De pilda, 80% din fondurile colectate in Singapore provin din tarile neasiatice. In speta, Londra si pietele de eurovalute sunt principalii furnizori de fonduri spre Singapore, cu toate ca tarile din Orientul Mijlociu au devenit, ca grup, un important furnizor de fonduri. Majoritatea fondurilor colectate aici sunt utilizate in Asia. Cei mai importanti beneficiari sunt tarile ASEAN, urmate de Japonia si Hong-Kong.

Efectele centrelor offshore pentru tarile in care sunt localizate

Centrele offshore atrag nu numai fondurile de investitii straine, ci si valoroase cunostinte financiare, comerciale si industriale din intreaga economie mondiala (beneficii intangibile). Acestea din urma contribuie indirect la promovarea investitiilor straine directe in tarile gazda si crearea de societati mixte cu partenerii locali, ajutand industria locala sa devina competitiva la nivel mondial.

Economie mondiala, Editura Universitaria, Craiova, 2008, pag. 216-218)

De ce ar trebui sa fie asa? Presupunem ca pretul mingii de tenis ar fi mai mic in Canada decat in SUA. In acest caz, comerciantii ar cumpara mingi din Canada si le-ar vinde in SUA, evident cu un castig. Acest import ar avea ca efect scaderea ofertei pe piata interna a Canadei si cresterea preturilor. Dimpotriva, oferta pe piata SUA ar creste si preturile ar scadea. Procesul va continua pana in momentul cand preturile din cele doua tari se vor egaliza. Pentru produsele cu un cost scazut al transportului, preturile ar trebui sa fie aceleasi (legea “un pret”

Rata dobanzii si cursul de schimb

(Sursa bibligrafica: Ciobanu, G. – Economie mondiala, Editura Universitaria, Craiova, 2008, pag. 218-221)

De exemplu, se cumpara la inceputul anului 200X o actiune cu 100 $, care va aduce un dividend de 1 $ la inceputul anului 200Y. Daca pretul actiunii pana la finele anului 200Y creste cu 9 $, la 109 $, investitorul are un castig de 10%, respectiv incaseaza 1 $ dividend plus 9 $ daca vinde actiunea, deci in total 110 $ fata de 100 $ investiti.

Formele intrarilor de capital in tarile in curs de dezvoltare

, care se ramburseaza impreuna cu dobanda, indiferent de starea economica a tarii care s-a imprumutat, iar din aceasta categorie fac parte obligatiunile, creditele bancare si imprumuturile oficiale; finantari nefinanciare, respectiv investitii de portofoliu sau directe, care se recupereaza in functie de randamentul investitiei.

Guvernele tarilor in curs de dezvoltare sunt responsabile pentru rambursarea imprumuturilor sub forma de obligatiuni, credite bancare sau imprumuturi oficiale. Ele raspund, deasemenea, de rambursarea creditelor financiare care au fost garantate guvernamental. Toate acestea intra in datoria externa oficiala a tarii respective. In contrast, investitiile directe de portofoliu, precum si creditele comerciale (daca nu sunt garantate de stat) nu intra in responsabilitatea de rambursare a guvernului si nici in volumul datoriei externe oficiale a tarii. Datoria oficiala plus datoria privata reprezinta gradul total de indatorare a tarii fata de exterior.

Criza datoriei externe si serviciul datoriei externe

(Sursa bibligrafica: Ciobanu, G. – Economie mondiala, Editura Universitaria, Craiova, 2008, pag. 308-309)

Managementul crizei datoriei externe

, compus din principalele tari creditoare, pentru negocieri cu tara debitoare, in vederea rezolvarii crizei datoriei (reesalonare, diminuare, anulare etc.). Clubul de la Paris nu are o anume componenta, participand, dupa caz, tarile creditoare interesate si tara debitoare, iar conducerea sa este asigurata de Ministerul de Finante al Frantei.

Societate viabila si dezvoltare durabila

Estimarile actuale ale ONU prevad, pentru anul 2030, o populatie mondiala de peste 8 miliarde. Aceasta cifra implica dublarea sau triplarea populatiilor din Etiopia, India si Nigeria si tine cont si din alte tari in care populatia depaseste, deja, capacitatea sistemelor naturale de a asigura subzistenta. Aceste societati trebuie sa incurajeze familiile mici si sa reduca procentul nasterilor sau, in caz contrar, rata mortalitatii cauzata de foamete si malnutritie va tine sub control cresterea populatiei.

In anul 2030 se va ajunge la o economie mult mai echitabila si mai sigura. Resursele si motivatiile de a investi pentru o economie viabila vor deveni, pur si simplu, inadecvate in cazul in care datoria tarilor in curs de dezvoltare nu poate fi redusa pana la punctul in care sa se restabileasca fluxul net de capital din tarile industrializate spre cele in curs de dezvoltare.

Problema energiei

Inceputul secolului XXI reprezinta zorii epocii solare. Au fost dezvoltate o serie de tehnologii care permit captarea efectiva a energiei Soarelui, dar acestea nu sunt inca puse in practica pe scara larga, iar impactul lor tehnologic potential este abia imaginat. Atunci cand se discuta despre tehnologiile solare, liderii politici actuali, captivati inca de energia pe baza de resurse fosile sau nucleara, sunt asemenea celor care priveau cu scepticism masina cu aburi in secolul XVIII. Optimistii intrezaresc cu speranta o noua era. Unele natiuni, ca de exemplu Norvegia si Brazilia, obtin deja peste jumatate din energia necesara din surse regenerabile, iar aceste resurse sunt disponibile in cantitati imense. Departamentul Energiei din SUA estimeaza ca afluxul anual de resurse regenerabile accesibile in mod curent este in Statele Unite de 250 de ori mai mare decat consumul anual de energie al intregii tari.

Energia solara este diversa prin natura sa, diversitatea surselor de energie reflectand climatul si resursele caracteristice fiecarei regiuni. De exemplu, este probabil ca nordul Europei se va baza, in mare masura, pe energia eoliana si hidroelectrica. Economiile din nordul Africii si Orientul Mijlociu pot utiliza, in schimb, direct lumina soarelui. Japonia si Filipinele vor capta abundenta lor energie geotermala, iar economiile din Asia de Sud-Est vor folosi pe scara larga, alaturi de lumina solara, energia rezultata prin arderea lemnului si a deseurilor agricole.

Peste 30 de ani, termocentralele solare vor fi raspandite de-a lungul deserturilor din SUA, Africa de Nord si Asia Centrala. Pe masura ce tehnologiile vor fi mai cunoscute si mai raspandite, aceste regiuni ar putea deveni mari exportatoare de electricitate. Deasemenea, ele ar putea deveni furnizoare de combustibili pe baza de hidrogen, fabricat in uzinele solare din desert si transportat, apoi, prin conducte, pentru a pune in miscare automobilele din orasele aflate la mare distanta.

Fiind rezultatul unor tehnologii din domeniul semiconductorilor, celulele fotovoltaice transforma lumina solara direct in electricitate, fara sa mai utilizeze procesele mecanice implicate in conversia termosolara. La ora actuala, sistemele fotovoltaice sunt mai putin eficiente si mai scumpe de aproximativ patru ori decat capacitatile termosolare, dar ele sunt utilizate, deja, in asezari izolate si, probabil, costurile vor scadea rapid. In curand, ar putea fi disponibile sisteme de acest gen cu un randament apropiat de 20%, iar oamenii de stiinta spera ca, in acest domeniu, costurile sa scada sub 10 centi per kilowatt-ora.

Este o forma indirecta a energiei solare, generata de incalzirea diferita a atmosferei planetei de catre Soare. Pe parcursul ultimelor decenii ale secolului trecut, costul energiei eoliene a scazut, deja, cu aproape 70% pana la 6-8 centi per kilowatt-ora, aceasta ajungand mai ieftina cu cel putin 40% fata de energia produsa de noile centrale nucleare din SUA si aproape competitiva cu cea realizata in noile termocentrale pe baza de carbune.

Reutilizarea si reciclarea materialelor

In cadrul unei economii viabile si eficiente, industriile specializate in reciclarea deseurilor vor inlocui, pe scara larga, actualele companii de colectare si depozitare a reziduurilor. Societatea de consum, care a aparut la sfarsitul secolului XX, utilizeaza atat de multa energie, emite atat de mult carbon, genereaza intr-o masura atat de mare poluarea aerului, ploi acide, poluarea apei, reziduuri toxice si gunoaie, incat se innabusa singura.

colectate pe plan local. Otelariile viitorului vor fi aprovizionate cu precadere de fierul vechi rezultat in urma scoaterii din uz a automobilelor, instalatiilor casnice si a echipamentului industrial. Pe langa faptul ca vor elimina o sursa de deseuri, ele vor furniza locuri de munca si castiguri pe plan local.

, in loc sa fie depozitate pentru a fi ridicate de serviciile salubritatii. Realizarea composturilor, o indeletnicire uitata de multe comunitati, nu numai ca reduce cantitatea curenta de gunoaie, dar reprezinta, totodata, o bogata sursa de humus pentru gradinarit, limitand nevoia de a cumpara ingrasaminte chimice pentru mentinerea fertilitatii peluzelor si gradinilor.

Prin reducerea sistematica a fluxului de deseuri si prin reciclarea si reutilizarea majoritatii materialelor, necesitatile de baza ale numarului crescand de oameni de pe planeta noastra pot fi satisfacute fara a fi distruse sistemele vitale de baza. Tranzitia in aceasta directie nu numai ca va crea un mediu mult mai locuibil, cu mai putina poluare a aerului, apei si solului, dar va elimina, totodata, reziduurile care degradeaza peisajul multor societati industrializate de astazi.

Biologie

Daca terenurile agricole, padurile si celelalte suprafete ale planetei nu vor fi restaurate si stabilizate cat mai devreme, populatia lumii ar putea atinge aceasta cifra? Numarul oamenilor nu va scadea datorita malnutritiei, foametei si cresterii ratei mortalitatii?

Spre anul 2030, societatea va exploata terenurile in mod intensiv, deoarece altfel nu vor putea fi satisfacute necesitatile unei populatii mai mari cu o treime decat cea actuala. Dar, spre deosebire de prezent, modelele de exploatare a pamantului vor tine seama de principiile de baza ale stabilitatii biologice: retinerea substantelor nutritive, echilibrul carbonului, protectia solului, pastrarea apei si conservarea diversitatii speciilor. In loc ca productivitatea procesului terestru de fotosinteza sa se diminueze, ca pana acum, ea va fi pastrata sau chiar marita. Recoltele si taierile de paduri vor depasi rareori nevoile de subzistenta.

La fel ca si monoculturile rivale, astfel de “policulturi” ar putea asigura graunte comestibile, uleiuri si alte produse. Ele vor avea avantajul diversitatii naturale a preriei, al rezistentei la seceta si al capacitatii de regenerare a solului, reducandu-se astfel in mod drastic nevoia de chimicale, irigatii si alte consumuri intensive.

O alta optiune care sta la dispozitia unor fermieri este aceea a intreprinderilor complexe care sa produca atat alimente, cat si energie. Ei ar putea cultiva cereale de iarna, cum ar fi graul, pe care sa le inlocuiasca, in cursul verii, cu plante avand un potential energetic insemnat, ca de exemplu sorgul dulce, care pot fi utilizate pentru a produce etanol. Pe langa cresterea cuantumului luminii solare convertite in energie biochimica, acest model de cultura ajuta la oprirea eroziunii solului, intrucat pamantul este acoperit in tot timpul anului.

Reusita adaptarii la regimurile climatice modificate, in urma incalzirii datorate efectului de sera, la penuria rezervelor de apa si la alte limitari ale resurselor, depinde si de munca pe care oamenii de stiinta o vor depune pentru largirea si diversificarea bazei de culturi agricole. In anul 2030, padurile si jungla vor fi mult mai apreciate din mai multe motive. Mantaua de copaci a planetei, redusa deja cu o treime fata de era preagricola si restrangandu-se actualmente cu ceva mai mult de 10 milioane de hectare pe an, va ramane stabila sau se va extinde, ca urmare a serioaselor eforturi depuse pentru incetinirea ritmului despaduririlor si replantarea unor vaste suprafete. Defrisarile vor trebui sa inceteze in majoritatea padurilor tropicale cu mult inainte de anul 2030. Dat fiind ca aceste sisteme biologice fixeaza substantele nutritive mai degraba in frunzele si biomasa vegetatiei decat in sol, activitatile care pastreaza coronamentul padurii raman singurele viabile.

Economie si societate viabila

Schimbarile fundamentale din domeniul energetic, silvicultura, agricultura si din alte sisteme fizice, care au fost evidentiate, nu pot avea loc fara schimbari fundamentale in planul caracterului social, economic si moral al societatii umane. In timpul tranzitiei spre o societate viabila, atat liderii politici, cat si cetatenii, vor fi fortati sa-si reevalueze telurile si aspiratiile, sa-si redefineasca etaloanele reusitei in viata si sa-si adapteze munca si petrecerea timpului liber la un nou set de principii, care sa aiba ca obiectiv principal prosperitatea si protectia generatiilor viitoare.

a) Forta de munca