Strategia schimbarii Six Sigma
1. Grupati-va pe echipe.
2. Alegeti cite un indrumator.
3. Indrumatorul va coordona echipa pe parcursul procesului de brainstorming si va nota ideile pe flip chart.
4. Echipa va prezenta ideile unui grup extins de persoane (4 minute pentru fiecare prezentare).
Subiecte de brainstorming (alocati 8 minute pentru fiecare subiect)
a. Ce credeti ca veti intreprinde in noul dvs. rol ca detinator al Centurii Negre?
b. Ce preocupari si intrebari aveti vizavi de noul dvs. rol?
Grupati-va pe echipe. Folositi flip chart-ul sau folii de retroproiector pentru a prezenta rezultatul echipei dvs.
1. Revizuiti si discutati succesiunea de intrebari din seria de imagini D-MAIC.
2. Pentru fiecare etapa:
a) Identificati intrebarea secventiala care reprezinta cea mai mare schimbare de la activitatea obisnuita.
b) Ce comportamente trebuie schimbate (ce trebuie schimbat in managementul actual) pentru a indeplini ceea ce ni se cere?
|
Etapa |
Succesiunea de intrebari care reprezinta schimbarea de la activitatea obisnuita |
Ce trebuie executat in mod diferit? |
|
DEFINIRE |
|
|
|
MASURARE |
|
|
|
ANALIZA |
|
|
|
IMBUNATATIRE |
|
|
|
CONTROL |
|
|
Etapa de identificare
Partea A: procese esentiale si permisive
1. Grupati-va pe echipe.
2. Alegeti cate un indrumator. Scrieti ideile pe flip chart.
3. Brainstorm:
Procese esentiale si permisive in JCI sau in domeniul dvs.
4. Selectati cele 3 procese pe care echipa le considera importante pentru activitate.
Clasati-le in 'Esentiale' sau 'Permisive'
Partea B: Proiectul dvs.
Descrieti procesul de lucru pe care il veti imbunatati cu proiectul Six.
Folositi verb si substantiv
Este vorba despre un process essential sau permisiv?
1. Grupati-va pe echipe.
2. Alegeti cite un indrumator. Notati ideile pe flip chart.
3. Raspundeti la primele 5 intrebari pe pagina urmatoare, pentru exemplul desemnat echipei voastre:
Examplul A: Reparatii auto
Examplul B: Prepararea unei pizza
Examplul C: Serviciul de mentenanta a peluzei
Examplul D: (Un process de lucru inrudit cu proiectul unui membru al echipei voastre)
Nota: Asigurati-va ca produceti o lista lunga de rezultate, clienti si dorinte ale clientilor. Apoi selectati rezultatele pricipale, clientii principali si cele mai importante doleante ale clientilor.
4. Pentru exemplul echipei voastre, specificati punctele “start” si “final” ale procesului; apoi creati o diagrama IPO.
Diagrama IPO
|
Intrari |
Proces |
Rezultate |
|
|
|
|
Etapa de definire
Part A: Exemplu de facturare
Care este problema?
Vice Presedintele de Vinzari a anuntat la intalnirea trimestriala a angajatilor : “Clientul este nemultumit de oferta noastra. Sa mergem in piata si sa rezolvam problema!
Stimulati si motivati de o sarcina atit de dinamica, fiecare din cei cinci angajati a spus, “Eu stiu care este problema!” si a pornit sa ia masurile pe care le considera necesare.
Iata ce au facut:
1.
Contabilul a mers
2. Managerul IT a intrat pe calculator si a schimbat codul astfel incat facturile sa nu fie generate mai devreme de 45 de zile de la incarcare – 15 zile mai tirziu decit in mod normal.
3.
In urmatoare luna, un functionar #1 de
4.
Un alt functionar #2 de
5. Reprezentantul de vanzari, responsabil cu calculele, a mers la client si i-a facut o reducere la toate preturile.
1. Pe urmatoarea foaie de lucru…
Descrieti interpretarea problemei de catre fiecare persoana.
Specificati unitatea de masura folosita de fiecare persoana.
2. Care este interpretarea corecta? Cum poate descoperi echipa adevarata natura a problemei?
|
Foaia de lucru pentru formularea problemei |
||
|
|
Interpretarea |
Unitatea de masura |
Contabil |
|
|
|
Manager IT |
|
|
|
Functionarul #1 |
|
|
|
Functionarul #2 |
|
|
|
Reprezentantul de vanzari |
|
|
Partea B: Definiti proiectul dvs.
|
Descrierea proiectului |
|
|
Sfera proiectului si limitele acestuia: |
Proportiile proiectului (de exemplu: Sucursala, Uzine/Santiere, Linii de productie, Produse, etc.) si limitele acestuia |
|
Procesul ce trebuie imbunatatit: |
Care este procesul (folositi verbe si substantive): Punctul de Start (punct de start masurabil): Punct de final (punct de final masurabil): |
|
Y - Raspuns(uri): |
Clientul-metrice care trebuie imbunatatite: |
|
Formularea Problemei: |
'Ce nu este in regula unde si stiu acest lucru pentru ca.' (Nivelul actual de performanta al Y-i) |
|
Obiectivul proiectului: |
Cresterea / Micsorarea fiecarui Y cu cat / la suta |
|
Durata proiectului:__________ ______ ____ _____ _______ ______ ___________ Echipa proiectului:Detinator Centura Neagra:__________ ______ ____ ______ Memberii echipei de lucru:__________ ______ ____ ______ Campionul:__________ ______ ____ ______________ Titularul proiectului:__________ ______ ____ ____________ Maestrul Centura Neagra:__________ ______ ____ _ Inspector:___________ __________ ______ ____ _______ |
Maparea procesului in etapa de masurare
Grupati-va pe echipe.
1. Trageti cu catapultele dupa cum este descris mai jos.
Fiecare persoana are 10 lovituri.
Timpul dintre doua lovituri successive sa nu fie mai mare de 5 seconde.
Notati distantele dintre punctul de tragere si cel de impact.
Tragatorii, inspectorii, cei care inregistreaza datele si prinzatorii (care recupereaza bilele si le inapoiaza tragatorilor) se schimba pina se efectueaza 50 de trageri.
Notati pe foaia de date tragatorul si inspectorul pentru fiecare tragere.
Note: Pastrati aceste date pentru analizele ce vor fi facute in cursul saptamanii.
Faceti maparea acestui proces urmand pasii din Modulul 4.
Asigurati-va ca incepeti identificand punctele de Start si Final ale procesului.
Punctele de Start si Final sunt evenimente specifice care descriu inceputul si sfirsitul procesului.
2. Revizuiti diagramele 'Asa cum este' si 'Va fi' pentru cele doua example in paginile ce urmeaza:
A. 'Ambalaj expandabil'
B. 'Proiecte de training destinale echipei de service'
A Ambalaj Expandabil (pagina 1)
Procesul initial al ambalajului expandabil
A Expendable Packaging (Pagina 2)
 |
B Transferarea proiectelor catre echipa de service (Pagina 1)
Exemplu de diagrama „Asa cum este”
|
|
Acesta este procesul prin care proiectele sunt transferate de la echipa de instalare la echipa de service pentru garantie si servisare
Diagrama procesului X-functional indica 3 probleme cheie:
1) Bucla de refacere in reprogramarea parcurgerii procesului
2) Absenta implicarii Managerilor de Proiect si a Supervizorilor de Service pe durata procesului;
3) Informatiile privind garantia sunt dependente de etapa de parcurgere a procesului.
Datele neoficiale ale sondajului au fost stranse pentru a masura defectele din fiecare etapa in parte. Aceste date TREBUIE validate in etapa de analiza printr-un mai bun sistem de colectare a datelor.
Acesta este un process real simplificat prin roluri care pot fi intelese inafara domeniului.
B Transferul proiectelor catre echipele de servisare (Pagina 2)
Exemplu de diagrama „Va fi”
|
|
Aceasta este diagrama “Va fi” generata.
Au fost facute patru schimbari cheie:
1) Informatii privind garantia sunt introduse la inceputul proiectului.
2) Inginerii de santier asista Inginerii de proiectare in realizarea fazelor as-builts pentru a imbunatati acuratetea.
3) Managerul de proiect si Supervizorul de Servisare se pun de acord in privinta datei de parcurgere a procesului prevenind astfel reprogramarea.
4) Informatiile despre client provenite din sondaj sunt trimise dupa parcurgerea procesului, fiind folosite pentru a masura finalul procesului
Pasii pentru a crea diagrama unui process folosind Visio:
Deschideti Visio:
Selectati: Start > Programs > Visio>New Visio Drawing > Flowchart > Flowchart – Basic
Selectati simbolul “Terminator” in partea stanga a barei de instrumente a Diagramei Fluxului si trageti-l in fereastra documentului.
Scrieti, “Customer [Enter] Change [Enter] Request.” Textul o sa apara intr-un dreptunghi. Cind apare, faceti clic oriunde in document. Textul trebuie sa apara intr-un oval. Daca textul nu incape tot, clic stinga pe oval si trageti de margine pentru a mari ovalul.
Daca vreti sa vedeti mai bine, mariti zoomul pina la 100% in fereastra mica din partea dreapta a barei de instrumente.
Selectati simbolul “Process” in partea stanga a barei de meniu a Diagramei Fluxului si trageti catre fereastra documentului.
Scrieti, “Create [Enter] Sketch.”
Repetati pentru toate cele sase simboluri Process .
Selectati simbolul “Decision” in partea stanga a barei de meniu a Diagramei Fluxului si trageti catre fereastra documentului.
Scrieti in “Impact [Enter] OK?”
Repetati pentru celalalt simbol Decision.
Selectati simbolul “Terminator” in partea stinga a barei de meniu a Diagramei Fluxului si trageti catre fereastra documentului.
Scrieti, “Customer [Enter] Receives [Enter] CAD Files.”
Ecranul calculatorului ar trebui sa arate ca in imaginea de mai jos.
Selectati Edit > All
Selectati Format > Text
Va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
Apasati triunghiul din partea dreapta a ferestrei “Size:” si selectati “14pt.”
Selectati OK.
Intregul text al documentului ar trebui sa fie scris cu caractere Arial 14 points. Faceti clic pe orice portiune unde textul nu se potriveste si ajustati-l la dimensiunea pe care o doriti.
Odata ce sunteti satisfacuti cu toate dimensiunile:
Selectati Edit > Selectati All.
Selectati Format > Line
Va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
Selectati triunghiul (orientat in jos) din partea dreapta a “Weight:” si selectati 9:
Selectati OK.
Toate liniile din document ar trebui sa fie de grosimea 9 (Mai gros).
Tineti tasta shift apasata, faceti clic stanga pe ovalurile “Customer Change Request” si “Customer Receives CAD Files”.
Selectati Format > Fill
Va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
Apasati triunghiul (orientat in jos) din partea dreapta a ferestrei “Foreground:” si selectati culoarea dorita pentru inceputul si sfarsitul diagramei procesului.
Selectati OK.
Cele doua ovaluri ar trebui sa aiba fondul in culoarea selectata.
Selectati casetele procesului si colorati-le cu culoarea dorita.
Selectati romburile si colorati-le cu culoarea dorita.
Selectati un obiect facand clic stinga pe el.
Mutati obiectul in pozitia in care ati dori sa-l vedeti in diagrama procesului.
Lasati aproximativ un tol (=2.54 cm.) intre obiecte.
Continuati pina cand sunteti multumiti de dispunere.
Ajustati setarea zoomului, daca este cazul, pentru a vedea toate obiectele.
Ecranul dumneavoastra ar trebui sa fie similar cu cel de mai jos:
Selectati “Dynamic Connector” si trageti forma din bara de instrumente a Diagramei Fluxului in fereastra documentului respectiv. Conectati varful sagetii la ovalul “Customer Change Request” si eliberati butonul stang al mouse-ului. Selectati capatul sagetii si miscati-l deasupra formei “Create Sketch”.
Repetati pentru toate formele, mai putin pentru romburi (decizii).
Selectati forma “No result” in bara de meniu a Diagramei Fluxului si trageti in fereastra documentului. Conectati virful sagetii la partea superioara a rombului “Impact OK?” si eliberati butonul stang al mouse-ului. Selectati capatul sagetii si miscati-o catre partea inferioara a formei “Meet w/ Sales”.
Folosind formele “No result” si “Result”, definitivati diagrama procesului.
Ecranul dumneavoastra ar trebui sa fie similar celui de mai jos:
Selectati toti conectorii tinand apasata tasta Shift si facand clic stanga.
Odata ce au fost selectate, selectati Format > Define Style si va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
Selectati “Line” si va aparea:
Selectati triunghiul (orientat in jos) din partea dreapta a ferestrei “Weight:”, apoi selectati 9:
Selectati OK.
Exercitiul
4.2 (continuare)
Selectati “Text” si va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
Selectati triunghiul (orientat in jos) din partea dreapta a ferestrei “Size:” si apoi selectati 14pt.
Selectati OK si apoi Apply.
Diagrama procesului terminata ar trebui sa fie similara cu cea din imaginea de mai jos:
Date variabile
1. Folosind fisierul de date “2.1 Class Exercise.mtw”, lucrati impreuna cu indrumatorul pentru realizarea histogramelor.
2. Individual, utilizati Minitab® pentru a crea histograme folosind fisierul de date “2.2 Class Exercise.MTW”:
Ce concluzie ar trebui sa trageti din histograme?
T Deschideti foaia de lucru Minitab®, “2.1 Class Exercise.MTW”
Va aparea urmatoarea foaie de calcul.
In Coloana C1, P Time, sunt 50 de inregistrari din exemplul anterior.
T Selectati Graph > Histogram… si faceti clic stanga.
Va fi afisata o fereastra intitulata “Histograms” :
T Selectati Simple.
T Clic stinga pe butonul OK .
Va fi afisata o fereastra intitulata “Histogram - Simple” :
Introduceti P Time in fereastra Graph Variables:
Dublu clic pe C1 P Time
sau
Clic stanga pe C1 P Time, apoi pe butonul Select .
Clic stanga pe butonul OK .
Asteptati sa fie generata histograma:
T Deschideti “2.2 Class Exercise.MTW” si creati histograma folosind Graph>Histogram.
Care sunt concluziile dumneavoastra privind aceste date?
Selectati Stat > Basic Statistics > Display Descriptive Statistics si faceti clic stinga.
Va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
Introduceti P Time in fereastra Variables:
Clic stanga pe butonul Graphs.
Exercitiul 6.1 (continuare)
Va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
Selectati Histogram of data.
Selectati butonul OK si din nou selectati butonul OK pe fereastra de dialog Display Descriptive Statistics.
Exercitiul 6.1 (continuare)
Minitab® va afisa urmatoarele Statistici Descriptive si graficul:
T Deschideti “2.2 Class Exercise.MTW” si create o histograma folosind Stat>Basic Statistics>Display Descriptive Statistics.
Calculati abaterea standard pentru datele de mai jos:
1. Utilizand fisierul de date “2.1 Class Exercise.MTW”, lucrati impreuna cu indrumatorul pentru a derula testul de normalitate Anderson-Darling folosind Minitab®.
Datele sunt normal distribuite?
2. Individual, derulati testul de normalitate Anderson-Darling folosind Minitab®si fisierul de date “2.2 Class Exercise.MTW.”
Datele sunt normal
distribuite?
3. Folosind datele catapultei din seminarul anterior (datele privind distanta), creati o histograma si derulati testul Anderson-Darling.
Datele sunt normal distribuite?
Deschideti foaia de lucru Minitab®, “2.1 Class Exercise.MTW”
Va aparea urmatoarea foaie de calcul:
Selectati Stat > Basic Statistics > Normality Test si faceti clic stanga.
Va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
In rubrica Variable: selectati P Time.
Selectati butonul OK.
Minitab® va genera graficul urmator.
De vreme ce testul de normalitate Anderson-Darling reda o valoare P de 0,467, considerati Normale aceste date?
Care sunt concluziile dvs. in privinta acestor date?
O metoda alternativa pentru derularea testului de Normalitate Anderson-Darling
T Selectati Stat>Basic Statistics>Graphical Summary si faceti clic stanga.
Va fi afisata urmatoarea fereastra de dialog:
T Lasati Confidence level: la valoarea definite de 95,0.
Toate informatiile necesare acestui exercitiu se afla in fisierul: ' 2.4 Class Exercise.MTW' pentru urmatoarele 6 seturi de date.
Primul Setul de date (TIR)
Descrieti setul de date:
a) Tendinta centrala - Care este media mostrei?
Care este mediana mostrei?
b) Variatia - Care este intervalul mostrei, deviatia standard
si varietatea acesteia?
c) Forma - Care este forma datelor? (Derulati testul de normalitate Anderson-Darling)
2. Realizati grafice diferite folosind Minitab®. Ce informatii referitoare la date reies din analiza preliminara?
3. Prezentati (1) si (2) grupului.
Al doilea set de date (TTF)
Descrieti setul de date:
b) Tendinta centrala - Care este media mostrei?
Care este mediana mostrei?
b) Variatia - Care este intervalul mostrei, deviatia standard
si varietatea acesteia?
c) Forma - Care este forma datelor? (Derulati testul de normalitate Anderson-Darling)
2. Realizati grafice diferite folosind Minitab®. Ce informatii referitoare la date reies din analiza preliminara?
3. Prezentati (1) si (2) grupului.
Al treilea set de date (taierea)
Descrieti setul de date:
c) Tendinta centrala - Care este media mostrei?
Care este mediana mostrei?
b) Variatia - Care este intervalul mostrei, deviatia standard
si varietatea acesteia?
c) Forma - Care este forma datelor? (Derulati testul de normalitate Anderson-Darling)
2. Realizati grafice diferite folosind Minitab®. Ce informatii referitoare la date reies din analiza preliminara?
3. Prezentati (1) si (2) grupului.
Descrieti setul de date:
d) Tendinta centrala - Care este media mostrei?
Care este mediana mostrei?
b) Variatia - Care este intervalul mostrei, deviatia standard
si varietatea acesteia?
c) Forma - Care este forma datelor? (Derulati testul de normalitate Anderson-Darling)
2. Realizati grafice diferite folosind Minitab®. Ce informatii referitoare la date reies din analiza preliminara?
3. Prezentati (1) si (2) grupului.
Descrieti setul de date:
e) Tendinta centrala - Care este media mostrei?
Care este mediana mostrei?
b) Variatia - Care este intervalul mostrei, deviatia standard
si varietatea acesteia?
c) Forma - Care este forma datelor? (Derulati testul de normalitate Anderson-Darling)
2. Realizati grafice diferite folosind Minitab®. Ce informatii referitoare la date reies din analiza preliminara?
3. Prezentati (1) si (2) grupului.
1. Descrieti setul de date:
f) Tendinta centrala - Care este media mostrei?
Care este mediana mostrei?
b) Variatia - Care este intervalul mostrei, deviatia standard
si varietatea acesteia?
c) Forma - Care este forma datelor? (Derulati testul de normalitate Anderson-Darling)
2. Realizati grafice diferite folosind Minitab®. Ce informatii referitoare la date reies din analiza preliminara?
3. Prezentati (1) si (2) grupului.
Datele reprezinta plasarea timpului pentru pozitii functionale (in zile)
Ce procentaj al plasarilor necesita cel putin 14 zile?
m = 10.0 zile
s = 2.5 zile
1. Impreuna cu indrumatorul incercati sa gasiti suprafetele descrise mai jos:
m =
s
=
2. Pentru exemplul (A sau B) desemnat echipei dvs., folositi Minitab® pentru a raspunde la intrebarile furnizate.
Deschideti Minitab®
Numiti coloana C1, Values
Introduceti valorile care va intereseaza in coloana C1 – in acest caz 7.93 & 8.12
Selectati Calc > Probability Distributions > Normal.
Va aparea o fereastra ca cea de mai jos:
Selectati Cumulative probability
Introduceti in Mean: media distributiei-in acest caz 8,0
Introduceti in Standard deviation: abaterea standard a distributiei – in acest caz 0,05.
Selectati Input column: si introduceti numele coloanei – in acest caz Values
In rubrica Optional storage: introduceti numele coloanei – Probability
Faceti clic pe butonul OK
Rezultatele sunt afisate in foaia de lucru dupa cum se vede mai jos:
Coloana “Probability” afiseaza probabilitatea cumulata a valorilor mai mici decit valuarea listata in coloana “Values” .
In cazul 7,93, probabilitatea de 0,081 (8.1%) este raspunsul la intrebarea,
“Ce procentaj al partilor va scadea sub
In cazul 8,12, suntem interesati de probabilitatea valorilor mai mari decit
Nota: Daca doriti ca rezultatele sa fie afisate in fereastra de seminar, nu selectati “Optional storage:” si nu introduceti numele coloanei – “Probability”
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
Folosind numarul de oportunitati si numarul de defecte date, calculati….
Oportunitati per 100 bucati
Numarul de defecte per oportunitate (DPO)
Numarul de defecte per un milion oportunitati (DPMO)
Pentru fiecare etapa a procesului si pentru fiecare total.
Molding Foam Pads
Calculati cantitatea de materie prima rulata (RTY) pentru exemplele A & B.
Seat Assembly Line Linked Process Steps
Calculati RTY:
a) Utilizand metoda 'Defective Unit'. (procentaj direct)
b) Folosind metoda 'Defect'. (metoda standard Six Sigma)
Mai intai executati manual partea b)
Apoi folositi Minitab
Examplul B – proiectarea headliner-elor
|
Step |
|
DPU |
|||
|
1. |
Definiti headliner-ul |
|
1.35 |
||
|
2. |
|
Definiti headliner-ul |
|
1.86 |
|
|
3. |
|
Schitati procesul de fabricare |
1.27 |
||
|
|
|
RTY = |
|
||
Ce este RTY?
Scopul acestui exercitiu este de a demonstra impactul variatiei procesului asupra cantitatii de materii prime rulate, costul produsului, and durata ciclului.
3 operatori
3 persoane care inregistreaza
3 manipulanti ai materialului
1 pontator
1 client
Fiecare echipa va primi:
3 farfurii (pentru a fi folosite drept tinte)
3 aparatoare de hirtie
1 pachet cu 52 carti de joc
1 Cronometru
Puneti cele 3 farfurii pe podea. Ele reprezinta 3 pasi ai procesului.
Cate un operator sta langa fiecare farfurie. Operatorul va ridica cite un card deasupra farfuriei, la inaltimea umarului, si ii va da drumul.
Cate un manipulant al materialului va sta linga fiecare farfurie. Manipulantul materialului va ridica fiecare card dupa ce este aruncata. In cazul in care cardul este complet in farfurie, atunci manipulantul materialului pune cardul in procesul urmator (sau la client la sfarsitul ultimului pas). In cazul in care cardul nu se afla in farfurie, atunci inseamna ca a aparut o problema. Manipulantul materialului semnaleaza problema a casei de marcat si pune o carte de-o parte (lada/cutia cu probleme/defecte).
Linga fiecare farfurie sta, de asemenea, persoana care inregistreaza. Persoana care inregistreaza noteaza/inregistreaza numarul cardurilor aruncate si numarul celor mutate la pasul urmator.
Fiecare echipa incepe cu un pachet intreg de 52 de carti si se opreste cind clientul primeste 25 carti bune.
Pontatorul masuara timpul necesar parcurgerii procesului (de la prima carte aruncata pina cind clientul primeste 25 carti bune).
Clientul numara cartile primite si anunta pontatorul cand are 25.
3. Obiectivul este de a maximiza cantitatea de produse, minimizand rebuturile si refacerile (defectele), costul si durata ciclului.
Faceti urmatoarele calcule:
a) Mai intai introduceti cantitatea de produs pentru fiecare faza a procesului:
Cantitatea pentru Faza 
Cantitatea pentru Faza 
Cantitatea pentru Faza 
b) Cantitatea de materie prima rulata (RTY):
RTY = (cantitatea Step 1) x (cantitatea Step 2) x (cantitatea Step 3)
c) Costul (Costul materilului: $5/unitate, Costul de procesare: $2/bucata):
Costul total de productie = [(Nr. Total de unitati incepute la pasul 1) x ($5/unitate)]
+ [(Total # bucati) x ($2/unitate)]
= __________ ______ ____ _______
Cum ati calcula costul de productie al unitatilor defecte? Ce procent ar reprezenta acest cost din costul total de productie?
d)
Durata ciclului = 
e) Analizati rezultatele.
i. Cum influenteaza variatia procesului costul?
ii. Cum influenteaza variatia procesului durata ciclului?
iii. Este reducerea variatiei (eliminarea defectelor) o strategie efectiva pentru reducerea/micsorarea costului si a duratei ciclului?
iv. Pentru a imbunatati procesul, un metric variabil ar putea oferi mai multa putere decat un metric calitativ. Ce masura variabila poate fi folosita?
Planificarea Strangerii datelor
1. Grupati-va pe echipe.
2. Colaborati pentru inceperea planificarii strangerii datelor pentru a pune bazele proiectului Six Sigma al fiecarei persoane.
(Observatie: Fiecare detinator al Centurii Negre ar trebui sa organizeze strangerea datelor cu echipa sa – expertii procesului. Acest seminar intentioneaza doar sa determine anumite idei despre cum pot fi adunate datele).
Titlul proiectului:
Planificarea intrebarilor:
Cum vor fi strinse informatiile? Poate fi folosita o baza de date deja existenta? |
|
|
Cat de multe informatii ar trebui stranse? |
|
|
Ce tip de stratificare a datelor ar putea fi utila? |
|
Cind vor fi strinse informatiile? |
|
Cine va stringe informatiile? |
|
3. Schitati o foaie de verificare (checksheet) care sa prezinte stratificarea si strategia de marketing pe care ati conturat-o. (Retineti ca aceasta este o foaie de verificare care nu trebuie utilizata in proiect. Foaia de verificare care poate fi folosita de echipa dvs. trebuie creata de catre echipa. Contributiile lor vor conduce, probabil, catre o strategie generala imbunatatita de strangere a datelor.)
|
Foaia de verificare: |
|
|
|
|
Masurarea derularii procesului
O echipa a adunat datele la timp (in ore) pentru a raspunde cerintelor clientului.
Datele reprezinta 5 apeluri din fiecare dintre cele 15 zile.
|
|
Day 1 |
Day 2 |
Day 3 |
Day 4 |
Day 5 |
Day 6 |
Day 7 |
Day 8 |
Day 9 |
Day 10 |
Day 11 |
Day 12 |
Day 13 |
Day 14 |
Day 15 |
|
|
21.8 |
23.2 |
29.2 |
22.2 |
11.6 |
27.1 |
8.6 |
28.3 |
16.9 |
27.5 |
32.3 |
20.3 |
24.8 |
30.9 |
21.8 |
|
|
28.7 |
24.7 |
24.0 |
24.4 |
21.6 |
10.5 |
41.9 |
27.8 |
20.0 |
28.2 |
30.2 |
14.5 |
30.0 |
28.5 |
29.5 |
|
|
31.6 |
30.0 |
27.8 |
22.8 |
24.7 |
23.3 |
42.0 |
25.7 |
29.1 |
21.4 |
13.1 |
20.9 |
19.4 |
26.7 |
11.3 |
|
|
26.5 |
21.5 |
18.4 |
32.1 |
12.0 |
27.3 |
39.2 |
29.2 |
20.7 |
24.2 |
18.5 |
15.8 |
20.5 |
18.9 |
28.7 |
|
|
25.9 |
16.1 |
26.9 |
25.0 |
18.6 |
17.0 |
38.7 |
31.3 |
24.8 |
30.4 |
22.6 |
18.8 |
31.6 |
26.2 |
13.2 |
|
x bar |
26.9 |
23.1 |
25.3 |
25.3 |
17.7 |
21.0 |
34.1 |
28.5 |
22.3 |
26.3 |
23.3 |
18.1 |
25.3 |
26.2 |
20.9 |
|
R |
9.8 |
13.9 |
10.8 |
9.9 |
13.1 |
16.8 |
33.4 |
5.6 |
12.2 |
9.0 |
19.2 |
6.4 |
12.2 |
12.0 |
18.2 |
Utilizand urmatoarele foi de lucru, calculati limitele de control si interpretati diagramele rezultante
1. Calculati media mediilor esantioanelor masurate:
2. Calculati limitele de control – Diagrama R
a. Adaugati limitele de control in diagrama (folositi linii intrerupte)
b. Diagrama R este sub control?
c. De ce da sau de ce nu?
3. Calculati limitele de control – Diagrama X Bar
d. Adaugati limitele de control in diagrama (folositi linii intrerupte)
e. Diagrama X Bar este sub control?
a. De ce da sau de ce nu?
4. Trasati limitele de control pe grafic si interpretati Diagramele X Bar & R.
1. Deschideti Minitab si foaia de lucru “4.1 Class Exercise.MTW.”
2. Construiti diagrame X Bar & R pentru ambele seturi de date:
a)
Dimensiunea reprezinta un detaliu caracteristic al fiecarei
vedete. Toleranta este 0,750 “
b)
Pozitia unui transfer. Toleranta este 0,250 “
Marimea subgroupului, n = 5 pentru ambele exemple.
Selectati Stat > Control Charts > Variable charts for subgroups > X Bar-R…
Selectati All observations for a chart are in one
column:
In fereastra de dialog, introduceti Dimension
In Subgroup sizes: introduceti 5.
Selectati OK
Ce se poate spune despre intervalul diagramei? Dar despre diagrama X Bar?
Construiti o diagrama X Bar si R folosind coloana “Position”
(subgrupul marime = 5).
Folosind Individuals
and Moving Range Process Behavior Charts, analizati datele gasite in
“I-MR Exercise.MTW.” Datele privind costurile tehnice lunare, exprimate in dolari
se gasesc in coloana “Eng_Cost,” in timp
ce datele privind vinzarile lunare, exprimate in dolari se gasesc in coloana
“Sales.”
Raspundeti la urmatoarele intrebari:
1. Pe durata celor 36 de luni prezentate, procesul care determina costuri tehnologice este stabil?
2. Ce argumente aveti?
3. Cum pare sa se manifeste procesul care determina costuri tehnologice?
4. Ce argumente aveti?
5. Pe durata celor 36 de luni prezentate, procesul care determina vanzari in dolari este stabil?
6. Ce argumente aveti?
7. Cum pare sa se manifeste procesul care determina vanzari in dolari?
8. Ce argumente aveti?
9. Exista vreun motiv pentru a considera costurile tehnologice ca avand legatura cu vanzarile in dolari?
1. Deschideti Minitab® si foaia de lucru “4.2 – p & u Class Exercise.MTW.”
2. A treia coloana de date (Wrinkles) reprezinta numarul de tapiterii de scaune cu falduri inainte de a fi calcate cu abur. A patra coloana de date (n Wrinkles) reprezinta dimensiunile mostrelor.
Ce tip de diagrama de control este potrivita pentru aceste date? Lucrati acest exemplu la curs.
3. A cincea coloana de date (Appliqué) reprezinta numarul de defecte (precum aspectul de portocala, cute, decolorari) ale pieselor din coloana appliqué. Cea de-a sasea coloana de date (n Appliqué) reprezinta numarul de piese verificate cu scopul de a gasi eventualele defecte.
Ce tip de diagrama de control ar fi adecvata pentru aceste date ? Creati o diagrama.
Selectati Stat > Control Charts > Attributes chart > P…
In fereastra Variables, introduceti Wrinkles
In fereastra Subgroup sizes, introduceti n Wrinkles
Selectati OK
Construiti o diagrama u folosindu-va de coloanele “Appliqué” si “n Appliqué.”
Process Sigma Level
Prin acest exercitiu veti exersa efectuarea urmatoarelor analize prin intermediul tabelelor z:
A. Centrarea datelor variabile Normal distribuite intre limita superioara sic ea inferioara.
B. Calcularea unui rezultat Sigma pe termen scurt si a unui raport de defecte pe termen scurt folosind functia Process Capability (randamentul procesului) a Minitab prin intermediul unui table z.
C. Calcularea unui Nivel Sigma al Procesului prin intermediul unui table z.
D. Calcularea PPM pe termen lung.
Se masoara dimensiunea unei deschideri intr-o zona specifica. Datele constau in 50 de mostre aleatorii strinse in ordine cronologica. Datele sunt pe termen scurt, pe durata a trei zile. Populatia de la acre s-au colectat mostrele este Normal distribuita:
|
|
Dim. (mm) |
|
Dim. (mm) |
|
Dim. (mm) |
|
Dim. (mm) |
|
Dim. (mm) |
|
01. |
107,4 |
11. |
111,2 |
21. |
107,2 |
31. |
109,5 |
41. |
110,1 |
|
02. |
111,6 |
12. |
109,6 |
22. |
113,2 |
32. |
115,4 |
42. |
110,9 |
|
03. |
111,0 |
13. |
114,0 |
23. |
112,8 |
33. |
112,0 |
43. |
111,6 |
|
04. |
113,5 |
14. |
115,0 |
24. |
111,6 |
34. |
112,8 |
44. |
109,6 |
|
05. |
112,6 |
15. |
110,9 |
25. |
112,0 |
35. |
110,6 |
45. |
113,1 |
|
06. |
114,8 |
16. |
110,7 |
26. |
109,1 |
36. |
113,4 |
46. |
110,9 |
|
07. |
110,5 |
17. |
112,5 |
27. |
115,8 |
37. |
116,0 |
47. |
107,3 |
|
08. |
110,2 |
18. |
108,8 |
28. |
114,4 |
38. |
110,0 |
48. |
111,0 |
|
09. |
114,2 |
19. |
112,7 |
29. |
111,6 |
39. |
111,0 |
49. |
112,7 |
|
10. |
113,6 |
20. |
111,2 |
30. |
114,4 |
40. |
111,6 |
50. |
109,3 |
Specificatia este: 112,5
±
Calculati Nivelul Sigma si PPM.
Datele sunt pe termen scurt.
Datele sunt variabile.
Specificatia este bilaterala.
Procesul poate fi centrat.
Pentru a simplifica lucrurile, deviatia medie si standard a mostrei este prezentata mai jos:
Media dimensiunii
Media dimensiunii = 111,74
Deviatia standard a dimensiunii
Deviatia standard a dimensiunii = 2,1358
Distributie:
Media mostrelor:
Deviatie standard a mostrei:..
Specificatia limitei superioare (USL):
Specificatia limitei inferioare (LSL):
Centrul specificatiilor (C):
Adaugati in graficul de mai jos media mostrelor, deviatia standard a mostrei, specificatia limitei superioare, specificatia limitei inferioare si centrul limitelor:
Legenda:
Frequency =frecventa
Dimensions in millimeters =dimensiuni exprimate in milimetri
Distributia centrata:
Media mostrelor:
Deviatie standard a mostrei:..
Specificatia limitei superioare (USL):
Specificatia limitei inferioare (LSL):
Centrul specificatiilor (C):
De
ce este media mostrelor din distributia centrata egala cu
Adaugati in graficul de mai jos media mostrelor, deviatia standard a mostrei, specificatia limitei superioare, specificatia limitei inferioare si centrul limitelor:
Legenda:
Frequency =frecventa
Dimensions in millimeters =dimensiuni exprimate in milimetri
zupper =__________ ______ ____ __________
zlower =__________ ______ ____ __________
Folosind tabelul z furnizat in Suportul postului, aflati raportul deasupra zupper si sub z lower.
Pzsuperior =__________ ______ ____ ________
Pzinferior = __________ ______ ____ ________
Adaugati rapoartele respective in graficul centrat de la pagina anterioara.
Folosind tabelul z furnizat in Suportul postului, aflati scorul z (ztotal) care corespunde unui Ptotal.
ztotal =__________ ______ ____ ___________
Adaugati ztotal in acest grafic.
Care este nivelul sigma al procesului?________________
Ztermen lung = ztotal - 1.50 = _____ - 1.50 =_______________
Cautati in tabelul z:
Ptermen lung = __________ ______ ____ ______
PPMtermen lung = Ptermen lung x 1,000,000 =_______________
Adaugati in graficul de mai jos nivelul Sigma al procesului, ztermen lung si PPMLT:
Prin acest exercitiu veti exersa efectuarea urmatoarelor analize prin intermediul Minitab:
E. Testarea Normalitatii datelor variabile.
F. Centrarea datelor variabile Normal distribuite intre limita inferioara sic ea superioara.
Prin acest exercitiu veti exersa efectuarea urmatoarelor analize prin intermediul tabelului z:
G. Calcularea unui rezultat Sigma pe termen scurt (Z Bench) si a unui PPM pe termen scurt
H. Calcularea unui Sigma pe termen scurt dintr-un PPM pe termen scurt (aceasta reprezinta o metoda alternative de a obtine un rezultat Sigma pe termen scurt).
I. Calcularea unui PPM pe termen lung dintr-o valoare Sigma pe termen scurt.
Se masoara dimensiunea unei deschideri intr-o zona specifica. Datele constau in 50 de mostre aleatorii strinse in ordine cronologica. Datele sunt pe termen scurt, pe durata a trei zile. Datele se gasesc in fisierul Minitab numit “Sigma Level Data.MTW” si sunt prezentate mai jos:
|
|
Dim. (mm) |
|
Dim. (mm) |
|
Dim. (mm) |
|
Dim. (mm) |
|
Dim. (mm) |
|
01. |
107,4 |
11. |
111,2 |
21. |
107,2 |
31. |
109,5 |
41. |
110,1 |
|
02. |
111,6 |
12. |
109,6 |
22. |
113,2 |
32. |
115,4 |
42. |
110,9 |
|
03. |
111,0 |
13. |
114,0 |
23. |
112,8 |
33. |
112,0 |
43. |
111,6 |
|
04. |
113,5 |
14. |
115,0 |
24. |
111,6 |
34. |
112,8 |
44. |
109,6 |
|
05. |
112,6 |
15. |
110,9 |
25. |
112,0 |
35. |
110,6 |
45. |
113,1 |
|
06. |
114,8 |
16. |
110,7 |
26. |
109,1 |
36. |
113,4 |
46. |
110,9 |
|
07. |
110,5 |
17. |
112,5 |
27. |
115,8 |
37. |
116,0 |
47. |
107,3 |
|
08. |
110,2 |
18. |
108,8 |
28. |
114,4 |
38. |
110,0 |
48. |
111,0 |
|
09. |
114,2 |
19. |
112,7 |
29. |
111,6 |
39. |
111,0 |
49. |
112,7 |
|
10. |
113,6 |
20. |
111,2 |
30. |
114,4 |
40. |
111,6 |
50. |
109,3 |
Specificatia este 112,5
±
Calculati Nivelul Sigma si PPM.
Datele sunt pe termen scurt.
Datele sunt variabile.
Copiati coloana datelor numita Dimension (=Dimensiune) intr-o noua foaie de lucru.
Selectati Stat > Basic Statistics > Normality Test…
Va aparea urmatoare fereastra de dialog:
In fereastra Variable introduceti Dimension.
Selectati OK.
Va fi generat urmatorul grafic:
Valoarea P este 0,847, care este mai mare decat riscul de 0,05.
Nu vom respinge ipoteza nula.
Ipoteza nula consta in faptul ca aceasta mostra provine de la o populatie Normal distribuita.
Datele sunt pe termen scurt. Mostra provine de la o populatie Normal distribuita.
Specificatia este bilaterala, iar centrarea este posibila.
Ca urmare, datele trebuie centrate.
Selectati: Calc > Standardize…
Va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
Introduceti Dimension in fereastra Input column(s).
Introduceti Delta in fereastra ‘Store results in’.
Selectati Subtract mean.
Faceti clic OK.
Foaia de lucru va fi dupa cum urmeaza:
Selectati Calc > Calculator…
Va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
Introduceti Centered in fereastra ‘Store result in variable’.
Introduceti ‘Delta’
+
Facti clic pe OK.
Foaia de lucru va fi dupa cum urmeaza:
In acest moment datele ar trebui sa fie centrate.
Pentru a facilita situatia, distributia mostrei este oferita in cele ce urmeaza:
Centered Distribution:
Media mostrei:
Deviatie standard a mostrei:..
Specificatia limitei superioare (USL):
Specificatia limitei inferioare (LSL):
Zsuperior =
Zinferior =
Upper =superior
Lower =inferior
Utilizand tabelul z furnizat in Suportul postului, aflati raportul deasupra zupper si sub z lower.
Pzsuperior =
Pzinferior =
Utilizand tabelul z furnizat in Suportul postului, aflati scorul z (ztotal) care corespunde lui Ptotal.
ztotal
PPMtermen scurt =
PPMtermen scurt / 1,000,000 =
ztotal
Legenda:
Long term = pe termen lung
Short term = pe termen scurt
ztermen lung = ztotal - 1.50 = _____ - 1.50 =
Cautati in tabelul z:
Ptermen lung = __________ ______ ____ ______
PPMtermen lung = Ptermen lung x 1,000,000 =_______________
Rezultatele tetierelor sunt masurate in livre la finele unei linii de productie intr-o fabrica de asamblare JIT. Urmatoarele dat sunt pe termen scurt. Specificatia este de minim 5 livre si de maxim 20 de livre. Centrarea nu este posibila. Datele se gasesc in coloana ‘Efforts’ (=Rezultate) a tebelului “Sigma Level Data.MTW.”
Calculati nivelul Sigma pe termen scurt si PPM pe termen lung.
Pentru a facilita situatia, distributia rezultatelor este oferita in cele ce urmeaza:
Media mostrei: .
Deviatie standard a mostrei:..
Specificatia limitei superioare (USL):..
Specificatia limitei
inferioare (LSL):
Zsuperior =
Zinferior =
Utilizand tabelul z furnizat in Suportul postului, aflati raportul deasupra zupper si sub z lower.
Pzsuperior =
Pzinferior =
Utilizand tabelul z furnizat in Suportul postului, aflati scorul Z (ztotal) care corespunde unui Ptotal.
ztotal
ztermen lung = ztotal - 1.50 = _____ - 1.50 =
Cautati in tabelul z:
Ptermen lung = __________ ______ ____ ______
PPMtermen lung = Ptermen lung x 1,000,000 =
Prin acest exercitiu veti exersa efectuarea urmatoarelor analize prin intermediul tabelului z:
Exista un istoric de date de pe durata a 60 de zile de productie, cu privire la numarul de huse de spatar produse pe zi sI la numarul de huse de spatar care au necesitat refacere. Datele sunt considerate ca fiind pe termen lung, provenind dintr-o distributie binomiala.
Legenda:
Sample =mostra
Rework =refacere
Inspected =verificat
Diagrama p este prezentata in cele ce urmeaza:
Ztermen lung = __________ ______ ____ ______
ST = ztermen lung + 1.50 =_____ _______ ______ _____________
Adaugati in grafic PPMLT.
Adaugati in grafic ztermen lung.
Adaugati in grafic nivelul Sigma al procesului (ST).
Prin acest exercitiu veti exersa efectuarea urmatoarelor analize prin intermediul Minitab:
A. Crearea unei diagrame P.
B. Calcularea unui PPM pe termen lung din media diagramei p.
C. Calcularea unui Sigma pe termen lung din PPM pe termen lung.
D. Calcularea unui Sigma pe termen scurt dintr-un Sigma pe termen lung.
Exista un istoric de date de pe durata a 60 de zile de productie, cu privire la numarul de huse de scaune produse pe zi sI la numarul de huse de spatar care au necesitat refacere. Datele sunt considerate ca fiind pe termen lung, provenind dintr-o distributie binomiala. Datele se gasesc in coloana “rework”(=refacere) din tebelul “Sigma Level Data.MTW.”
Legenda:
Sample =mostra
Rework =refacere
Inspected =verificat
Copiati coloanele de date denumite “Rework” & “Inspected” intr-o noua foaie de lucru.
Selectati Stat > Control Charts > Attribute charts > P…
Va aparea urmatoarea fereastra de dialog:
Introduceti Rework in fereastra ‘Variables’.
Introduceti Inspected in fereastra ‘Subgroup sizes’.
Faceti clic pe OK.
Va aparea urmatorul grafic:
Echipa va edita graficul pentru a spori capacitatea de a intelege.
Selectati Ctrl e.
(Daca nu veti vedea fereastra de dialog prezentata mai jos, selectati Stat>Control Charts>Attribute charts>P
Selectati Labels
Introduceti “Proportion of Backframes needing Rework” in rublica Title
Introduceti “Production Days: 9/15/02 thru 11/18/02” in fereastra Subtitle 1
Selectati OK.
Graficul editat este prezentat mai jos:
Ptermen-lung =
PPMtermen-lung = Ptermen-lung x 1,000,000
=
Ptermen lung =
Din tabelul z aflati z care corespunde lui Ptermen lung :
Zterm-lung =
Ztotal = Ztermen lung + 1,5 =
In ultimele 20 de saptamani a fost inregistrat numarul de facturi cu erori per saptamana The number of defective invoices per week has been recorded for the past 20 weeks. Datele sunt prezentate mai jos. Echipa le va considera ca fiind date pe termen lung. Datele sunt calitative si distribuite binomial.
Datele se pot gasi in coloanele “Bad_Invoices” (=facturi proaste) and “Total” (=total) din foaia de lucru “Sigma Level Data. MTW.”
Legenda:
defective invoices=facturi cu defecte
weekly
invoices=facturi saptamanale
Calculati Nivelul Sigma pe termen scurt si PPM pe termen lung.
Ptermen-lung =
PPMtermen-lung = Ptermen-lung x 1.000
=
Ptermen-lung =
Din tabelul z aflati z care corespunde lui Ptermen lung :
Zterm-lung =
Ztotal = Ztermen-lung + 1,5 =
Analiza sistemului de masurare
Folosind datele din fisierul: GAGEAIAG.MTW, lucrati impreuna cu instructorul dvs. pentru a efectua o analiza Gage R&R.
1. Reveniti la fisierul: GAGEAIAG.MTW
2. Selectati: Stat > Quality Tools > Gage Study >Gage R&R Study (crossed)
3. Pentru “Part Number”, selectati C1 – Part
4. Pentru “Operator”, selectati C2 – Operator
5. Pentru “Measurement Data”, selectati C3 – Response
6. Selectati: Options>Study Variation si introduceti 5.15 (numarul de deviatii standard)
7. Faceti clic pe OK , OK
1. Grupati-va in echipe de 3 oameni. Fiecarei echipe i se va oferi 10 articole pentru a fi masurate si un instrument de masurare.
2. Fiecare dintre cei 3 operatori va masura fiecare articol de doua ori. Asigurati-va ca respectivele componente sunt masurate intr-o ordine aleatoare si ca prima incercare va fi independenta de cea de-a doua.
Inregistrati masurile in foaia de date furnizata la pagina urmatore (sau introduceti-le direct in Minitab®).
3. Introduceti datele in Minitab® si efectuati analiza cu ajutorul metodei ANOVA.
4. Sistemul de masuratori este adecvat?
a. Care este procentajul contributiei Instrumentului de masura R&R?
b. Din procentajul contributiei Instrumentului de masura R&R, ce proportie se datoreaza repetabilitatii? Ce proportie se datpreaza reproductibilitatii?
|
|
Componenta |
Operator |
Masurare |
|
Componenta |
Operator |
Masurare |
|
1. |
1 |
1 |
|
31. |
6 |
2 |
|
|
2. |
1 |
1 |
|
32. |
6 |
2 |
|
|
3. |
2 |
1 |
|
33. |
7 |
2 |
|
|
4. |
2 |
1 |
|
34. |
7 |
2 |
|
|
5. |
3 |
1 |
|
35. |
8 |
2 |
|
|
6. |
3 |
1 |
|
36. |
8 |
2 |
|
|
7. |
4 |
1 |
|
37. |
9 |
2 |
|
|
8. |
4 |
1 |
|
38. |
9 |
2 |
|
|
9. |
5 |
1 |
|
39. |
10 |
2 |
|
|
10. |
5 |
1 |
|
40. |
10 |
2 |
|
|
11. |
6 |
1 |
|
41. |
1 |
3 |
|
|
12. |
6 |
1 |
|
42. |
1 |
3 |
|
|
13. |
7 |
1 |
|
43. |
2 |
3 |
|
|
14. |
7 |
1 |
|
44. |
2 |
3 |
|
|
15. |
8 |
1 |
|
45. |
3 |
3 |
|
|
16. |
8 |
1 |
|
46. |
3 |
3 |
|
|
17. |
9 |
1 |
|
47. |
4 |
3 |
|
|
18. |
9 |
1 |
|
48. |
4 |
3 |
|
|
19. |
10 |
1 |
|
49. |
5 |
3 |
|
|
20. |
10 |
1 |
|
50. |
5 |
3 |
|
|
21. |
1 |
2 |
|
51. |
6 |
3 |
|
|
22. |
1 |
2 |
|
52. |
6 |
3 |
|
|
23. |
2 |
2 |
|
53. |
7 |
3 |
|
|
24. |
2 |
2 |
|
54. |
7 |
3 |
|
|
25. |
3 |
2 |
|
55. |
8 |
3 |
|
|
26. |
3 |
2 |
|
56. |
8 |
3 |
|
|
27. |
4 |
2 |
|
57. |
9 |
3 |
|
|
28. |
4 |
2 |
|
58. |
9 |
3 |
|
|
29. |
5 |
2 |
|
59. |
10 |
3 |
|
|
30. |
5 |
2 |
|
60. |
10 |
3 |
|
1. Grupati-va in grupuri de cate 3 persoane.
O persoana va reprezenta “expertul” care va decide daca o componenta este “ďntr-adevar” buna sau proasta.
Ceilalti doi vor fi inspectorii.
2. Ca inspector va trebui sa decideti daca M&M-urile aflate in procesare sunt “livrabile”la client. (Criteriile pentru un M&M bun: Culoare, Stralucire, “M” de calitate buna.)
3. Aliniati cele 30 de M&M-uri pe o foaie de diagramee langa numerele de la 1 la 30.
4. Dupa ce expertul evalueaza mostrele, fiecare inspector cele 30 de M&M-uri de doua ori. Asigurati-va ca cea de-a doua incercare este independenta de prima.
5. Introduceti datele in Minitab® si analizati rezultatele folosind Stat > Quality Tools > Attribute Agreement Analysis
Construiti o Diagrama Pareto pentru problema facturilor scadente anterioare:
Verificati foile cu urmatoerele date pentru o perioada de 6 luni.
Din cele 427 facturi scadente anterioare …
226 prezentau discrepante de facturare (intrebari, erori)
87 pretindeau ca nu au primit niciodata o factura
53 aveau o politica de plata dincolo de standardul de “30 de zile net”
26 refuzau sa plateasca factura datorita produselor nesatisfacatoare
23 uitau de factura
12 sustineau ca cecul este deja la posta
Urmariti indrumatorul pentru a crea un exemplu de Diagrama Pareto pentru facturile scadente anterioare (folosind foaia de lucru de la ‘Exercitiul 13.2.mtw') utilizand Minitab®.
Maximizati foaia de lucru.
Ecranul dvs. ar trebui sa arate precum cel de mai jos:
Coloanele de
Coloanele C6-T si C7 reprezinta datele de verificare a foii. Asemenea date de verificare a foii pot fi colectate “live” sau din instoricul de date.
Vom executa o Diagrama Pareto folosind ambele tipuri de date.
Selectati Stat > Quality Tools > Pareto Chart
Introduceti “Reason” in fereastra “Chart defects data in”.
Introduceti “
Faceti clic pe OK pentru a crea urmatoare Diagrama Pareto:
Selectati Stat > Quality Tools > Pareto Chart
Selectati “Chart defects table.”
In fereastra “Labels in:”, introduceti “Reason Given”
In fereastra “Frequencies in:”, introduceti “Count”
Faceti clic pe OK pentru a crea urmatoarea Diagrama Pareto:
Date variabile anormale
1. Deschideti Minitab® si foaia de lucru “2.8 Class Exercise.MTW.”
2. Lucrati impreuna cu indrumatorul pentru a executa Transformarea Box-Cox.
3. Care este transformarea optima pentru datele de procesare temporale?
Deschideti Minitab®
Deschideti foaia de lucru, 2.8 Class Exercise.MTW
Selectati Stat
> Control Charts > Box-Cox Transformation
Selectati ‘All observations for a chart are in one column:’
In fereastra de dialog introduceti ‘Processing Time’
In fereastra ‘Subgroup sizes:’, introduceti 1
Faceti clic pe OK
Ce transformare recomanda acest tip de grafic?
Denumiti o coloana ln (y)
Utilizati “calculatorul” pentru a transforma timpul de procesare in ln (y)
Efectuati un test de Normalitate Anderson-Darling Normality pe coloana ln (y).
Este normala acum utilizarea recomandata a Lambda?
Selectati Stat > Quality Tools > Capability Analysis > Nonnormal
Din datele aranjate,
selectati Single Column si introduceti TIR.
Din datele Fit data, selectati Distribution: si Weibull.
In fereastra ‘Lower spec:’, introduceti 0 si verificati Boundary
In fereastra ‘Upper spec:’ introduceti 0.002
Faceti clic pe OK
Presupunerea se bazeaza pe distributia Weibull, calculatorul estimand parametrii optimi de forma si pe cei scalari.
Observatie: Analiza Randamentului Procesului este discutata mai pe larg intr-un modul ulterior.
Ce procentaj al componentelor ar depasi un USL de ,002?
Care este nivelul Sigma rezultat?
Randamentul procesului
Pentru exemplul desemnat echipei dvs. (scurt studio de caz), folositi foile de lucru furnizate pentru a determina randamentul procesului.
O echipa a revizuit datele unui studio telephonic efectuat pentru a obtine feedback-ul clientilor. Datele reprezinta “numarul de apeluri pe zi”. Echipa detine date de pe durata a 25 de saptamani. Specificatia este de 150 + 10 apeluri pe zi.
Echipa care lucrat la numarul de apeluri pe zi detine date de pe durata a 25 de saptamani.
Mai intaivor construi un graphic de tip X Bar - R pentru a se asigura ca procesul este stabil.
Numarul de apeluri telefonice zilnice este constant de-a lungul celor 25 de saptamani?
Exemplul A: Apeluri telefonice (Continuare)
Etapa 1: Asigurati-va ca datele sunt normal distribuite.
Echipa va crea o histograma pentru a evalua normalitatea punctelor individuale de date.
Histograma sugereaza Normalitate?
In acest moment, dupa ce echipa a evaluat stabilitatea procesului si normalitatea puncetlor individuale de date, se poate estima randamentul procesului.
Specificatie este de 150 + 10 apeluri pe zi.
Exercitiul 14.1 (continuare)
Exemplul A: apeluri telefonice (continuare)
Etapa 2: Media estimata a procesului si deviatia standard.
Exemplul A: apeluri telefonice (continuare)
Etapa 3: Determinati variatia procesului si comparati-o cu specificatiile limitelor.
Exemplul A: apeluri telefonice (continuare)
Etapa 4: Determinati randamentul potential al procesului.
Example A: apeluri telefonice (continuare)
Etapa 5: Estimati procentajul dincolo de specificatiile limitelor.
Exemplul A: apeluri telefonice (continuare)
Etapa 6: Cuantificati performanta
reala a procesului.
Exemplul A: apeluri telefonice (continuare)
Etapa 7: Determinati Nivelul Sigma al procesului.
Legenda:
Actual Process Performance=Performanta reala a procesului
Centered Process=process centrat
For the centered process…=pentru procesul centrat
Process average=media procesului
Upper=superior
Lower=inferior
Total proportion beyond specification limits=raportul total dincolo de specificatiile limitelor
Process Sigma Level=Nivelul Sigma al Procesului
Exercise 14.1 (continued)
Diagrama X bar-R pentru pozitia de transfer
(Speficicatii:
Exemplul B: Pozitia de transfer (continuare)
Etapa 1: Asigurati-va ca datele sunt normal distribuite.
Echipa va crea o histograma pentru evaluarea Normalitatii punctelor individuale de date.
Histograma sugereaza Normalitate?
In acest moment, dupa ce echipa a evaluat stabilitatea procesului si normalitatea puncetlor individuale de date, se poate estima randamentul procesului.
Specificatia este de 0.250 + 0.005 inci.
Exemplul B: Pozitia de transfer (continuare)
Etapa 2: Estimati media procesului si deviatia standard.
|
|
Exemplul B: Pozitia de transfer (continuare)
Etapa 3: Determinati variatia procesului si comparati specificatiile limitelor.
Procesul pare capabil sa atinga specificatiile?
Exemplul B: Pozitia de transfer (continuare)
Etapa 4: Determinati randamentul potential al procesului.
Exemplul B: Pozitia de transfer (continuare)
Step 5: Estimati procentajul dincolo de specificatiile limitelor.
Care este PPM total?
Exemplul B: Pozitia de transfer (continuare)
Etapa 6: Cuantificati performanta reala a procesului.
Exemplul B: Pozitia de transfer (continuare)
Etapa 7: Determinati Nivelul Sigma al procesului.
Legenda:
Actual Process Performance=Performanta reala a procesului
Centered Process=process centrat
For the centered process…=pentru procesul centrat
Process average=media procesului
Upper=superior
Lower=inferior
Total proportion beyond specification limits=raportul total dincolo de specificatiile limitelor
Process Sigma Level=Nivelul Sigma al Procesului Exercitiul 14.2 – Randamentul procesului folosind Minitab®
1. Colaborati cu indrumatorul pentru a efectua un studiu de randament folosind datele de “pozitie” Work along with the instructor to conduct a capability study using the “position” data (studiu pe termen scurt).
2. Individual, utilizati Minitab® pentru a efectua o analiza de randament asupra datelor privind apelurile telefonice (din exercitiul 14.1).
3.
Folositi Minitab® pentru a efectua un studiu de randament
utilizand datele catapultei din seminarul
anterior. Pentru diagrama de control, folositi
dimensiunea
Deschideti Minitab®, apoi deschideti foaia de lucru: ‘4.4 Class Exercise.MTW”
Selectati “Stat > Control Charts > Variables chart for subgroups > X Bar-R…
Selectati ‘All observations for a chart are in one
column:’
In fereastra de dialog introduceti: ‘Position’
In fereastra “Subgroup sizes:’, introduceti “
Faceti clic pe “OK”
Datele de pozitie par a fi stabile?
Selectati Stat > Basic Statistics > Normality Test…
In fereastra Variable: introduceti ‘Position’
Pentru “Tests for Normality,” selectati “Anderson-Darling”
Faceti clic pe OK
Punctele individuale ale datelor par a fi normal distribuite?
Selectati Stat > Quality Tools > Capability Analysis > Normal
Selectati aranjarea datelor prin “Single Column:”, apoi introduceti ‘Position’
Introduceti ‘5’ in fereastra “Subgroup size:”.
In fereastra “Lower Spec:” introduceti 0,245 si “Upper spec:” introduceti 0,255
Faceti clic pe “OK”
1. Individual, utilizati Minitab® pentru a efectua o analiza de randament asupra datelor privind apelurile telefonice (din exercitiul 14.1).
2. Folositi Minitab® pentru
a efectua un studiu de randament utilizand datele catapultei din seminarul
anterior. Pentru diagrama de control, folositi
dimensiunea
Costurile unei slabe calitati
Scenariul 1: Pizzeria lui Pete
Comenzile telefonice sunt luate in ordinea primirii apelurilor telefonice. Uneori, clientii sunt lasati “in asteptare” pentru o vreme si, in cele din urma, inchid. Alteori, persoanele care pregatesc pizza nu inteleg scrisul de pe bonul de comanda si, ca urmare, pizza contine topping-uri gresite sau insuficiente.
Pe durata prepararii, topping-urile de pizza se varsa adesea pe podea. (bineinteles, aceste topping-uri nu sunt folosite pe pizza). Frecvent, portiile sunt pregatite, darn u pot fi copate imediat datorita spatiului limitat de coacere.
Pete insusi verifica ca fiecare pizza copta sa corespunda comenzii clientului. Daca o pizza nu a fost preparata conform comenzii, atunci se pregateste o pizza de rezerva.
Livrarile sunt garantate in 30 de minute de la lansarea comenzii, iar in caz contrar pizza este oferita gratuity. Din diverse motive, in 10% din cazuri, echipa lui Pete nu reuseste sa se incadreze in cele 30 de minute.
1. Care sunt costurile unei calitati slabe? (A se vedea foaia de lucru de la pagina urmatoare)
2. Ati mai putea identifica si alte situatii ineficiente care determina costuri inutile?
Cost calitativ specific |
Categoria calitativa de cost |
|
1. |
|
|
2. |
|
|
3. |
|
|
4. |
|
|
5. |
|
|
6. |
|
|
7. |
|
|
8. |
|
|
9. |
|
|
10. |
|
*De retinut: Categoriile calitative de cost include Costurile de insucces, Costurile de evalare si Costurile de prevenire
Scenariul 2: Team Training, Inc.
Team Training, Inc (TTI) furnizeaza servicii de instruire unei game variate
de companii producatoare de bunuri sau servicii. Persoana care raspunde la
telefon
Coordonatorul de Marketing de
Ocazional, un reprezentant al TTI interpreteaza eronat nevoile clientului. In aceste cazuri, instruirea nu-si atinge scopul, iar clientul nu este multumit.
Este dificila intalnirea cu oamenii in organizatia clientului. Asadar, coordonatorul de materiale TTI estimeaza un numar de manuale de curs necesare pentru a presta sesiune de instruire. Bineinteles, se supraestimeaza numarul respectiv astfel incat toata lumea sa detina un manual. Imprimarea in graba si livrarile nocturne alcatuiesc o adevarat rutina.
1. Care sunt costurile unei calitati slabe? (A se vedea foaia de lucru de la pagina urmatoare).
2. Ati mai putea identifica si alte situatii ineficiente care determina costuri inutile?
Cost calitativ specific |
Categoria calitativa de cost |
|
1. |
|
|
2. |
|
|
3. |
|
|
4. |
|
|
5. |
|
|
6. |
|
|
7. |
|
|
8. |
|
|
9. |
|
|
10. |
|
**De retinut: Categoriile calitative de cost includ Costurile de insucces, Costurile de evalare si Costurile de prevenire
Pentru fiecare exemplu, categorisiti tipul de economii in drastice si marunte:
|
1. Reducerea costului chiriei prin reducerea necesitatilor spatiale. O anumita suprafata din spatiul respectiv este subinchiriata altui chirias. |
|
|
2. Etapele de verificare sunt eliminate dintr-un process, dar oamenilor care efectueaza aceasta inspectie nu li se pot atribui alte activitati productive. |
|
|
3. O anumita etapa de verificare este eliminata dintr-un proces, iar oamenii care efectuau aceasta inspectie sunt trasnferati la „Rechizitionare” |
|
|
4. Depasirea termenului se reduce datorita reducerii unei etape de verificare. |
|
|
5. Nevoile viitoare de forta de munca sunt reduse gratie imbunatatirii procesului (personalul suplimentar a fost bugetat). |
|
Creati Planul Managementului
de Proiect
Planificati-va activitatea pentru urmatoarele 3 saptamani
Completati urmatoarele foi de planificare.
Legenda :
Legenda:
Week1=Saptamana 1
Tasks=sarcini/obiective
Monday=luni
Tuesday=marti
Wednesday=miercuri
Thrusday=joi
Friday=vineri
Exercitiul 16.1 (continuare)
1. Utilizati o noua foaie de lucru:
a. Desemnati sarcini secundare in ordine logica
b. Indicati suportul necesar pentru fiecare sarcina
c. Determinati resursele pentru fiecare sarcina
|
Foaia de lucru pentru planificarea proiectului |
Comentarii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Resursa |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Suport necesar |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Data finalizarii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Data inceperii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Durata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sarcina principala Sarcini secundare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Exemplu: alergarea unui Maraton.
Selectati: Start > Programs > New Visio Drawing > Business Diagram > Project Timeline Wizard.”
Urmati instructiunile din Wizard.
Selectati “Enter Data in New Microsoft Excel Workbook.” Selectati “Next.”
Legenda:
1=cautare curse marathon
2=cautare planuri de training
3=selectare cursa si plan
4=schitarea planului de training
5=urmarea planului de training
6=alergarea maratonului
7=recuperare
Introduceti datele prezentate mai sus in Spreadsheet-ul din Excel. Apoi selectati icoana Vision timeline din Excel si urmati instructiunile din wizard.
De indata ce Visio schiteaza diagrama, extindeti-o spre dreapta pentru a arata toate barele.
Ceva pare incorect. “Cautarea Maratonului” se desfasoara intre1/11/2000 si 20/11/2000,
dar durata este de numai 14 zile. Unde-i greseala ? Visio lucreaza numai
cu notiune de saptamana de lucru de cinci zile. In acest caz, este vorba de o
saptamana de lucru de 7 zile. Faceti clic dreapta pe zona diagramei
Selectati “Configure Working Days”
Deselectati “Sunday” si “Saturday” si apoi selectati “OK.”
In acest moment diagrama reflecta correct timpul..
Selectati “Edit > Selectati All”
Selectati “Format > Text.”
Schimbati marimea “Size:” din “8pt.” la “12pt.”
Selectati “Apply” si selectati “OK.”
Textul diagramei este mare, darn use potriveste cu toate celulule.
Selectati o zona pe stanga prin simplu fapt ca faceti clic pe o coloana. Zona va fi sub supraveghere, iar indicatoare vor putea fi zarite oriunde
Ajustati toate coloanele la dimensiunea perfecta.
Diagrama finalizata ar trebui sa arate ca cea de mai jos.
Prezentari efective
1. Accesari softul PowerPoint
2. Selectati optiunea “Design Template”
3. Creati 5 slide-uri de prezentare:
a. Titlu
b. Introducere
c. Puncte majore
d. Inserarea diagramei din fisier
e. Sumar sau pasi ulteriori
Facilitarea echipelor
1. Ce-ar trebui sa faca echipa dvs. pentru durata acestei prime intalniri ?
2. Folositi Worksheet -ul Meeting Planning din pagina urmatoare pentru a va pregati prima sedinta.
|
Foaia de lucru pentru planificarea sedintei |
Materiale si pregatiri necesare |
Activitatea necesara |
||||||||||
|
Scopul sedintei |
Data programata |
Ora finalizarii |
Locatiia |
Membrii echipei care participa |
|
|
|
|
|
|
|
|
1. Grupati-va in echipe de cate 4-6 persoane.
2. Alegeti un sef de echipa care va facilita un grup nominal sau o sesiune de brainstorming.
3. Desemnati doi memebri care sa-si asume rolul de “participant dificil“.
4. Efectuati o sesiune de brainstorming folosind unul dintre urmatoarele subiecte:
a. Pizzeria lui Pete: Ce date putem strange pentru a determina in ce masura pizza satisface gusturile clientilor?
b. Prezenta slaba a oamenilor la sedintele echipei deoarece sunt prea ocupati: Cum putem depasi constrangerea timpului pentru a spori prezenta la sedinte?
5. Votati lista de idei.
6. Oferiti cursantilor feedback in ceea ce priveste derularea sesiunii.
Seminarul de vineri
Seminarul (Catapulta):
Conform dorintei
clientului, catapulta ar trebui sa impinga o minge la o distanta de
Cronologie:
Date colectate de pe durata ultimelor 20 de saptamani de productie (Catapult History.mtw):
Legenda:
Week=saptamana
Good=bun
Bad=slab
Total=total
Sarcina:
1. Planificati modul in care echipa dvs. va indeplini etapele de Definire si Masurare.
2. Finalizati etapele de Definire si Masurare pana la 11:00 a.m.
3.
Inregistrati-va
rezultatele folosind “Report Template.ppt”
(Includeti detaliile care considerati ca faciliteaza intelegerea publicului
tehnic. Este disponibila o camera digitala.)
4. Fiti pregatiti sa prezentati un sumar de 10 minute al muncii dvs. la 11:00 a.m.
Utilizati (1) the “Seria de imagini pentru imbunatatirea proiectului,” (2) intrebarile de mai jos si (3) materialele de instruire ca pe un ghid:
I. Etapa de definire (Folositi istoricul de date):
a. Care este Procesul?
b. Care sunt Clientii?
c. Ce este Business Y?
d. Cine este Clientul Y?
e. Care este Obiectivul?
II. Etapa de masurare (Strangeti date noi):
a. Care sunt Y-I procesului?
b. Care este Actuala Derulare a Procesului?
c. Care este Target-ul?
Instrumente discutate pe parcursul acestei saptamani:
Statement of Work
Pretul slabei calitati
Diagrame de proces
Grafice in puncte
Grafice de timp
Histograme
Grafice sub „forma de cutie”
Statistici descriptive
Teste de normalitate
Diagrame de derulare a procesului
Randamentul procesului (Normal & Weibull)
Nivelul Sigma al procesului
Instrument de masura R&R
Foi de verificare pentru strangerea datelor
Planuri de management al proiectului
Analiza Pareto
Definiti |
Rezultat |
|
1. Care este produsul, procesul sau serviciul ce trebuie imbunatatit? |
Scrieti pe Flip Chart |
|
2. Cine sunt clientii (interni sau externi)? |
Scrieti pe Flip Chart |
|
3. Ca ii intereseaza pe
clienti? Care sunt caracteristicile importante (referitoare |
Scrieti pe Flip Chart |
|
4. Ce caracteristici trebuie selectate pentru a fi imbunatatite? |
Scrieti pe Flip Chart |
|
5. Care este pretul slabei calitati (COPQ)? |
Deja oferit |
|
6. Care este planul de proiect (resurse etc.) si ce bariere trebuie depasite? A fost identificat si implicat in proiect titularul proiectului respectiv? |
Diagrama Gantt pe Flip Chart |
|
Masurati |
Rezultat |
|
7. Pentru fiecare caracteristica importanta selectata pentru a fi imbunatatita, specificati ce ar trebui masurat (Y)? De ce trebuie masurati Y-I colaterali? |
Diagrama IPO |
|
8. Care sunt limitele procesului in care putem efectua schimbari pentru a imbunatati Y-i? |
Definiti momentul de “start” si de “final” |
|
9. Care sunt datele existente pentru a evalua performanta actuala? |
O parte dintre informatii au fost deja oferite |
|
10. Sistemul de masurare este adecvat? Daca nu, atunci cum poate fi el imbunatatit? |
Studiul de masurare R&R prin Minitab |
|
11. Care sunt “oportunitatile” si defectele fiecarei etape a procesului? |
S-ar putea sa nu se aplice acestui exercitiu |
|
12. Care este perfomanta actuala (Cpk, PPM sauDPMO, Nivelul Sigma)? |
Colectarea datelor. Folosirea instrumentelor adecvate: Grafice, Test de Normalitate, Diagrama de Control, Cpk, PPM, Nivelul Sigma |
|
13. Pe baza acestei analize, scopul proiectului a fost suficient detaliat pentru a stabili un obiectiv specific si realizabil? |
S-ar putea sa nu se aplice acestui exercitiu |
|
14. Care ar fi estimarea targetului de imbunatatire? |
Determinati cat de mult va fi imbunatatit Y. prezentati targetul de imbunatatire pe grafic. |
|
