna la bruna-neagra. Fata inferioara de culoare mai deschisa, cu multe pete albe, nedelimitate precis. La insertia pe substrat talul este rosietic. Apotecile (D = 2-8 mm) sīnt terminale. Contine multa liche-nina (un polizaharid). Īn tinuturile nordice este folosit ca hrana pentru om, animale si pentru prepararea zaharului. Utilizat īn combaterea insuficientei pancreatice, bronsitei, laringitei, traheitei, eliminarea starilor de voma la gravide, sporirea apetitului. Īn zonele alpina si subalpina, pe stīnci si platouri īnalte, expuse vīntului, uneori īn jnepenisuri. Īn Islanda si Alpi.

340 - Lichenul renilor - Cladonia rangifera (L.) Web. (Pl. 77) - Hpodett - '12-20 cm, netezi, cenusii, albi-cenusii, cenusii-albastrui pīna la cenusii negriciosi. Īn partea superioara ei dau nastere cītorva ramuri mai groase, pe care apar cīte 6-12 ramificatii subtiri, seriate, cilindrice, toate curbate īn jos īn aceeasi directie. Vīrfurile ramificatiilor sīnt bru-nificate. Apotecile sīnt terminale, hemisferice, amarui. Contine mult acid usnic, un antibiotic cu spectru foarte larg. Din acest lichen se prepara o pomada ce este folosita īn tratarea arsurilor externe si a plagilor superficiale, avīnd o actiune mai mare decīt penicilina. Īn etajele alpin si montan, la altitudini de l 300-2 500 m, fixati pe sol, printre muschi. Īn zonele arctice si alpine (īn tundra este hrana pentru reni si oameni).

341 - Caloplaca elegans (Link) Th. Fr. - Tal crustos, cu cortex (scoarta) pe ambele fete. Galbena-roscata pīna la rosu-ruginiu. Īn zona alpina si montana, pe roci calcaroase sau pe sol.

MUsCHI (FILUM BRYOPHYTA)

342 - Sanionia uncinata (Hedev) Warnst - Formeaza tufe viguroase, colorate variat, cu tulpini penat ramificate sau neramificate, fixate de substrat prin rizoizi. Pe lemne putrede, umede, pe pietre ude, sau sol umed. Īn paduri de conifere si mixte, īn zonele montana si alpina.

343 - Calliergon giganteum (Schimp) Kindb. (Pl. 77) - Planta mare, hidrofila, cu tulpini ramificate, regulat penate, fara stoloni. Frunze tulpinal cordate, egal de lungi si late. Īn mlastini montane, santuri adīnci, pe fundul apelor, unde nu creste alta vegetatie.

344 - Aulacomium palustre (Web. et Mohr) Schwagr. (Pl. 77) - H = 10-15 cm. Formeaza tufe dese, cu rizoizi bazali. Īn balti, mlastini mocirloase, turbarii, īn paduri, locuri īn care musteste apa.

345 - Polytrichum juniperinum Willd. (Pl. 77) - H = 5-10 cm. Muschi viguros, cu tulpini rigide robuste, neramificate, de obicei lipsite de pīsla rizoidala, cu o mare varietate de forme. Frunze lungi, cu teaca lata, seta lunga (L = 2-8 cm), groasa, capsula cu apofiza evidenta. Pe sol si pietre slab solificate, ori pe lemn umed. Īn locuri deschise, uscate, īn paduri, rīpe, la deal si pīna īn zona alpina.

346 - Paraleucobryum enerve (Thed) Loeske (Pl. 77) - Formeaza tufe dese, ca niste perne, alburii-verzui, lucioase. Sexe separate. Pe stīnci golase, necalcaroase, umede, īn munti.

347 - Tortella tortuosa (L.) Limpr. (Pl. 77) - H = 7 cm. Muschi de marime mijlocie, cu o pīsla rizoidala deasa. De obicei steril; se īnmulteste vegetativ. La uscare frunzele se īncretesc si devin sfarīmicioase. Pe pietre calcaroase sau pamīnt pietros, īn zonele montana sau alpina.

CONIFERE (FILUM GYMNOSPERMAE)

348 - Jneapan - Pinus mugo Turra (Pl. 78) - H = 3 m. Arbust cu tulpini culcate cu vīrful oblic ascendent. Scoarta nu se exfoliaza. Frunze aciforme, asezate des si īncovoiate spre lujer. Conuri solitare sau cīte 2-4, īn verticile. Īnflorire V-VI. Folosit pentru efectele anti-inflamatoare, antiseptice ale cailor respiratorii si renale. Cu īnsusiri diuretice. Ca aromatizant al produselor cosmetice. Din rasina se obtine o terebentina de calitate superioara. Īn zona alpina, ca tufisuri. Europa centrala.

349 - Salcie pitica - SaZix retusa L. (Pl. 78) - H = 30 cm. Arbust cu multe tulpini si ramuri īncovoiate. Frunze mici, obovat lanceolate, cu nervatiune proeminenta pe fata ventrala. Amentii, cu flori putine, apar odata cu frunzele, īnflorire VII-VIII. Īn zona alpina, pe locuri stīncoase, grohotisuri, bolovanisuri. Europa, Asia.

350 - Salcie pitica - Salix reticulata L. (Pl. 78) - H = 20 cm. Arbust mic, cu ramuri culcate, ia aspectul general de tufa. Frunze eliptice, rotunjite la baza si la vīrf, verzi iarna; pe fata superioara verde īnchis, pe cea inferioara alburii, cu nervuri rosiatice. Amentii apar odata cu frunzele, sīnt cilindrici (L = l-3 cm), īnflorire VII-VIII. Vegeteaza ca tufe īn etajul alpin pe terenuri ierboase sau pietroase. Īn Carpati, Jura si Alpi.

351 - Salcie pitica - Salix herbacea L. (Pl. 78) - Arbust pitic cu tulpina tīrītoare la baza. Frunze rotunde sau lat-eliptice, mici, rotunjite la baza. Frunze rotunde sau lat-eliptice, mici, rotunjite la vīrf si la baza, sau usor cordate, cu marginea crenat serata. Amentii globulosi, apar odata cu frunzele, īnflorire VII-VIII. Ca pīlcuri mici, pe creste si bolovanisuri, īn etajul alpin. Europa, nordul Siberiei, America de Nord, Groenlanda.

352 - Iarba sopīrlelor - Polygonum viviparum L. (Pl. 78) - H = 10-25 (50) cm. Perena, rizom tuberiform, scurt. Tulpina simpla. Frunzele inferioare oblong ovate, cu vīrf ascutit si baza rotunjita, lung petiolate, cele de la partea superioara a tulpinii linear lanceolate, scurt petio-late sau sesile. Inflorescenta spiciforma cu flori albe sau roze, mai rar rosii. Fructifica rar. Īn pasunile alpine. Europa, Asia, America de Nord.

353 - Cornut de munte - Cerastium alpinum L. (Pl. 78) - H = 20 cm. Perena, des paroasa. Frunze ovate sau alungit lanceolate, paroase pe ambele fete. Flori cu petale de 2 ori mai lungi decīt sepalele. Fruct capsula, īnflorire VI-IX. Īn regiunea alpina, pe stīnci si grohotisuri. Europa, Asia, America de Nord.

354 - Iarba rosioara - Silene acaulis (L.) Jacq. (Pl. 78) - Perena, cu numeroase tulpini scurte. Frunze linear-aciculare, uninerve. Flori solitare. Fruct capsula, īnflorire VII-IX. Īn regiunea alpina (2 000- 2 500 m), pe pajisti, stīnci. Europa, Siberia, America de Nord.

355 - Iarba rea, omag - Acanitum tauricum Wulfen (Pl. 78) - H = 10-60 cm. Planta perena, cu rizom īngrosat. Frunze palmat sec-tate. Frunze violet īnchis, grupate terminal īntr-o inflorescenta racemoasa. Fructe folicule. Īnflorire VI-IX. Toxica. Rizom napiform, folosit īn medicina populara. Īn regiunile alpina si subalpina, pe locuri ierboase, stīncoase. Centrul Europei.

356 - Sisinei de munte - Pulsatilla alba Reichenb. (Pl. 79) - H = 6-40 cm. Perena, rizom gros, brun-negricioasa. Tulpina dreapta, lunga, moale, paroasa. Frunze cu lamina ovat-triunghiulara, sectata, paroasa; cele bazale lung petiolate, cele tulpinale scurt petiolate. Flori solitare, albe, mari. Fructe nucule, acoperite de peri desi. Īnflorire V-VIII. Īn regiunile alpina si subalpina, prin pajisti, pe locuri stīncoase. Europa, Caucaz.

357 - Stupitul cucului - Cardamine resedifolia L. (Pl. 79) - H = 2-15 cm. Perena, simpla sau ramificata. Frunze bazale ovate sau rotunde, uneori trifidate. Frunze tulpinale penat sectate, cu foliole īngust lanceolate sau lineare. Inflorescenta racem umbeliform cu flori albe. Fructe silicve. Īnflorire V-VIII. Pe stīnci si grohotisuri, īn etajele alpin si subalpin. Europa.

358 - Malaoaie - Helianthemum celandicum (L.) D.C. (Pl. 79) - H = 3-12 cm. Semiarbust cu numerosi lastari sterili si floriferi. Frunze eliptice, lanceolate sau obovat-lanceolate, scurt petiolate si nestipelate. Inflorescenta racem cu flori galbene-aurii, cu o pata īnchisa la baza. Folosita īn medicina populara ca diuretic. Prin pajisti, īn etajele alpin si subalpin. Europa.

359 - Toporasi de stīnca - Viola alpina Jacq (Pl. 79) - H = 7 cm. Perena, scunda, cu rizom cilindric, scurt. Frunze rotund ovate, cu mar-giiaea evident crenata. Flori albastre īnchis, cu un pinten L = 3-4 mm. Fruct capsula, īnflorire V-VIII. Īn etajul alpin si subalpin, pe substrat calcaros, prin pajisti si pe stīnci. Īn Carpati si estul Alpilor.

360 - Toporasi galbeni de munte - Viola biflora L. (Pl. 79) - H = 2-20 cm. Perena. Tulpina ierboasa, cu 2-3 noduri. Frunze tulpi-nale lat ovate sau reniforme, rotunjite la vīrf, cu baza cordata, cele bazale lung petiolate; marginea frunzelor crenat dintate. Stipele mici. Flori pintenate, galbene. Fruct capsula, īnflorire IV-VIII. Pe stīnci, umede, īnierbate din etajul alpin si īn padurile din etajul subalpin, pe marginea pīraielor montane. Pe substrat calcaros. Europa, Asia, Japonia, America de Nord.

361 - Iarba surzilor - Saxifraga paniculata Miller (Pl. 79) - H = 4-50 cm. Perena, des paroasa, cu tulpina ramificata la vīrf. La baza tulpinii cu o rozeta de frunze alipite de stīnca. Frunzele din rozeta obovate sau alungite, scortoase, cu dinti marunti si ascutiti pe margine. Flori albe cu puncte purpurii. Fructe capsule cu seminte negre, īnflorire VII-VIII. Īn etajul alpin, uneori si subalpin sau montan, prin locuri ierboase si pietroase, stīncarii, bolovanisuri, pietrisuri. Europa, America de Nord.

362 - Ochii soricelului - Saxifraga retusa Gouan (Pl. 79) - H - l-5 cm. Perena. Lastari foarte ramificati; tulpini florifere glandulos paroase cu l-5 flori. Frunze carnoase, glabre, ciliate pe margine, flori roze sau purpurii. Fruct capsula rosietica cu seminte galbene brunii, īnflorire VI-VIII. Īn etajul alpin, pe stīnci calcaroase. Europa.

363 - Placintele - Geum reptans L. (Pl. 79) - Perena, rizom ligni-ficat, acoperit cu resturi de frunze. Frunzele bazale lirate, penat sec-tate, dispuse īn rozeta. Cu stoloni lungi, care pornesc din axilele frunzelor. Frunzele tulpinale mici, lobate sau lat lanceolate. Flori galbene, solitare. Fructe mici, paroase. Īn etajul alpin, prin crapaturi de stīnci, pe stīncarii calcaroase, grohotisuri, pe aluviuni umede. Europa centrala, Balcani.

364 - Argintica - Dryas octopetala L. (Pl. 80) - Planta lemnoasa pitica (subarbust), puternic ramificata, culcata pe pamīnt. Ramurile culcate pe sol sīnt foliate numai pe 2 rīnduri: cele ridicate, foliate de jur īmprejur. Frunze petiolate eliptice pīna la alungit eliptice. Flori mari (D = 2-4 cm) din 8 petale albe. Fructe polinucule. Īnflorire VI- VIII. Īn etajul alpin sub forma de pīlcuri, pe stīncarii calcaroase, grohotisuri, aluviuni. Europa, Asia, America de Nord.

365 - Cretisoare - Alchemilla vulgaris L. (Pl. 80) - H = 10- 40 cm. Perena, cu rizomi. Frunze palmat lobate (7-9 lobi) cu marginea dintata, cu sau fara peri. Inflorescenta paniculiforma, din flori cu un caliciu dublu, fara petale. Fructe nucule, īnflorire V-IX. Utilizata īn medicina. Īn etajul montan si alpin, prin pasuni, fīnete, pe stīncarii, coaste abrupte. Europa, Asia.

366 - Trifoi - Trifolium badium Schreber (Pl. 80) - H = 10- 20 (35) cm. Perena, hibernanta, cu tulpini numeroase, drepte sau culcate, paroase. Frunze trifoliate, lung petiolate, cu foliolele spre vīrf fin serate, cu stipele la baza petiolului. Inflorescenta capitul lobulos oval, cu numeroase flori galbene aurii. Fruct pastaie scurta, īnflorire VI- VIII. Īn etajul alpin si subalpin, īn locuri ierboase, pietroase. Carpati, Pirinei, Alpi, Apenini si īn Asia Mica.

367 - Piatra linte - Astragalus australis (L.) Lam. (Pl. 80) - H = 10-20 (30) cm. Perena, radacina puternica, rizom scurt. Tulpina cu internodii scurte, simple sau putin ramificate. Frunze imparipenat compuse, cu 4-8 perechi de foliole īngustat eliptice pīna la lanceolate. Stipele concrescute cu petiolul si īntre ele. Inflorescenta raceme cu 8-16 flori galbui albe. Fruct pastaie alungit elipsoidala, īnflorire VI- VIII. Īn etajul alpin, prin pajisti si pe stīncarii. Īn Carpati, Alpi, Pirinei, Apenini, Alpii Dinarici, Siberia.

368 - Dulcisor - Hedysarum hedysaroides (L.) Schinz et Thel (Pl. 80) - H = 10-50 cm. Perena, radacina pivotanta lunga, rizom gros, ramificat. Tulpina neramificata; frunze imparipenat compuse, cu 5- 9 perechi de foliole eliptice sau alungit ovate. Stipele concrescute, lungi de 2 cm. Inflorescenta racemoasa, cu pīna la 20 flori rosii, usor violacee. Fruct pastaie, īnflorire VII-VIII. Īn etajele alpin si subalpin, pe substrat calcaros, prin pajisti si stīncarii.

369 - Brie, briola - Ligusticum mutellina (L.) Crantz (Pl. 80) - H = 10-40 cm. Perena, rizom multicapitat, negru brun. Tulpina erecta, fin striata. Frunze triunghiular ovate, de 2-3 ori penat sectate, cu lacinii īngust lineare sau linear lanceolate. Inflorescenta umbela, cu radii inegale si cu flori roze sau purpurii, rar albe. Fructe dicariopse. Īnflorire VI-VII. Īn pajistile alpine. Europa centrala, Balcani.

370 - Capul calugarului - Leontodon rilaensis Hayek (Pl. 80) - H = 19 cm. Perena, cu rizom. Frunze bazale lanceolat lineare sau spatulat lineare. Inflorescenta calatidiu cu flori ligulate, galbene. Fruct achena cu papus alb murdar, īnflorire VII-IX. Īn etajul alpin (la l 500- 2 500 m), prin pajisti. Romānia si Bulgaria.

371 - Vulturica - Hieracium alpinum L. (Pl. 80) - H = 20- 35 cm. Perena, rizom gros, scurt, din care pornesc radacini filiforme. Tulpina paroasa. Frunze bazale ovate sau eliptice, cele tulpinale aproape lineare, paroase pe margine. Inflorescenta calatidiu cu involucru lunar si flori galbene. Fruct achena bruna, īnflorire VII-VIII. Īn etajul alpini pe creste, coaste īnierbate, pasuni. Īn Carpati, Alpi, nordul Europei si Asiei.

372 - Vulturica - Hieracium prenanthoides Vili. (Pl. 80) - H = 30-120 cm. Perena, rizom gros si noduros. Tulpina des foliata, simpla sau ramificata, de obicei setiform paroasa. Frunze alungit lanceolate, adīnc cordate, sesile, dispers paroase. Inflorescenta calatidiu cu involucru lung si flori galbene. Fruct achena. Īnflorire VI-IX. Īn etajul alpin si subalpin, prin pajisti, pe coaste īnierbate, jnepenisuri. Europa, Asia.

373 - Clopotei de munte - Campanula alpina Jacq (Pl. 81) - H = 10-15 cm. Perena, cu rizom gros, tulpina scunda, tufoasa, līnos paroasa. Frunze īnguste, alungit lanceolate, dispers līnos paroase. Flori pendule, campanulate, violet-īnchise, grupate īntr-un racem lax. Fruct capsula, īnflorire VT-VIII. Īn etajul alpin, prin pasuni, fīnete, stīncarii. Europa centrala.

374 - Clopotei -Campanula serrata (Kit.) Hendrych (Pl. 81) - H = 80 cm. Perena, radacina īngrosata napiform, cu rizomi scurti. Tulpina simpla sau ramificata. Frunze lanceolate, sesile, cu marginea cre-nata. Flori ca un clopot, albastre-violacee. Fruct capsula, īnflorire VII- VIII. Īn regiunea montana si alpina, prin poieni, pasuni, fīnete, tufarisuri, pe stīncarii. Īn Carpati si Sudeti.

375 - Carbuni - Phyteuma nanum Schur. (Pl. 81) - H = 15 cm. Perena, rizom gros cilindric. Frunze linear lanceolate. Inflorescenta capitul globulos cu 5-12 flori albastru-violacee. Fruct capsula, īnflorire VII- VIII. Īn etajul alpin, prin pajisti, pe stīncarii, pe substrat granitic si pe sisturi. Īn Carpati, Balcani si Alpi.

376 - Bunghisor - Erigeron uniflorus L. (Pl. 81) - H = 2-10 cm. Perena, paroasa. Frunze bazale īn rozeta, spatulate sau alungit spa-tulate; cele tulpinale lanceolate sau linear lanceolate, toate cu marginea īntreaba. Inflorescenta calatidiu cu flori violete, roze sau albe. Fruct achena paroasa. Īn etajul alpin, pe locuri stīncoase. Europa, America de Nord.

377 - Ochiul boului, stelute - Erigeron alpinus L. (Pl. 81) - H = 9-26 cm. Perena, paroasa. Frunze oblong ovate īn partea inferioara a tulpinii si īngust lanceolate īn rest. Inflorescenta calatidiu, cu flori purpurii sau roze. Fruct achena paroasa, īnflorire VI-VIII. Vegeteaza īn regiunea alpina si subalpina, pe coaste īnierbate si stīncoase. Carpati, sudul Europei, sud-vestul Asiei, America de Nord.

378 - Floare de colt - Leontopodium alpinum Cass. (Pl. 81) - H = 5-20 (30) cm. Perena, rizom cilindric, alb līnos. Tulpina paroasa. Frunze bazale dispuse īn rozeta, sublanceolate; cele tulpinale linear lanceolate. Flori grupate īn calatidii partial īnconjurate de 5-15 foliole lance oīate, de lungime variabila, alb līnos tomentoase (mai ales pe fata superioara), dispuse stelat. Fruct acenha. Īnflorire VII-VIII. Monument al naturii, OCROTITĂ DE LEGE. Īn etajul alpin, pe roci calcaroase, pe stīncarii, prin pajistile de pe brīnele abrupte. Europa, estul si centrul Asiei.

379 - Romanita de munte - Anthemis carpatica Kit. (Pl. 81) - H = 5-30 cm. Perena, cu rizomi multicapitati. Frunze bazale dispuse īn rozeta, dublu penat sectate, cele tulpinale simplu penat sectate si petio-late. Inflorescenta calatidiu, cu flori marginale ligulate, albe si flori tubuloase, galbene, īn centru. Fruct achena. Īn zona alpina, prin locuri pietroase, īnierbate. Carpati, Balcani, estul Alpilor.

380 - Cruciulita de munte - Senecio glaberrimus (Koch) Simonky (Pl. 81) - H = 10-40 cm. Perena, rizom noduros, scurt, din care pornesc numeroase radacini. Cu un singur calatidiu. Frunze alungit eliptice sau ovat lanceolate, dintate pe margine, petiolate. Inflorescenta calatidiu, cu flori marginale galbene-aurii si tubuloase, galbene-portocalii pe disc. Fructe achene cu papus alb. Īnflorire VII-VIII. Īn zona alpina si subalpina, pe creste si coaste stīncoase, grohotisuri. Īn Carpatii de sud-est si īn Balcanii de est.

381 - Zglavoc - Centaurea nervosa Willd (Pl. 82) - H = 10- 40 cm. Perena, rizom gros, radacini numeroase. Tulpina muchiata, cu peri cenusii. Frunze īngust lanceolate, pe margine sinuos dintate sau sectate, cu peri mai ales pe fata inferioara. Inflorescenta calatidiu solitar, cu flori liliachiu rosii sau rosii spre violaceu. Fructe achene cu papus lung. Īnflorire VII-IX. Īn zona alpina si subalpina, īn pasuni si fīnete. Alpi, Carpati, Balcani.

382 - Armeria - Armeria alpina (D.C.) Willd. (Pl. 82) - H = 5-60 cm. Perena, frunze lineare, lungi de 3-8 (15) cm, dispuse īn rozeta. Flori rosii sau violete, grupate capituliform. Īnflorire VII-VIII. Īn zona alpina, prin pajisti, pe brīne stīncoase. Īn sudul si centrul Europei.

383 - Degetarut pitic - Soldanella pusilla Baumg. (Pl. 82) - H = 2-9 cm. Perena, cu rizom usor īngrosat. Frunze cu lamina rotunda, pie-loasa, marginea īntreaga, cu gropite glandulate pe fata inferioara. Scap cu o singura floare campanulata, violet-roscata, rar alba. Fruct capsula, īnflorire VI. Utilizata ca purgativ. Īn etajul alpin, pe soluri sarace īn calcar, la marginea zapezilor. Carpatii de sud-est, Balcanii de est, Alpi, Apenini.

384 - Laptele stīncii - Androsace villosa L. (Pl. 82) - Perena, scunda, acoperita cu peri albi, lungi, desi. Ramuri scurte, cu o rozeta de frunze. Ele sīnt linear lanceolate, fara petiol. Tulpina florifera H = 5 cm. Flori albe sau roscate, cu gīt galben-roscat. Fruct capsula, īnflorire VI-VII. Īn zona alpina, prin pajisti, pe stīnci calcaroase. Sudul Europei, Asia, America de Nord.

385 - Laptele stīncii - Androsace lactea L. (Pl. 82) - Perena, scunda, īn pīlcuri. Ramuri L = 4 cm, fiecare la baza cu o rozeta de frunze din care porneste tulpina florifera. Frunze lineare sau linear lanceolate. Flori albe, cu gītul galben. Fruct capsula, īnflorire V-VII. Īn etajul alpin si subalpin pe stīnci, grohotisuri, pajisti. Carpati, Alpi.

386 - Anghelina - Primula halleri J. F. Gmelin (Pl. 82) - H = 10-30 cm. Perena, cu rizom. Tulpina scapiforma, la baza cu frunze alungit ovate sau eliptice, pe fata inferioara alb-fainoase. Flori rosii īnchis sau violet-deschis, cu gītul galben. Fruct capsula cilindrica, īnflorire VI-VII. Īn zona alpina, prin pajisti īnsorite, pe locuri pietroase, calcaroase. Īn Carpati, Balcani, Alpi, Asia Mica.

387 - Ochiul gainii - Primula minima L. (Pl. 82) - Perena, cu rizom ramificat. Tulpini L = 3 cm. Frunze cuneate sau invers triunghiulare, aproape sesile lucitoare, tari, cu 3-9 dinti ascutiti la vīrf. Flori rosii deschis. Fruct capsula cu seminte aripate, īnflorire VI-VII (VIII). Īn zona alpina, prin pajisti asternute pe substrate sarace īn calcar, īn locuri stīncoase. Īn Carpati, Sudeti, Balcanii de est si Alpii de est.

388 - Smirdar - Rhododendron kotschyi Simonki (Pl. 82) - H = 50 cm. Arbust cu frunze eliptice, ovat eliptice sau alungit eliptice, pie-loase, cu marginea īntreaga; pe fata inferioara cu glande solzoase ruginii, dispuse altern la vīrful lujerului. Flori rosii purpurii, roz aprins, foarte rar albe, cu corola ca o pīlnie. Fruct capsula, īnflorire VI-VIII. Īn zona alpina, ca tufisuri īn locuri stīncoase sau ierboase. Carpatii orientali si Balcani.

389 - Loiseleuria procumbens (L.) Desv. (Pl. 82) - Arbust pitic, tīrītor, foarte ramificat. Frunze mici, alungit eliptice, cu margini īntregi, pieloase, tari, persistente. Flori roze, mici. Fruct capsula rosietica. Īnflorire VI-VII. Īn zona alpina, formeaza covoare īntinse pe locuri pietroase si batute de vīnt. Īn nordul si centrul Europei, Asiei si īn America de Nord.

390 - Nu-ma-uita de munte - Myosotis alpestris F. W. Schmidt (Pl. 83) - H = 30 cm. Perena, cu rizom scurt. Tulpini acoperite cu peri desi, alipiti. Frunze alungit-ovate sau ovat lanceolate, acoperite cu peri moi; cele bazale cu petiol, cele de pe tulpina sesile. Flori albastre, rar roze, frumos mirositoare. Fructe nucule negre, īnflorire V-VII. Īn zona alpina si subalpina, pe pasuni, grohotisuri, stīncarii. Europa, Asia, America de Nord.

391 - Darie - Pedicularis oederii Vahl (Pl. 83) - H = 3-20 cm. Perena, radacini īngrosate napiform si tulpina simpla. Frunze penat partite sau sectate, dispers paroase, īnfloreste īn spic compact, cu flori mari, galbene, cu o pata rosie pe labiul superior al corolei. Fruct capsula, īnflorire VI-VIII. Īn zona alpina, pe pajisti pietroase. Europa, Asia.

392 - Vīrtejul pamīntului -Pedicularis verticillata L. (Pl. 83) - H = 4-20 cm. Perena, cu tulpini putin paroase. Frunze bazale si tulpinale penat fidate. Cele tulpinale, cīte 3, dispuse verticilat. Inflorescenta spic compus, globulos, format din flori rosii, verticilate. Fruct capsula oval lanceolata. Īnflorire VI-VIII. Īn zona alpina, pe pasuni ierboase din zone stīncoase. Europa, nordul Asiei, America de Nord.

393 - Cimbrisor - Thymus alpestris Tausch. (Pl. 83) - Perena, cu rizom lemnos. Tulpina principala tīrītoare, lunga, din care pornesc ramuri florifere subtiri, īnalte de 4-7 cm. Frunze ovate, glandulos punctate. Inflorescenta capitata. Īnflorire VI-IX. Īn zona alpina, pe pajisti. Europa.

394 - Ghintura galbena - Gentiana lutea L. (Pl. 83) - H = 40- 140 cm. Perena robusta, rizom gros de 2-3 cm, scurt, din care pornesc 3-5 radacini verticale, brune galbui. Tulpina fistuloasa. Frunze opuse, lat ovat eliptice, cu 5-7 nervuri proeminente paralele. Flori cu pedicel lung, caliciu albicios si corola galbena, dispuse īn cirne la subtioara frunzelor. Fruct capsula cil 2 valve, īnflorire VI-VIII. OCROTITĂ DE LEGE. Planta medicinala. Īn zona alpina, prin pajisti instalate pe soluri scheletice bogate īn humus. Īn sudul si centrul Europei, Asia Mica.

395 - Ghintura patata - Gentiana punctata L. (Pl. 83) - H = 20-60 cm. Perena, rizom G = 1,5 cm, din care pornesc radacini oblice sau verticale. Tulpina fistuloasa, slab muchiata. Frunze opuse, sesile, ovate sau ovat eliptice, cu 5 nervuri proeminente. Flori sesile, cu corola galbena deschis, pe care se afla puncte rosii, brune sau purpurii īnchis, campanulate, dispuse īn cime la subtioara frunzelor. Fruct capsula cu 2 valve, īnflorire VI-IX. Utilizata ca infuzie, intern, pentru stimularea poftei de mīncare, īn convalescenta, dischinezii biliare, viermi intestinali. Īn zona alpina, prin tufisuri, pe locuri pietroase si ierboase. Europa centrala, Peninsula Balcanica.

396 - Ochincele - Gentiana verna L. (Pl. 83) - H = 3-12 (26) cm. Perena, cu frunze eliptice sau eliptic lanceolate, cu 3 nervuri, asezate īn rozeta la baza tulpinii. Floarea albastru-azurie, rar violeta, roza, galbena sau alba. Fruct capsula sesila. Īnflorire III-VI. Īn etajul montan, pe pajisti. Europa, Asia.

397 - Ochincele mici - Gentiana nivalis L. (Pl. 83) - H = l - 15 (30) cm. Planta hibernanta cu radacina fuziforma subtire. Tulpina subtire, ramificata. Frunzele bazale obtuze, mici, dispuse īn rozeta, cele tulpinale ovate sau lanceolate. Flori cu caliciul cilindric si corola hipo-crateriforma albastra-azurie, rar alba sau violeta. Fruct capsula cu 2 valve, īnflorire VI-VIII. Īn etajul alpin si subalpin, prin pajistile de pe substrate calcaroase. Īn Europa si America de Nord.

398 - Crinisor de stīnca - Lloydia serotina L. (Pl. 83) - H = 7- 20 cm. Perena, cu bulb īngust, ovoidal, īmbracat īn tunici membranoase, persistente. Tulpina florifera H = 5-12 cm, cu 2-4 frunze lineare sau linear-lanceolate, dispuse altern. Frunzele bazale īngust lineare, L = 7-20 (30) cm. Flori campanulate sau infundibuliforme, albe, cu 3 nervuri rosietice sau violacee pe fiecare foliola a perigonului. Fruct capsula, īnflorire V-VIII. Īn etajul alpin (la l 700-2 200 m), pe stīnci si grohotisuri.

399 - Credei de munte - Luzula sudetica (Willd.) D.C. (Pl. 84) - H = 30 cm. Perena, cespitoasa, cu rizomi lipsiti de stoloni si cu tulpini rigide. Frunze plane, scurte. Inflorescenta din l-5 spiculete, fiecare cu. 5-8 flori. Spiculetele castanii īnchis sau negre. Fruct capsula ovoidala sau piriforma, castanie īnchis sau neagra, īnflorire VI-VIII. Īn etajul alpin sau subalpin, prin pasuni, stīncarii si sfagnete. Europa, Asia, Noua Zeelanda.

400 - Rogoz - Carex rupestris AU. (Pl. 84) - H = 18 cm. Perena, lax-cespitoasa, cu stoloni repenti, scurti. Tulpini trimuchiate. Frunze lineare, plane, īncovoiate la vīrf. Inflorescenta spic lung de l-1,5 cm, din flori femele si mascule. Fruct nucula trimuchiata. Īnflorire VI- VII. Īn etajul alpin, pe locuri stīncoase. Europa, Caucaz, Ural, Siberia, Noua Zeelanda, America de Nord.

401 - Rogoz verde - Carex sempervirens Vili. (Pl. 84) - H - 50 cm. Perena, cu rizom multiramificat. Tulpini erecte, cilindrice. Frunze-īngust lineare, l - l-3 mm, plane. Inflorescenta dintr-un spiculet mascul, cilindric si 2-3 spiculete scurte, cilindrice, femele, pedunculate. Fructe nucule trimuchiate, alungit ovoidale, īnflorire VI-VIII. Īn etajul alpin si subalpin, prin pajisti, mai ales pe versantii abrupti. Europa.

402 - Timoftica de munte - Phleum alpinum L. (Pl. 84) - H = 10-50 cm. Perena, cu tulpini erecte. Inflorescenta panicul spiciform, verde sau violacee, formata din spiculete uniflora mici, L = 5-6 mm. Īnflorire VI-VIII. Īn zona alpina si subalpina, prin pajisti, pasuni, pe substrat calcaros. Europa, Asia, America.

403 - Iarba muntelui - Agrostis alpina Scop. (Pl. 84) - H = 10- 30 cm. Perena. Creste īn pīlcuri dese. Frunze verzi-cenusii. Inflorescenta panicul lax, rasfirat, format din spiculete violet īnchis, uneori galbui, la vīrful ramurilor. Gluma inferioara uninerva, cea superioara cu 3 nervuri. Arista geniculata. Fruct cariopsa. Īnflorire VII-VIII. Īn zona alpina, prin pajisti, pe stīncarii. Īn Carpati, Pirinei, Apenini si Alpi.

404 - Iarba de munte - Oreochloa disticha (Wulfen) Link. (Pl. 84) - H - 20 cm. Perena, cespitoasa, cu tulpini erecte. Frunze lineare. Inflorescenta panicul spiciform ovat, cu spiculete violacee asezate pe axa paniculului pe 2 rīnduri, fiecare formate din 3-5 flori. Fruct cariopsa ovoidala, īnflorire VII-IX. Īn zona alpina, pe pajistile de pe soluri humico-silicioase. Īn Carpati, Pirinei, Alpi.

405 - Helictotrichon versicolor (Vili.) Pilger (Pl. 84) -- H = 15- 30 cm. Perena, rizom scurt, tīrītor. Frunze plane, l - 2-4 mm. Inflorescenta panicul cu ramuri ce cuprind l-2 spiculete, fiecare format din 5 flori brune-galbui-aramii, cu nuante violete. Staminele cu antere-rosii. Fruct cariopsa. Īnflorire VII-VIII. Īn zona alpina, pe soluri sarace, acide, īn pajisti si tufisuri.

406 - Sīngele voinicului - Nigritella nigra (L.) Reichenb. (Pl. 84) - H = 20 cm. Perena, cu 2-5 tuberculi comprimati si palmat-comprimati. Tulpina erecta. Frunze lineare, verde īnchis pe fata superioara si verde palid pe cea inferioara. Inflorescenta globuloasa sau ovoidal globuloasa, cu flori negricios purpurii, mai rar roze, cu miros puternic de vanilie, īnflorire VI-IX. Monument al naturii, OCROTITĂ DE LEGE. Īn etajul alpin si subalpin, pe pajistile de pe substrate calcaroase. Europa.

407 - Sīngele voinicului - Nigritella rubra (Wettst.) K. Richt. (Pī. 84) - H = 8-15 (25) cm. Orhidee perena, cu 2-3 tuberculi divizati. Tulpina erecta, cu numeroase frunze īnguste, alungite, lineare. Inflorescenta conic ovoidala, pīna la alungit ovoidala, formata din numeroase flori mici, rosii-purpurii sau roze, cu miros de vanilie, īnflorire VI-VIII. Monument al naturii, OCROTITĂ DE LEGE. Īn etajul alpin si subalpin, pe pajisti instalate pe substrate calcaroase. Carpati, Alpi.

408 - Firuta sopīrlelor - Poa alpina L. (Pl. 84) - H = 3-50 (70) cm. Perena, cespitoasa, cu tulpini erecte. Frunze plane, lat lineare, verzi sau cenusiu-verzui. Inflorescenta panicul cu spiculete lat ovate, cu ax līnos paroasa. Spiculetul din 3-5 flori verzi sau violacee, īnflorire VII- VIII. Īn etajul alpin si subalpin, prin pajisti, tundre alpine, bolovanisuri, stīncarii īnierbate. Europa, Asia, America de Nord.

            409 - Paius - Festuca pumila Vili. (Pl. 84) -- H = 10-20 (30) cm. Perena, cespitoasa, cu tulpini aspre īn partea superioara. Frunze L = 9 cm, cu 5-7 nervuri, īn sectiune cu 2 brazde pe fata. Inflorescenta panicul erect, L = 4 cm, format din spiculete alungit eliptice, scurt pedunculate, nuantate violaceu, fiecare constituit din 3 flori. Fruct cariopsa. Īnflorire VII-VIII. Īn etajul alpin, pe pajistile de pe soluri scheletice, pe stīncarii. Carpati, Balcani, Corsica, Pirinei, Alpi, Jura.

410 - Ţaposica - Nardus stricta L. (Pl. 84) - H = 30 cm. Perena, cespitoasa, formeaza tufe mici, cu rizom tīrītor, ramificat. Tulpina erecta, foliata numai la baza. Frunze filiforme, tepoase, L = 10-20 cm. Inflorescenta spic unilateral. Spiculete uniflore, fara glume, nuantate violaceu, dispuse pe o singura parte a spicului. Fruct cariopsa cu 3 muchii, īnflorire V-VIII. Īn etajul alpin si montan, formeaza pajisti īntinse. Europa. Asia.

Alte plante care pot fi īntīlnite īn acest mediu de viata sīnt cele descrise la numerele 36, 37, 38, 117, 118, 123, 124, 125, 127, 129, 138, 157, 175, 179, 218, 219, 220, 226, 261, 264, 265, 294, 295, 297, 298, 301, 302, 304, 308, 310, 313, 316, 317. 329.

B. ANIMALE

ĪNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

373 - Pyramidula rupestris Drap. (Pl. 85) - H = 1,5 mm, D =2,5 mm; īn munti, comun prin crapaturile stīncilor, īn locuri puternic īnsorite, īn Carpatii calcarosi. Īn jurul Mediteranei si vestul Europei

374 - Ena moritana Drap. (Pl. 85) - H = 14-16 mm, 1 = 6-7 mm. Cochilie cu 7-8 anfracte, suprafata neregulat striata, cu linii spirale. Cu variatii de forma si grosime. Īn paduri de munte si jnepenisuri, sub frunzar umed si lemne putrede. Īn tot lantul Carpatic. Europa.

348 - Alopia glauca Rossm. (Pl. 85) - H = 14-17 mm, l = 4 mm. Cochilie alungita cu 9-10 anfracte sculptate cu linii fine sau cu coaste radiare. Pe stīnci golase, la altitudini ridicate. Īn Carpatii estici (din Rarau pīna la īntorsura Buzaului).

349 - Campylaea faustina Rossm. (Pl. 85) - H= 11 mm, D == 18 mm. Cochilie turtita, discoidala, cu 4-5 anfracte. Cu variatii de culoare si striatiuni. Pe munti (pe stīnci, plante, arbori, lemne putrede, muschi si frunzar umed). Īn tot lantul carpatic si Muntii Apuseni. Europa Centrala.

ĪNCRENGĂTURA ARTROPODE (ARTHROPODA)

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

350 - Pardosa nigra Koch (Pl. 85) - L = 7-9 mm. Cocon albastru īnchis. Īn VI-X, la altitudini de peste 2 000 m, pe stīnci si blocuri de piatra. Extrem de rapida, captureaza prada urmarind-o (insecte mici). Īn munti īnalti (este foarte comuna īn Retezat). Europa.

351 - Mitopus morio Fabr. (Pl. 85) - L = 4-11 mm. Cu mare variabilitate de marime si culoare. Picioare lungi, subtiri. De la cīmpie pīna pe culmile muntilor, īn locuri umede, dar si īn cele uscate, īn copaci, pe iarba si pietre, īntīmplator īn pesteri. Europa, Asia, Africa de Nord.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA)

352 - Leptorulus trilobatus (Verhoeff) (Pl. 85) - L = 23-37,5 mm (femela este mai mare). Corp din 48-55 segmente, are 85-101 perechi de picioare. Animal foarte vioi, rapid. Sub pietre, īn frunzar, sub lemne. Īn regiuni muntoase, īn golul alpin, īn zone īmpadurite. Īn tot lantul carpatic. Europa.

CLASA INSECTE (INSECTA)

353 - Boreus hyemalis L. (Pl. 85) - L = 4-5 mm. Cu rudimente de aripi. Adultii prezenti īn X-III, pe zapada, sub muschi, īn tufisuri. Larvele traiesc vara, Īn muschi si licheni. Consuma resturi vegetale si insecte mici. Pe munti. Europa.

354 - Lacusta de pasune - Polysarcus denticaudus Charp. (Pl. 85) - L = 24-42 mm. Lacusta mare, greoaie. Antene mai scurte decīt corpul, elitre scurte lobiforme (nu are aripi posterioare). Īn VI-VIII. Graminicola, uneori daunatoare, putīnd provoca invazii devastatoare pe sfecla. Pe pajisti, īn etajul montan si subalpin, dar coboara si īn regiunea de dealuri. Īn toata tara. Europa.

355 - Pholidoptera transsilvanica Fischer (Pl. 85) - L = 18-30 mm. Elitre reduse, oviscapt drept, cu vīrful ascutit. Īn VII-X, pe marginea fīnetelor si pasunilor; este caracteristica fagetelor si molidisurilor. Endemism carpatic. Jugoslavia, Bulgaria, Romānia.

356 - Miramella ebneri Galv. (Pl. 85) - L - 16-27 mm. Cu aripi posterioare rudimentare. Īn VII-X, pe arbusti, īn fīnete, la altitudini de l 000-2 300 m. Endemica īn Carpati.

357 - Manica rubida Latr. (Pl. 85) - Llucratoare = 5-9 mm. Furnica care īsi face cuibul superficial, pe pante nisipoase, calcaroase, sub pietre, mai rar īn muschi. Animale combative. Comuna la altitudini de 900-2 400 m. Īn tot lantul carpatic. Europa, vestul Asiei.

358 - Bambus pyrenaeus Perez (Pl. 85) - L - 18-20 mm. Bondar. Cu o mare variabilitate de colorit. Formeaza cuiburi subterane. Colecteaza polen de pe Rhododendron, Gentiana, Primula, Cordeus s.a. Īn zona alpina a Carpatilor. Europa.

359 - Carabus violaceus L. (Pl. 86) - L = 18-34 mm. Gīndac. Adultii activi primavara si toamna. Rapitor, īn permanenta cautare de prada. Prins īn mīna, elimina de līnga gura un lichid urticant. De la ses pīna la peste 2 000 m altitudine. Vine des līnga case, īn grajduri, pivnite. Īn toata tara, foarte comun. Europa, vestul Asiei.

360 - Helophorus glaciaris Villa. (Pl. 86) - L = 2-4 mm. Gīndac ai carui adulti si larve traiesc īn apa, īn zone umede, mlastinoase, īn apele reci de munte. Forma tipic montana. Consuma resturi organice, larve de insecte. Īn tot lantul carpatic. Europa Centrala si de est.

361 - Gīndac pocnitor - Corymbites cupreus F. (Pl. 86) - L = 11-16 mm. Scutul cu 2 vīrfuri care intrīnd sub mezotorace, īi permite ca atunci cīnd cade pe spate, sa revina la pozitia normala printr-o saritura īnsotita de o pocnitura. Traieste 2-3 ani, alearga si zboara bine. Pe arbusti, flori, sub pietre. Fitofag. Larvele au inelele corpului puternic chitinizate. Ataca plantule si radacini fragede. Īn toata tara, comun īn muntii īnalti. Europa.

362 - Gīndac de balegar - Geotrupes stercorarius L. (Pl. 86) - L = 16-24 mm. Animal greoi, se īntīlneste sub balega proaspata; īsi sapa īn pamīnt canale lungi de pīna la 60 cm īn care introduce bucati de balega si pe care depune oua. Larvele cresc consumīnd aceasta hrana; ele ierneaza īn galeriile sapate de parintii lor. Adultii ies īn anul urmator, īn V. Īn toata tara, comun de la ses pīna īn vīrful muntilor. Europa, Asia.

363 - Blithophaga alpicola Kiist. (Pl. 86) - L - 11-15 mm. Abdomen neacoperit de elitre. Carnivor. Larvele rod coletul plantelor tinere (poate fi considerat daunator). Comun īn toti muntii nostri. Europa.

364 - Polydrosus amoenus Germ. (Pl. 86) - L = 8-10 mm. Coleopter fitofag atīt ca larva, cīt si ca adult. Traieste pe tufele de pe culmile muntilor. Larva sta īn sol si roade radacinile plantelor. Īn zona alpina. Europa.

365 - Parnassius apollo L. (Pl. 86) - A = 72-88 mm. Fluture mai rar, prezent īn VII-VIII doar īn cīteva locuri din Carpatii Orientali (Rarau, Rodnei) si īn Muntii Apuseni. Larva (365 b) se dezvolta pe Sedum, Sempervivum, Saxifraga. Europa, Asia Centrala.

366 - Erebia epiphron Knoch. (Pl. 86) - A = 36-41 mm. Fluturii zboara īn (VI) VII (VIII). Larvele (366 b) se īntīlnesc īn numar mare pe ierburile nepascute de vite si cai pe pasunile alpine, unde iarba ramīne mai lunga, īn zona de trecere de la brad la molid, īndeosebi pe flori de Senecio si Deschampsia. Īn toti Carpatii. Europa (lipseste din Scandinavia si Finlanda).

367 - Erebia cassioides Hohem. (Pl. 86) - A = 34-40 mm. Fluturii zboara īn VI-VIII. Īn zonele īnierbate la altitudini de l 700- l 800 m. Larvele (367 b) traiesc pe graminee. Europa. Īn masivul Retezat. Asemanatoare sīnt si alte specii de Erebia, toate forme montane.

368 - Eulithis populata L. (Pl. 86) - A = 30-34 mm. Fluturii zboara īn VI-VIII. Larvele (368 b) traiesc pe afin, plop, salcii. La altitudini de l 700-2 200 m, īn etajul jneapanului. Europa, Siberia, America de Nord.

369 - Entephria caesiata Lang. (Pl. 86) - A = 36-42 mm. Fluturii zboara īn VI-VIII. Larva (369 b) traieste pe Vaccinium vitis-idaea si V. myrtillus, īn etajul jneapanului, la altitudini de peste l 700 m. Nordul si centrul Europei.

370 - Anaitis simpliciata Tr. (Pl. 86) - A = 34-38 mm. Pe līnga peretii abrupti, pe grohotisuri de calcare, īn VII-VIII. Larva traieste pe diferite specii de Hypericum. Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani.

371 - Parietaria dilucidaria Hb. (Pl. 86) - A = 27-32 mm. Īn etajul jneapanului, la altitudini de peste l 700 m, īn VII-VIII. Larva (371 b) traieste pe Hieracium, Helianthemum s.a. Īn toti muntii nostri. Europa, Asia Centrala.

ĪNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA AMFIBII

372 - Salamīzdra de munte - Triturus alpestris Laur. (Pl. 88) - Lmascul=8 cm, Lfemela = ll cm. Corp īndesat, cu coada mai scurta decīt corpul. Tegument grauntos. Se reproduce īn apa, īn V-VI. Cu o metamorfoza lunga (poate avea larve neotenice). Adultii stau obisnuit pe uscat, unde si ierneaza, dar sīnt forme care traiesc numai Īn balti cu apa lin curgatoare. Se hraneste īndeosebi noaptea, cu rīme, melci, limacsi, diferite artropode. Este atacata de pasarile de noapte. Īn munti la altitudini de 700-2200 m, īn toti Carpatii. Īn Alpi, Carpati, Dinarici, Pirinei; Īn centrul Europei coboara si la cīmpie.

CLASA REPTILE (REPTILIA)

373 - sopīrla de munte - Lacerta vivipara Sacquin (Pl. 88) - L = 17 cm. Cu o coada scurta, relativ groasa. Este singura sopīrla de la noi care naste 3-10 pui vii (este ovovivipara), īn VI-VIII. Hiberneaza Īn X-IV, sub scoarta, īn sol sau īn crapaturile stīncilor. Se hraneste cu insecte, rīme, melci, paianjeni. Animal sperios, lent, nu se poate catara, dar īnoata bine. Rezista la temperaturi scazute. Vipera (Vipera berus) este principalul sau dusman. Īn padurile umede de fag si conifere, īn turbarii, pe pasuni alpine, la peste 2 000 m altitudine si pe stīncarii. Īn toti muntii nostri. Vestul Europei, Siberia.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

374 - Corb - Corvus corax L. (Pl. 87) - L = cca 65 cm (mult mai mare decīt ciorile). Coada rombica. Cuibareste īn paduri muntoase din Carpati, īsi face un cuib mare īn vīrful unui copac, din craci, pe care le acopera cu namol, apoi cu par, līna etc. Cele 4-6 oua sīnt clocite de femela 21 zile, īnca din II. Īn tot acest timp masculul sta alaturi, de paza. Puii ramīn īn cuib īnca cca 40 zile. Se hraneste cu insecte, amfibii, reptile, mamifere, cadavre etc. Strigat "corr-corr". Animal foarte rar, OCROTIT DE LEGE, īn paduri mari, de la ses pīna pe crestele muntilor. Se īmblīnzeste usor. Poate imita glasul altor animale. Sedentar. Europa, Africa de Nord, Asia.

375 - Acvila de munte - Aquila chrysaetos L. (Pl. 87) - L = = 76-90 cm, A = cca 2 m. Coada lunga, terminal latita. Cuib mare, folosit mai multi ani de aceeasi pereche, īn pereti de stīnca sau arbori īnalti. Zbor de nunta īn III-IV. Depune 2 oua care sīnt clocite 40 zile mai mult de femela. Supravietuieste de obicei doar un pui, care īncepe sa zboare dupa 85-92 zile. Se hraneste cu pasari, mamifere (chiar si cu iezi de ciuta), la nevoie si cu cadavre. Sedentara, foarte rara, OCROTITĂ DE LEGE. Strigat "biia" sau "jicc-jicc". Īn zone montane si stīncoase; poate coborī iarna dupa hrana si īn zona colinara. Īn toata emisfera nordica.

376 - Ciocīrlie urechiata - Eremophyla alpestris L. (Pl. 87) - L = 16-17 cm. Cuib pe sol, din ierburi, captusit cu par de animale, adaposteste cīteva oua. Se hraneste cu insecte. Strigat "tsi-ih" lung, īntrerupt, cīntator. Pe platourile īnalte ale muntilor Cibin si Ţarcului, la altitudini de peste 2 000 m. Este o pasare nordica, migratoare. Īn nordul Europei si Asiei, īn Balcani (de unde a venit la noi).

377 - Fluturas de stīnca - Tichodroma muraria L. (Pl. 87) - L = 16-17,5 cm. Cuibareste īn V-VI īn gauri din stīnci. Ambii parinti aduna cracute, pun apoi muschi, iar īn interior captusesc cuibul cu par si pene. Cele 3-4 oua sīnt clocite de femela. Puii stau īn cuib 20-22 zile. Se hraneste cu insecte si paianjeni, pe care īi aduna cu ajutorul ciocului sau fin din crapaturile peretilor calcarosi. Cīnd cauta hrana, ca sa se ajute, bate des din aripi, ceea ce o face sa semene cu un fluturas. Strigat "tih-tiin-itie-zizizitiii". Sedentar si oaspete de vara (III-XI), nu prea frecvent, īn munti. Iarna poate coborī dupa hrana pīna īn orase (a fost vazut si īn Bucuresti). Nu coboara niciodata pe sol. Sudul Europei, centrul Asiei. OCROTIT DE LEGE.

378 - Mierla de piatra - Monticola saxatilis L. (Pl. 87) - L = = 19 cm. Cuib ascuns īn crapaturi de stīnca, contine 4-5 oua pe care le clocesc ambii parinti īn IV-VI. Se hraneste cu insecte. Strigat "tac-tac", ca un fluierat frumos. Oaspete de vara (IV-IX), mai frecvent īn munti calcarosi, la altitudini de peste 900 m. Īn Carpati, dar si īn Dobrogea si īn defileul Dunarii. Sudul Europei, Asia Centrala; iarna īn Africa centrala si de est.

379 - Mierla gulerata - Turdus torquatus L. (Pl. 87) - L = 24- 27 cm (ceva mai mare decīt mierla obisnuita). Cuib din ierburi uscate, līnga sol, īn tufisuri dese si crapaturi din stīnci. Cele 4 oua sīnt clocite 14 zile. Scoate anual 2 rīnduri de pui; ei stau īn cuib 15-16 zile, dar ramīn prin apropiere īnca 2 saptamīni. Se hraneste cu insecte, viermi, toamna si cu fructe. Strigat "tac-tac". Oaspete de vara (IV-X). Īn padurile de conifere si īn jnepenisuri, la altitudini de pīna la 2 000 m. Īn muntii īnalti ai Europei; ierneaza īn Africa de Nord.

380 - Brumarita de stīnca - Prunella collaris Scop. (Pl. 87) - L= 18 cm. Cuib la sol sau sub stīnci, din ierburi sau muschi fini, captusit cu līna, pene. Femela depune īn V-VI cīte 4-5 oua care sīnt clocite de ambii parinti timp de 13-14 zile. Se hraneste cu insecte, melci, iarna si cu seminte. Strigat "trr-lit". Este foarte sperioasa. Sedentara. Pe stīncarii, īn jnepenisuri; iarna coboara pe vaile apelor. Īn jumatatea sudica a Europei si īn Asia Mica.

381 - Fīsa de munte - Anthus spinoletta L. (Pl. 87) - L = 16- 17 cm. Scoate anual 2 rīnduri de pui. Cuib din iarba uscata, sub stīnci, la sol. Femela cloceste cele 4-5 oua timp de 14 zile. Puii ramīn īn cuib 16 zile, apoi stau pe līnga parinti. Se hraneste cu insecte, paianjeni, vier-misori. Oaspete de vara (IV-X) sau sedentar, frecvent īn munti la peste 2 000 m altitudine. Coboara iarna spre cīmpie, pe līnga ape īnghetate. Sudul Europei, Asia Centrala.

CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

382 - Chitcanul de munte - Sorex alpinus Schinz. (Pl. 88) - L = 6-8 cm, G = 6-10 g. Naste vara de 2 ori cīte 4-10 pui, care se dezvolta foarte repede. Mereu nesatul, consuma orice animal pe care īl poate ataca, de la soareci, pui de pasari, pīna la rīme, insecte, paianjeni. Prezinta canibalism. Īn zona padurilor de conifere si pe platourile īnalte, īn mlastini alpine. Īn toti Carpatii. Europa Centrala.

383 - Marmota de munte - Marmota marmota L. (Pl. 88) - L = 50-57 cm, G = 4-10 kg. Ochi si urechi mici, blana deasa, lunga. Calca pe toata talpa. Picioare scurte: labele din fata cu 4 degete, cele din spate cu 5 degete. Ghiare puternice. Se īmperecheaza īn V; naste pui īn VI. Traieste pīna la 15 ani. Hiberneaza cca 6 luni īn vizuini speciale. Se hraneste toata ziua, cu o pauza de 4-5 ore la prīnz, de obicei cu plante, mai rar cu insecte. Traieste īn familii (adultii si descendentii īn vīrsta de 2-3 ani). Nu formeaza colonii, īsi sapa vizuini de vara lungi de pīna la 10 m, cu mai multe iesiri. Animal sociabil, cu simturi foarte dezvoltate. Scoate o gama larga de sunete, cu diferite sensuri. Disparuta la noi, a fost reintrodusa si se dezvolta bine īn golul muntilor Retezat, Parīng si Fagaras, la altitudini de peste l 500 m. Īn Alpi, Pirinei, Tatra.

384 - soarece de zapada - Microtus nivalis Martius (Pl. 88) - L - 12-14 cm. G = 40-50 g. Blana deasa, lunga, coada alba. Ochi si urechi mari; perii senzitivi de pe cap lungi. Naste de 2-3 ori pe an cīte 3-7 pui īn cuiburi captusite cu plante uscate tocate marunt. Traieste 3-4 ani. Consuma ziua graminee aspre, fructe de merisor, radacini. Foloseste ca adapost crapaturile din stīnci, golurile dintre pietre. Face rezerve mici de hrana pentru iarna, caci umbla de obicei pe sub stratul de zapada dupa lujeri si radacini. Īn munti la altitudini de 600-2 000 m, īn locuri īnsorite. Īn Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani.

385 - Jderul de piatra, beica - Martes foina Eryleb. (Pl. 88) - L = 42-70 cm, G = 1,5 kg. Cap scurt, urechi mici, tivite cu alb, ghiare ascutite, glandele de sub coada extrem de rau mirositoare. Talpi fara par. Sub barbie cu o pata alba care coboara spre picioare. Naste 3-4 pui īntr-un cuib moale, īn crapaturi din stīnca, cariere vechi, ziduri parasite. Traieste pīna la 12 ani. Activ noaptea, vīneaza soareci, sobolani, pui de pasari si iepuri, pasari domestice (pe care ades le omoara din placere, mīncīndu-le doar creierii si sorbindu-le sīngele), oua, gīndaci, dar si fructe coapte, struguri, lapte. Merge mai ales pe jos, dar este si un bun catarator. Are drumuri proprii. Animal precaut, nervos, nu suporta zgomotele tari si neobisnuite. Iarna se retrage līnga case, īn fīn, uneori chiar si īn orase. Vara īsi face cīteva adaposturi provizorii. Cu blana cautata, dar mai putin valoroasa decīt cea de jder. Īn regiuni colinare si montane, la altitudini mai joase, cu stīncarii. La cīmpie coboara rareori. Europa, Asia temperata.

386 - Capra neagra - Rupicapra rupicapra L. (Pl. 88) - L = = 1,20-1,40 m, G - 30-60 kg. Corp zvelt, foarte proportionat, cu coarne caracteristice, de origine epidermica, care nu se schimba īn cursul vietii. Copita cu degetele formeaza o adevarata ventuza. Vara ase blana roscata, iarna negricioasa. Se īmperecheaza īn X-XI, naste 1-2 iezi īn IV. Traieste peste 22 ani. Animal rumegator, consuma paius, trifoi de munte, rachite, salcii de munte, ciuperci, afine, merisoare. Din resturi de alimente si rasini īn rumenul sau se formeaza o piatra numita bezoar. Animal diurn, foarte agil (sare si 7-8 m), poate alerga cu mare usurinta pe steiuri si grohotisuri. Traieste īn grupe de 20-25 indivizi conduse de femele cu experienta. Masculii, īndeosebi cei batrīni, sīnt solitari. Are putini dusmani (omul, rīsul si rapitoarele mari) cu simturi foarte ascutite; predomina mirosul, apoi vazul si auzul. Īn caz de pericol scoate un suierat de avertizare. Cu mare sensibilitate la schimbari climatice. Īn golul alpin al muntilor Ţarcu, Retezat, Parīng, Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi, Capatīnei si Rodnei. Īn Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani, Alpii Dinarici, Caucaz si īn Noua Zeelanda (unde au fost aduse).

Alte animale care pot fi īntīlnite īn acest mediu de viata sīnt cele descrise la numerele 310, 341, 342, 454, 490 si 499.


7. MEDIUL SUBTERAN

Prin mediu subteran se īntelege reteaua de crapaturi si enclave din cele mai diferite substrate, inundate sau uscate, naturale sau artificiale, īn care traiesc o gama larga de organisme lucifuge, mai mult sau mai putin specifice. Īn domeniul subteran se includ pesterile, fantele, cavitatile artificiale, microcavernele, solul si pīnzele de apa freatica.

Pesterile sīnt sapate de ape īn calcare, au lungimi de la cītiva metri la sute de kilometri, pot fi orizontale, verticale sau mixte. Fantele sīnt retelele de crapaturi din masivele calcaroase Īn care microclimatul este deosebit de constant. Cavitatile artificiale sīnt toate sapaturile (galerii sau cariere) efectuate de om si care sīnt rapid populate de organisme specifice mediului subteran. Microcavernele sīnt gaurile sapate de animale (mamifere, pasari, insecte), a caror fauna este predominant parazita, comensala sau de detritus. Solul constituie mediul endogen īn care traieste o mare varietate de organisme. Apa freatica este reprezentata de apele care stagneaza sau curg pe sub pamīnt si care pot iesi la suprafata prin izvoare, resurgente sau fīntīni. Ele pot stationa īn pamīnt, īn nisipul plajelor marine si lacustre (psamon), precum si īn materialul aluvionar din imediata apropiere a rīurilor (hiporeic).

Organismele care populeaza mediul subteran deriva din cele care traiesc la suprafata pamīntului (epigee) si care s-au retras īn diferite perioade īn acest mediu lipsit de lumina solara, caldura si plante; aici s-au adaptat conditiilor specifice de trai oferite de acest mediu: temperatura constanta (care variaza īn limitele 7-12°C), obscuritate totala, umiditate de 100%, circulatie redusa de aer, existenta unor resturi organice si detritus aduse de ape sau provenind, din excrementele animalelor care īsi petrec o parte din viata afara (ex. liliecii).

Īn mediul subteran traiesc numai organisme heterotrofe: bacterii, ciuperci, precum si o gama foarte variata de animale. Sub aspect ecologic, toate vietuitoarele se īmpart īn troglobionte (care traiesc si se reproduc numai īn pesteri), troglofile (care traiesc si se reproduc atīt īn pesteri cīt si la exterior), trogloxene (ajunse īntīmplator īn mediul subteran), parazite (pe alte animale) si guanobii (care traiesc din si pe excrementele de lilieci) (Pl. 89).

A. ANIMALE

ĪNCRENGĂTURA ANELIDE (ANELLIDA)

CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA)

387 - Troglochaetus beranecki Delachaux (Pl. 90) - L = 0,5- l mm. Arhianelid cu un corp din putine inele prevazute cu cheti lungi. Īn interstitiile aluviunilor din cursurile de apa care scalda galeriile cītorva pesteri din Muntii Apuseni. Relict al marilor din Tertiar, ramasa īn ape dulci si retrasa ulterior īn mediul hipogeu interstitial.

ĪNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

            388 - Oxychilus glaber Rossm. (Pl. 90) - L = 10-14 mm. Cochilie din 5 spire. Specie troglofila, terestra, comuna īn paduri, locuri umede, sub busteni putrezi, frunzare; īn pesteri pe peretii umezi, pe argila, guano. Polifaga, consuma diferite resturi organice. Comuna īn pesterile noastre (īndeosebi īn cele din Oltenia, Banat si Dobrogea). Īn zonele colinare si montane. Europa Centrala si de sud-est.

389 - Paladilhiopsis transsilvanica Rot. (Pl. 90) - H = 2,3 mm. Cochilie cu 6-6,5 spire. Troglobiont acvatic, endemic, īn pesterile din Valea Crisului Repede.

ĪNCRENGĂTURA ARTROPODE (ARTHROPODA)

CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA)

390 - Trichoniscus inferus Verh. (Pl. 90) - L = 3,2 mm. Izopod terestru, troglobiont, total depigmentat, higrofil si saprofag. Endemic pentru pesterile de pe valea Cernei si din nordul Olteniei.

391 - Megacyclops kieferi Chapp. (Pl. 90) - L = 0,6-0,9 mm. Copepod troglobiont, destul de comun, cu o carapace fina, morfologie simplificata fata de speciile īntīlnite īn apele de suprafata si avīnd dimensiuni mai mici. Īn pesteri, conducte de apa, hiporeic. Īn muntii Apuseni, Ungaria, Germania, Iugoslavia.

392 - Bathynella paranatans serban (Pl. 90) - L = l mm. Batine-laceu orb, depigmentat, cu corp alungit, lipsit de carapace. Īn ape interstitiale si hipogeu. Romānia (pesteri din Transilvania).

393 - Nyphargus carpathicus Dobreanu si Manolache (Pl. 90) - L = 7-8 mm. Amfipod orb, depigmentat, cu corp comprimat lateral (se deplaseaza pe o latura). Consuma detritus organic. Originar din ape marine, a trecut o data cu retragerea apelor, din mediul psamic litoral marin īn cel dulcicol si de aici īn apele carstice ale coastelor marilor din Tertiar. Comun īn apele subterane din Apuseni, nordul Olteniei si Moldova.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA)

394 - Trachysphaera orghidani Tabacaru (Pl. 90) - L = 5-6,8 mm. Oceli depigmentati, redusi, cu tuberculi, bastonase si creste transversale calcaroase la partea posterioara a segmentelor. Pe argila, lemne putrede, guano. Troglobiont, īn pesterile din N-V Bulgariei, Valea Cernei, muntii si podisul Mehedinti.

395 - Litliobius decapolitus Matic, Negrea, Prunescu (Pl. 90) - L = 16 mm. Segmentele 5, 6 si cel anal sīnt colorate īn galben-pai. Animal lucifug, pigmentat. Troglobiont, endemic īn pesterile din nordul Olteniei, de pe vaile Cernei si Jiului.

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

396 - Meta menardi Latreille (Pl. 90) - L = 4 mm. Paianjen tro-glofil, comun īn majoritatea pesterilor din lantul carpatic. Carnivor, īsi tese pīnze simple, īn care īsi prinde prada. Coconi albi, sferici, agatati de tavanul galeriilor sau de pereti. Europa, Asia, America de Nord, Madagascar.

397 - Paranemastoma silii Hermann (Pl. 90) - L = 3,2-5 mm. Opilionid troglofil, cu pedipalpi (picioare pipaitoare) subtiri; picioare lungi. Ochii si tegumentul sīnt slab pigmentate. Carnivor. Mai comun iarna, constituie unul din componentii principali ai biocenozei de pe pereti. Īn pesterile din vestul tarii. Īn Spania, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Albania si Romānia.

398 - Phreatohydracarus mosticus Tanas. si Orghidan (Pl. 90) - L = 0,5 mm. Hidracarian carnivor, traieste numai īn fīntīni. Endemic pentru Romānia.

399 - Neobisium closanicus Dumitrescu si Orghidan (Pl. 90) - L = 0,4 mm. Pseudoscorpion mic, carnivor redutabil (consuma diverse insecte, crustacei, rīme si paianjeni mici, pe care le prinde cu ajutorul unor clesti puternici). Troglobiont vechi, orb, asemanator unui scorpion, fara coada, neveninos. Endemic pentru Romānia, prezent īn mai multe pesteri din bazinul Motrului (īn muntii si podisul Mehedinti).

CLASA INSECTE (INSECTA)

400 - Heteromurus nitidus Fempleton (Pl. 91) - L = 1,5-3 mm. Colembol troglofil, higrofil, polifag, guanofil, uneori prezent īn numar mare (constituind alaturi de celelalte colembole din pesteri hrana de baza a rapitorilor). Poate trai si la suprafata apei din bazine. Īn epigeu īn toata tara. Īn hipogeu īn Oltenia si judetul Hunedoara. Pe tot globul.

401 - Triphosa sabaudiata Duponchel (Pl. 91) - L = 40-44 mm. Fluture cu aripi mari, dispuse orizontal, acoperite cu solzisori si peri lungi. Prezent īn VII-VIII. Omida traieste pe verigariu (Rhamnis saxatilis). Īn pesterile noastre mai calde, destul de frecvent la baza peretilor. Europa Centrala si de sud.

402 - Limonia nubeculosa L. (Pl. 91) - L = 8-9 mm. Dipter sub-troglofil, abundent īn cavitatile subterane, vara si iarna. Vara este prezent īn prima portiune a pesterilor umede si reci, la baza peretilor, līnga curentul apei. Europa.

403 - Pholeuon proserpinae Kn. (Pl. 91) - L === 5,5-6 mm. Coleopter mic, troglobiont. A patruns de mult īn mediul subteran s; prezinta modificari morfologice evidente, ca efect al vietii īn subteran. Este orb, depigmcntat, cu aripile nefunctionale. Īn muntii Apuseni.

404 - Closania orghidani Decu (Pl. 91) - L = 5,5 mm. Coleopter rapitor, orb, depigmentat, cu antene si picioare lungi. Forma troglobionta veche, mica. Īn pesterile dintre Olt si culoarul Timis-Cerna.

405 - Duvalius budai Kend (Pl. 91) - L = 3,5-5 mm. Coleopter troglobiont vechi, destul de mic, orb, depigmentat, endemic. Īn pesterile din jud. Hunedoara si pe valea Cernei.

406 - Quedius mesomelinus Marsh (Pl. 91) L = pīna la 5 mm. Coleopter stafilinid, troglofil, comun īn pesterile cu guano, carnivor atīt ca larva, cīt si ca adult. Īn Carpatii meridionali, Apuseni, Dobrogea. Europa.

ĪNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

407 - Liliac rinolof mare cu potcoava - Rhinolophus ferrum-equinum Schreber (Pl. 91) - L = 5-7 cm, G = 16-30 g. Brun-deschis, cu urechi fara tragus (un pliu membranos caracteristic urechii liliecilor). Īn regiunea nazala cu o formatie membranoasa ca o potcoava. Cīnd sta agatat, aripile nu īnvelesc spatele sau. Puiul se naste īn iunie si sta agatat de mama cca 2 luni. Poate trai 10 ani. Īsi captureaza hrana (care consta din insecte) zburīnd iute, fara zgomot, la mica īnaltime. Hiberneaza īn IX- V īn pesteri, formīnd colonii nu prea mari, din indivizi care stau separati unul de altul, sau stau chiar izolati. Zboara īn noptile calde. Vara īn pesteri, galerii de mina, ruine, scorburi, īndeosebi īn vestul tarii (Banat, Crisana, nordul Olteniei) si Dobrogea; izolat īn estul Transilvaniei si nordul Munteniei. Larg raspīndit īn sudul si vestul Europei.

408 - Liliac mare - Myotis myotis Borckhausen (Pl. 91) - L = = 7-8 cm, G = 25-35 g. Cel mai mare liliac de la noi. Urechi relativ late si lungi, cu tragus lung si subtire. Bot proeminent, dinti puternici, cu care poate sfarīma īnvelisul chitinos al insectelor mari. Formeaza īmpreuna cu miniopterii coloniile cele mai mari si frecvente din pesterile noastre. Coloniile de vara sīnt mai mici. Īn pesteri, la temperaturi de 12°C, la umiditate crescuta. Zboara pīna la 200 km distanta de colonie. Īn toata tara (mai rar īn Moldova). Sudul Europei (Romānia este la limita estica a arealului).

409 - Liliac - Plecotus austriacus Fischer (Pl. 91) - L = 4,7- 5,3 cm, G = 5-10 g. Urechi lungi cīt corpul, unite la baza. Cīnd sta agatat, tine urechile culcate pe spinare. Aduna hrana preferential printre pomi si arbusti. Nu formeaza colonii numeroase. Iarna hiberneaza īn pesteri, vara se adaposteste īn scorburi, poduri, grajduri, clopotnite. Comun. Europa.

410 - Liliac mare de amurg - Nyctalus noctula Schreber (Pl. 91) - L = 7-8 cm, G = 15-40 g. Robust, cu bot lat, urechi scurte si rotunjite, cu tragus mic, īngustat la baza. Aripi lungi, subtiri. Zbor rapid, īnalt, īn linie dreapta, uneori chiar ziua. Naste īn VI-VII cīte l-2 pui care pot zbura dupa 8 saptamīni. Se īntīlneste rareori īn pesteri. Colonii de iarna mici, localizate īn clopotnite si poduri. Cele de vara īn scorburi, poduri (chiar si īn cutiile jaluzelelor de la geamuri). Poate migra la distante mari, fiind cel mai comun liliac de la noi. Europa, Africa de Nord, Asia (pīna la Altai).

411 - Liliac cu aripi lungi - Miniopterus schreibersii Kuhl (Pl. 91) - L = 5,2-6,1 cm, G = 8-11 g. Urechi scurte, truncate, cu un tragus lung, usor arcuit. Frunte bombata. Coada este prinsa complet īn patagiu. Īn coloniile de nastere se poate asocia cu Rhinolophus mehelyi si Myotis myotis. Formeaza colonii numeroase si dense īn pesteri, la altitudini de 40-l 000 m. Zboara foarte bine, īnalt, rapid, īntreprinde migratii. Īn timpul hibernarii colonia īsi schimba locul īn functie de variatiile microclimatului, la temperaturi de 2,5-9°C. Īn toata tara. Origine tropicala. Din vestul Africii si Portugalia, pīna īn Japonia si Filipine, īn sud pīna īn Madagarcar si nord-estul Australiei.

Alte animale care se pot īntīlni īn acest mediu de viata sīnt cele descrise la numerele 221, 237, 351 si 415.


8. MEDIUL ANTROPIC

Prin mediu antropic se īnteleg ecosistemele care sīnt formate constient sau inconstient de om si care ramīn viabile datorita prezentei si īngrijirilor sale. Aceste ecosisteme sīnt reprezentate de culturile agricole, livezi, gradinile de zarzavat, parcurile si gradinile publice, curtile, locuintele si dependintele de la sate si orase. Ele au aparut din necesitatea satisfacerii de catre om a nevoilor sale de hrana, īmbracaminte si habitat (Pl. 92).

Ecosistemele antropice sīnt constituite prin destelenirea stepelor si padurilor (deci prin īnlaturarea fortata a florei, vegetatiei si faunei autohtone) si cultivarea īn locul lor a unor plante utile sau a unora crescute īn scop decorativ, estetic, medicinal (plante ce sīnt adesea aduse din alte continente sau tari si care supravietuiesc īn noile conditii numai gratie unor īngrijiri permanente). Īn ecosistemele agricole mari se obisnuieste cultivarea cīte unei singure specii de plante (monocultura). Cresterea concomitenta a mai multor specii (policultura) este utilizata mai ales īn gradini, curti si parcuri. Fauna acestor ecosisteme este saraca; ea este reprezentata de specii care depind sub o forma sau alta de plantele care se cultiva (adica de plantele cu care de obicei se hranesc si pentru care sīnt considerate de aceea ca daunatoare).

Caracteristica acestor ecosisteme este marea lor labilitate, dependenta lor de om. Īn ecosistemele antropice pot aparea īnmultiri bruste, explozive ale unor daunatori vegetali (ciuperci, bacterii) sau buruieni, ori ale unor daunatori animali (viermi, insecte). Plantele cultivate determina extinderea daunatorilor, ei provenind din zona de bastina a plantelor cultivate si care, neavīnd īn noile conditii dusmani naturali, se pot īnmulti si deveni cu atīt mai pagubitori (ei īsi pot extinde actiunea si asupra altor plante de cultura sau autohtone, asa cum este cazul gīn-dacului de Colorado, al omizii paroase a dudului etc.).

Mediului antropic īi apartin o serie de plante si animale care traiesc si profita de pe urma activitatilor umane; arealele lor se extind odata cu teritoriile noi ocupate de om. Unele - organismele sinantrope -, sīnt atasate si se dezvolta īn asezarile umane, altele prefera tovarasia omului deoarece īsi gasesc mai usor hrana si adapost.

Plantele si animalele care populeaza mediul antropic sīnt eurioice si cosmopolite, nu poseda adaptari speciale deosebite, asa cum se īntīlnesc īn celelalte medii de viata descrise anterior.

Īn cazul īn care actiunea omului de īngrijire a acestor ecosisteme īnceteaza, ele se modifica rapid; vegetatia salbatica autohtona recucereste rapid teritoriul pierdut (are loc īntelenirea terenurilor agricole, acoperirea cu vegetatie a ruinelor locuintelor). Plantele cultivate dispar, degenereaza sau se resalbaticesc. Animalele din culturi dispar si fauna locala se reinstaleaza.

Dezvoltarea ecosistemelor antropice a dus la regresia celor naturale, la īnmultirea unor plante si animale cosmopolite si eurioice - īnsotitori ai omului -, la distrugerea de pe mari teritorii a florei si faunei autohtone, la disparitia unor plante si animale. Multe vietuitoare gasesc tot mai greu teritoriile pe care sa traiasca (de ex. dropia, ca urmare a extinderii culturilor, este ca si disparuta din Baragan), sau sīnt nevoite sa se adapteze traiului īn mediile de cultura (caprioare, ciori).

Cultivarea intensiva si nerationala a terenului poate determina modificari ale structurii vegetatiei (prin taierea pomilor), climei (zone umede se transforma īn aride, apar zone cu variatii mari de temperatura), regimului hidrologic (secete prelungite sau inundatii), accelerarea eroziunii solului (implicit extinderea procesului de desertificare sau de salinizare). Deoarece de aceste racile omul este raspunzator, el trebuie sa practice o exploatare adecvata si rationala a teritoriilor pe care le-a determinat sa fie dependente de el, a īntregului mediu antropic, urmarind permanent mentinerea echilibrului biologic din natura.

A. PLANTE

PARAZIŢI VEGETALI

411 - Rugina bruna a grīului - Puccinia recondita Rob. ex Desm. (Pl. 93) - Ciuperca ataca frunzele, mai rar tecile, tulpinile si spicele. Produce pustule cu spori ce pot fi alungite si conflua. Provoaca īngalbenirea si uscarea frunzelor, reducerea productiei de boabe. Apare īn fiecare an si produce atacuri de intensitate variabila. Este cea mai raspīndita rugina a grīului de la noi. Īn zonele cu climat continental.

412 - Cornul secarei - Claviceps purpurea (Fr.) Tul. (Pl. 93) - Ciuperca ataca spicele de secara īn perioada īnfloririi. Din florile infectate se scurge un lichid vīscos si dulceag īn care se gaseste un numar mare de conidii care pot infecta alte flori. Spre sfīrsitul perioadei de vegetatie īn locul boabelor se dezvolta corpuri sclerotiale tari, usor curbate (dar nu īn toate florile unui spic). Sclerotii cazuti pe sol sau cei ramasi īn samīnta germineaza īn primavara urmatoare, dīnd nastere la un numar mare de ascospori care ajung la maturitate cīnd īnfloresc plantele. Atacurile cele mai puternice au loc īn primaverile reci si ploioase. Īn zonele temperate, umede. La noi īndeosebi īn regiunile umede de munte.

413 - Taciunele comun al porumbului - Ustilago maydis (D.C.) Corda (Pl. 93) - Ciuperca ataca toate organele porumbului, īndeosebi stiuletii si tulpinile (mai ales la noduri si baza), dar mai putin paniculul si limbul frunzelor. Pe organele atacate se formeaza la īnceputul verii niste pungi mari (D = 5-10 cm), carnoase, apoi pline cu o masa negricioasa, pulverulenta, formata din sporii ciupercii. Provoaca sterilitate, anomalii ale diferitelor organe sau chiar uscarea lor; la plantele tinere determina nanismul, īngalbenirea si chiar moartea. Faina de porumb cu spori are efecte toxice. Plantele se infecteaza prin sporii ramasi īn sol, atacul fiind local. La noi īn Cīmpia Dunarii, nordul Moldovei, estul Transilvaniei. Pe tot globul, oriunde se creste porumb.

414 - Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul umed al tuberculilor de cartof - Erwinia atroseptica V. Holl (Pl. 93) - Bacteria ataca planta īn toate fazele de dezvoltare. Se iveste īn prima jumatate a verii, ducīnd la aparitia de plante pitice, cu tulpini debile; frunzele se rasucesc spre fata superioara si nu se mai formeaza tuberculi. Cīnd sīnt infectati tuberculii, ei au pulpa putrezita, semilichida, fara miros specific. Īn cīmp apare de obicei ca o īnegrire a bazei tulpinii, iar īn depozit se manifesta prin putrezirea tuberculilor. La noi produce īn depozite, īn conditii de uscaciune, pagube de peste 10-15%. Larg raspīndita pe glob.

415 - Fainarea trandafirului - Sphaerotheca pannosa Wallr. (Pl. 93) - Ciuperca ataca toate organele aeriene ale plantei, īndeosebi frunzele (care se acopera cu o pīsla albicioasa si apoi cad) si lastarii (care nu mai cresc). Internodiile ramīn scurte, plantele devin sensibile la ger. Bobocii florali nu se mai deschid, se brunifica si cad. Atacul este mai puternic īn locuri īnsorite. Comun, pe toate soiurile.

416 - Putregaiul brun, monilioza - Monilia fructigena (Aderh et Ruhl) Honey (Pl. 93) - Ciuperca produce pagube īnsemnate la mar, par, gutui si piersic, īn livezi, īn depozite si īn timpul transporturilor de lunga durata. Atacul se manifesta pe flori, lastari, frunze si ramuri, dar mai ales pe fructe (care pot fi infectate īn orice stadiu al dezvoltarii lor). Fructele tinere se brunifica, se usuca, apoi cad. La fructele aflate spre maturitate se īntīlneste fie ca putregai brun (cel mai pagubitor), putregai negru sau ca putregaiul inimii. Fructul prezinta pete galben-brune, rotunde, sub care pulpa se īnmoaie si brunifica; poate trece treptat, Īn lipsa luminii si la temperaturi joase īn putregai negru. Putregaiul inimii ataca pulpa centrala īn jurul semintelor. Comuna la noi si pe glob.

417 - Mana vitei de vie - Plasmopara viticola (Berk et Curt) Beri et De Toni (Pl. 93) - Boala este produsa de o ciuperca care ataca toate partile verzi ale plantei: frunze, lastari, cīrcei, ciorchini si boabe. Frunzele sīnt atacate īn toate stadiile, cele tinere fiind mai sensibile. Apar pete de decolorare untdelemnii, īn dreptul carora pe partea inferioara apare o pīsla albicioasa cu sporii ciupercii. Atacul determina o slabire a butucului, prin scaderea suprafetei de asimilatie. Forma cea mai pagubitoare sub care se manifesta boala este cea de pe boabe, care se brunifica, usuca si apoi cad, astfel īncīt ciorchinele ramīne fara boabe (putregaiul brun). Este cea mai pagubitoare boala a vitei de vie, putīnd provoca pagube care variaza, afectīnd īntre 10 si 80% din productie. Īn toate tarile viticole.

BURUIENI

418 - Palamida - Cirsium arvense (L.) Scop. (Pl. 93) - H = 50- 150 cm. Perena, rizom orizontal lung, adīnc. Tulpina erecta. Frunze lan-ceolate, petiolate la partea inferioara a tulpinii, sesile īn partea superioara, cu limb īntreg, lobat sau penat fidat. Vīrful lobilor prevazut cu cīte un spinisor. Pe fata inferioara cu peri fini. Inflorescenta corimboasa, cu calatidii ovoidal globuloase. Flori rosii-violete. Fructe acnene cu papus alb-murdar. Īnflorire VI-VIII. Comuna īn culturile agricole, locuri necultivate, ruderale. Europa, Asia.

419 - Mohor - Setaria glauca (L.) P. Beauv. (Pl. 93) - H = 4- 40 (90) cm. Perena. Tulpina erecta. Frunze lineat lanceolate. Inflorescenta panicul ca un spic. L = 10 cm. Spiculetele de la baza cu pete galbui-ruginii. Fruct cariopsa. Īnflorire VII-VIII. Comuna prin semanaturi, pe miristi, culturi de legume; planta ruderala. Pe tot globul.

420 - stir - Amarantus retroflexus L. (Pl. 93) - H = 20-80 cm. Perena. Des si fin paroasa, verde, uneori roscata. Frunze petiolate, rombic-ovate. Flori grupate spiciform. Īnflorire VII-IX. Comuna īn semanaturi, locuri ruderale, de la ses pīna īn regiunea montana inferioara.

421 - Volbura, rochita rīndunicii - Convolvulus arvensis L. (Pl. 93) - H = pīna la l m. Perena, tulpina culcata sau volubila. Flori ca o pīlnie, albe sau roze. Īnflorire īn V-X. Foarte comuna prin cultura, locuri ruderale.

422 - Urda vacii - Cardasia draba (L.) Desv. (Pl. 93) - H = 50- 70 cm. Anuala, vivace cu radacini scurte, ramificate. Se īnmulteste si prin stoloni. Flori grupate corimbiform. Īnfloreste īn IV-VII. Fructele silicule mici, cordiforme. Comuna īn locuri ruderale, semanaturi, santuri, adesea īn pīlcuri. Īn toata tara. Holarctica.

423 - Tortei - Cuscuta epithymum (L.) Murr. (Pl. 93) - Parazita, tulpina subtire, rasucita pe planta gazda, galbena, rosiatica sau verzuie, cu frunze reduse. Flori sesile, grupate īn glomerule, alb-rozee. Fruct capsula, cu seminte mici. Paraziteaza diferite plante de cultura sau spontane. Īn toata tara. Europa, Asia, Africa, acum si America de Nord.

PLANTE DE CULTURA

424 - Grīu - Triticum aestivum L. (Pl. 94) - H = 40-150 cm, Anuala, tulpini fistuloase, cu 5-6 internodii. Frunze glabre, late de 7- 15 mm. Spic prismatic pīna la fusiform, L = 4-18 cm, din 10-25 spiculete, fiecare cu 3-6 (9) flori. Fruct cariopsa. Īnflorire VI-VII. Se cultiva de la cīmpie, pīna la l 800 m altitudine, de la tropice, pīna īn regiunile temperate reci. Este cereala cea mai importanta si raspīndita de pe glob.

425 - Grīu comun - Triticum aestivum sp. vulgare Miller (Pl. 94) - Ocupa 90% din suprafata mondiala semanata cu grīu. Cu numeroase soiuri de toamna si primavara. Spice aristate sau nearistate, cu multe flori īn spiculete (glumele constituie un element important īn descrierea soiurilor). La noi se cultiva īndeosebi soiurile erythrospermum, lutesens, ferucjineum si milturum.

426 - Grīu durum - Triticum durum Desf. (Pl. 94) - Forma caracteristica de stepa, cu forme de primavara si toamna. Pai plin īn partea superioara. Spic scurt (L = 4-10 cm), patrat īn sectiune, cu ariste mai lungi decīt spicul si paralele cu acesta. Bob mai lung, sticlos. Cu varietatile hordeijorme, melanopus, apulicum si bucurum. La noi se cultiva soiurile autohtone Dacia, Iulia, Ileana, Liana, Doina, Ceres, Turda, Silvana, Montana, Potaisa, Lovrin si soiurile straine Libellula, Sava, Rana, Bezostaia, Partizanka s.a.

427 - Secara - Secale cereale L. (Pl. 94) - H = 20 (30) cm. Anuala cu tulpini erecte, frunze plane, linear lanceolate, la baza laminei cu auricule scurte. Inflorescenta-spic (L = 5-20 cm), muchiat, comprimat, cu rahis flexibil. Spiculete cu 2, rar 3 flori, īnflorire VI-VIII. Fruct ca-riopsa īnvelita cu palii. Da productii mari pe terenuri mai sarace, nisipoase, īn zonele reci. Se cultiva numai Secale cereale var vulgare, cu soiurile Danae, Donkovskie zlote; īn perspectiva Bucovina I si III. La noi pe dealuri sarace, īn Subcarpatii din Transilvania, Moldova si Dobrogea. Larg raspīndita pe glob.

428 - Orz - Hordeum vulgare L. (Pl. 94) - H = 30-150 cm. Anuala, tulpina cilindrica cu 5-7 internodii netede, glabre. Frunze glabre cu 2 auricole albe. Inflorescenta spic (L = 4-10 cm), īnflorire VI- VII. Cu 4 varietati din care la noi se cultiva 2: H. vulgare var. hexastichon cu soiurile Miraj si Intensiv si H. vulgare var. distichon (orzoaica), cu soiurile Azuga, Beta si Victoria (soiuri de toamna) si Dvoran, Elgine, Ametist, Favorit, Rapid s.a. (soiuri de primavara). Īn Subcarpatii din Moldova si Transilvania.

429 - Ovaz - Avena sativa L. (Pl. 94) - H = 60-100 (150) cm. Anuala, erecta, neteda, tufos ramificata la baza. Frunze plane, glabre sau ciliate pe margine. Inflorescenta panicul (L = 15-30 cm), erect, spiculete cu 2-3 flori, īnflorire VI-VIII. Fruct cariopsa cu palee aderente. La noi se cultiva soiurile Cenad 309, Romulus, Solidor. Īn zone colinare din Transilvania, vestul tarii si nordul Moldovei.

430 - Orez - Oryza sativa L. (Pl. 94) - H = 130 cm. Anuala, erecta, fistuloasa, cilindrica, striata, bogat ramificata, la baza cu noduri. Frunze lineare (L = 60 cm) acoperite cu peri. Inflorescenta panicul (L =12-30 cm) erect. Fruct cariopsa alba sau rosie, īnvelita Īn palei, īnflorire VII-VIII. Pe terenuri apatoase, temporar inundate, īn estul, vestul si sudul tarii. La noi se cultiva īndeosebi soiul Krasnodar 424; de perspectiva sīnt Sidef, Auriu de Banat, Bega, Timis, Polizesti, mai ales de-a lungul Dunarii. Cultura sa se afla pe locul II īn lume, constituind hrana principala pentru cca 2 miliarde de oameni din Asia Orientala si de sud-est.

431 - Porumb - Zea mays L. (Pl. 94) - H = 2 m. Anuala, radacina bogat fibroasa, tulpina paniculata, cu maduva si numeroase internodii. Frunze lat lineare, cu nervura principala pronuntata, pe fata superioara aspru pubescente, lucioase pe fata inferioara. Flori unisexuate, grupate īn inflorescente: cea mascula ca un panicul erect la partea superioara a tulpinii, sub forma de ramuri simple sau ramificate, cea femela (stiulete), la baza unor frunze, īmbracata īn panusi, cu stilurile si stigmatele florilor lungi (matasea de porumb), īnflorire VI-VII. Fruct cari-opsa. Cu multe varietati, din care mai comune sīnt Zea mays indurata (porumbul cu bob tare) cu soiurile Mīnganesc, Galben timpuriu, Scorumnit, Portocaliu de Tg. Frumos, Ariesan, Banatean, Romānesc de Studina si Dobrogean, Zea mays indentata (porumbul dinte de cal), Zea mays everta (porumbul de floricele) s.a. Īn prezent se cultiva pe scara larga hibrizii, care se obtin prin īnmultirea liniilor consanguinizate (obtinute prin autofecundari succesive pīna la obtinerea de linii pure). Ei pot fi simpli - HS, dubli - HD si triliniari - HT. La noi īn toata tara, suporta bine monocultura si, este stimulat de irigatii.

432 - Tutun - Nicotiana tabacum L. (Pl. 94) - H = 75-150 (200) cm. Anuala, tulpina erecta, frunze mari, simple, glandulos paroase. Inflorescenta paniculat ramificata cu flori ca o pīlnie, rosii, roze sau albe. Fruct capsula ovoidala. Contine o serie de alcaloizi, nicotina, uleiuri eterice. Cu numeroase soiuri, care se deosebesc din punct de vedere morfologic, fiziologic si īn functie de calitatile frunzelor. La noi se cresc soiuri de tip oriental (Moldovata si Djebel) soiuri de tip semioriental (Ghimpati), soiuri de tip Virginia, soiuri de mare consum (Banat) si de tip Burley. Se cultiva la cīmpie (Romānia este una din tarile mari producatoare de tutun din Europa). Pe tot globul.

433 - Floarea soarelui - Helianthus annuus L. (Pl. 95) - H = 60- 200 cm. Anuala, viguroasa, radacina pivotanta, adīnc īnfipta īn sol. Tulpina cilindrica, paroasa, īn interior cu maduva buretoasa, celulozica. Frunze alterne, mari, lat cordate, ovate, dintate, paroase pe ambele fete. Florile inflorescenta calatidiu cu 2 feluri de flori: unele marginale, ligulate, sterile, altele īn centrul discului, tubuloase, brune, hermafrodite. Fructe aeriene. Formele cultivate apartin subspeciei macrocarpus, cu soiurile Rekord si Peredovic. Īn judetele din sudul tarii. Pe glob larg cultivata.

434 - Inul - Linum usitatissimum L. (Pl. 94) - H = 80 (100) cm. Anuala, tulpini solitare, cilindrice. Frunze dese, alterne, mici, lanceolate, cu 3 nervuri glabre. Flori īn cincine cu pediceli lungi, azurii, rar albe. Īnflorire VII-VIII. Fruct capsula globuloasa. Seminte ovoidale, turtite, brune. Cu 3 subspecii: euroasiaticum (inurile de fuior, de ulei si mixte), mediterraneum (de ulei) si transitorium (mixte). Principalele soiuri de la noi sīnt Deta, ICA-32, /CA-44, L 1120, Hera, Prima. Īn toata tara, de la cīmpie, la munte. Pe toate continentele de la 30° latitudine sudica, pīna la 55° latitudine nordica.

435 - Cīnepa - Canabis sativa L. (Pl. 94) - H = 30-100 cm. Anuala, tulpina erecta. Planta femela mai verde si mai viguroasa decīt cea maseula. Frunzele bazale opuse, cele superioare alterne, lung petiolate dictat 3-7 sectate, cu foliole dintate. Flori dioice, rar monoice (cele mascul e dispuse īn cime racemiforme axilare, cele femele cīte una la subsoara bracteii). Īnflorire VII-VIII. Fruct nucula ovala, brun-cenusie, neteda, lucioasa. La noi se cultiva soiul dioic Fibromulta 151. Suprafetele cultivate au scazut mult deoarece nu s-a mecanizat recoltatul si datorita faptului ca fibra este neomogena de-a lungul tulpinii.

436 - Bumbacul - Gossypium hirsutum L. (Pl. 94) - H = 90- 120 cm. Cu 2 feluri de ramuri: vegetative la baza, fructifere deasupra, trilobate, paroase. Floare mare, liliachie-roz, protejata de 3 bractee dintate. Fruct capsula dehiscenta cu 3-5 valve. Seminte acoperite cu peri, din care se obtin fibre textile. La noi se creste mai ales soiul Cirpan 433. Romānia este la limita ecologica nordica a cultivarii acestei specii.

437 - Ricinul - Ricinus communis L. (Pl. 95) - H = 5 m. Frunze palmat lobate, flori unisexuate grupate īn raceme. Fruct capsula ghimpoasa, cu seminte bogate īn ulei. Planta oleaginoasa, medicinala si ornamentala. La noi se cultiva īn sudul tarii (soiurile timpurii Coral, Donskoi rannīi, Smarald). Originara din Africa tropicala, se cultiva acum pe tot globul īntre 40° latitudine nordica si 40° latitudine sudica.

438 - Rapita - Brassica rapa L. (Pl. 95) - H -= 50-100 (150) cin. Frunze bazale penat sectate, cele mijlocii si superioare īntregi si cordiforme Ia baza. Flori galbene. Fruct silkva. Radacina carnoasa. Īn sudul si vestul tarii se cultiva soiurile Cobza de toamna, Gorczanski si Sallux.

LEGUME

439 - Cartof - Solanum tuberosum L. (Pl. 95) - H = 50-100 (120) cm. Anuala, tulpini subterane ca niste tuberculi. Frunze penat sectate. Inflorescenta cimoasa cu flori albe sau rosietic-violete. Fruct baca sferica, suculenta. Principalele soiuri de cartof create Īn tara noastra sīnt Muncel, Semenic, Colina, Magura. Alaturi de ele se cultiva soiuri din Olanda, Polonia si R.D. Germana. Se ating productii de 140-160 q/ha, īndeosebi īn judetele cu clima mai umeda si racoroasa. Pe tot globul.

440 - Patlagele rosii, tomate - Lycopersicum esculentum MilL (Pl. 95) - H = 40-150 (200) cm. Anuala, tulpina cu peri glandulosi, frunze īntrerupt imparipenat sectate. Flori grupate īn inflorescente extrā-axilare cu flori galbene, īnflorire VII-VIII. Fruct baca. Soiurile mai comune la noi sīnt Aurora 100, Arges 428, Productiva, Florida, Redtop s.a. Se cultiva mult īn gradini de legume si sere.

441 - Ardei - Capsicum annuum L. (Pl. 95) - H = 30-50 (100) cm. Anuala, radacina pivotanta, tulpina glabra, frunze lanceolate pīna la ovate, lung petiolate. Flori solitare sau cīte 2, albe-galbui, rosii sau violete, īnfloreste īn VI-IX. Fruct baca, cu carne relativ suculenta, cu multe soiuri: dintre ardeii grasi se cultiva Galben timpuriu, Cecei, Bucurestean III, Galben de Banat, ardei lungi - Kapia de Kurovo, gogosari - Timpuriu de Bucuresti, Urias dulce, ardei iuti - Iute portocaliu, Iute de Arad, precum si multe alte soiuri mai putin importante.

443 - Vinete - Solanum melongena L. (Pl. 95) - H - 30-70 (120) cm. Anuala, tulpina īnalta, cu peri glandulari. Frunze mari, groase, lanceolate, lung petiolate, fin pubescente. Flori axilare, solitare, violacee, īnflorire VI-VIII. Fruct baca mare, suculenta, lung pedunculata. Originara din India. La noi se cresc īndeosebi īn sudul tarii soiurile Delicia, Bucurestene 33, Lungi de Tg. Frumos, Pana Corbului s.a.

443 - Ceapa - Allium cepa L. (Pl. 96) -- H = 30-80 (170) cm. Bianuala, tulpina dreapta, fistuloasa. Bulb tunicat, de forma si culoare variate. Frunze cilindrice, fistuloase. Flori mici, albe-galbui, dispuse īn umbele globuloasa, īnflorire VI-VIII. Fruct capsula cu mai multe seminte negre. Originara din Asia, acum se cultiva pe tot globul ca planta alimentara si medicinala. Soiurile cele mai cunoscute de la noi sīnt De Buzau, Spaniola, Volsca, Rosie de Fagaras si de Jittau.

444 - Usturoi - Allium sativum L. (Pl. 96) - H = 25-100 (200) cm. Perena. Bulb lat ovoidal, format din (4)-15 (60) bulbisori (catei) inclusi īn tunici. Cu 6-12 frunze lat liniare. Tulpina plina, īnvelita pīna la jumatate īn tecile frunzelor, la baza mai sclerificate, terminata cu o inflorescenta. Originara din centrul Asiei, la noi larg raspīndita īn cultura. Cele mai comune soiuri sīnt Alb de Cenad si De Moldova.

445 - Castravete - Cucumis sativus L. (Pl. 96) - H = 2-4 m. Anuala, cu tulpina tīrītoare, cu cerci. Frunze cordate, lobate, cu peri rigizi pe ambele fete. Flori unisexuate, galbene-aurii. Fruct pepenoid. Īnflorire VII-IX. Īn toata tara, īn multe varietati; mai comune sīnt soiurile Arad, Sporu, De Bistrita, Delicate s, Cornison.

446 - Sfecla - Beta vulgaris L. (Pl. 96) - H = 60-120 cm. Bianuala. Īn primul an de vegetatie se formeaza o radacina groasa, napi-forma, carnoasa, si un buchet de frunze mari, latovate. Īn al 2-lea an din radacina creste o tulpina ramificata, cu frunze rombice si flori mici, verzui, dispuse cīte 2-8, īn glomerule īnghesuite. Fruct īnconjurat de perigonul īntarit. Utilizata īn hrana, pentru zahar si ca furaj. La noi se cultiva pentru zahar soiurile R poly, Brasov, Stupini, Polyrom si Poli-cama, pentru consum Lunga de Erfurt, Bordo s.a.

447 - Mazare - Pisum sativum L. (Pl. 95) - H = 35-200 cm. Anuala, ierbacee, agatatoare. Frunze compuse, paripenate, terminate cu cīrcei, cu 2 stipele mari la baza. Flori albe-violet roscate. Fruct pastaie cu. seminte mari, globuloase. Este una dintre cele mai importante leguminoase utilizata de om si animale, īngrasa solul īn azot. Originara din Asia centrala, la noi se cultiva soiurile Uladowski 303, Meteor, Auralia, Mirai, Fina verde, Delicioasa, Nicos.

448 - Fasole - Phaseolus vulgaris (L.) Savi (Pl. 95) - H = 0,3- 4 (7) m. Anuala, ierbacee, volubila, cu frunze mari, trifoliate. Flori albe, roze sau violete, solitare sau īn raceme. Fruct pastaie. Seminte reniforme sau sferice. Originala din Mexic sau Guatemala, se cultiva pe tot globul. La noi sīnt mai comune soiurile Progres, ICA 332, Great Northern, Bistrenski, Premial, Saxa cilindrica, Clujana, Nicos.

449 - Soia - Glycine hispida Maxim (Pl. 95) - H = l m. Anuala, ierbacee, bogat ramificata, cu peri aspri. Frunze trifoliate, paroase. Flori violete pīna la albe. Pastai mici, galbene, acoperite cu peri aspri. Romānia este cel mai mare cultivator din Europa. Se cultiva soiurile Communis, īmmaculata, Stricta, Serotina, Flavia, Ucrainica, Latifolia, Viridis, Nigrum.

450 - Lintea - Lens culinaris Medicus (Pl. 95) - H = 15-75 cm. Anuala, erbacee. Frunze paripenat compuse, terminate cu cīrcei. Flori alburii cu vinisoare liliachii. Pastai mici, cu 2 seminte. La noi se cultiva īn nordul Moldovei si estul Transilvaniei soiurile Iasi si Vinga.

451 - Varza - Brassica oleracea L. (Pl. 96) - Bianuala, cu radacina lemnoasa, ramificata, tulpina din primul an scurta, groasa (cocean). Frunze verzi-albastrui cu nervura mediana proeminenta, care formeaza īn primul an un mugure gigantic. Īn al 2-lea an produce flori īn racele laxe. Īnflorire V-VIL Fruct silicva lunga. Cultivata pe toate continentele. Prin selectie s-au obtinut diferite varietati: capitata (varza alba) cu soiurile Victoria, Gloria, Dittmark, Licurisca, De Buzau, (varza creata) Vorbote, sabauda (varza rosie) soiul Cap de negru, gemmifera (varza de Bruxelles) cu soiul Tīrzie de Amagar, gongylodes (gulia) cu soiul Dworsky, botrytis (conopida) cu soiurile Pitica timpurie de Erfurt si Bulgare de zapada etc.

462 - Spanac - Spinacia oleracea L. (Pl. 96) - H = 30-50 (100) cm. Anuala sau bianuala. Radacina fusiforma, tulpini erecte simple sau ramificate, frunze lung petiolate, sagitate si alungit ovate. Flori unisexuate, sesile, dioice. Fruct globulos, tare. Originara din orient. Mai comun este soiul Viroflay.

453 - Morcov - Daucus carotn L. (Pl. 96) - H = 50-80 (200) cm. Bianuala, cu radacina pivotanta. Frunze de 2-4 ori penat sectate, cu lobi ascutiti. Flori albe grupate īn umbela. Fructe ovoidale. Pe tot globul. La noi mai comune sīnt soiurile Nantes, Chantenay, Urias de Berlicum.

454 - Ridiche - Raphanus sativus L. (Pl. 96) - H - 20-100 cm. Anuala, radacina pivotanta, tuberizata. Frunzele inferioare penat sec-tate, cele superioare īntregi, lanceolate. Flori īn racem, albe sau violete. Fruct silicva. Dintre ridichile de luna mai comune sīnt Rosii cu vīrful alb, Saxa si Alb lung, iar dintre cele de iarna - Neagra rotunda.

455 - Marar - Anethum graveolens L. (Pl. 96) - H = pīna la 130 cm. Anuala, glabra, cu miros caracteristic. Radacina pivotanta, tulpina cilindrica, fin striata, fistuloasa, superior ramificata. Frunze mici, 3-4 penat sectate. Florile hermafrodite, grupate īn umbele. Fructele se desfac usor. Īnfloreste īn VII-VIII. Utilizat ca condiment īn alimentatie, ca tonic si somnifer. Originara din Asia de sud-est, acum pe tot globul. La noi ca planta de cultura, care uneori se salbaticeste.

456 - Patrunjel - Petroselinum hortense Hoffman (Pl. 96) - H = 30-120 cm. Bianuala, glabra, cu miros caracteristic. Radacina pivotanta subtire sau īngrosata, tulpina cilindrica, usor muchiata, uneori fistuloasa, bogat ramificata, terminata cu o inflorescenta. Frunze penat sectate, lung petiolate. Umbele lung pedunculate, cu 7-10 radii. Umbele cu flori mici, numeroase, īnflorire VI-VII. Cultivata, uneori salbaticita. Īn alimentatie drept condiment, īn medicina pentru combaterea icterului, este hipotensiv, excitant.

457 - Leustean - Levisticum otficinale Koch. (Pl. 96) - H = 80- 250 cm. Perena, glabra, cu miros caracteristic. Rizom gros, ramificat. Tulpina erecta, fistuloasa, ramificata superior. Frunze usor carnoase, lucitoare, triunghiulare, pīna la rombice, penat sectate, petiolate. Flori grupate īn umbele compacte, hermafrodite, īnflorire īn VI-VIII. Utilizat īn alimentatie si īn medicina ca diuretic si expectorant. Cultivat, uneori se salbaticeste.

POMI sI ARBUsTI FRUCTIFERI

458 - Marul - Malus pumila Milb. (Pl. 97) - H = 10 m. Arbore eu coroana rotunda, lipsit de spini. Muguri parosi. Frunze ovate, eliptice sau alungit ovate, crenat serate pe margini, paroase pe partea inferioara. Inflorescenta racem umbeliforma, cu (5) - 7-9 flori, īnflorire IV-V. Fructe globuloase. Īn paduri. Cu 28 specii pe glob, cu cca 10 000 soiuri cultivate. La noi cele mai comune sīnt Delicios auriu (Golden delicious), Jonathan (458 a), Frumos de Voinesti (458 b), Delicios dublu rosu (Starking delicious), Parmen auriu (458 c) s.a.

459 - Parul - Pyrus domestica Sm. (Pl. 97) - H = 11 (20) m. Arbore cu coroana piramidala. Frunze ovate, cu marginile dintate sau īntregi. Flori albe-roz, grupate cīte 4-9 īn corimbe. Īnflorire V-VI. Fructe globuloase sau piriforme, galbene-portocalii, formate prin īngrosarea receptaculului. Pe coline īnsorite, luminisuri si la margini de padure, mai ales īn sudul tarii. Cultivat Īn numeroase soiuri īn sudul Europei, Asia Mica, Africa de Nord. Cele mai raspīndite soiuri de la noi sīnt Favorita lui Clapp (459 a), Williams, Cure, Decana de iarna (459 b).

460 - Gutuiul - Cydonia oblonga Miller (Pl. 97) - H = 1-3 m. Arbust sau arbore scund. Frunze alterne, ovate, paroase pe fata inferioara, cu margini īntregi. Flori solitare, mari, albe-roz. Īnflorire V-VI. Fructe mari, galbene-verzi, tomentoase, cu seminte numeroase (8-16) īn fiecare loja. Florile, fructele si semintele cu utilizari īn medicina. Originar din Asia, acum se cultiva pe tot globul. Subspontan, cultivat mai ales pe soluri bogate, pe coline īnsorite, īn zone de podgorii, dar si la margini de padure. Mai comun la noi este soiul Bereczki.

461 - Caisul - Armeniaca vulgaris Lam. (Pl. 97) - H = 10 m. Arbore cu frunze lat ovate, subrotunde, brusc acumulate, la baza rotunjite, fin serate pe margine, glabre, lucitoare. Flori albe, parfumate, solitare sau grupate cīte 2, sesile sau scurt pedicelate, ce se formeaza īnaintea frunzelor, īnflorire III-IV. Fruct drupa globuloasa, paroasa, galbena-portocalie, punctata pe partea īnsorita. Sīmbure ovoidal, pīntecos, tri-costat. Seminte dulci sau amare. Īn gradini si livezi, īn toata tara, īndeosebi īn partile sudice. Originar din China. Mai comune la noi sīnt Cea mai buna de Ungaria si Tīrzii de Bucuresti.

462 - Piersicul - Persica vulgaris Miller (Pl. 97) - H = 6 (rar 8) m. Arbust sau arbore, cu lujeri tineri erecti, mai tīrziu orizontali sau penduli. Frunze eliptice sau eliptic lanceolate, acumulate, serate, glabre. Flori solitare, rar cīte 2, scurt pedicelate sau sesile, rosu carmin pīna la albe. Īnflorire III-IV. Fruct carnos, globulos, tomentos. Pulpa aromata, suculenta, galbena pīna la rosu-īnchis. Sīmbure foarte tare brazdat. Cultivat īn regiunea de cīmpie, īndeosebi Īn sudul si vestul tarii. Creste spontan īn China. Se cultiva Īn sudul Europei, America de Nord si Sud. Cele mai raspīndite soiuri la noi sīnt Cardinal, Dixired si Redhauen.

463 - Prunul - Primus domestica L. (Pl. 97) - H = 10 m. Arbore sau arbust, cu radacini superficiale care lastaresc usor. Frunze eliptice pīna la obovate, pe margini fin crenat-serate. Flori albe-verzui, grupate cīte 2-5. Īnflorire IV-V. Fructe drupe alungite, negre-albastrui, violete, rosii-violete sau galbene. Sīmbure vīrtos, comprimat, carenat. Samīnta amara. Cel mai raspīndit pom fructifer de la noi, de la cīmpie, pīna īn etajul montan, īndeosebi īn depresiunile carpatice si la deal. Subspontan la margini de padure si pe coaste īnsorite. Fixeaza terenurile slab consolidate, valorificīnd terenurile improprii pentru alte culturi. Europa, Asia, Africa de Nord, America. Soiurile cele mai raspīndite la noi sīnt Tuleu gras (463 a), Anna Spath (463 b) si Grase romānesti (463 c).

464 - Ciresul - Cerasus avium (L.) Moench. (Pl. 97) - H = 20 rn. Arbore a carui scoarta se exfoliaza Īn fīsii circulare. Coroana ovala pīna la piramidala, ramuri lungi, erecte. Frunze alungit ovate, acuminate, dublu crenat serate. Flori albe, lung pedunculate, dispuse īn raceme umbeliforme. Īnflorire IV-V. Fructe drupe globuloase, rosii sau negricioase, dulci sau amare. Sīmbure ovat, neted. Prin paduri, tufisuri, pe coaste īnsorite, de la cīmpie pīna īn etajul montan (l 000 m). Se cultiva īn livezi si gradini, īn toata tara. Europa, vestul Siberiei, Turkestan, Caucaz, Asia Mica, Africa de Nord. Soiurile cele mai raspīndite la noi sīnt Pietroase negre mari (464 a), si Boambe de Cotnari (464 b).

465 - Visinul - Cerasus vulgaris Miller (Pl. 97) - H = 8-10 m. Arbore cu coroana rotunda, cu lujeri bruniu-rosietici, pendenti. Frunze eliptic-obovate pīna la alungit obovate, fin dublu crenat serate, glabre, verzi īntunecoase mari, groase. Flori albe, dispuse īn fascicule cu cīteva frunzisoare la baza. Muguri cu solzi cleiosi, īnflorire IV-V, fructe glo-buloase, rosii-īnchis sau negre, acre. Sīmbure globulos. Cultivat frecvent īn livezi si gradini, la cīmpie si deal, uneori salbaticit. Spontan Īn India, Iran si Ţarile Balcanice. Cultivat īn Europa. Mai comune la noi sīnt soiurile Crisana (465 b) si Mari timpurii (465 a).

466 - Nucul - Juglans reggia L. (Pl. 98) - H = 30 m. Arbore cu coroana larga, scoarta neteda, argintiu-cenusie. Frunze mari, cu 5-9 foliole eliptice, oblong ovate, cu margini īntregi, glabre. Florile barbatesti grupate īn amenti masculi solitari, sau cīte 2, cilindrici, multiflori. Florile femele cīte l-4, sesile, purpurii, īnflorire V. Fruct drupa sferica. Samīnta cu 2 cotiledoane mari, zbīrcite, bogate īn ulei. Se īnmulteste aproape numai prin samīnta. Creste sporadic prin paduri de amestec, la deal (īndeosebi īn Banat si Oltenia). Cultivat, creste pretutindeni. Europa de Est, Asia, China. La noi se cresc numeroase soiuri: De Sibisel (466 a), De Geoagiu (466 b), De Marculesti (466 c), Dumitra, De Pestisani, De Falticeni s.a.

467 - Agrisul - Ribes grossularia L. (Pl. 98) - H = 60-150 cm. Arbust ghimpos, ramificat, cu scoarta ramurilor bruna, exfoliindu-se īn fīsii. Frunze semicirculare, 3-5 digitat lobate. Flori hermafrodite, verzui sau roscate, solitare sau cīte 2-3. Īnflorire IV-V, fructificare VI- VII. Fruct baca globuloasa mare, verzuie, galbuie sau roscata, pubes-centa. Melifera. Prin paduri si tufisuri din regiunea montana. Mai comune sīnt soiurile May Duke, īndustry, Triumphant, Lady Delamere, American de munte.

468 - Murul de miriste - Rubus caesius L. (Pl. 98) - Ramuri cu ghimpi slabi, inegali, frunze ternate, inflorescenta scurta, corimboasa. Fruct din drupeole putine, mari, negre, comestibile. Prin livezi, paduri, zavoaie, la marginea apelor, la cīmpie, mai rar la munte. Europa, vestul Siberiei, Asia Centrala. Un soi valoros, cultivat este Wilson's frilhe.

469 - Capsunul - Fragaria moschata Duch. (Pl. 98) - H = 40 cm. Perena, viguroasa, cu rizom orizontal, stoloni subtiri, tulpina erecta, ternara. Inflorescenta din 5-12 flori, receptacul paros, īnflorire V-VI. Fructe cu receptacul globulos, rosii. Īn tufisurile de la marginea padurilor, de la cīmpie pīna īn etajul montan la limita superioara a fagului. Europa, pīna īn Crimeea. Au fost create o serie de soiuri la care pulpa fructului este mare, dulce, cu seminte mici, cu perioade diferite de coacere. Mentionam soiurile Senga-Sejigana, Munchenberger fruhe, Brandenburg, Aprikose, Robinson, Madame Montat.

470 - 477 - Vita de vie - Vitis vinifera L. (Pl. 98) - H = pīna la 20 m. Arbust tīrītor si agatator. Scoarta de pe lujerii batrīni se desface fīsii Tulpina noduroasa-butuc. Frunze adulte orbiculare-cordate, sau 3-5 lobate. Flori mici īn raceme compuse. Fructe bace dispuse īn ciorchine, de forma, marime si culori diferite, dupa soiuri. Cultivata de la nivelul marii pīna īn zona subcarpatica, mai ales pe locuri uscate. Spontana īn Armenia si Transcaucazia. Īn cultura pe tot globul; este una dintre plantele cele mai vechi cultivate. Dupa modul de folosinta, soiurile cultivate din tara noastra se īmpart Īn trei categorii mari: l - soiuri de vita portaltoi, 2 - soiuri roditoare nobile, cultivate pentru producerea strugurilor pentru masa si vin si 3 - hibrizi producatori directi. Vita de vie este cultivata demult la noi, dar soiurile autohtone au fost decimate de filoxera; ulterior au fost introduse si extinse soiuri straine, mai valoroase economic (cele autohtone au ramas pe suprafete reduse, mai ales īn zonele de nisipuri). Dintre numeroasele soiuri cultivate īn prezent la noi, mentionam:

a) Soiuri de vita nobila pentru struguri de masa: Perla de Csaba, Cardinal (470), Chasselas dore, Muscat de Hamburg (471), Afuz Ali (472), Coarna neagra.

b) Soiuri de vita nobila pentru stafide: Kis-Mis alb (473).

c) Soiuri de vita nobila pentru vinuri albe: Galbena de Odobesti, Feteasca alba, Grasa de Cotnari (474), Feteasca regala (Galbena de Ardeal (475).

d) Soiuri de vita nobila pentru vinuri rosii: Babeasca neagra (476), Pinot noir, Feteasca neagra.

e) Soiuri de vita nobila pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel, Tamīioasa romāneasca (477), Tamīioasa de Pietroasele, Busuioaca de Moldova.

PLANTE DECORATIVE

478 - Petunie - Petunia hybrida Vilm. (Pl. 99) - H = 20-80 cm. Anuala, erbacee. Tulpina glandulos paroasa, frunze īntregi, ovate, scurt petiolate, alterne. Flori solitare, axilare, cu o corola miundibuliforma sau hipocrateriforma, superior larg deschisa, placut mirositoare. Flori de o mare variabilitate de culori, forme si marime, cu o durata mare de īnflorire. Pot fi simple sau batute, cu corola dreapta, rotata, ondulata sau fimbriata, unicolora sau pestrita. Originara din America de Sud, la noi de 90 ani. Comuna.

479 - Cīrciumarese - Zinnia elegans Jacq. (Pl. 99) - H = 40- 100 cm. Tulpina erbacee, dreapta, ramificata, aspru paroasa, terminata cu o inflorescenta. Frunze ovoide, ascutite la vīrf, sesile, opuse. Flori tubuloase si ligulate, grupate īn calatidii variat colorate, de marimi diferite. Cu numeroase soiuri ce difera prin marimea inflorescentelor, forma ligulelor si talie. Vara foarte florifera. Originara din Mexic. Comuna la noi.

480 - Zorele - Ipomaea purpurea Roth. (Pl. 99) - H = 300 cm. Anuala sau perena, cu crestere rapida. Tulpina volubila, usor pubes-centa. Frunze īntregi, cordiforme. Flori mari, grupate cīte 3-5 īntr-o inflorescenta umbeliforma, sīnt lung pedunculate, unicolore, dar de culori variate. Din zonele calde ale Americii. Utilizata la decorarea pergolelor, gardurilor, chioscurilor, balcoanelor.

481 - Garoafa - Dianthus caryopyllus L. (Pl. 99) - H = 30-90 cm. Perena, tulpini ramificate de la baza si usor lignificate. Frunze liniar lanceolate, glauce. Flori solitare, placut mirositoare, cu petale pe margine dintate, gofrate sau franjurate. Originara din jurul Mediteranei. Se cultiva numeroase soiuri pentru flori taiate. Soiurile cele mai comune Dark Red Sim, Pink Dusty, Gold Regn, Lucky, Strike, Joker, Cardinal, Harvest Moon. Varietatea Chabaud este anuala.

482 - Crizantema, tufanica - Chrysanthemum sp. (Pl. 99) - cu numeroase specii (leucanthemum L. Īn Europa, maximum Ramond īn Pirinei, indicum L. Īn Japonia, sinense Sab. Īn China si Japonia). Din ele au rezultat numeroase rase si hibrizi. H = 20-120 cm. Rizom subteran, noduros, oblic sau orizontal. Tulpina dreapta, semilignificata, ramificata, glabra sau usor paroasa. Frunze bazale oval spatulate, dintate pe margine, cu petiol lung, cele tulpinale lanceolate, adīnc dintate (cele superioare īntregi), sesile. Inflorescenta calatidiu, de marimi diferite, īnfloreste īn IX-XI. Flori cu un colorit variat. Utilizata ca flori Īn parcuri sau ca flori taiate.

483 - Dalie, gherghina - Dahlia sp. (Pl. 99), cu specule variabilis Des., coccinea Cav., juarezii Hort, rosea Cav., imperialis Roezl., din ale caror īncrucisari au rezultat numeroase specii. H = 40-200 cm. Erbacee, cu radacini tuberizate, tulpina usor lignificata, fragila. Frunze penat lobate, pīna la penat sectate. Flori ligulate, grupate īn inflorescente calatidii, de marimi si culori variate, īnflorire īndelungata si abundenta, mai ales toamna. Folosita ca flori taiate sau plantate izolat sau īn grupuri īn parcuri, sau ca borduri de-a lungul aleilor.

484 - Trandafir - Rosa sp. (Pl. 100) (īn culturi fortate se folosesc soiurile si hibrizii proveniti din Rosa chinensis L.). Arbust erect sau agatator, ades cu stoloni subterani lignificati. Tulpini cu ramuri erecte, glabre sau paroase, cu ghimpi. Frunze alterne, imparipenat compuse, cu 3-9 foliole. Petioli ghimposi. Flori grupate īn raceme sau panicule corimbiforme sau umbeliforme, uneori reduse la o floare terminala. Petalele numeroase, de forme, culori si grad de catifelare diferite. Fructe nucule unisperme īnconjurate de un receptacul carnos ovoidal. Trandafirii decoreaza parcurile si gradinile; pot vegeta si īn sere, unde īnfloresc tot anul. Se cunosc peste 20 000 soiuri de trandafiri care difera prin marime (pitici, īn coroana, urcatori, pletosi), culoare, forma, miros, grad de catifelare, durata de īnflorire, persistenta pe planta sau taiata etc. Soiuri mai comune īn culturile fortate sīnt: Eclipse, Golden, Virgo, Message, Baccara, Soeur Therese, Talisman, President, Herbert Hower, Better Times, Super Star, Gloria Romei, Rouge Meillard etc.

485 - Crin - Lilium sp. (Pl. 100) - Sub numele de crin sīnt cuprinse specii cu flori lung pedunculate, pendule si cu foliolele perigo-nului rasfirate (speciosum Thunb., superbum L., tigrinum K.G.), specii cu flori scurt pedunculate si perpendiculare pe tija florala (candidum L., regale Wilson, auratum Lindl), cu florile īndreptate īn sus (croceum L.) si cu flori lung tubuloase, larg deschise. H = 60-200 cm. Perena, īn pamīnt cu un bulb solzos, ce creste de la an la an. Primavara iese din el o tulpina dreapta (rareori ramificata), cu frunze ovale sau lanceolate, petiolate, alterne. Florile mari (o corola cu 6 foliole), placut mirositoare. Se creste pentru flori taiate, īn parcuri si gradini.

486 - Lalea - Tulipa gesneriana L. (Pl. 100) - H = 25-70 cm. Bulb tunicat, piriform sau ovoid, acoperit cu o tunica. Īn cursul fiecarei perioade de vegetatie bulbul se epuizeaza, dar la subsoara vechiului bulb apar (2-3 (6) bulbili noi. Primavara devreme ies frunzele sesile, late, cu margine ondulata si o tije cu frunze īnguste, petiolate, terminata cu o floare mare, ca un clopot cu foliolele frumos colorate, īnfloreste īn III- V. Originara din Asia Centrala si de rasarit si Africa de Nord, a fost cultivata cel mai intens Īn Olanda, care este patria celor mai multe soiuri cultivate īn prezent (peste 150). Crescuta pentru flori taiate, la decorarea curtilor, parcurilor si peluzelor (īn grupe sau īn combinatie cu alte flori).

487 - Gladiole, sabiute - Gladiolus hybridus Hort. (Pl. 100) - H = 50-150 cm. Specia a provenit din hibridarea a numeroase specii de Gladiolus, īndeosebi a celor aduse din Africa de Sud. Perena, tuberobulb sferic, turtit (D = 6-12 cm), acoperit cu mai multe tunici. Din el primavara ies l-2 (4) tije florale drepte (rareori ramificate), cu frunze lanceolate sau lineare si care poarta terminal 14-20 flori grupate īntr-un racem uniserial sau biserial. Florile, ca niste pīlnii usor bilabiale, mari, cu perigon din 6 foliole (cu conformatii diferite, dupa soi). Fructul, capsula triloculara, cu numeroase seminte. Se cultiva īndeosebi pentru flori taiate, dar se folosesc si īn parcuri si gradini pentru amenajeri florale.

488 - Muscata - Pelargonium sp. (Pl. 99) - H = pīna la 100 cm. Speciile cele mai comune sīnt P. zonale Ait. (arbustiforma), P. peltatum Stit (cu tulpini tīrītoare sau pendule) si P. grandifloraT, Willd. (frunze rotunde, cordiforme, flori mari, cu D = 6 cm.). Perena, cu tulpini ramificate, pubescente, lemnificate la baza, frunze lung petiolate, pubescente. Flori simple, grupate īn umbele, sustinute pe pedunculi lungi, de marimi si culori variate. La noi este una din plantele de ghiveci si balcon cele mai iubite. Originara din Africa de Sud.

489 - Begonie - Begonia tuberosa Hort. (Pl. 99) - Perena, cu tuberculi rotunzi, carnosi, turtiti (D = 4-10 cm). Tulpini aeriene drepte, carnoase, cu frunze cordiforme dintate, gofrate, usor paroase. Flori uni-sexuate; cele mascule numeroase, cu multe stamine, cele femele mai putine, cu stigmate scurte carnoase. Flori de culori diferite. Crescuta īn sera, ghiveci si gradini.

490 - Lamīita, iasomie - Philadelphus coronarius L. (Pl. 99) - H = 3 m. Arbust sub forma de tufe dese, cu frunze opuse, eliptice, cu margini dintate, rare. Flori albe, grupate 5-7 īn raceme, frumos mirositoare, īnflorire VI. Fructe capsule. Cu crestere rapida. Rezistent la ger si poluare. Originar din Caucaz. Se cultiva īn parcuri si gradini.

491 - Forsitia - Forsythia suspensa Vahl. (Pl. 99) - H - 1,5- 2 m. Arbust cu tulpina si ramuri curbate, lujerii cu 4 muchii, fara maduva. Muguri opusi, departati de lujer. Frunze oblong-ovale, simple, cu margini dintate. Flori mari, asezate de-a lungul ramurilor, cu 4 petale, care apar īnainte de īnfrunzira, īnflorire III-IV. Fructe capsule cu 2 loji īn care sīnt seminte aripate. Rezistent la variatii climatice, este un "vestitor al primaverii". Originar din China si Japonia. Cultivat īn parcuri, gradini, spatii verzi.

492 - Salcīm - Robinia pseudacacia (L.) (Pl. 99) - H = 30 m. Arbore exotic, originar din America, spinos, cu scoarta adīnc brazdata. Frunze imparipenat compuse, cu ghimpi la baza petiolului. Flori mari, albe sau roz-deschis, placut mirositoare, melifere, grupate īn inflores-centa-ciorchine pendent. Īnflorire V-VI. Fructe pastai turtite, negricioase, L = 5-10 cm. Florile se folosesc la calmarea tusei, scoarta pentru combaterea hiperaciditatii si ulcerului. Īn zona de deal si cīmpie, pe līnga locuinte, drumuri si cai ferate ca plantatii, folosit la fixarea nisipurilor. Europa, America.

PLANTE MEDICINALE CULTIVATE

493 - Menta, izma buna - Mentha piperita Wirtg. (Pl. 100) - H ~ 100 cm. Erbacee, cu rizom si stoloni. Tulpina cu 4 muchii, verde, rosietio-violeta. Inflorescenta din verticile suprapuse, flori violete sau roz. Īnfloreste īn VI-IX. Fruct 4 nucule. Planta cultivata, īnmultire vegetativa. Utilizata pentru calmarea durerilor de stomac, tulburari digestive, hepatice, cu actiune antiseptica, antispasmica, fortifica sistemul nervos, ajuta la eliminarea calculilor renali.

494 - Busuioc - Ocimum basilicum L. (Pl. 100) - H = 50-60 cm. Anuala, radacina fibroasa, tulpina īn 4 muchii, frunze ovat-lanceolate cu numeroase glande secretoare pe partea inferioara. Flori albe sau roz, dispuse cīte 6 īn pseudoverticile. Īnflorire VII-VIII. Fruct 4 nucule. Cultivat īn gradini. Contine oestragol si linalol. Utilizat Īn industria cosmetica, alimentara, este sedativ, bactericid.

495 - Musetel, romanita - Matricaria chamomilla L. (Pl. 100) - H = 5-80 cm. Anuala sau hibernanta, frunze penat sectate, inflorescenta antodii cu flori marginale ligulate, albe si flori centrale tubuloase, galbene-aurii. Īnflorire VI-VIII. Fruct achena. Spontana, originara din estul Europei. La cīmpie, pe soluri saraturoase, argiloase, nisipoase. Introdusa īn cultura. Infuzia cu flori are efect antiinflamator, spasmolitic, īn gastrite, enterocolite, colite. Īn industria alimentara pentru prepararea vermuturilor.

496 - Nalba mare - Althaea ofjicinalis L. (Pl. 100) - H = 1,5 (2) m. Perena, radacina cilindrica, cenusie. Tulpina putin ramificata, pīslos paroasa. Frunze 3-5 lobate, catifelat paroase. Florile la subsuoara frunzelor superioare, albe-roz sau albe. Īnflorire VII-IX. Fructul se desface īn 12-20 pericarpe. Īn locuri nisipoase, de-a lungul apelor curgatoare, īn zavoaie, lunci, pe soluri saraturoase. Introdusa īn cultura. Utilizata īn inflamatiile cailor respiratorii, īn gastrite, colite. Extern, sub forma de cataplasme, īn furunculoze si afectiuni bucale.

497 - Patlagina īngusta - Plantago lanceolata L. (Pl. 100) - H - 20-50 cm. Perena, cu frunze L = 20 cm, lanceolate, formīnd o rozeta, din mijlocul careia pornesc tulpini florifere neramificate, fara frunze. Flori mici, īn vīrf, grupate īn spic cilindric, ovoidal. Īnflorire V-IX. Fructul capsula mica-axiala. Comuna, la cīmpie si pīna īn zona montana, pe līnga poteci si drumuri, dar si cultivata. Se utilizeaza īn industria farmaceutica, la vindecarea ranilor, īn supozitoare unguente, siropuri pentru inflamatii ale cailor respiratorii.

498 - Matraguna, cireasa lupului, doamna codrului - Atropa bel-ladona L. (Pl. 100) - H = l-1,5 m. Perena, cu un rizom din care se dezvolta radacini lungi. Tulpinile formeaza o tufa viguroasa. Frunze alterne, eliptice, ovate. Flori brune, violete, roscate, īn interior galbui, cu nervuri purpuriu violete, īnflorire VI-VIII. Fruct baca sferica, neagra. Pe acelasi exemplar se pot gasi flori, fructe verzi si coapte. Spontana, īn majoritatea judetelor tarii, īn zona fagului, īn luminisuri, taieturi. Cultivata pe soluri bine lucrate, īngrasate. Cu utilizari īn oftalmologie, contra spasmelor cailor biliare si urinare, astmului, ulcerului gastric si duodenal, boalei lui Parkinson.

Alte plante care pot fi īntīlnite īn acest mediu de viata sīnt cele descrise la numerele 74, 109, 110, 112, 113, 114, 116, 117, 123, 126, 127, 128 ,129, 131, 134, 136, 141, 145, 147, 148, 149, 152, 153, 156, 157, 159, 161, 164, 165, 166, 167, 16S, 169, 172, 174, 175, 178, 180, 200, 209, 212, 217, 225, 253, 256, 274, 276, 280, 281, 286, 287, 305, 313.

B. ANIMALE

ĪNCRENGĂTURA ANELIDE (ANELLIDA)

CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA)

412 - Rīma vargata de balegar - Eisenia foetida Savigni (Pl. 101) - L = 40-130 mm. Pe fiecare segment cu benzi rosii-violete pe un fond alb-galbui. Īn gunoaie, pe sub pietre, īn gradini de legume. Numai līnga asezarile umane (este specifica de compost); nu este īn sol natural. Cosmopolita.

ĪNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

CLASA MELCI (GASTROPODA)

413 - Limax - Arion Hortensia Fer. (Pl. 101) - L = 30-40 mm. Cu un scut anterior fin grauntos. Tinerii cenusiu deschis, adultii brun-cenusii spre negricios. Talpa galbuie-portocalie. Pe corp cu un mucus galben, pe talpa alb. Īn parcuri, gradini, livezi, paduri. Īn toata tara. Europa.

414 - Melc, culbec - Helix pomatia L. (Pl. 101) - H = 40 mm, l = 40-80 mm. Cu 4,5-5 anfracte curbate. Apertura mare. Cu variatii de forma si culoare. Sexe separate; executa un fel de dans nuptial. Femela depune cca 70 oua īntr-o gropita īn pamīnt. Hiberneaza. Iarna acopera apertura cu un capac de mucus cu calcar. Īn mers talpa secreta un mucus care ulterior se īntareste īn contact cu aerul. Se hraneste cu frunze de zarzavaturi si alte plante suculente. Carne comestibila. Comuna īn gradini, livezi, paduri, poieni, obisnuit pīna la altitudini de l 500 (rar l 800) m. Europa (lipseste pe malul Marii Mediterane).

ĪNCRENGĂTURA ARTHROPODE (ARTHROPODA)

CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA)

415 - Porcelio scaber Latreille (Pl. 101) - L = 14-18 mm. Izopod terestru, poate depune 2 ponte pe an. Nocturn. Se hraneste cu substante vegetale. Comun īn gradini, sere, beciuri, pe ziduri umede, īn paduri, pesteri, sub scoarta copacilor, sub pietre (este iubitor de calcar), dar si la mare. Europa.

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

416 - Paianjenul cu cruce - Araneus diadematus (Clerk) (Pl. 101) - L = 5-12 mm. Coloratie variabila. Pe spatele abdomenului cu un model īn forma de cruce. Adultii īn VIII-X. Construieste plase mari, clin fire rare, concentrice, īntarite cu fire radiare. Dupa acuplare femela manīnca masculul. Cocon galbui, adaposteste 45-60 oua din care īn primavara urmatoare ies puii. Dezvoltarea dureaza 2 ani. Cu simturi foarte dezvoltate. Cel mai comun si abundent paiajen din locuinte. Īn poduri, grajduri, pivnite, staule, dar si īn copaci si pe plante. Īn toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

417 - Paianjenul saltimbanc - Salticus scenicus (Clerck) (Pl. 101) - L = 5-7 mm. Cu variatii de culoare. Adultul īn V-VIII. Īn perioada reproducerii masculul danseaza īn jurul femelei. Este cel mai comun paianjen saritor; pīndeste prada, pe care sare si o apuca īn ghiare. Īn toata tara. Europa, nordul Africii, America de Nord.

418 - Opilio parietinus (De Geer) (Pl. 101) - L - 5-8 mm. Īn perioada de reproducere masculii se lupta īntre ei. Femela depune oua pe sol umed sau īn crapaturile solului cu ajutorul unui tub lung (ovo-pozitor). Vīneaza muste si furnici. Frecvent īn locuri umede si umbroase, pe garduri līnga case. Īn toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

419 - Rīie - Sarcoptes scabiei Fabr. (Pl. 101) - Lmascul = 0,18- 0,25 mm, Lfemela = 0,3-0,4 mm. Trup ca un sac cu 4 picioare terminate cu tepi ascutiti. Fara cap si ochi. Femela elimina 25-30 oua lipicioase, pe care le aseaza īn pielea omului, īn galerii lungi de 2 cm. Traieste sapīnd galerii īn pielea subtire dintre degete, la subtioara sau pe piept, determinīnd o mīncarime de nesuferit. Se hraneste dizolvīnd celulele unui anumit strat de celule din piele. Se trateaza cu alifii. Cel mai bun mijloc de prevenire este curatenia si īmbaierea.

420 - Scorpionul de carti - Chelifer cancroides L. (Pl. 101) - L = 2,6-4,5 mm. Asemanator unei plosnite, cu o pereche de pedipalpi lungi, terminati cu cīte un cleste. Femela poarta 5-18 oua īntr-un cocon prins de abdomen. Se misca iute īnainte, īnapoi si lateral, prinzīnd si mīncīnd insecte mai mici decīt el, adesea daunatori, care traiesc prin biblioteci, locuri īntunecoase, sub podele, īn frunzar. Are un dans nup-ptial. Pe toate continentele.

CLASA CHILOPODE (CHILOPODA)

421 - Scutigera coleoptrata L. (Pl. 101) -- L = 16-26 mm. Ochi negri, stralucitori. Sub pietre, īn cīmp, deschis, parcuri, vii, pe liziere, Īn locuinte( bai, camari, pivnite, magazii. Iese la vīnat seara si noaptea. Consuma insecte. Īn sudul tarii, mai ales pe litoral. Circummeditera-neana, īn sudul U.R.S.S.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA)

422 - BlanjuLus guttulatus Bosc. (Pl. 101) - L = 7,5-16 mm. Corp din 37-57 segmente prevazute cu 59-103 perechi de picioare. Fara ochi. Dezvoltarea are loc īn 15 saptamīni. Poate trai 3 ani. Īn locuri umede, pe līnga locuinte, īn gradini, sere, culturi. Se hraneste cu resturi vegetale si animale īn descompunere, dar si cu plantule de legume, cereale, flori si ciuperci. Desi este considerat daunator, s-a constatat ca fii ataca numai plantele bolnave. Foarte comun. Europa.

CLASA INSECTE (INSECTA)

423 - Lepisma sacharina L. (Pl. 101) - L=7-10 mm. Tisanur lucifug, de umezeala si caldura; se hraneste cu resturi alimentare, ataca haine de līna, hīrtie veche, rumegus. Īn case, prin locuri īntunecoase (sertare, biblioteci, sub tapete), dar si īn paduri, sub scoarta arborilor uscati, īn lemne taiate. Comun, īn toata tara si pe tot globul.

424 - Greiere de casa - Acheta domestica L. (Pl. 102) - L - 14- 20 mm. Ortopterul cel mai cunoscut si renumit prin tīraitul sau caracteristic. Īn locuinte, prin colturile camerelor, īn crapaturi, līnga sobe, cuptoare. Activ tot anul. Īn toata tara, comun.

425 - Cosas verde - Tettigonia viridissima L. (102) - L = 28- 40 mm. Oviscaptul femelei putin mai scurt decīt vīrful elitrelor. Antene lungi. Consuma insecte marunte si frunze tinere. Īn copaci (larvele prin Iarba), de la cīmpie, pīna īn zona montana, īn VI-X. Īn lanuri de cereale, parcuri, livezi si gradini, pe pajisti, īn paduri de foioase si rasinoase. Īn toata tara. Europa, Africa de Nord, Asia.

426 - Coropisnita - Grillotalpa grillotalpa L. (Pl. 102) - L =35- 50 mm. Insecta mare, cu ochi stralucitori. Picioarele anterioare sīnt modificate pentru sapat, cele posterioare mai permit sarituri scurte. Elitre scurte. Aripile posterioare, bine dezvoltate, stau īn repaus īndoite sul si depasesc lungimea abdomenului. Femela depune īn V-VII 350-600 oua īntr-o camera īn pamīnt tare. Larvele consuma humus si radacini fine. Dezvoltarea dureaza l-2 ani. Activa tot anul. Poate ierna īn pamīnt. Este un daunator important al culturilor de gradina si sera. Activa īndeosebi noaptea si īn amurg. Manīnca larve de insecte, rīme, melci, radacini de zarzavaturi si plante tinere, roade scoarta pomilor tineri. Īn gradini de zarzavat, pepiniere, cīmpuri cultivate cu cereale. Comuna, īn toata tara. Europa, vestul Africii, Asia.

427 - Libarca, gīndac negru - Blatta orientalis L. (Pl. 101) - L = 19-30 mm. Blatid cu corp moale. Femela depune ouale sub forma de pachete pe care le poarta un timp la capatul abdomenului. Foarte lacom, stricator, consuma cele mai variate resturi alimentare, dar si pīine, mamaliga, brīnza. Tot anul, īn locuinte, magazii de alimente, pivnite; este activ noaptea. Comun. Europa.

428 - Gīndac rosu - Phyllodromia germanica L. (Pl. 101) - L = 11-15 mm. Femela depune cca 50 oua īntr-o capsula pe care o poarta prinsa la capatul abdomenului. Larvele asemanatoare adultilor, dar mici, ies din capsula dupa 14 zile. Adultii ies dupa 6 napīrliri larvare. Alearga iute, zboara greu. Nocturn, consuma orice resturi de alimente, hīrtie s.a. Iubitor de caldura si umezeala. Īn case, dulapuri, pe līnga instalatii de apa, īn podele. Fuge de lumina. Īn toata tara, foarte comun pe tot globul.

429 - Urechelnita - Labia minor L. (Pl. 104) - L = 4-5 mm. Dermapter cu corp moale, pubescent. Zboara ziua si noaptea. Se hraneste cu gunoi si resturi animale. Īn locuri umede, pe ogoare si īn plantatii. La cīmpie si munte, īn Transilvania, Moldova. Cosmopolit.

430 - Paduchele de haine - Pediculus vestimenti L. (Pl. 104) - L = 3-4 mm. Anoplur a carui femela produce īn 8 saptamīni 5 000 de pui din oua (lindeni), pe care le lipeste pe haine la cusaturi. Consuma sīngele omului pe care īl suge īndeosebi noaptea. Poate transmite tifosul exantematic. Rezista la presiuni mari (de peste l kg), poate fi distrus de caldura (la temperaturi de 50-60°C), sau cu insecticide puternice. Dezvoltarea sa este favorizata de murdarie. Mai numeros īn perioadele de razboi. Pe spate si pieptul omului. Pe tot globul.

431 - Paduche lat - Phthirius pubis L. (Pl. 104) - L = 3-5 mm. Anoplur asemanator unei plosnite, cu ghiarele ca niste cangi, cu care se prinde puternic de firele de par. Foarte prolific, devine adult dupa 15 zile de la ecloziune. Consuma sīnge proaspat, pe care īl suge de la om. Traieste īn partile sale paroase (pubis, subtiori, piept), dar nu pe cap. Provoaca mīncarimi. Trece de la un om la altul. Poate transmite tifosul exantematic. Se combate cu unsori pe baza de mercur, terebentina, petrol. Pe tot globul.

432 - Chrysopa perla L. (Pl. 104) - L = 9-10 mm. Cu 2 generatii pe an. Femela depune 300-400 oua pe cīte un peduncul. Larvele sug paduchi si capuse de plante (pīna la 30-40 pe ora), omizi de fluturi si viespi de frunza, paduchi testosi. Adultii sug si devoreaza diferite insecte mici. Se apara raspīndind o substanta rau mirositoare. Animal folositor. Īn livezi, gradini, paduri. Vine noaptea la lumina. Comun īn toata tara. Europa.

433 - Paduchele verde al marului - Aphis pomi De Geer (Pl. 102) - L - l-2,5 mm. Cu 2 feluri de femele: aripate si nearipate. Cu 8- 12 generatii pe an. Ierneaza ca ou fixat pe lastari. Īn IV ies larve, din care provin femele ce se īnmultesc partenogenetic toata vara. Īn IX apar formele sexuate care, dupa īmperechere depun ouale de iarna. Suge seva din mugurii, lastarii si frunzele de mar, par, paducel si scorus. Īn livezi si pepiniere poate duce la scaderea productiei de fructe. Īn toata tara, pe tot globul.

434 - Musculita alba de sera - Trialeurodes vaporariorum Westw. (Pl. 102) - L = 1,1-1,5 mm. Aripi albe. Cu 3-4 generatii pe an. O femela depune cīte 200- 500 oua īn portii de 10-20 oua. Larvele se fixeaza pe fata inferioara a frunzelor. Adultii ies dupa 35 zile. Se hraneste cu sucul plantelor de sera (vinete, ardei, castraveti, dar mai ales rosii), putīnd dauna plantele, pīna la uscare. Īn sere īn toata tara; īn. natura apare doar sporadic. Originar din America, acum si īn Asia, Australia, Europa.

435 - Paduchele de San Jose - Quadriaspidiotus perniciosus Comst. (Pl. 102) - L = 0,8-1,2 mm. Femela apoda, circulara, acoperita cu un scut protector (D = 1,6-2,3 mm). Larva mica (0,2-0,26 mm), mobila. Cu l-3 generatii pe an, prima de vara (V-VII) pe tulpini, ramuri si frunze, a doua de vara (VII-X) pe scoarta, frunze si fructe, cea de iarna, hibernanta (X-V), numai pe scoarta. Cu rostrul sau (L - 5- 18 mm) suge sucul din plante. Ataca pe glob cca 200 plante, īn Europa 80 specii de pomi si arbusti fructiferi sau de ornament. Este unul dintre daunatorii cei mai pagubitori ai culturilor din livezi. Pot distruge un pom īn 4-5 ani (īn 35 ani a distrus 15 milioane de arbori). De la cīmpie pīna īn zona montana. Originar din China, acum pe tot globul.

436 - Paduchele līnos, puricele rosu - Eriosoma lan.iqerum Hausm. (Pl. 102) - L= 1,7-2,5 mm. Cu 2 feluri de femele: aptere si aripate, primele cu corpul acoperit de o secretie alba, ceroasa, filamentoasa. La noi cu 8-12 generatii pe an; se īnmulteste numai partenogenetic. Ierneaza īn stadiul de larva īn ranile de pe ramuri. Īn Europa traieste-pe mar, provocīnd niste umflaturi canceroase, hipertrofiate, care dauneaza ramurilor (pe care le poate usca). Īn zonele pomicole. Originar din America, acum si īn Europa.

437 - Filoxera - Phylloxera vastatrix Planch. (Pl. 102) - L = 1,5- 2 mm. Parazit specific vitei de vie. Cu o mare varietate de forme; aripate sau aptere, galicele si radicicole, animale profund modificate de parazitism. Cu 2 cicluri biologice (unul pe vita americana si pe hibrizi, altul pe vita europeana). Ataca frunzele (pe care produce gale) sau radacinile (la care produce nodozitati si tuberozitati sub care se necrozeaza tesuturile); ulterior plantele se usuca si mor. Se raspīndeste prin zbor sau trecīnd prin crapaturile solului de la o planta la alta, ori odata cu butasii infestati. Originara din America de Nord, a ajuns īn Europa īn 1863, pe care a invadat-o rapid. Din 1864 a fost semnalata si īn Romānia.

438 - Reduvius personatus L. (Pl. 102) - L- 15-17 mm. Articole si antene paroase. Nocturn, vīneaza diferite insecte. Larva, si ea rapitoare, ca sa se mascheze, se acopera cu praf si diferite resturi.

439 - Plosnita cerealelor - Eurygaster maura L. (Pl. 102) - L - 9-10 mm. Corp aproape circular, ca un scut. Se hraneste cu laptele si seva din boabele, tulpinile si frunzele de grīu. Femela depune cca 100 oua īn grupe; larvele ies dupa 10 zile si devin adulti dupa 30-40 zile, īn VI. Dupa recoltarea paioaselor, adultii trec pe graminee salbatice, sorg si porumb. Īn IX-IV hiberneaza īn frunzar sau tufisuri (pentru hibernare poate migra zeci de km). Este unul dintre cei mai mari daunatori ai culturilor de grīu.

440 - Plosnita de pat, stelnita - Cimex lectularius L. (Pl. 102) - L = 2-4 mm. Hemielitrele sīnt reduse la niste solzi. Corp turtit. Depune oua īn crapaturi de lemn sau zid; larvele ies dupa 8 zile. La 11 saptamīni adultul poate depune noi oua. Suge sīngele oamenilor. Rezista la foame (poate sta nemīncat si 6 luni), dar cīnd se hraneste se umfla ca o basica). Transmite febra tifoida. Prolifereaza unde este murdarie si umezeala calduta, unde sīnt multi oameni īngramaditi. Se combate greu, fiind foarte rezistenta si ascunzīndu-se foarte usor. Fuge de lumina. Īn primul razboi mondial a fost un adevarat flagel.

441 - Plosnita cerealelor - Aelia acuminato L. (Pl. 102) - L = 7- 10 mm. Cap triunghiular. Daunator al culturilor de cereale, al caror suc īl suge. Īn unii ani poate compromite recoltele, īntepīnd, introduce īn planta saliva, care contine niste enzime puternice, a caror actiune pericliteaza dezvoltarea boabelor. Boabele atacate dau o faina de proasta calitate. Īn toata tara. Europa, vestul Asiei, nordul Africii.

442 - Vaca Domnului - Pyrrhocoris apterus L. (Pl. 102) - L = 10 mm. Fara aripi membranoase (sau acestea apar numai uneori). Se hraneste cu sucul fructelor sau cu insecte moarte. Nu este daunator. Sta īn exemplare izolate, sau formeaza gramezi ori siruri. Īn numar mare primavara, īn locuri īnsorite, īn paduri de cīmpie, īn livezi, parcuri, la baza copacilor, īn III-X. Ierneaza sub pietre, sub scoarta copacilor uscati. Nu are un miros deosebit. Europa.

443 - Albina domestica - Apis mellifica L. (Pl. 106) - L = 10- 16 mm. Ochi parosi 3 oceli dispusi īn triunghi. Poate face cuib īn locuri īnchise (scorburi, cavitati, stupi). Se cunosc 6 forme de albine cu numeroase rase si varietati. Sīnt 3 feluri de adulti: matca, trīntorul si lucra -toarea. Ultimele construiesc fagurii de ceara, pe care īi umplu cu miere, īntr-un stup este o singura matca si sīnt pīna la 70 000 lucratoare. Matca poate trai 3-4 ani. Cīnd stupul are prea multe albine, o parte pleaca cu o femela fecundata - roiesc - si īsi construiesc un nou stup. Se hraneste cu nectar si polen, pentru adunatul carora are adaptate īn mod special ultima pereche de picioare. Sīnt insectele cele mai bine studiate. Mierea adunata de ele ca rezerva de hrana se recolteaza, constituind un aliment deosebit de valoros. Pe tot globul.

444 - Viespea grīului - Cephus pygmaeus L. (Pl. 106) - L = 5- 10 mm. Corp subtire nu prea lung. Adultii ies īn VI si se hranesc cu nectar si polen. Larvele traiesc īn tulpini de graminee (inclusiv īn grīu), consumīnd continutul lor de sus īn jos. Ierneaza ca larve. Impuparea are loc primavara, la baza tulpinilor. Ataca preferential grīul de toamna si gramineele salbatice. Plantele atacate sīnt sterile. Īn toata tara. Europa, Asia, nordul Africii, America.

445 - Viespea strugurilor - Vespa germanica L. (Pl. 106) - L = 14-20 mm. Formeaza īn pamīnt viespare cu faguri numerosi. Sīnt 3 feluri de indivizi: masculi, femele si lucratoare. Ierneaza ca femele adulte. Primavara formeaza īn sol un cuib īn care depune ouale. Din ele ies lucratoare. Masculii si femelele apar numai toamna, cīnd are loc īmperecherea. Un viespar poate contine pīna la 60 000 indivizi. Se hraneste cu substante dulci (nectar, pulpa fructelor coapte, boabe de struguri). Pe vreme rece nu zboara. Comun. Holarctic.

446 - Furnica obisnuita - Lasius niger L. (Pl. 106) - Llucratoare = = 2-4 mm cu o mare variabilitate īn constructia cuibului, care este subteran. Nu este agresiva. Dupa reproducere femela īsi reteaza singura aripile, apoi īncepe construirea unui nou furnicar. Omnivor, manīnca tot ce īntīlneste. Cauta purici de plante, ale caror secretii le consuma (pe unii īi aduce īn furnicar si īi pune sa suga din radacinile plantelor). Īn toata tara, pe līnga locuinte, īn gradini, livezi. Holarctica.

447 - Polistes gallicus L. (Pl. 106) - L = 10-16 mm. Cuib caracteristic, mic, neacoperit, fixat de un suport. Īn podurile caselor, pe ziduri, crengi, pietre, īsi hraneste larvele cu miere sau laptisor ca si albinele.

448 - Viespea aurie, viespe cuc - Chrysis ignita L. (Pl. 106) - L = 6 - 12 mm. Īsi poate strīnge antenele si picioarele, formīnd o sfera stralucitoare. Viespe parazita, depune ouale īn cuiburile altor himenop-tere (de aceea si numele de viespe cuc) pe ale caror larve si hrana le consuma. Larva, cu un cap mare, chitincs, este foarte vorace. Ierneaza sub forma de pupa. Īn primavara urmatoare iese o noua viespe. Adultul, prezent īn V-VII se hraneste cu nectar. Europa Centrala si de sud.

449 - Harpalus distinguendus Duft. (Pl. 103) - L-8-11 mm. Carabid mic, cu mers rapid, poate zbura. Activ noaptea, ataca, ca larva si adult, seminte īncoltite, plante tinere, capsuni, īndeosebi īn stadiile tinere.

450 - Gīndac ghebos - Zabrus tenebrioides Goeze (Pl. 103) - L -14-16 mm. Adultii zboara īn V-VI. Manīnca noaptea boabe de cereale. Odata cu recoltarea acestora, se retrag īn sol si ramīn īn dia-pauza pīna īn primavara urmatoare (o mare parte mor toamna si iarna). Femela depune cca 100 oua īn sol. Larvele abea iesite, rod plantele la baza frunzelor, ramīnīnd īntr-o galerie īn sol. Atacurile sale pot afecta grav culturile. Īn toate zonele unde se cultiva paioase. Europa, Asia Centrala.

451 - Licurici - Luceola mehadiensis Decu (Pl. 103) - Lmascul = 16-18 mm, Lfemela=ll-12 mm. Masculul aripat, femela aptera, vermiforma, cu abdomenul mat, negru, pe ultimele 2 segmente abdominale cu organe de iluminare. Dupa īmperechere femela nu mai lumineaza. Insecte nocturne rapitoare. Larvele si adultii captureaza hrana (insecte si moluste) din ierburi si muschi). Iubitoare de caldura, folositoare. Īn gradini, livezi, pajisti. Banat, vestul Olteniei.

452 - Lupul albinelor - Trichodes apiarius L. (Pl. 103) - L = 10-16 mm. Insecta predatoare, sta īn V-VII pe florile de umbelifere, unde prinde diferite insecte, īndeosebi himenopotere. Larvele sale se dezvolta īn cuiburile de insecte (albine) salbatice, unde se hranesc cu larvele si pupele acestora.

453 - Anthrenus museorum L. (Pl. 103) - L = 2-3 mm. Corp mai mult sau mai putin circular, turtit, acoperit cu solzi. Pe flori, īn casa; ataca produse animale si vegetale uscate. Mare daunator al colectiilor (ierbare, insectare, animale īmpaiate etc.) atīt ca larva, cīt si ca adult. Daunator.

454 - Buburuza - Coccinella septempunctata L. (Pl. 103) - L = 5,5-8 mm. Femela depune cca 400-600 oua pe dosul frunzelor. Rapitor ca adult si ca larva; consuma īndeosebi purici de plante (afide), omizi mici, larve de gīndaci, oua de crisomelide (o larva ca sa se dezvolte consuma cca 400 afide). Adultii, ca sa se apere, secreta un lichid puternic mirositor. Īn toata tara, de la malul marii pīna pe culmile muntilor, uneori formeaza invazii. Cosmopolita.

455 - Gīndac puturos - Blaps mortisaga (L.) Borza (Pl. 103) - L = 20-31 mm. Cu elitre sudate, fara aripi membranoase. Raspīndeste un miros urīt. Larve alungite, cu tegument lucios, tare, asemanatoare viermilor sīrma. Adulti nocturni, prezenti īn IV-X prin locuri īntunecoase, sub scīnduri, pietre, īn pivnite. Foarte comuna, īn toata tara. Europa.

456 - Gīndac de faina, molet - Tenebrio molitor L. (Pl. 103) - L = 15 mm. Cu o singura generatie pe an. Adultii īn V-IX, activi noaptea. Femela depune 250-450 oua pe faina, mai rar pe alte alimente. Larvele consuma faina. Sīnt foarte rezistente la uscaciune si frig. Datorita exuviilor, excrementelor si mirosului, ei fac improprie consumarea fainii. Frecvent īn toate regiunile, īn locuinte, mori, brutarii. Pe tot globul.

457 - Carabusul de mai - Melolontha melolontha L. (Pl. 103) - L = 20-25 mm. Cu ciclu de dezvoltare de 3 ani. Adultii apar īn IV la cīmpie si īn V la deal. si īn zone submontane. Adultii zboara spre seara; ziua se hranesc cu frunze, flori, fructe, seva de plante, depun oua īr> pamīnt. Larvele, cu 3 perechi de picioare, se dezvolta īn balegar, gunoi, lemn putred, se hranesc cu resturi vegetale, radacini de plante, tuberculi, bulbi si rizomi. Adultii pot defolia arborii si arbustii, aducīnd pagube īn pepiniere, vai, culturi de cartofi, sfecla si zahar, legume radacinoase. Īn toata tara. Europa.

458 - Gīndacul de Colorado, dorifora - Leptinotarsa decemlineata L. (Pl. 103) - L = 9-11 mm. Adultii apar īn V si depun ponta pe solanacee si pe buruienile din culturi (200 -il 000 oua). Ciclul de dezvoltare este de 25-50 zile. Generatiile urmatoare sīnt īn VI si VIII (ultimii adulti ierneaza īn sol). Migreaza ca adult pe distante scurte, dar dusi de vīnt, se īmprastie departe. Ataca frunzele si lastarii solanaceelor, distrugīnd plantele. Insecta deosebit de daunatoare. Īn toata tara. Originar din America de Nord, a ajuns īn Europa īn 1876, pe care a invadat-o si cucereste acum Asia. Īn Romānia a patruns īn 1952.

459 - Gargarita mazarii - Bruchus pīsorum L. (Pl. 103) - L = 4-5 mm. Cu o generatie pe an. Ierneaza ca adulti Īn depozite, hambare. Primavara migreaza īn culturi, larvele intrīnd īn boabele din pastai, unde se dezvolta mīncīndu-le continutul. Din fiecare bob iese un adult printr-un mic orificiu, dupa recoltare, īn VII-VIII. Ataca numai mazarea, putīnd afecta productia īn proportie de pīna la 70%. Īndeosebi īn sudul tarii, īn Transilvania numai sporadic. Pe tot globul, unde se cultiva mazarea.

460 - Gargarita fructelor - Rhynchites bachus L. (Pl. 103) - L = 4,5-6,5 mm. Cu o generatie la l-2 ani. Adultii se hranesc cu muguri, frunze, flori si fructe tinere. Femela depune ouale īn fructele tinere, pe care le perforeaza cu rostul, apoi le īnchide cu o secretie care ulterior se īntareste. Larvele se hranesc cu seminte fragede si cu pulpa fructelor (care putrezesc si se mumifica). Īn VIII ies din fructele cazute Pe jos si patrund īn sol unde se impupeaza. Adultii ies spre toamna, īn primul sau al doilea an. Ataca sīmburoasele si samīntoasele; provoaca pagube mari īn livezile de caisi, ciresi si visini. Īn zonele de stepa si silvostepa. Europa, Asia.

461 - Ţigararul vitei si plopului - Byctiscus betulae L. (Pl. 103) - L = 5,5-9,5 mm. Cu o generatie pe an. Adultul se hraneste cu frunze. Femela face o incizie la baza frunzei, care se ofileste, apoi depune un ou īn nervura principala. Ulterior apuca frunza cu rostrul si picioarele, o rasuceste ca pe o tigara si o lipeste pe margini cu o substanta aglutinanta. Larva consuma partile moi, interioare ale "tigarii". Se impupeaza īn sol. Ierneaza ca adult īn casutele nimfale. Ataca vita si diverse specii de arbori. Īn caz de atac puternic afecteaza productia viticola. Īn toata tara. Europa, Africa de Nord.

462 - Gargarita florilor de mar - Anthonomus pomorum L. (Pl. 103) L = 3,5-4,5 mm. Cu o generatie pe an. Adultii apar īn III-IV, rozīnd mugurii si depunīnd īn ei oua (īn total 100, fiecare īn alt mugure floral). Larvele consuma partile interne ale florii, astfel ca aceasta nu se mai desface. Īn a II-a jumatate a lunii V ies noii adulti, care rod frunze cca 25 zile, apoi intra īn somn de vara si apoi īn cel de iarna, stīnd īn locuri adapostite, sub frunze, īn iarba. Īn livezile de meri din zonele de deal si submontane. Europa.

463 - Gargarita grīului - Sitophilus granarius L. (Pl. 103) - L - 3,5-5 mm. Cu 2-3 generatii pe an. Adultul poate trai 2 ani (deobicei 4-5 luni). La noi se dezvolta numai īn magazii. Depune cca 300 oua, pe care femela le introduce pe fiecare īn cīte un bob de grīu, apoi īnchide orificiul cu o substanta mucilaginoasa care ulterior se īntareste. Sensibila la uscaciune si temperatura ridicata. Este cel mai periculos daunator din depozitele de cereale (de grīu, secara, orz, porumb, ovaz). Īn toata tara. Zonele reci din Europa, America.

464 - Nalbar - Aporia crataegi L. (Pl. 104) - A = 48-56 mm. Cu o generatie pe an, zboara īn epoci diferite, īn functie de altitudine, īncepīnd cu V. Femela depune cca 150 oua. Larva defoliaza diversi pomi fructiferi, dar ataca si mugurii. Ierneaza ca larva īntr-un cuib format din frunze uscate unite prin fire de matase. Are multi dusmani. Comuna, higrofila. Īn toata tara. Europa, Asia temperata, Africa de Nord.

465 - Albilita, fluturele alb al verzei - Pieris brassicae L. (Pl. 104) - A = 42-53 mm. Īntre III-X, cu 2-3 generatii pe an. Adultii consuma nectarul florilor. Fluturi diurni. Larva traieste pe diferite cru-cifere, īn special pe varza, conopida. Cu multi dusmani naturali. Specie comuna, de la ses pīna īn zonele muntoase. Europa, Asia, America de Nord. Asemanator este P. napi L.

466 - Fluture mare de noapte cu ochi de paun - Saturnia pyri Denis et Schif (Pl. 104) - A = 90-165 mm. Cel mai mare fluture de la noi. Cu o generatie pe an, zboara īn IV-VI. Larva traieste pe diferiti pomi fructiferi (īndeosebi pe cais, nuc, coacaz, dar si pe ulm, frasin, artar). Pupa este īnvelita īntr-un cocon cīt un ou de porumbel, īn care ierneaza l-2 ani. Comuna, frecventa, īn toata tara. Europa de sud, Asia (pīna īn Iran), Africa de Nord.

467 - Fluture de zi cu ochi de paun - Inachis io L. (Pl. 104) - A = 50-58 mm. Cu 2 generatii pe an, Īn VI-VII si VIII-IX. Larva traieste pe urzici. De la ses, pīna la 2 500 m altitudine. Comun īn toata tara. Europa, Asia temperata.

468 - Fluture cap de mort, striga - Acherontia atropos L. (Pl. 104) A - 105-135 mm. Adultul se hraneste cu miere si sucuri care se scurg din ranile copacilor. Poate patrunde īn stupi, unde, cu ajutorul trompei, perforeaza capacele de ceara ale celulelor fagurilor si suge mierea. Are un tegument dur; de aceea albinele cu greu īl omoara, īntepīndu-l la articulatii, unde chitina este mai subtire. Dupa uciderea sa, albinele īl īnvelesc cu ceara (sub care nu putrezeste, ci se mumifica). Cīnd este prins si luat īn mīna, scoate un sunet asemanator chitcaitului de soarece. Cu 2 generatii pe an: īn V-VI (venita dinspre sud) si VIII-X (care se dezvolta la noi). Larva, polifaga, prefera solanaceele. Destul de rara. Palearctic si etiopiana.

469 - Fluture de matase -Bombyx mori L. (Pl. 105) - A = pīna la 50 mm. Īn conditiile tarii noastre nu traieste īn natura, ci este crescut īn camere speciale. Adultul nu se hraneste (el traieste maxim 15 zile) din rezervele acumulate de larva). Nu poate zbura. Larva se hraneste cu frunze de dud. Firul de matase secretat pentru constituirea gogosilor serveste la fabricarea matasii. Cresterea viermilor de matase - sericicultura - este una dintre īntreprinderile cele mai rentabile. Oriunde cresc duzi. Originara din China.

470 - Inelar, stupitul cucului - MaZacosoma neustria L. (Pl. 105) - A = 29-42 mm. Colorit variabil. Cu o generatie pe an. Adultii zboara de la sfīrsitul lui V, pīna īn VIII. Femela depune 300-400 oua. Larva consuma frunzele pomilor fructiferi si ale numerosilor arbori din padurile de foioase. Femela depune ouale pe tulpini īn inele strīnse. Are numerosi dusmani. Extrem de comuna, de la cīmpie, pīna pe munti. Palearctica.

471 - Omida paroasa a dudului - Hyphantria Cīrnea Druri (Pl. 105)

- A = 24-35 mm. Īn V-IX, cu 2 generatii pe an. Larva foarte poli-faga (ataca peste 130 specii diferite de plante), provoaca pagube īnsemnate. Larvele stau grupate, protejate de o pīnza rara. Dupa ce defoliaza un copac, coboara pe sol si cauta altul. Larg raspīndita īn vestul, sudul si estul tarii. Originara din America de Nord, a fost adusa īn Europa īntīmplator īn 1940. Acum a invadat R. D. Germana, R. F. Germania, Cehoslovacia, Ungaria, Grecia si Romānia (din 1949).

472 - Sfredelitorul ramurilor - Zeuzera pyrina L. (Pl. 105) - A = 46-65 mm. Adultul zboara īn VII-IX. La noi cu o generatie la 2 ani. Larva traieste sapīnd galerii Īn ramurile pomilor fructiferi (ataca peste 150 specii de arbori cu lemn moale). Ramurile atacate se usuca. Comun, īn toata tara. Holarctica.

473 - Molia porumbului, sfredelitorul porumbului - Ostrinia nubilalis Hubner (Pl. 105) - A = 24-35 mm. Adultii zboara īn V-VII. Larvele polifage, consuma pīna īn VIII stamine, apoi perforeaza ramurile si paniculele, frunzele, patrunde īn internodii. Cu numerosi dusmani. Polifaga-ataca porumb, sorg, cīnepa, hamei, floarea-soarelui, precum si diverse plante din flora spontana care cresc īn lanurile de porumb. Īn toata tara. Pe tot globul (unde creste porumbul).

474 - Molia lucernei - Nomophila noctuella Denis et Schiff. (Pl. 105) - A = 20-28 mm. Cu 2-3 generatii pe an. Adultii zboara īn VI-XI. Larva traieste pe lucerna si alte plante ierboase, rozīnd frunzele (poate deprecia 30-40% din masa verde). Daunator al lucernei. Īn toata tara. Europa, America de Nord.

475 - Yponomeuta pedellus L. (Pl. 105) - A = 17-20 mm. Fluturii zboara īn VII-IX. Larvele, care au tendinta de a sta grupate, traiesc pe Prunus spinosa, Crataegus, Sorbus si pe diferiti pomi fructiferi. Īn toata tara. Europa, Asia (pīna īn Armenia).

476 - Omida de pamīnt, buha semanaturilor - Agrotis segetum Denis et Sch. (Pl. 105) - A = 37-45 mm. Cu 2 generatii pe an: prima in V-VI, a 2-a īn VIII-X. Adultii sug nectar. Fluturi crepusculari sau nocturni cu zbor scurt. Larvele ataca radacinile si baza tulpinilor de grīu, secara, ^orz, ovaz, porumb, dar si tutun, sfecla, cartof si floarea-soarelui. Polifaga, ataca peste 80 specii de plante (inclusiv puieti din pepiniere pomicole si viticole). Reteaza plantele de la colet. Daunator. Comun īn toata tara. Europa, Asia, Africa de Sud.

477 - Buha sfeclei - Aorotts exclamationis L. (Pl. 105) - A = 36- 41 mm. Cu 2 generatii pe an, īn V si VIII. Larvele ataca sfecla si cerealele. Daunator, foarte comun la noi. Palearctica.

478 - Buha verzei, bohociu - Mamestra brassicae L. (Pl. 105) - A = 42-48 mm. Cu 2 generatii pe an, zboara Īn V-IX. Larva ataca varza si alte crucifere, dar si sfecla, tutun, mazare, plante medicinale si ornamentale, provocīnd pagube īnsemnate. Daunator, comun. Īn toata tara. Europa, Asia.

479 - Muscoi, musca albastra de carne - Calliphora vomitoria L. (Pl. 106) - L = 14 mm. Femela depune 300 oua pe alimente (carne, brīnzeturi), materii organice īn descompunere sau pe cadavre. Larva secreta o saliva care dizolva carnea, pe care apoi, sub forma lichida, o suge. Pentru īmpupare si iernare se īngroapa īn sol. Adultul suge sucuri dulci de plante. Cosmopolita.

480 - Musca - Musca domestica L. (Pl. 106) - L = 6-8 mm. Femela depune 120-160 oua īn l-5 ponte, pe balegar, gunoaie, resturi vegetale. Larvele se dezvolta rapid. Īn 14 zile ies noii adulti. Vara iese cam o generatie pe luna. Ierneaza ca adulti īn locuinte. Poate transmite diferite boli la om si animale. Comuna, īn toata tara. Cosmopolita.

481 - Musca neagra a cerealelor, musca suedeza - Osciniella frit L. (Pl. 106) - L = 0,7-2 mm. Cu 2-3 generatii pe an. Roieste īn zilele calduroase. Depune ouale sub teaca frunzelor. Larvele consuma sucurile plantelor. Ataca ovazul, orzul si griul, uneori si porumbul. Distrug plantele sau le afecteaza cresterea si implicit reduc productia. Īn toata tara. Europa.

482 - Musculita de otet - Drosophila melanogaster Mg. (Pl. 106) - L = 3-4 mm. Zbor zvīcnit. Mai comuna spre toamna. Larvele traiesc īn sucuri de fructe si must (consumīndu-l pe acesta determina o activare a fermentatiei), precum si ciupercile din ele. A constituit obiectul a numeroase studii de genetica. Cu ciclu de dezvoltare rapid. Comuna.

483 - Streche - Hypoderma bovis De Geer (Pl. 106) - L - 14- 15 mm. Adultul traieste 2-14 zile. El scoate un bīzīit caracteristic care sperie animalele. Femelele depun cele 400-800 oua pe corpul animalelor mari, care lingīndu-le, īnghit ouale. Larvele circula prin tesuturile gazdei timp de l an, dupa care se fixeaza īn muschii de pe spate, sub piele, provocīnd tumori furunculoase, care deranjeaza animalul si deterioreaza calitatea pielii. Larva cade pe sol, īn care se īmpupeaza. Īn paduri si pasuni, īn toata tara. Europa, Asia, Africa de Nord.

484 - Taune - Tabanus bovinus LW. (Pl. 106) - L = 21-24 mm. Animale greoaie, cu zbor iute. Femela urmareste insistent si īnteapa dureros caii si cornutele mari pe torace si abdomen, apoi le suge sīngele. Masculul suge numai sudoarea vitelor si nectarul din flori. Poate transmite boli. Īn toata tara. Eupora, Africa de Nord.

485 - Musca cenusie de carne, viermīnariu - Sarcophaga carnaria L. (Pl. 106) - L = 7-20 mm. Pe flori si gunoaie. Vivipara, depune pīna la 20 000 larve care se hranesc cu cadavre si materii organice īn putrefactie; daca larvele sīnt depuse pe animale īn rani cu puroi, pot determina chiar dezgolirea oaselor. Transmite miaze la om si animale. Īn toata tara. Europa.

486 - Ţīntaroi - Tipula oleracea L. (Pl. 106) - L = 15-23 mm. Adultii zboara greoi. Larvele se hranesc cu radacini si seminte (sīnt considerate daunatoare) dar pot consuma si vegetale putrede. Īn locuri umede, umbroase, īn pasuni, gradini, paduri, līnga case. Cosmopolit.

487 - Purice - Pulex iritans L. (Pl. 103) - L = 2-4 mm. Afartipter nearipat, turtit lateral, fara aripi, cu picioare care īi permit sa faca sarituri foarte lungi. Corp protejat de un īnvelis chitinos foarte dur. Depune pe an 700-800 oua īn portii de cīte 10-12 īn crapaturi din lemn. Traieste 500 zile. Larvele se hranesc cu detritus, gunoaie. Adultii sīnt paraziti la om (sug sīnge); la nevoie trec pe porci, cīini, pisici. Are o saliva iritanta, care provoaca mīncarime. Poate transmite ciuma si unele tenii. Īn toata tara. Cosmopolita.

            ĪNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA AMFIBII (AMPHIBIA)

488 - Broasca rīioasa bruna - Bufo bufo L. (Pl. 107) - Lmascul = 8 cm, Lfemela-13 cm. Corp voluminos, cap lat, bot rotund. Pupila orizontala. Pe corp cu negi mari. Cu o secretie tegumentara veninoasa. Pe picioarele posterioare cu cīte un tubercul. Masculul fara saci vocali. Reproducere īn III-IV, īn ape mici. Ponta cu aspect de siraguri (L = 3- 5 m), cu oua mici, negre. Metamorfoza se īncheie īn VII-VIII. Se hraneste noaptea cu rīme, melci, diferite insecte (multi dintre daunatorii culturilor). Se misca lent. Strigat: "ook-ook". Hiberneaza pe uscat īn gauri pe care le sapa cu picioarele posterioare. Īn livezi, paduri, culturi, līnga case. Īn toata tara, la deal si podis, pīna sub munte. Īn zona temperata a Europei si Asiei. Asemanatoare este broasca rīioasa verde - Bufo viridis Laur.

            CLASA REPTILE (REPTILIA)

489 - sopīrla de cīmp - Lacerta agilis L. (Pl. 108) - L = 20 cm. Corp masiv, cap mare, īnalt, bot rotunjit, coada mai scurta ca la alte sopīrle. La diferite rase coloritul difera de la verde intens la rosu-ruginiu. Reproducere īn V, ponta din 3-15 oua este depusa īn VI īn sol. Puii ies īn VIII. Hiberneaza īn IX-IV īngropata īn pamīnt, sau īn galerii de rozatoare. Se hraneste īndeosebi cu insecte, miriapode, paianjeni, crustacei. Are ca dusmani serpii si pasarile rapitoare. Putin sperioasa, iubeste umiditatea. Sta pe sol sau pe tufe, la II = 60-70 cm, īn locuri deschise, bine īnsorite, īn culturi, pe līnga drumuri, sosele, paduri, de la ses pīna la 2 300 m altitudine. Īn toata tara. Din centrul Europei, pīna īn centrul U.R.S.S.

490 - sopīrla de ziduri - Lacerta muralis Laur (Pl. 108) - L = sub 20 cm. Zvelta, cap lung, ascutit, coada lunga, subtire. Se reproduce īn V; femela depune 2-8 oua īn V-VI, din care ies īn VII-VIII puii. Hiberneaza. Se hraneste cu insecte si paianjeni. Are numerosi dusmani printre pasari si serpi. Traieste īn colonii mari. Este extrem de rapida. Se catara pe pereti verticali si sare de la o stīnca la alta. Īn vai cu grohotis umed, pe stīncarii calcaroase, pe pereti stīncosi, taluze, ziduri vechi īn parte ruinate, faleze calcaroase. De-a lungul lantului Carpatic, īn Muntii Apuseni si Dobrogea. Europa Centrala si sudica, pīna īn Asia Mica.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

491 - Barza, barza alba - Ciconia ciconia L. (Pl. 107) - L = cca 'l m. Cuiburi aproape numai pe case, stīlpi electrici, turle īnalte, īn pomii din localitati (cuiburi la care familiile revin ani īn sir, cīt timp se mentine perechea), formate din bete, ramurele, pietricele. Cele 4(2-6) oua sīnt depuse īn IV-V si sīnt clocite 33-34 zile. Puii stau īn cuib 54-63 zile; ei devin independenti dupa 60 zile. Se hraneste cu insecte (multe coro-pisnite), rozatoare, broaste, serpi, rīme, fiind o pasare folositoare. Clampaneste din cioc. Nu se sperie de om, dar nici nu se lasa atinsa de el. Oaspete de vara (III-X), comun. Mai numeroasa la pasaj. Holarctica, ierneaza īn Africa de est si sud.

492 - Gugustiuc - Streptopelia decaocto Friv. (Pl. 107) - L = = 28 cm. Cuib simplu, din cīteva crengute (chiar si sīrme), īn pomi, sub stresini. Depune l-2 oua pe care le cloceste 14-16 zile. Scoate 3-5 rīnduri de pui īntre III-XI. Puii sīnt hraniti cu o secretie a gusii parintilor. Adultul se hraneste cu seminte, melci, insecte, iarna si cu resturi de mīncare si carne. Strigat "cu-cuh-cu". Are ca dusmani pasarile rapitoare de oua, īn special ciorile. Venita din Asia Mica īn 1920, a invadat toata Europa, pīna īn Anglia si Suedia. Comun, īn toate localitatile, sedentar. Asia, Europa.

493 - Rīndunica - Hirundo rustica L. (Pl. 107) - L = 18-22 cm. Cuibareste īn grajduri, locuinte parasite, pe balcoane. Īn V īsi face un cuib din namol si ierburi uscate, care este plat, deschis deasupra, si pe care īl captuseste cu pene si fire subtiri de iarba. Femela depune 4-5 oua pe care le cloceste 14-16 zile. Puii stau īn cuib 21 zile si sīnt hraniti de ambii parinti. Poate scoate 2 rīnduri de pui pe an. Consuma insecte pe care le prinde din zbor. Striga "tvit". Oaspete de vara (III-X). Comun. Holarctic, iarna spre ecuator.

494 - Lastun de casa - Delichon urbica L. (Pl. 107) - L = 13- 16 cm. Coada mai putin despicata decīt la rīndunica. Cuibul, ades īn colonii, este hemisferic, din bule de namol, lipit pe perete imediat sub tavan, cu o deschidere mica īn partea de sus. Cele 4-5 oua sīnt clocite 14-15 zile. Puii stau īn cuib 21 zile. Poate scoate 2-3 rīnduri de pui pe an. Se hraneste cu insecte pe care le prinde din zbor. Strigat "tsrip". Oaspete de vara (III-IX), comun de la malul marii pīna īn golul alpin. Holarctic, ierneaza la sud de Sahara.

495 - Cotofana - Pica pica L. (Pl. 107) - L = 45-48 cm. Cuib format din crengi lipite cu namol, cu mai multe intrari, sferic, asemanator unui con cu capac, este construit la sfīrsitul lui III īn copaci sau tufisuri mai mari, la īnaltimi de 1,5-15 m. Poate face si cīte un cuib fals. Femela cloceste cele 5-8 oua timp de 17-18 zile. Puii stau īn cuib 25 zile si sīnt hraniti cu insecte. Consuma pui de pasari, oua, insecte mici, melci, seminte, fructe. Strigat "sac-sac". Sedentara, comuna din delta pīna īn muntii īnalti, la altitudini de peste l 000 m. Vioaie, galagioasa, da alarma printre pasari. Daunatoare. Holarctica.

496 - Stancuta - Corvus monedula L. (Pl. 107) - L = 33-36 cm. Cuibareste īn colonii īn cosurile locuintelor, scorburi de copaci, maluri, īsi face cuibul īn IV din crengute, si īl captuseste cu pene, par, cīrpe. Femela cloceste cele 4-6 oua timp de 17-18 zile. Puii stau īn cuib 32 zile si sīnt hraniti cu insecte si cu resturi alimentare. Se hraneste cu insecte, paianjeni, melci, viermi, seminte, fructe, diverse resturi din gunoaie. Strigat "chiak". Sedentara si oaspete de iarna, comuna si numeroasa īn toata tara. Holarctica. La cīmp, asemanatoare ei este cioara de semanatura - Corvus frugilegus L.

497 - Vrabie - Passer domesticus L. (Pl. 107) - L = 14-18 cm. Cuibareste sub stresini, īn gauri din ziduri, dar si īn paduri. Cuib sferic, īl face īn II-III din paie si ierburi uscate si-l captuseste cu pene. Scoate 2-3 rīnduri de pui pe an. Cele 4-5 oua sīnt clocite' 13 zile. Puii stau īn cuib 15 zile. Se hraneste cu sīmburi, seminte, fructe marunte, insecte, pīine etc. Strigat "cip-cirip". Sta pe līnga casa omului. Sedentara, comuna, īn toata tara. Cea mai numeroasa si raspīndita pasare de pe glob. Adusa de om si īn Australia.

498 - Sticlele - Carduelis carduelis L. (Pl. 107) - L = 12_15 cm. Īsi face un cuib īmpletit din muschi, fire de iarba, līna si puf la capatul unor ramuri de copac la 2-8 m īnaltime. Femela cloceste cele 5-6 oua timp de 13 zile. Puii stau īn cuib 13-15 zile. Se hraneste cu seminte, vara si cu insecte. Strigat "tiglitt". Sedentar si oaspete de iarna, comun si frecvent, mic si vioi, prezent īn paduri, gradini, livezi si cīmpii, iarna īn orase si sate, este ades tinut īn colivii. Īn toata tara! Europa, Asia Mica si Centrala, Africa de nord.

            CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

499 - Cīrtita - Talpa europaea L. (Pl. 108) - L = 10-15 cm, G = = 65-120 g. Insectivor subteran, adaptat la sapat si tīrīt prin galerii. Coada scurta, labe cu degete lungi, ghiare lungi si latite. Picioarele anterioare cu un os de consolidare suplimentar. Ochi mici, pleoape aproape lipite, pavilioanele urechilor abea marcate, blana scurta, deasa. Se īmperecheaza primavara devreme; dupa 4-6 saptamīni naste 2-7 pui. Consuma rīme, larve de gīndaci, coropisnite, omizi, furnici, dar si alte animale care intra īn galeriile sale. Permanent nesatula, manīnca zilnic o cantitate de hrana egala cu greutatea proprie. Sapa galerii numeroase si lungi pīna la adīncimea de 50 cm, din care iese numai noaptea. Nu prea are dusmani. Cuibul sau este īn centrul sistemului de galerii. Animal singuratic, sta cu perechea doar īn perioada de reproducere. Prezinta fenomene de canibalism. Are mirosul si pipaitul extrem de dezvoltate. Animal folositor, caci distruge insectele si aeriseste solul; poate deveni uneori daunator, deoarece facīnd musuroaie, strica fīnetele. Īn toate solurile, de la cīmpie pīna la altitudinea de 2 000 m, sapa galerii noi zi si noapte, vara si iarna. Comun. Europa.

500 - Arici - Erinaceus europaeus romanicus Barrett-Hamilton (Pl. 108) - L = 22-40 cm, G = 0,8-1,2 kg. Parul de sub tepi este ros-cat-galbui-sur. Se īmperecheaza īn III-VI si naste dupa 7 saptamīni 3- 8 pui cu pielea aproape golase. Toamna puii sīnt mari cīt parintii. Traieste 8-10 ani. Se hraneste cu lascuste, greieri, gīndaci, broscute, oua si pui do pasare, soareci, sobolani. Cuib īn scorburi joase, ca niste mici vizuini. Hiberneaza īn XI-III. Scoate sunete variate. Are 3 dusmani principali: vulpile, cīinii si bufnitele. Comun, de la cīmpie pīna pe munti, īn livezi, gradini, pe līnga garduri spinoase, la marginea padurii. Īn toata tara. Īn sudul si estul Europei.

501 - Pīrs mare, mihus - Glis glis L. (Pl. 108) - L = 13-18 cm, G = 70-180 g. Asemanator unei veverite mici, cu coada stufoasa pe laturi, care se poate rupe spontan (autotomie) cīnd este apucata. Picioare puternice, ghiare mari, cu care se catara usor. Naste de 2 ori pe an cīte 3-9 pui īntr-un culcus īn scorburi de copac, crapaturi de stīnci, sub radacini, īn cuiburi artificiale. Poate trai 6-8 ani. Hiberneaza īn X-IV īn grupe, stīnd īncovrigati si acoperindu-se cu coada. Nocturn, se hraneste cu ghinda, jir, alune, muguri de fag, molid, soareci, insecte, oua de pasari. Toamna face provizii. Are ca dusmani jderul si pasarile de noapte. Social, foarte agil. Traieste īn copaci mici, tufisuri, lastarisuri, livezi, toamna īn sure, podul caselor. Scoate sunete variate ca tiuituri, fluieraturi, latraturi. Īn toata tara, la ses si zona colinara. Īn centrul si estul Europei, Asia Centrala.

502 - Hīrciog - Cricetus cricetus L. (Pl. 108) - L = pīna la 30 cm, G == 200-400 g. Cap mare, picioare si coada scurta, urechi golase. Īn IV si VI femela naste 8-12 pui golasi, cu dinti iesiti din gingii. Poate trai io ani. Activ noaptea si dimineata devreme; manīnca mult, face provizii de iarna de cīte 5-10 kg boabe īn camere speciale, hrana pe care o cara īn sacii bucali enormi (īn care īncap 60-70 g). Consuma graminee, diverse ierburi, radacini, viermi, soareci, dar mai ales seminte. Daunator. Cuib cu galerii adīnci de pīna la 2 m, cu mai multe intrari. Īn mijloc cu camere de locuit, īn jurul carora sīnt hambarele. Nesociabil, agresiv, īsi goneste proprii semeni. Este o mica fiara. Hiberneaza īn X-IV, dar se scoala la cīteva zile odata, ca sa manīnce. Īn stepe si pe terenuri cultivate, pe sol moale, loess, de la ses pīna la altitudini de 650 m. Īn toata tara. Īn centrul si sudul Europei.

503 - soarece de casa - Mus musculus L. (Pl. 108) - L - 7- 10 cm, G - 12-30 g. Bot ascutit, urechi mari. Naste de cel putin 4 ori pe an cīte 6-10 pui, care devin maturi dupa 2 luni. Comensal omului. Consuma cele mai diferite alimente, pe care le murdareste si infecteaza; mai mult, datorita urinei, le imprima un miros neplacut. Neastīmparat, vioi, activ mai ales noaptea. Evita apa. Uneori si la cīmpie sau īn paduri rare. Purtator de boli, pe care le transmite la om si animale. La noi traieste īn familii mari, īn toata tara, pīna la altitudini de 2 000 m. Īnsotitor nedespartit al omului, pe tot globul.

504 - Guzgan, sobolan cenusiu - Rattus norvegicus Berkenhaut (Pl. 108) - L = 23-26 cm, G = 300-400 g. Capul unit de trup, urechi carnoase, groase. Sīnt rare cazuri de albinism. Femela naste de 3-4 ori pe an cīte l-14 pui. Manīnca orice, de la grīu si faina, pīna la slanina, alimente preparate, resturi de la abatoare, cadavre, fructe, pui de gaina. Murdareste si infecteaza totul eu germeni patogeni transmisibili. Mai activ noaptea, dar īn locuri linistite circula si ziua. Alearga, sare, se catara īn copaci, poduri, īnoata si se cufunda usor. Robust, se apara cīnd este atacat de cīini si pisici, dihori si pasari de prada. Epizootiile īl decimeaza. Cel mai daunator animal de pe līnga casa omului. Īn depozite, crescatorii, canale colectoare, maidane, cimitire; la nevoie migreaza. Īn toata tara, pe tot globul. Originar din centrul Asiei, a ajuns īn Europa īn sec. XIII. Asemanator lui si la fel de daunator este sobolanul negru (Rattus rattus L.), care este originar din Europa si ceva mai mic. El este si ceva mai putin prolific. Datorita vigurozitatii noului venit, cel european este īntr-o regresie evidenta.

505 - Dihor - Putorius putorius L. (Pl. 108) - L = 31-45 cm, G = 0,5-1,2 kg. Corp īncovoiat, gīt gros, picioare scurte, cu talpa fara par, urechi scurte, pe bot, la ochi si la gīt de culoare mai deschisa. Sub coada cu 2 glande care au o secretie cu miros gretos. Se īmperecheaza īn III-IV; dupa 40 zile femela naste 4-8 pui. Traieste 8-10 ani. Activ noaptea. Manīnca pui de pasari, soareci, serpi, gīndaci, broaste, iepuri, potīrnichi, hoituri, pesti, poame de padure, miere. Face provizii. Animal vioi, cu miros foarte dezvoltat. Merge īn salturi. Līnga case, pe sub suri, sub lemn, lespezi, cariere de piatra. Comun de la ses pīna īn munti. Evita padurile. European. O subspecie a sa, dihorul de stepa (Putorius putorius eversmanii), ocrotit de lege, este prezent numai īn stepa dobrogeana, unde se hraneste cu soareci, popīndai, hīrciogi.

506 - Caprioara - Capreolus capreolus L. (Pl. 108) - L = 95- 135 cm, G = 15-30 kg. Corp svelt, cu coloratie diferita vara si iarna. Numai masculii au coarne, care sīnt de forme foarte variate si cresc cu vīrsta (dar pe care toamna tīrziu le pierd, pentru ca īn IV sa se refaca. Se īmperecheaza īn VII si īn XI-XII. Cei doi pui se nasc īn V (sīnt gestatii de 40 si de 22 saptamīni). Traieste 15, rar 17 ani. Consuma ierburi, ciuperci, fructe de padure, iarna si coaja arborilor. Īn ultima vreme sta mai mult īn culturile agricole si la marginea padurilor, unde este lastaris mult. Miros si auz foarte dezvoltat. Se deplaseaza putin, alearga foarte iute, dar pe distante mici. Se apropie de asezarile omului. Iarna se strīng īn pīlcuri de 15-120 indivizi. Animale de amurg, care stau pe teritorii destul de restrīnse. Adultii sīnt atacati de lupi, puii de alte mamifere mai mari si de pasari rapitoare. Comun de la litoralul marii, pīna pe munti. Din vestul Europei pīna īn China.

            ANIMALE DOMESTICE

507-514 - Cīinele - apartine speciei Canis familiaris si provine din lup (Canis lupus) si sacal (Canis aureus), rezultat din amestec de īncrucisari si selectionari repetate. A īnceput sa fie domesticit de peste 10 000 ani; īn prezent se cunosc cīteva sute de rase.

507 - Ciobanesc romānesc (Pl. 109) - Rasa īn curs de stabilire. Talie mijlocie spre mare, par lung, monocolor, urechi cazute, labe groase, paroase pīna la unghii. Coada bine īmbracata, dreapta. Foarte credincios stapīnului. Caracter mai aspru. Rasa de paza pentru casa si oi.

508 - Lup alsacian (Pl. 109) - H = 65 cm, G = 40 kg. Corp puternic, cu alura mīndra, urechi ridicate, coada stufoasa atīrna. Par aspru, potrivit de lung, negru, gri-metalic sau galben-bruniu, monocolor sau cu desene. Deosebit de fidel, incoruptibil, curajos pīna la sacrificiu. Devotat familiei. Cīine de paza, de cercetare, folosit pentru conducerea orbilor.

509 - Boxer german (Pl. 109) - H = 55-63 cm, G = 25-45 kg. Trup scurt, aspect cvadratic, foarte musculos, cap cubic, cu maxilarul inferior mai lung. Pielea fruntii cutata. Ochi rotunzi, usor proeminenti. Par scurt. Animal vioi, ager, credincios, curajos, banuitor fata de straini. Cīine de paza si īnsotire.

510 - Saint Bernard (Pl. 109) - H = 70-90 cm, G = 70-80 kg. Animal masiv, puternic proportionat. Cap si bot mare, gura si urechile atīrna. Coada stufoasa. Par lung, des. Foarte credincios, calm, iubeste copiii. Necesita multa īngrijire si hrana. Cīine de paza, utilizat de Salvamont.

511 - Tekel (Pl. 109) - H = 22-27 cm, G = 5-9 kg. Corp scund, alungit, musculos. Picioare scurte, curbate lateral. Cap uscativ, bot alungit, puternic. Coada alungita. Par scurt, sīrmos, lung. Animal atasat, siret, plin de personalitate. Sensibil la frig, necesita miscare. Cīine de vīnatoare la vizuina, bun soricar, de agrement.

512 - Springer spaniol (Pl. 109) - H = 50 cm, G = 22 kg. Bine legat cu urechi lungi, atīrnīnde, gīt puternic, corp solid, proportionat. Pozitia cozii īn jos, par des, lung, matasos, cu franjuri ondulate. Inteligent, curajos, vesel, atasat de stapīn. Foarte bun la vīnatoare solitara.

513 - Caniche (Pl. 109) - H = 35-60 cm. Cap fin, ochi oblici, urechi lungi, corp musculos, spate si picioare drepte. Par lung, des, cret sau buclat uniform. Inteligent, credincios, atent. Latra putin. Cīine de agrement.

514 - Pechinez (Pl. 109) - H = 20-25 cm, G = 5-5,5 kg. Cīine mic, bine proportionat. Cap masiv, bot scurt, nas cīrn. Ochi mari, proeminenti. Picioare scurte, groase, coada recurbata pe spate. Par des, lung. Animal vioi, destept, dragastos, artagos fata de straini. Cīine de apartament, necesita īngrijire speciala.

514-517 - Pisica. Apartine speciei Felis cattus. Ultimul animal care se lasa domesticit, īsi pastreaza caracterele naturale. Cunoscuta de 5 000 ani. Provine din 3 specii de pisici: pisica nubiana (Felis ocreata), pisica de stepa (Felis mānui) si pisica europeana (Felis sylvestris). Initial venerata de egipteni, a fost persecutata īn Evul Mediu, iar acum este din nou apreciata. Se cunosc cca 30 rase. Animal nocturn, vede bine ziua si noaptea, are un auz bun. Cu capacitatea de a "toarce" si de a cadea totdeauna pe picioare.

515 - Pisica europeana cu par scurt (Pl. 109) - Corp puternic, proportionat, zvelt, cap rotund, nas scurt, urechi mici, coloratie extrem de variata. Prietenoasa, nu prea pretentioasa. Acestei rase īi apartin cca 90% din pisicile de la noi.

516 - Pisica persana (de angora) (Pl. 109) - Corp masiv, dar nu greoi, picioare scurte si puternice, cap mare, rotund, urechi mici, falci puternice, ochi mari, rotunzi. Par lung, des, matasos, mai lung pe urechi si coada (care sta īn sus). Coloratie variata. Animal calm, prietenos.

517 - Pisica siameza (Pl. 109) - Adusa din Asia īn Europa la 1870. Silueta zvelta, eleganta, corp suplu, musculos, membre lungi, subtiri, coada lunga. Cap triunghiular. Colorit specific, deschis; pe fata poarta parca o masca. Ochi albastri-intensi. Animal vioi, jucaus. Se ataseaza de stapīn.

518-521 - Cal. Apartine genului Cabalus. Este animalul domestic cel mai apreciat pentru robustetea, rezistenta fizica, docilitatea, aptitudinile de dresaj. A īnceput sa fie domesticit acum 5 000 ani īn China si acum 3 700-2 700 Īn Europa. Cu numeroase rase.

518 - Trapas romānesc (Pl. 110) - H = 157 cm, G = 450 kg. Rasa formata la īnceputul secolului XX, prin īncrucisarea cailor locali cu trapasi rusesti (rasa Orlof), cu trapasi americani si francezi. Gīt, greaban musculoase, crupa lunga, larga, usor oblica. Membre lungi, uscative, puternice. Temperament vioi, este blīnd, se dreseaza usor. Alergator, bun pentru munca cīmpului. Se foloseste ca ameliorator al cailor locali din Oltenia, Muntenia, Dobrogea.

519 - Calul romānesc (Pl. 110) - H = 150-160 cm. Rasa formata īn diferite regiuni, prin īncrucisare cu rase straine. Īn functie de zona, se mai numeste si cal Dobrogean, Ialomitean, Moldovenesc, Ardelenesc, de Fagaras, de Banat etc. Membre solide, copite rezistente, spinare si sale lungi, piept strīmt. Bine adaptat conditiilor noastre de mediu, rezistent la boli si intemperii. Desi este folosit la muncile agricole, are o putere de munca relativ scazuta. Nu este pretentios la hranire si īngrijire. Īn curs de ameliorare.

520 - Ardenez (Pl. 110) - H = 155-157 cm. Rasa formata īn muntii Ardeni (Belgia). Spinare si sale scurte, largi, piept foarte musculos, membre scurte, groase, puternice, cu copite mari. Culoare roiba, murga si deresa. Animal puternic, bun pentru tractiune grea, lent. Īncrucisat cu rase locale, da metisi buni pentru muncile agricole, īndeosebi īn Bihor, Banat, Ialomita.

521 - Hutul (Pl. 110) - H = l24--l30 cm, G = 400 kg. Rasa formata īn nordul Moldovei, prin īncrucisarea rasei locale de munte cu calul tarpan si mongol. Bine adaptat la conditiile de trai din zonele montane. Animal mic, cap mare, coama bogata si lunga, spinare si sale puternice, musculoase. Crupa larga, membre puternice, copite mici. Rezistenta la mers pe sol stīncos. Culoare murga, mai rar neagra, soricie si roiba. Nepretentios la hrana. Este unul dintre cei mai buni amelioratori pentru caii de munte. Se creste la herghelia de la Lucina (jud. Suceava).

522 - Magar (Pl. III) - Apartine genului Asinus. Mai mic decīt calul, cu o dunga pe spate si doua dungi laterale, īn cruce pe partea anterioara a corpului, cu urechi lungi, coama si blana scurte. Animal rabdator, deosebit de rezistent, nepretentios la hrana si īngrijire, dar sensibil la frig. Se poate īncrucisa cu calul dīnd nastere la hibrizi sterili (catīri). Utilizat mai frecvent īn Dobrogea, unde a fost adus si crescut īndeosebi de turci si tatari.

523 - Bivol (Pl. III) - Apartine speciei Bubalus bubalus. Cu 13 perechi de coaste, frunte convexa, coarne cu pozitie caracteristica (turtite lateral la baza, cu vīrfurile ridicate). Testiculele sīnt lipite de abdomen. Par putin, pielea pare golase. Manifesta o preferinta pentru locuri umede, mlastinoase, īn care se culca vara pentru a-si proteja pielea cu namol. Rezistent la īntepaturi de insecte, la epizootii si frig. Consuma plante de zone mlastinoase. Da o productie medie de lapte de l 500-2 000 l/an, care este bogat Īn grasimi. Piele de buna calitate. Īn sudul Transilvaniei, Banat, la Dunare.

524-527 - Vaca. Taurinele provin din Bos taurus (boul domestic european). Sīnt animalele cele mai utile omului, ele dīnd o mare cantitate de alimente de origine animala, precum si produse utilizate ca materie prima īn industrie (lapte, carne, piele, par, carne, sīnge, glandele cu secretie interna, balegar).

524 - Sura de stepa (Pl. 110) - H =130 cm, G= 280-450 kg. Cea mai veche rasa de la noi, provenita din bour. Culoare sura cu diferite nuante. Viteii la nastere sīnt galben-roscati. Animale robuste, utile la munca cīmpului. Produc cca l 500 l lapte Īn decurs de 220-260 zile.

Cu mai multe varietati regionale: moldoveneasca, transilvaneana, ialomi-teana, dobrogeana. Raspīndita acum mai mult īn Moldova, Muntenia si Oltenia; acum se īnlocuieste sau īncruciseaza cu rase mai productive. Reprezinta cca 20-25% din efectivul din taurine al tarii.

525 - Baltata romāneasca (Pl. 110) - H = 135-140 cm, G = 550- 650 kg. Rasa formata prin īncrucisarea vacilor sura de stepa, varietatea transilvaneana, cu tauri din rasa Siementhal. Coarnele cu vīrfurile īnchise. Culoare baltata, alb cu galben de diferite nuante, mergīnd pīna la rosu. Se creste pentru lapte (produce 3 000-5 000 l/an) si carne (pīna la l 000 kg). Īn Transilvania, Banat, nordul Moldovei, Crisana, īn jurul oraselor mari. Constituie 43% din efectivul de taurine al tarii.

526 - Pinzgau de Transilvania (Pl. 110) - H = 130 cm, G = 400- 550 kg. Rasa formata īn 1860 prin īncrucisarea vacilor din rasa Sura de stepa (de Transilvania si Moldova) cu tauri din rasa austriaca Pinzgau. Culoare baltata alb cu rosu, pe spate cu o dunga alba. Bot si unghii rosietice. Este folosita la muncile agricole. Produce lapte (2 000-2 500 (3 000) l/an si carne. Se creste īn nordul Moldovei, sudul Transilvaniei si īn Muntii Apuseni. Reprezinta 11% din efectivul de taurine al tarii.

527 - Bruna (Pl. 110) - H = 125 cm, G = 450-550 kg. Rasa formata īn Maramures prin īncrucisarea vacilor Sura de stepa cu tauri din rasa Schwyz. Conformatie armonioasa, animal robust. Coloratie uniforma, īn jurul botului cu un chenar alb, parul din pavilioanele urechilor alb, bot, coarne si unghii negre-cenusii. Rasa de lapte (2 900-3 500-4 100 l/an) si carne. Se creste īn nordul Moldovei, Maramures, īn zona subcarpatica din afara lantului carpatic. Reprezinta cca 15% din efectivul de taurine al tarii.

528-529 - Iepure (Pl. 109) - Apartine speciei Oryctolagus cuniculus. Domesticirea sa a īnceput din antichitate; se cunosc cca 70 rase. Cresterea sa reprezinta o lucrare relativ simpla, usoara si rentabila (o femela si descendentii ei dau pe an 25-30 kg carne).

528 - Chinchilla (Pl. 109) - G = 2,5-6 kg. Poate avea mai multe fatari pe an, de fiecare data nascīnd 6-8 pui. Culoarea blanii seamana cu a rozatorului american de la care a luat si numele. Rasa de carne si blana

529 - Angora (Pl. 109) - G = 3,5-4 kg. Cu mai multe varietati. Trup lung, cap scurt, urechi mijlocii, ochi rosii. Par lung, fin (este considerat al 2-lea ca finete dupa matase), permite obtinerea unei productii anuale de 200-600 g, pe an, si se utilizeaza la tesaturi si articole de īmbracaminte. Rasa de par, pretentioasa, sensibila la boli; se īngrase greu si are carne proasta.

530-533 Oaie - Apartine speciilor Ovis arie s, Ovis vignei si Ovis musimon, care au fost īncrucisate si selectionate īndeosebi pentru līna, dar īn unele regiuni si pentru lapte, carne, pielicele. Animal putin pretentios la adapostire, hranire si īngrijire, suporta drumuri lungi si grele. Foloseste bine o serie de deseuri agricole cum sīnt paiele, cocenii, vrejii de leguminoase. Rezistenta la boli si intemperii.

530 - Merinos de Palas (Pl. III) s-a format prin īncrucisarea raselor Tigaie si Ţurcana cu Merinosul de Rambouillet si Semiprecoce german. Animal robust, de talie mijlocie, pielea formeaza pe corp pliuri mici (pe gīt cu l-3 pliuri mari). Līna alba, uniforma, rezistenta, matasoasa, cu 6-7 ondulatii/cm (L = 7-8 cm). Produce 7-8 kg līna/an la oi si 7-12 kg la berbeci. Poate da 130 l lapte/an. Adaptata la conditii de stepa, este precoce si destul de prolifica. Varietate de līna si lapte. Īn Dobrogea, Muntenia, sudul Moldovei.

531 - Ţigaie (Pl. III) - Rasa cu līna semifina (L = 9-10 cm). Produce 2,5-3,5 kg līna/an si 80-90 l lapte. Se īngrase usor. Cu mai multe varietati: alba, bucalaie, ruginie, neagra de murite. Animale de carne, līna si lapte, īndeosebi īn Podisul Transilvaniei si sudul tarii.

532 - Ţurcana (Pl. III) - Este una dintre cele mai vechi rase locale. Līna groasa (L = 23 cm). Produce 2,2-3,2 kg līna si 80-100 l lapte/an. Se īngrase greu. Rasa rezistenta, adaptata la regiunile cu precipitatii abundente. Prolificitate redusa. Cu mai multe varietati; alba, neagra, brumarie, ratca. Rasa de lapte, līna, carne si pielicele. Īn toata tara, la deal si munte.

533 - Karakul (Pl. III) - Originara din Arabia. La baza cozii cu un depozit de grasime, care la animalele īngrasate poate atinge 8-10 kg. Produce 1,8-3 kg līna/an. De culoare neagra, brumarie sau cafenie. De regiuni aride. Prolificitate 105-125%. La puii nou nascuti blana are bucle dese, frumoase; de aceea ei sīnt sacrificati īn primele zile dupa nastere. Ulterior buclele dispar. Rasa crescuta pentru pielicele. Īn nordul Moldovei.

534 - Capra - (Capra hircus) - G = 30-60 kg. A fost domesticita din preistorie. Deosebit de rezistenta la variatii climatice si boli, nepretentioasa la mīncare (consuma orice - scoarta, muguri, resturi de iarba, deseuri vegetale si menajere, chiar si hīrtie), risipitoare, chiar daunatoare. Culoare alba, neagra, vīnata, roscata sau baltata. Proportional cu marimea sa, da cea mai ridicata productie de lapte (cele de la noi dau 300 l/an, cele din Alpi, care cīntaresc 70-80 kg, dau pīna la 800 l lapte/an). Poate naste de l-2 ori/an cīte 2 iezi grei de 2,5-5 kg. Se creste pentru lapte, līna si carne. Are putine rase. Īn zona montana si submontana, mai rar īn restul tarii.

535-537 - Porc - Sus scrofa, domesticita īnca din preistorie. Īn locul animalului vioi, agil, iute, curajos descris anterior (nr. 344), prin īncrucisari si selectie s-au obtinut niste animale disproportionate, grase, greoaie, cu picioare scurte. De la porc se valorifica carnea (cu mare valoare nutritiva) grasimea, pielea, parul, unghiile, intestinele, balegarul. Cu o buna fecunditate, are o mare prolificitate, precocitate, o perioada scurta de gestatie, valorifica bine hrana, se adapteaza usor la conditiile de mediu si adapostire. Se cunosc foarte multe rase de porci. Mai comune la noi sīnt:

535 - Bazna (Pl. III) - Formata īn localitatea Bazna, prin īncrucisarea scroafelor Mangalita cu vieri Berck (Anglia). Animal prolific (cīte 9 purcei la o fatare), precoce (atinge 90-110 kg īntr-un an), rezistent la boli si intemperii, se adapteaza usor la conditii noi de mediu. Crescut pentru carne si grasime. Īn Transilvania.

536 - Mangalita (Pl. III) - S-a format īn Jugoslavia, prin īncrucisarea porcului alb de Sumadia cu porcul negru de Syrmia. Este crescut la noi de peste 100 ani. Conformatie corporala specifica porcilor de grasime; membre scurte, subtiri. Corp acoperit cu par lung, des si cret. Cu varietati de culoare: blond, negru-rosiu etc. Prolificitate redusa, precocitate potrivita (la l an cīntareste 85-90 kg), rezistent, nepretentios la hranire si īngrijire. Specific pentru grasime. Din carnea sa se prepara salamul de Sibiu. Reprezinta 20% din efectivul de porci al tarii. Īn nord-vestul Transilvaniei, Banat, Oltenia, lunca Dunarii, Dobrogea.

537 - Marele alb (Pl. III) - Originar din Anglia, este importat si crescut la noi din secolul trecut. Corp lung, cilindric, roz, cu par alb, subtire. Este sensibil la insolatie. Animal prolific, precoce (naste 11 pui la o fatare si atinge 130 kg la l an). Se preteaza bine la crestere si īngras re industriala; reprezinta īn prezent peste 50% din efectivul total de porcine.

538-541 - Gaina - Apartine speciei Gallus bankiwa. Domesticita de multa vreme, īn prezent cu un numar mare de varietati. De la gaini se valorifica ouale, carnea, penele, gunoiul. Cu o mare precocitate, un ritm de crestere rapid, se īnmultesc usor, se aclimatizeaza usor, este omnivora.

538 - Leghorn (Pl. 112) - Rasa formata din gainile italiene, de culoare alba. Gfemela = 1,7-2 kg, Gmascul = 2,2-2,5 kg. Pasari precoce, īncep ouatul la 5 luni si au o productie anuala de cca 170-200 bucati (maximum 350). Rasa de oua.

539 - Rhode-Island (Pl. 112) - Rasa formata īn America de Nord, cu 2 varietati de culoare - rosie si alba. Gmascul= 3-i3,5 kg, Gfemela = = 2,5-3 kg. Productia anuala de oua este de 150-170 bucati. Carne gustoasa, buna cantitativ si calitativ. Rasa rustica, rezistenta la temperaturi scazute. Se creste la cīmpie si dealuri. Rasa de carne si oua.

540 - Plymouth (Pl. 112) - Rasa originara din America de Nord. Constitutie robusta, picioare īnalte. Gmascul = 3-3,5 kg, Gfemela = 2,5- 3 kg. Cu 7 varietati. Da o productie mare de carne, se īngrase usor. Produce 120-150 oua/an. Puicile īncep ouatul la 7 luni. Rasa de carne si oua.

541 - Gīt golas de Transilvania (Pl. 112) - Rasa creata īn Transilvania. Gmascui =3 kg, Gfemeia =2,5 kg. Pasare rezistenta, putin pretentioasa la hrana. Culoare alba, neagra, zebrata. Produce 120-170 oua/an. Īn prezent pe cale de disparitie; a fost comuna īn peninsula Balcanica si Asia Mica.

542-543 - Rata - Apartine speciei Anas platyrhynchos. A īnceput sa fie domesticita de cca l 800 ani. Duce un mod de viata putin diferit de cel al rudelor lor salbatice. Este crescuta īn numar mare īn gospodariile de la noi pentru oua, carne si puf. Valorifica bine zonele mlastinoase si baltile. Este putin sensibila la boli.

542 - Rata comuna romāneasca (Pl. 112) - Rasa autohtona, neameliorata, putin productiva, cu penajul asemanator celei salbatice, alb, negru sau cenusiu. Pasare rezistenta, putin pretentioasa. Gmascul = 1,5-2,5 kg, Gfemela = 1,2-1,8 kg. Produce 70-120 oua/an. Rasa de oua si carne.

543 - Peking (Pl. 112) - Gmascul =4 kg, Gfemela =3,5 kg. Rasa formata īn China. Picioarele īmpinse mult posterior, corp oblic, caracteristic. Rustica, buna producatoare de carne. Depune 80-100 oua/an. Precoce (la 5 luni cīntareste 3 kg). Se creste mult la noi, īndeosebi pentru carne.

544-545 - Gīsca - Apartine speciei Anser anser. Desi este domesticita de multe secole, chiar īnaintea gainii, pastreaza caracterele gīstii salbatice, cu care se mai poate īncrucisa. Ierbivora, se creste pentru carne, oua, puf si pielicele. Nu este legata obligatoriu de apa.

544 - Gīsca comuna romāneasca (Pl. 112) - Rasa autohtona, putin productiva, nepretentioasa la hrana si īngrijire, rezistenta la boli. G = 4,5 kg, cu ficat bine dezvoltat. Produce 15-30 oua/an. Rasa de carne si puf.

545 - Toulouse (Ph 112) - Rasa formata īn Franta. Pasare voluminoasa, grea, cu trup mare si picioare scurte. Gmascul = 13-14 kg, Gfemela = 8-10 kg, ficatul atinge 2 kg. Carne grasa, gustoasa. Depune 40-60 oua/an. Rasa de carne.

546 - Curea (Pl. 112) - Apartine speciei Meleagris gallopavo. A fost domesticita īn America. Cu mai multe rase, caracterizate prin productii diferite de carne. Desi putin pretentioasa, cloceste mai greu, iar puii se cresc dificil (ei necesita o hranire speciala, cu urzici si malai). Carne gustoasa, cautata. O rasa mai comuna la noi este Bronzata (Pl. 112), care se preteaza bine la cresterea industriala. Cu 3 varietati: neagra, aramie si galbena. Gfemela -8-12 kg, Gmascul-15-17 (22) kg. Produce 60-75 oua/an (exceptional 200 oua). Larg raspīndita.

547 - Bibilica - Numida meleagris (Pl. 112) - Originara din Africa. Capul si gītul golase, ici-colo cu pene rasfoite, cu pielea cu gurguie, tuberculi rosii. Penaj caracteristic gri-perlat; pielea gītului rosie. Se creste usor, se hraneste cu vegetale si insecte. Carne gustoasa, delicata ca cea de fazan. Produce cca 80 oua/an.

548 - Porumbel - Columba livia. Porumbelul a īnceput sa fie īmblīnzit si domesticit īn Asia Mica pe la sfīrsitul perioadei pietrei cioplite. Este mult mai apropiata omului decīt alte pasari, desi si-a mentinut capacitatea de zbor. Se cunosc peste 350 rase de porumbei, caracterizate printr-o mare varietate de forma, marime, penaj, capacitate de zbor si joc.

548-551 - Porumbel comun de casa, guta n, huligan (Pl. 112) - Corp masiv, eliptic. Cioc cu umflaturi putin pronuntate, ochi mici stralucitori, cu inele pronuntate. Piept bombat, spinare larga, abdomen plin, penaj neted, bogat. Coada īngusta cu 12 rectrice. Picioare neīncaltate. Cu o prolificitate si fecunditate ridicata. Rezista la intemperii. Comun, īn toata tara.

549 - Porumbel gulerat (cu peruca) Maria Stuart (Pl. 112 - De talie mare, cu forme alungite. Trunchi jos, orizontal. Cioc scurt, īndreptat īn jos, cu umflaturi scurte. Ochi albi, cu inele pronuntate, din 2-3 cercuri umflate si zbīrcite. Gīt lung, cu penaj crescut ca un guler sau peruca (care formeaza o palarie, o rozeta, o coama sau un lant). Piept bombat, spinare si abdomen lungi. Penajul de pe corp lung. Aripi lungi, coada cu 12 rectrice. Picioare scurte, fara īncaltari. Vedere redusa, zbor greoi. Rasa prolifica, cloceste si īngrijeste bine puii. Mai frecvent īn Transilvania.

550 - Porumbel voiajor de concurs, voiajor belgian, calator (Pl. 112) - Cap mijlociu, nemotat, cioc mijlociu spre lung, gros, cu umflaturile bazale alungite, a caror suprafata este usor zbīrcita. Irisul cu 3 zone. Gīt vertical, piept puternic, corp usor oblic, aripi lungi, coada plata, īngusta. Picioare puternice, neīncaltate. Penaj fin, moale, bogat. Rasa prolifica, creste si cloceste bine puii. Zboara bine, rapid (60-122 km/ora), se orienteaza perfect, are un dor fanatic de casa, care īl face sa vina īnapoi de la distante de sute de km.

551 - Porumbel jucator ardelean (Pl. 112) - Rasa crescuta īn Ardeal. Cap mijlociu, cu sau fara mot, cioc scurt, gros, cu vīrful neascutit, cu umflaturi putin pronuntate. Ochi albi cu inele duble, sau triple, netede; gīt mijlociu, piept bombat, aripi cu vīrfurile purtate sub coada. Aceasta este de lungime mijlocie. Picioare scurte, neīncaltate. Unicelor sau tarcat. Zbor īn stoluri, caracteristic (timp de 2-3 ore face tumbe dese, dīndu-se peste cap odata sau de mai multe ori).

Alte animale care pot fi īntīlnite īn acest mediu de viata sīnt cele descrise la numerele 42, 43, 130, 163, 174, 179, 184, 186. 187, 190, 193, 195, 196, 198, 199, 200, 203, 208, 210, 211, 212, 215, 217, 218, 219, 220, 227, 234, 237, 241, 242, 245, 249, 250, 251, 259, 260, 266, 272, 273. 284, 296, 303, 306, 308, 309, 310, 311, 314, 316, 318, 320, 321, 322, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 339, 341, 342, 344, 351, 354, 359, 361, 377, 385, 407, 408, 409 si 410.


Document Info


Accesari: 13514
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )