Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































BACILI GRAMM NEGATIVI AEROBI, FACULTATIV ANAEROBI FAMILIA PARVOBACTERIACEAE

biologie












ALTE DOCUMENTE

Stomacul
VIESPI SI ALBINE
Tipuri celulare întâlnite în organismul uman. Proliferare şi diferenţiere celulară, culturile celulare
Microscopul Optic
ORGANITE (CONSTITUENTI) CELULARI/E DELIMITATE/TI DE O MEMBRANA DUBLA
Tesuturile
TOTUL DESPRE CALCIU
MICROFLORA EPIFITA A FRUCTELOR SI LEGUMELOR
MITOZA
FAMILIA BACILLACEAE

BACILI GRAMM NEGATIVI     AEROBI , FACULTATIV ANAEROBI

FAMILIA PARVOBACTERIACEAE





Reuneste bacterii ce poseda un echipament enzimatic sarac, motiv pentru care necesita conditii speciale pentru cultivare, crescand cu greutate pe mediile de cultura artificiale.

Familia Parvobacteriaceae cuprinde mai multe genuri importante pentru patologia umana:


Genul

Haemophilus

Genul

Brucella

Genul

Bordetella

Genul

Pasteurella

Genul

Francisella

 

Genul

Legionella

Genul

Campylobacter

Genul

Helycobacter

 




GENUL HAEMOPHILUS


Taxonomie Genul Haemophilus este intr-o permanenta schimbare, unele specii sunt eliminate, altele candideaza pentru eliminare, altele sunt nou incluse sau nou identificate.

Dintre speciile incluse enumeram: Haemophilus. influenzae, Haemophilus aegyptius, Haemophilus ducreyi - la om; Haemophilus suis, Haemophilus parasuis, Haemophilus influenza- murium, Haemophilus ovis, Haemophilus somnus, etc- la animale care determina in special antropozoonoze.



HAEMOPHILUS INFLENZAE


A fost izolat de Pfeiffer in l892 si incriminat in mod eronat ca agent etiologic al pandemiei de gripa care a evoluat in lume in anii 1890-1892.



1. Definitie

Coccobacili si / sau bacili, uneori de forma filamentoasa, cu grade diferite de polimorfism, Gramm negativi, nesporulati imobili, aerobi sau facultativ anaerobi, dependenti de factorii de crestere X si/sau V prezenti in sange.

2. Habitat

Face parte din flora normala existenta pe mucoasa tractului respirator, mucoasa conjunctivala, putand coloniza sporadic intestinul, mucoasa genitala, uretra anterioara la peste 80 % dintre persoanele sanatoase.

Poate deveni patogen oportunist la persoanele imunodeprimate.


3.Caractere morfologice


Cocobacil mic de 0,5- 2 mμ, dispus uneori in lanturi scurte. Imobil, nesporulat. Este Gramm negativ, dispus in general extraleucocitar.

Pe culturi tinere si pe medii bogate este capsulat pe cand in culturile vechi pe langa formele cocobacilare se pot vedea bacili de marimi variabile si forme filamentoase care pierzandu-si capsula ridica probleme de diagnostic diferential microbiologic.


4. Caractere de cultura


Se dezvolta optim in mediu umed cu CO2 5-10%, la temperatura de 35˚ C- 37 ˚ C, pH- 7,6, incubat minimum 24 - 48 de ore .

Este un germene pretentios care necesita pentru cultivare factori ai coagularii: factorul X (hemina) si factorul V ( geloza chocolat).

Haemophylus influenzae creste pe medii de cultura in care componentele globulelor rosii sunt eliberate in mediu, in urma distrugerii hematiilor sub actiunea caldurii sau prin digestie pepetica.

Factorul X se mai gaseste si in tesuturi animale si in drojdie. Factorul V este termolabil, identificat ca fiind nicotinamid adenin dinucleotid (NAD) si ia parte la procesele de oxidoreducere ale microbului.

S-a observat ca Haemophilus influenzae creste mai abundent si dezvolta colonii mai mari in imediata vecinatate a coloniilor de stafilococ care elaboreaza factorul V (fenomen denumit satelitism sau doica).

Pe mediile de cultura (geloza socolat) coloniile sunt mici, gri- lucioase sau semiopace, netede, plate sau convexe, cu margini precis delimitate, transparente, asemanatoare picaturilor de roua sau de condens, pulverulente.

Tulpinile capsulate produc colonii mai mari pana la 1 - 3 mm , mucoide , cu tendinta de confluare si pot prezenta cand sunt observate in lumina transmisa oblic, fenomenul de iridiscenta.


5.Caractere biochimice


Sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi.

Fermenteaza slab si inconstant glucoza si zaharoza.

Tulpinile incapsulate produc indol transformand triptofanul in indol.

Reduc nitratii in nitriti.

Sunt impartiti in mai multe biotipuri ( a- f) pe baza unor teste biochimice.


6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Putin rezistent in conditiile mediului exterior transmiterea lui se realizeaza numai prin picaturile lui Phlügge, motiv pentru care se recomanda insamantarea produselor patologice pe medii de cultura chiar la patul bolnavului.

In sputa poate rezista 24 - 48 de ore.

Pentru conservarea germenilor este necesara liofilizarea sau congelarea la - 700 C.

Este distrus de caldura uscata la 560 C in 30 de minute.

Este sensibil la uscaciune, la actiunea antisepticelor uzuale si la actiunea antibioticelor (tetraciciline, cloramfenicol, polimixine, etc) si a sulfamidelor.

Este un germene penicilinorezistent.


7. Structura antigenica


- antigenul polizaharidic capsular pe baza caruia specia este impartita in 6 serotipuri: a, b, c,d ,e, f. Tipurile se diferentiaza pe baza reactiei de umflare a capsulei si prin imunofluorescenta.

Haemophilus influenzae tip b frecvent implicat in imbolnavirile respiratorii la copii, prin antigenul sau poliribozil - ribitol - fosfat (PRP) prezinta inrudiri antigenice cu penumococul, streptococii piogeni, specii saprofite de stafilococi, enterococi. Tipul b produce bacteriocine.

Anticorpii anticapsulari sunt protectori, stimuleaza fagocitoza si au actiuni bactericide.

- antigene somatice: antigenul M este un antigen de suprafata, labil, comun tuturor tulpinilor de Haemophilus influenzae si substanta P care face parte din corpul bacteriei..

- endotoxina (antigenul O) se elibereaza dupa moartea germenilor.


8. Caractere de patogenitate


Germenul este patogen prin capacitatea de multiplicare la poarta de intrare si prin toxigeneza datorate eliberarii endotoxinei.


9. Raspunsul imun


Nou nascutii pana la 3 luni sunt protejati de infectii datorita anticorpilor materni.

Peste aceasta varsta pana la 5 ani, copiii sunt receptivi la infectia cu Haemophilus influenzae, fiind frecvent incriminat in etiologia meningitelor.

Imunitatea naturala se instaleaza peste varsta de 8 ani. Vaccinurile cu polizaharidul capsular in componenta sunt protectoare dar nu induc un raspuns imun semnificativ pentru grupa de varsta cu riscul cel mai inalt la infectie.


10. Boala la om


Afecteaza frecvent mucoasele tractului respirator, unde in asociatie cu alte specii bacteriene (streptococi piogeni, pneumococi) sau virale cauzeaza infectii ale cailor respiratorii: de la catar nazofaringian, la traheite, bronsite, pneumonii, otite, sinusite, mastoidite, pluerite si pericardite, artrite.

Poate determina o laringotraheita obstructiva fulminanta care necesita interventie de urgenta (traheotomie sau intuibatie prompta) pentru conservarea functiei respiratorii.

Prin patrunderea microorganismului in torentul, circulator poate determina: meninigite, septicemii, pleuerite, pericardite, artrite, osteomielite.


11.Epidemiologie


Sursa de infectie: omul sanatos sau purtatorul sanatos de germeni.

Calea si mecanismul de transmitere este directa - aerogena, prin picaturi Flugge.

Receptivitatea este generala indiferent de varsta, cu predominenta pentru copiii 0- 5 ani .

Profilaxia nespecifica se realizeaza prin cresterea rezistentei generale a organismului



Se poate practica cu bune rezultate la grupele de risc o vaccinare cu un vaccin preparat din polizaharidul capsular legat de toxoidul difteric.

Vaccinarea nu impiedica portajul, motiv pentru care in circumstante epidemiologice se indica profilactic antibioticoprofilaxia (rifampicina).





HAEMOPHILUS DUCREYI

(Streptobacillus ulceris mollis Ducreyi).



1. Definitie

Cocobacili dispusi intra si extraleucocitari, Gramm negativi.

2. Habitat

Nu se semnaleaza ca germene saprofit la om.

Este strict patogen, se gaseste pe mucoasa genitala, fiind considerat agentul etiologic al sancrului moale.


3.Caractere morfologice


Cocobacili fini, de dimensiuni mici (0,5 miliμ- 2 miliμ), colorati bipolari, dispus in perechi sau lanturi scurte sau medii (lant de bicicleta).

Nesporulat, imobil, incapsulat, Gramm negativ.


4. Caractere de cultura


Recolta produsului patologic este recomandat a se preleva de la baza sancrului.

Cultivarea este dificila, necesitand factorul X si o atmosfera de 10% CO2 si o temperatura de 33˚ C.

Mediile trebuie sa utilizeze sange proaspat de iepure sau cal, trebuie sa aiba o umiditate constanta si suprafata neteda. Pe mediul cu sange coloniile produc hemoliza ß.

Invadarea mediului de microorganisme de contaminare se previne prin inglobarea in mediul utilizat a unor substante sau asociatii de substante selective precum: bacitracina, lincomicina, vancomicina, etc.

Pe geloza sange de iepure se dezvolta colonii mici, izolate, convexe, stralucitoare, pulverulente. Dupa aproximativ 2- 3 de zile coloniile se maresc si capata in centru o depresiune crateriforma.

Exista tulpini care pe mediile cu sange produc un satelitisim discret in jurul striurilor cu stafilococ si nu produc acest fenomen in jurul discurilor cu factorul V.

5.Caractere biochimice


Este un germene aerob, facultativ anaerob.

Unele tulpini produc hemolizina .

Reduc nitratii in nitriti.


6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Putin rezistent in mediul exterior, calea si mecanismul de transmitere acceptat fiind cea sexuala.

Sub actiunea caldurii moare in 60 de minute la 560 C. Sublimatul 0,5% il omoara in cateva minute. Este sensibil la uscaciune. Dezinfectantii obisnuiti il inactiveaza rapid.

Este sensibil la actiunea antibioticelor: cloramfenicol, tetracicline, kanamicina, streptomicina, biseptol, rifampicina.

Poate deveni rezistent la antibiotice si chimioterapice motiv pentru care inainte de inceperea tratmaneului, antibiograma este utila.


7. Structura antigenica


Prezinta un antigen capsular, antigen somatic si endotoxina (antigenul O).

Toate tulpinile de Haemophilus ducreyi sunt identice din punct de vedere antigenic.


8. Caractere de patogenitate


Este data de capacitatea de multiplicare si de toxigeneza (endotoxina).

Nu are capacitate de invazivitate.


9. Raspunsul imun


Raspunsul umoral este lipsit de importanta practica.

Apare si un raspun umoral prin hipersensibilizare, anticorpii evidentiindu-se si dupa 10 ani de la infectie.

Exista si un raspuns imun celular, dar nu exista imunitate fata de reinfectie.


10. Boala la om


Se numeste sancrul moale deosebindu-se de sancrul dur din sifilis.

Dupa o incubatie de 3 - 5 - 7 zile de la contactul sexual infectant, apare pe mucoasa genitala sub forma unei ulceratii necrotice cu baza moale, cu margini neregulate, dureroase - sancrul. Leziunea poate exprima si o secretie purulenta.

Se insoteste de obicei de o inflamatie dureroasa a ganglionilor limfatici locoregionali care pot si supura.

Boala se opreste de obicei la acest stadiu, fara a se generaliza.


11.Epidemiologie


Sursa de infectie: omul bolnav cu diferite forme de boala.

Calea si mecanismul de trasmitere: direct pe cale sexuala.

Receptivitatea este generala la persoanele active sexual.

Profilaxie nespecifica: depistarea activa a surselor de infectie si tratarea lor, educatie pentru sanatate referitoare la un mod de viata sanatos care sa excluda libertinajul sexual.






HAEMOPHILUS AEGYPTIUS

(Haemophilus conjunctivitidis, bacilul lui Koch- Weeks).


Este un germene hemofil care s-a adaptat la conjunctiva omului.

Necesita spre a fi cultivat atat factorul X cat si factorul V.

Pe mediul chocolat dezvolta colonii cu margini neregulate.

Fermenteaza glucoza.

Produce indol.

Aglutineaza hematii umane.

Reduce nitratii in nitriti.

Este foarte contagios, producand conjunctivita subacuta epidemica.




GENUL BRUCELLA


Cuprinde mai multe specii dupa cum urmeaza:


Specia

Bio

grupe

Gazde naturale

Brucella abortus


bovine

Brucella melitensis


ovine, caprine

Brucella. suis


porcine, iepuri, reni, rozatoare

Brucella canis


caini

Brucella neotomae


sobolanul de desert

Brucella ovis


ovine

Brucella maris


mamifere marine





1. Definitie

Cocobacili sau bacili scurti, Gramm negativi, imobili, nesporulati, inconstant capsulati, strict aerobi.

2. Habitat

Zoonoza care infecteaza de preferinta animale, omul fiind imbolnavit accidental, dar se poate regasi si pe diferite elemente de mediu inconjurator unde poate rezista mult timp (sol, echipamente infectate, etc.) datorita unor transformari ale brucelellelor in forme L (persisteri).


3.Caractere morfologice


Bacili fini, cococbacili de 0,6-l,5μm, asezati izolati, in diplo sau in gramezi neregulate. Grammnegativi, se coloreaza bipolar. Nesporulati, neciliati, necapsulati (eventual utilizand tehnici speciale de colorare se poate evidentia o capsula fina).

In produsele patologice au o dispozitie intracelulara iar in culturile vechi pot prezenta un polimorfism accentuat.


4.Caractere de cultura


Brucellele cresc foarte greu in 3-4 saptamani pe medii simple (colonii S), dar lichidul de ascita, ficatul, serul sanguin, sangele glicerina, glucoza sau mai recent agarul cu triptoza de soia adaugate la mediu le favorizeaza cresterea.

Este necesara suplimentarea mediului de cultura cu amestecuri selective de bacitracina, polimixina, vancomicina, acid nalidixic, nistatin.

Sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi. Temperatura optima de crestere este 370 C, la un pH de 6,6-7.

Brucella abortus necesita o atmosfera CO2 10% pentru izolare.

Tulbura mediul lichid formand un depozit. Pe mediile solide dezvolta colonii mici, rotunde, bombate, translucide, gri- galbui, pulverulente.

Pentru izolarea Brucellelor din hemoculturi se folseste in mod obisnuit mediul bifazic Costaneda care se analizeaza timp de 3-4 saptamani.

Se pot cultiva si pe membrana corioalantoidiana a oului embrionat de gaina.


5.Caractere biochimice


Au activitate metabolica modesta. Sunt germeni catalazo-pozitivi, oxidazo-pozitvi cu exceptia Brucellei ovis si neotoma nu lichefiaza gelatina.

Criteriille pentru identificarea speciilor si biogrupelor sunt: producerea de ureaza si H2 S, prezenta unei atmosfere bogate in CO2 si a mediului imbogitit cu tionina si fuxina bazica pentru crestere, aglutinarea cu antiserurile monospecifice (A,M,R), sensibilitatea la bacteriofagul Tbilisi, sondele ADN.


6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Germeni rezistenti in conditiile mediului inconjurator. Rezista la uscaciune, ramanand viabili in praf si o luna de zile si cateva luni in lapte si carne.

Sunt moderat sensibili la caldura si aciditate.

Sunt sensibili la substantele dezinfectante uzuale.

Se citeaza frecvent rezistenta la multiple antibiotice, fiind necesare pentru tratament asocieri de antibiotice si chimioterapice.


7. Structura antigenica


Detine o structura antigenica relativ complexa.

Este comuna pentru toate speciile de Brucella.

Tulpinile capsulate prezinta un antigen capsular K.

Este descris un antigen de suprafata L, asemanator cu antigenul Vi de la Salmonelle

Detin si antigene O de perete care au 2 fractiuni notate A si M distribuite inegal. La Brucella melitensis predomina fractiunea M, la Brucella abortus fractiunea A, iar la Brucella suis ambele fractiuni sunt distribuite egal.

Endotoxina (antigenul O, lipopolizaharidul) prezenta la nivel parietal are in compozitie acizi grasi, fiind strans legata de structuri proteice care-i confera o activitate biologica distincta.

Pe langa aceste antigene principale mai exista inca 30 de antigene diferite printre care antigene heterofile comune cu Vibrio holeric, Salmonella enteritidis, Proteus, Yersinia enterocolitica.


8.Caractere de patogenitate


Data de capacitatea de multiplicare si invazivitate, provocand infectii inaparente, acute sau cronice.

Nu produc exotoxine dar elaboreaza o endotoxina de natura gglucido -lipido-polipeptidica.

Brucellele se multiplica intracelular de aceea sunt destul de rezistente la antibiotice.

Pare sa existe un factor de patogenitate neprecizat inca care este produs in vivo pare favorizeaza supravietuirea intracelulara a germenilor.


9. Raspunsul imun


Imunitate naturala nu exista, desi atat la om cat si la animale se semnaleaza un oarecare grad de rezistenta.

In urma infectiei se instaleaza o imunitate mixta bazata pe prezenta concomitenta a anticorpilor serici si a imunitatii celulare.

Raspunsul imun umoral este puternic dar nu si protector. Este util in diagnostic, bazandu-se pe activitatea limfocitelor B stimulate de prezenta germenilor.

Raspunsul imun celular este protector dar numai pentru suprainfectie, fenomen denumit premunitie.

Raspunsul imun celular si infectia primara se evidentiaza prin intradermoreactia la brucelina (testul Burnet). Reactia se citeste la 72 - 96 de ore de la inoculare. Prezenta la locul administrarii a eritemului, edemului, eventual necrozei sustin pozitivitatea reactiei (raspuns imun celular, consecutiv infectiei).


10. Boala la om


Se manifesta clinic: acut, subacut sau cronic.

Poarta de intrare cel mai frecvent incriminata este cea cutanata printr-o solutie de continuitate sau tractul digestiv prin consum de lapte sau carne infectata cu brucelle.

Incubatia de l-6 saptamani - cateva luni, cu debut de obicei insidios si nespecific: stare generala moderat alterata, cefalee,astenie, febra, artralgii, transpiratii abundente. In perioada de stare (3-4 saptamani) simptomatologia este polimorfa, descriindu-se aproximativ 200 de semne clinice care pot apare in bruceloza. Poate evolua spre maladia cronica care dureaza ani de zile, cu diagnostic foarte dificil de stabilit.


11. Epidemiologie


Sursa de infectie: animalele bolnave sau infectate (cadavre, avortoni) ca si produsele lor (carne, lapte, derivate de lapte) care pot polua elemente de mediu inconjurator.

Cai si mecanisme de transmitere: indirecta -digestiva, directa - respiratorie, cutanata, conjunctivala.

Receptivitatea: generala, indiferent de sex, varsta, mai frecventa in mediul rural

Bruceloza este considerata boala profesionala pentru crescatorii de animale, blanari, bucatari, macelari, medici veterinari, medici de laborator.

Profilaxia nespecifica: pasteurizarea laptului, evitarea contactului cu produse animale posibil infectate, protectia personalului cu echipamente adecvate, purtate corect, aplicarea unor masuri eficiente de dezinfectie la locul de munca cu risc crescut.

Profilaxie specifica pentru categoriile de risc se recomanda un vaccin preparat din germeni vii atenuati.









GENUL BORDETELLA



Taxonomie - inrudit pe considerente filogenetice comune cu genul Alcaligenes. Recunoaste in prezent 6 specii:

- Bordetella pertussis

- Bordetella parapertussis,

- Bordetella bronchoseptica, strans inrudite intre ele din punct de vedere genetic, fiind considerate subtipuri ale unei specii genomice unic;

- Bordetella avium,

- Bordetella hinzii,

- Bordetella holmesii.




Specia

Habitat

Determinare clinica

Bordetella pertussis

Specific uman

Tusea convulsiva

Bordetella parapertussis

Specific uman

Sindrom asemanator, dar mai benign

Bordetella bronchoseptica

Animale (ciine, pisica, porc, iepure, cobai, soarece, sobolan), maimuta, om .

Rinite atrofice, bronhopneumonii la animale; s-a izolat si de la pacienti imunodeficienti

Bordetella avium

Pasari

Coriza curcanilor

Bordetella hinzii,



Pasari, om.

S-a izolat din hemoculturi la pacienti imunocompromisi SIDA

Bordetella holmesii

Om

Pacient imunodeficient



BORDETELLA PERTUSSIS


Istoric: a fost izolata pentru prima data in anul 1906 de Bordet si Gengou


1. Definitie

Cocobacili de mici dimesiuni imobili, nesporulati, Gramm negativi, strict aerobi,au metabolism respirator dar sunt inactivi metabolic.

2. Habitat

Germeni - paraziti intracelulari pentru omul bolnav dar si pentru unele animale cu sange cald. Specia are tropism pentru epiteliul respirator.

Nu a fost izolata niciodata din mediul extern.


3.Caractere morfologice


Cocobacil cu dimensiuni intre 0,2mμ-0,5μm/0,5mμ-1mμ, neflagelat, imobil, nesporulat.

Germene Gramm negativ dispus frecvent izolat sau in pereche si foarte rar in lanturi scurte cu tendinta sa devina pleomorfi, filamentosi sau bacilari prin subcultivare.

In culturile recente prezinta capsula evidentiabila prin coloratii speciale.

In primele ore de cultivare sunt prezenti pili atasati peretelui bacterian.

Coloratia cu albastru de toluidina evidentiaza granule metacromatice dispuse bipolar.


4. Caractere de cultura


Germene pretentios, insamantarea produsului patologic trebuie efectuata pentru cresterea sanselor de cultivare, la patul bolnavului, prin "tehnica placii tusite" .

Temperatura optima de cultivare este apreciata la 350 C- 370 C, in mediu strict aerob.

Solicita pentru crestere aminoacizi si vitamine ca substante nutritive; glutation, ioni de fier ca agenti reducatori; cloruri si fosfati ca saruri minerale; acizi grasi si peroxizi organici cu actiune neutralizanta asupra unor substante inhibitoare, prezente in produsele patologice recolte sau in mediile de cultura.

Ca mediul de electie folosim mediul Bordet-Gengou ce contine agar, macerat de cartof, sange defibrinat de oaie, glicerol. Albuminele plasmatice din acest mediu leaga acizii grasi si permit dezvoltarea germenilor.

Mediile devin selective prin suplimentare cu meticilina sau cefalexina, deoarece antibioticele inhiba flora Gramm pozitiva din exudatele nazofaringiene. Contaminarea cu fungi poate fi prevenita prin suplimentarea mediilor de cultura cu amphotericina B.

Se incubeaza la termostat in atmosfera umeda pe o perioada de 7 zile, cititndu-se zilnic la 48 de ore de la incubare.

Coloniile care se dezvolta in 3- 6 zile sunt de tip S, mici, convexe, usor transparente, foarte aderente, cu coloratie metalica asemanatoare unor picaturi de mercur. In jurul coloniilor exista o zona mica de hemoliza difuza (faza I).

Se pot utiliza si alte medii speciale pentru cresterea germenilor: mediul Regan -Lowe care prezinta avantajul unei eficiente mai lungi pana la 8 saptamani, coloniile fiind mici, convexe, stralucitoare cu opalescenta perlata.


5.Caractere biochimice


Strict aerob. Temperatura optima de dezvoltare: intre 350 C- 370 C.

Testul oxidazei pozitiv.

Nu scindeaza ureea.

Produc catalaza si hemolizine.

In subculturi nu au nevoie de factorii X si V.


6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Germene foarte putin rezistent in mediul extern: rezista maximum 2 ore la temperatura camerei; lumina solara il distruge in 60 de minute, iar la 550 C este distrus in 30 de minute.

Isi poate pierde rezistenta chiar in macroroganism, trecand din forma S, virulenta - faza I spre fazele intermediare II si III si in final faza IV in care se regasesc forme R avirulente.

Este rezistent la penicilina dar este sensibil la macrolide (Eritromicina, Claritromocina), Ampicilina, Cotrimoxazol, Tetraciclina, Clormafenicol.


7. Structura antigenica


Este deosebit de complexa, recunoscand:

- antigenul K de suprafata (aglutinogenul) este de natura proteica. Exista aglutinogene specifice de gen si de specie. Aceste microorganisme au capacitatea de a-si modifica serotipul in vitro cu multiple implicatii in epidemiologie.

Pe baza antigenului K se disting 4 faze antigenice (I-IV).

Germenii din faza I sunt proprii tulpinilor izolate pe medii imbogatite; coloniile izolate sunt de tip S virulente, capsulate cu o mare putere imunogena motiv pentru care se utilizeaza la fabricarea vaccinurilor specifice. Fazele II si III sunt considerate intermediare, iar tulpinile de faza IV sunt considerate de tip R degradate antigenic, nepatogene, netoxigene;

- hemaglutinina fimbriala (FHA) de natura proteica, cu structura filamentoasa situata la suprafata germenelui

- pertactina - proteina nefimbriala de suprafata;

- antigene din peretele celular - lipopolizaharidul (endotoxina), comuna germenilor Gramm negativi, cu efect piretogen si histaminosensibilizant.

S-au izolat si alte fractiuni antigenice:

- toxina pertussis (TP) - exotoxina care este un factor major de virulenta, antigenic si imunogen, formata din 6 subunitati legate necovalent. Altereaza functiile celulei gazda, impiedicand in cazul fagocitelor- chematoxisul, fagocitoza si actiunile bactericide. Efectele sistemice ale toxinei includ limfocitoza, alterarea unor activitati hormonale cum ar fi cresterea productiei de insulina (hipoglicemie ) si augmentarea sensibilitatii la histamina (inducand marirea prermeabilitatii capilare, hipotensiune, soc);

- adenilatciclaza - enzima cu caracter invaziv care patrunde intracelular si determina hipersecretie de mucus apos si inhiba activitatea fagocitara a macrofagelor si leucocitelor;

- toxina letala dermonecrotica - compusa din 4 subunitati are o actiune vasoconstrictoare producand necroze ischemice in special pulmonare;

- citotoxina traheala - substanta toxica pentru epiteliul ciliat respirator care determina ciliostaza si moartea celulelor ciliate, prin sinteza in exces de aci nitric; stimuleaza si eliberarea de interleukina -1 ceea ce are efect piretogen;


8. Caractere de patogenitate


Germenii sunt patogeni prin localizare si prin capacitatea lor de multiplicare si de toxigeneza.

Infectia nu depaseste tractul respirator.

Capacitatea de multiplicare este data de prezenta capsulei si antigenului de perete, producand necroza si exfolierea mucoasei respiratorii cu aparitie de exudat.

Toxigeneza este data de endotoxina care are actiune locala si de exotoxina care are tropism pentru SNC.

Bacteriile se multiplica rapid, interfera cu activitatea mucociliara normala si produc toxine care determina aparitia manifestarilor clinice).


9. Raspunsul imun


Este de tip umoral, fiind puternic, protector si de durata. Apar titruri inalte de anticorpi anti TP ce pot persista tot timpul vietii fiind corelati cu imunitatea fata de o noua imbolnavire si anticorpi anti FHA.

Imunitatea innascuta este nesemnificativa, copiii mici fiind foarte receptivi la infectia cu Bordetella pertussis.


10. Boala la om


Se numeste tuse convulsiva sau tuse magareasca

Incubatie: 7- 10- 21 zile.

Faza catarala: evolueaza cu simptome necaracteristice fiind perioada cand microorganismele colonizeaza caile respiratorii superioare si determina un catar traheo-bronsic: febra, stranut, tuse cu expectoratie predominent nocturna. Dureaza aproximativ 2 saptamani perioada cand germenele este foarte virulent.

Perioada de stare (paroxistica) reprezinta faza toxemica cu crizele tipice de tuse spastica, chintoasa cu caracter nocturn care se termina cu voma si posibilitatea de aspirare a vomismentelor. Pot aparea convulsii, cianoza, stare de anxietate. In acest stadiu apare limfocitoza periferica si hipoglicemia datorate suntezei de TP (toxina pertussis).

Boala este anergizanta, germenul este citolitic pentru epiteliul respirator, deschizand astfel o poarta de intrare pentru o serie de complicatii bacteriene cu stafilococ, Haemophylus influenzae, bacil piocianic, enterobacterii.

Pot apare astfel complicatii pulmonare si la nivelul sistemului nervos central.

Convalescenta este de durata: 3-4 saptamani.

In perioada de stare si in convalescenta bolnavul nu mai este contagios (sunt prezenti germeni de faza IV).


11. Epidemiologie


Maladie cu raspandire generala, cu un grad inalt de contagiozitate - 40%, maxima in perioada catarala a bolii.

Sursa: exclusiv umana reprezentata de omul bolnav in faza catarala a bolii, cu forma tipica sau atipica de boala.

Cai si mecanisme de transmitere: directa - aerogena, prin picaturile lui Pflugge si exceptional indirecta - prin obiecte personale recent contaminate intrucat germenii nu rezista in mediul extern decat cel mult 2 ore.

Receptivitatea este general, prezenta la nastere se epuizeaza fie prin trecerea prin boala , fie prin vaccinare.

Exista un profilactic eficient vaccinul DTP (diftero- tetano - pertussis), introdusa din anul 1930.

Vaccinul DTP existent contine pe langa componenete protectoare si componente care induc reactii adverse uneori necontrolabile, studiindu-se in prezent folosirea pentru componenenta peertussis a unui vaccin acelular in care sa fie inclusa toxina pertussis inactivata.

Factori favorizanti: naturali - sezonalitate de iarna - primavara in zona temperata unde boala evolueaza endemic si factori economico-sociali - colectivitatile de copii si adolescenti unde aglomeratia, lipsa dezinfectiei curente cresc riscul imbolnavirilor.




loading...











Document Info


Accesari: 6518
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )