Etiologia infractiunilor din domeniul economiei subterane

ETIOLOGIA INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL ECONOMIEI SUBTERANE

Factorii care stau la baza criminalitatii in afaceri constituie un subiect intens de cercetare pentru criminalistii din tara noastra.    Pentru intelegerea acestui fenomen este necesara evidentierea cauzelor si a conditiilor care il genereaza si favorizeaza.

Factori juridici

Dupa revolutia din 1989, mediul social din Romania era caracterizat de o dereglare a normelor sociale datorata schimbarilor bruste. Pentru realizarea trecerii de la economia planificata la cea de piata era nevoie de solutii legislative, societatea romaneasca trebuia sa se adapteze. Legea 31/1990 a fost prima masura adoptata in acest sens, insa nu a avut efectul scontat datorita lipsei cadrului de aplicare si imposibilitatii adaptarii societatii la noile realitati. Spre deosebire de tarile occidentale, legisla 515f51f 55;ia din Romania permite infiintarea de societati cu raspundere limitata cu asociat unic. Desi, aceasta este o societate comerciala cu personalitate juridica, de cele mai multe ori, administratorii confunda patrimoniul societatii comerciale cu patrimoniul persoanei fizice, existand astfel numeroase cazuri de utilizare cu rea credinta a creditului acesteia. Emiterea unor noi tipuri de facturi fiscale, precum si reglementarea infractiunilor prevazute de art.10, aliniat 2 si art. 11, litera e) din Legea 87/1994, au fost apreciate. Lipsa unei legislatii stricte in ceea ce priveste documentele fiscale si cele de insotire a marfii a creat posibilitatea circulatiei marfurilor bazate pe documente ce apartineau altor societati comerciale sau emise in numele unor societati comerciale ,,fantoma'. Datorita legislatiei din domeniul fiscal, s-au realizat eschivari de la plata obligatiilor fiscale. De exemplu, inlocuirea produselor accizate cu cele neaccizate, produsele petroliere sau alcoolice, este foarte facila. O alta lacuna a legislatiei fiscale este aceea a lipsei unei reglementari in ceea ce priveste cesionarea partilor sociale, care sa impuna evidentierea debitelor datorate la stat printr-o verificare fiscala prealabila, iar persoana care preia o societate comerciala cu datorii sa demonstreze prin garantii materiale ca le poate achita.

Factori administrativi

Dintre cauzele de ordin administrativ, insuficienta controalelor interne si externe constiuie un factor decisiv in posibilitatea comiterii infractiunilor din domeniul economiei subterane. Dupa revolutia din 1989, s-a subestimat necesitatea controlului activitatii economice. A urmat perioada 1990-1991 cand s-a desfiintat orice forma de control intern si de gestiune. Legea 58/1991, cu privire la constituirea adunarilor generale ale actionarilor si a numirii consiliilor de administratie, a dus la minimizarea rolului organismelor de control din ministere, acestea pierdand competentele legale de a interveni cu actiuni de control la agentii economici. In conceptia multor persoane, democratia si separatia puterilor in stat au fost sinonime cu legea bunului plac, cu sfidarea regulilor si normelor elementare de convietuire. In Romania, controalele interne ale societatilor comerciale sunt realizate de catre cenzori alesi de catre adunarea generala. Acestia executa un control formal in intelegere cu conducerea societatilor comerciale respective. Astfel, in momentul in care se constata fapte de natura penala, se iau masuri de catre adunarea generala si persoanele responsabile isi continua activitatea fara a fi trasi la raspundere. Controalele externe sunt realizate de catre institutiile statului cu atributii de control in acest domeniu, insa, de cele mai multe ori, sunt insuficiente si ineficiente in constatarea infractiunilor. Acest lucru de datoreaza faptului ca tematica de control nu vizeaza expres constatare faptelor de natura penala, ci aspecte specifice fiecarei instittii in parte, aspecte administrative si contraventionale. Cand se constata fapte constitutive ale unor infractiuni, se aplica sanctiuni contraventionale, iar organele judiciare nu sunt sesizate pentru a lua masuri de natura penala acolo unde se impun. Se impune pregatirea superioara a persoanelor cu atributii de control, deoarece acestia sunt de alta profesie sau economisti si le este greu sa constate caracterul infractional al unei fapte constatate. Infractiunile constate de catre Politie sunt, totusi, putine in comparatie cu numarul real al acestora. De aceea, se impune o pregatire a acestora si din punct de vedere economic, pentru a putea constata acest gen de infractiuni si a Ie instrumenta corespunzator. Este necesar, de asemenea, ca dotarile logistice ale institutiilorcu atrbutii in prevenirea si combaterea unor astfel de infractiuni sa fie mult superioare celor detinute de catre infractori. Printre cauzele care au determinat amplificarea fenomenului infractional se afla si lipsa unui control eficient asupra comercializarii documentelor cu regim special si a activitatii producatorilor de alcool. S-au constatat cazuri in care, desi fabricile de alcool au fost sigilate, acestea au continuat sa produca. In etiologia comiterii infractiunilor se incadreaza si imposibilitatea de a mentine un mediu economic onest. Sunt numeroase cazuri in care agentii economici renunta la practicile licite pentru a obtine profit si comit infractiuni pentru obtinerea unui venit superior, considerand riscul de a fi descoperit ca risc implicit al afacerii pe care o conduc. Datorita veniturilor scazute al functionarilor, coruptia in randul acestora este infloritoare si genereaza una din cauzele comiterii de infractiuni. La toate acestea, se adauga faptul ca unele din tarile afiliate la Interpol nu permit extradarea in cazul comiterii unor astfel de infractiuni, chiar in prezenta unui tratat international, prevalandu-se de existenta diverselor conditii restrictive .

Factori pshihosociali

Persoanele care comit acest gen de infractiuni sunt persoane rationale, cu o gandire dezvoltata, motiv pentru care, in procesul trecerii la act, mecanismele psihologice sunt deosebit de complexe. Motivul care determina o persoana sa comita astfel de infractiuni este cel al obtinerii unui profit cat mai mare. Afacerile urmaresc obtinerea profitului in orice sistem economic, insa aplicarea sloganului ,,in afaceri trebuie sa ajungi inaintea altora, indiferent de consecinte', duce la infractiune. Actele ilegale in afaceri sunt date adesea uitarii in plan moral datorita succesului in plan material. Orice decizie a omului de afaceria, chiar mai putin importanta, se ia pe baza unei comparatii intre profitul preconizat si riscul care poate fi prevazut. De cele mai multe ori, se considera ca a comite o infractiune este un risc ca oricare altul. Cand agentul economic respectiv are un nivel de viata foarte scazut si nu are alte mijioace de a-si castiga existenta o astfel de decizie vine si mai usor. De nenumarate ori, o pozitie sociala privilegiata ingreuneaza tragerea la raspundere. Asa cum afirma Edwin Sutherland, ,,criminalii cu gulere albe sunt relativ imuni la condamnarea penala datorita puterii lor materiale si influentei sociale pe care o au'. Coruptia in cadrul persoanelor cu atributii in constatarea evaziunii fiscale reprezinta un alt factor care da posibilitatea sustragerii unor contribuabili de la plata obligatiilor fiscale catre stat, acestia fiind protejati de organele de control, factor deosebit de important in trecerea la actul infractional. Lipsa de incredere a populatiei in justitie constituie un alt factor care contribuie la amplificarea sistemului infractional. Fiind in stare de recesiune pentru o perioada indelungata, economia romaneasca prezinta cateva caracteristici: reducerea capacitatii de productie, a rentabilitatii, pierderea pietelor externe de desfacere a marfurilor, blocajul financiar, somajul si inflatia galopanta. Agentul economic dintr-un asemenea mediu este preocupat de supravietuirea societatii comerciale pe care o conduce si de obtinerea unui profit semnificativ. Implicarea statului in multe domenii a favorizat dezvoltarea sistemului infractional. Mentinerea subventiilor la unele produse (carne, lapte, unt, etc.) pe o perioada mare de timp a facut ca unii agenti economici sa-si concentreze activitatea in domeniile subventionate de stat si sa prezinte bilanturi fictive si alte documente contabile false pentru a putea obtine respectivele subventii. Incepand din anul 1999 s-a initiat un program de identificare si, ulterior, de sprijin a zonelor cele mai afectate de efectele negative ale procesului de reconversie economica, asa numite zone economice defavorizate. Astfel, pentru a se crea locuri de munca si pentru a se incuraja utilizarea resurselor naturale ale respectivelor zone s-au acordat potentialilor investitori importante facilitati fiscale ,impunandu-li-se, in schimb, un minim de conditii, cea mai importanta fiind desfasurarea activitatii in respectivele zone, cu forta de munca provenind din cadrul acesteia. S-au infiintat, in aceste conditii, un numar important de societati comerciale, iar altele deja existente si-au constituit puncte de lucru in respectivele zone, dupa care, in multe cazuri, s-a organizat un sistem de import de utilaje si materii prime cu eludarea taxelor vamale. Motivand importul pentru amenajarea unor activitati productive intr-o zona defavorizata din nordul tarii, intr-un singur caz, s-au introdus in tara, cu scutirea de obligatii vamale, masini si utilaje pentru care, in conditiile unui regim vamal comun, se impunea plata unor obligatii bugetare de 13,2 miliarde lei - circa 500 mii euro - suma compusa din taxe vamale si taxa pe valoarea adaugata. Dupa introducerea in tara, utilajele au fost livrate la diversi agenti economici, schimbandu-li-se destinatia, conditii in care valoarea facilitatilor acordate in vama s-au transformat intr-un prejudiciu pentru bugetul statului. Dintre factorii sociali care influenteaza fenomenul infractional, un rol marcant il are familia. Exista familii in care obtinerea de valori materiale prin fraudarea legii este ridicata la rang de principiu, motiv pentru care tinerii sunt educati spre a abandona instruirea scolara si a se preocupa impreuna cu parintii lor de asa-zisele ,,afaceri', dobandind in mod paradoxal, de la varste relativ mici (chiar la 20 de ani), cunostintele necesare obtinerii de profituri prin incalcarea legii. StatuI este privit ca un dusman care nu face decat sa acapareze venituri in mod necuvenit. Pe de alta parte, in unele familii se insista pe aprofundarea cunostintelor in anumite domenii pentru ca modalitatile de fraudare a legii sa fie cat mai elaborate. In famiile care pun accentul pe educatie, respectarea legii, autoritatii statului si constientizarea pedepsei in cazul savarsirii de infractiuni, tinerii vor fi mai putin tentati sa ajunga la astfel de fapte. De asemenea, profesia poate deveni un mijloc de savarsire a infractiunilor. Multe persoane profitand de functiile detinute, de un statut social elevat organizeaza comiterea de infractiuni si, datorita lacunelor legislatiei, facand confuzie voita intre limitele licitului si ilicitului, reusesc sa obtina profituri uriase. StatutuI social detinut in urma profesiei persoanelor din aceasta sfera a criminalitatii duce la ingreunarea masurilor de tragere la raspundere penala a acestora. Ei beneficiaza de cei mai bun avocati, de mijioace materiale cu care sa poata acoperi savarsirea infractiunilor si de o influenta sociala deosebita. In societatea romaneasca contemporana s-au creat puternice grupuri organizate al caror scop este comiterea de infractiuni si ingreunarea instrumentarii cauzelor penale. Un rol important in analizarea infractiunilor il detine opinia publica. De nenumarate ori, unele persoane care au obtinut importante averi prin savarsirea unor infractiuni sunt privite ca persoane abile si respectate in societate. Mass-media ar trebui sa contribuie la limitarea savarsirii acestor infractiuni, prin prezentarea unor cazuri deosebite, instrumentate de organele judiciare, care sa duca la constientizarea de catre populatie a consecintelor pe care Ie au comiterea acestor infractiuni, atat asupra celor care Ie comit, cat si asupra sistemului economic in ansamblul sau. Religia si starea civila reprezinta doua motive pentru care, inca, multe persoane se abtin de la savarsirea de infractiuni. Constientizarea faptului ca are o familie de intretinut si condus, infraneaza in majoritatea cazurilor, tentatiile pentru comiterea de infractiuni.

Factori economici

In conditiile trecerii de la economia planificata la economia de piata, inexistenta unui capital privat necesar dezvoltarii unei afaceri legale, transferul de proprietate de la cea publica catre cea privata fara a exista un cadru organizatoric bine pus la punct, inexistenta unei experiente a populatiei in ceea ce priveste mecanismele economiei de piata, descentralizarea brusca a deciziilor si structurilor administrative, neintelegerea noilor conditii economice si a transformarilor de sistem, existenta unei infractionalitati latente prezenta si dezvoltata in economia de tip centralizat, incapacitatea multor dintre agentii economici de a asimila noua informatie economica, de a o intelege si a o aplica, crearea rapida a unor precedente negative, alimentate de confuzii conceptionale, cum ar fi reducerea rolului statului in economie, impactul negativ al scaderii nivelului de trai odata cu cresterea somajului, fiscalitatea exagerata influentau mediul economic. Oamenii de afaceri, desi, nu posedau capitaluri suficiente, au achizitionat numeroase bunuri imobiliare. Utilizand expertize false cu privire la valoarea acestora, ei au ajuns sa introduca in bilanturile contabile bunuri imobile supraevaluate. Evaluarile frauduloase permit constituirea unor ipoteci superioare valorii reale a bunurilor. In aceste conditiii interesul creditorilor creste, desi garantiile sunt fictive. Lipsa de capital este o cauza importanta si pentru declararea unor date inexacte referitoare la capitalul social varsat, pentru omisiunea evidentierii in contabilitate a unor venituri, pentru emiterea unor cecuri fara acoperire sau chiar pentru sustragerea de la plata taxelor vamale. Dividerea capitalului unei societati comerciale in mainile unui numar mare de persoane, reprezinta o alta cauza a savarsirii infractiunilor. O faramitare excesiva a actiunilor societatii in mainile unui numar foarte mare de titulari pune pe administratorii acestora in imposibilitatea de a convoca adunarea generala sau duce la tendinta de a trece actiunile unui titular pe numele altei persoane in scopul formarii unei majoritati in adunarea generala. Fiscalitatea exagerata din partea statului, data de impunerea unui numar foarte mare de obligatii fiscale cu un cuantum ridicat, este o importanta cauza care duce la evaziune fiscala. Nevoile de venituri fiscale s-au mentinut la un nivel ridicat si au cunoscut chiar o tendinta de crestere ca urmare a mentinerii unei birocratii ample legata de pastrarea, in linii mari, a unui stat cu prerogative largite in domeniul reglementarii si a deciziei economice. In aceste conditiii, contribuabilii au fost supusi la o presiune fiscala ridicata. Presiunea fiscala de la noi din tara, desi se inscrie in linia de tendinta a presiunii inregistrate in majoritatea tarilor europene, este una cu tenta confiscatorie pentru contribuabilul roman cu venit mediu. Un factor determinant al evaziunii fiscale este fiscalitatea excesiva care se manifesta in momentul in care contribuabilul nu mai face fata impozitelor impuse. De asemenea, agentii economici, in lipsa unui capital pentru acoperirea obligatiilor fiscale, se vad nevoiti sa se sustraga de la acestea pentru a-si putea continua afacerea. Un alt factor determinant il constituie nivelul de trai. Acesta are o dimensiune obiectiva care se raporteaza la un nivel de trai mediu intr-o societate si una subiectiva care se refera la evaluarea personala pe care o face individul asupra statutului sau economic. Intre infractiunlie comise de unii agenti economici se situeaza si intocmirea si prezentarea de bilanturi false, utilizarea de garantii false sau prezentarea de cecuri fara acoperire ca garantie pentru obtinerea de credite bancare si pentru a nu plati diferite taxe si impozite. Diferenta din ce in ce mai mare dintre nivelul de trai al diferitelor categorii sociale, mai ales ca unele persoane au acumulat importante averi prin mijloace necinstite, creand persoanelor oneste o stare de disconfort social, a determinat comiterea acestui tip de infractiuni. Fiind in stare de recesiune pentru o perioada indelungata, economia romaneasca prezinta cateva caracteristici: reducerea capacitatii de productie, a rentabilitatii, pierderea pietelor externe de desfacere a marfurilor, blocajul financiar, somajul si inflatia galopanta. Agentul economic dintr-un asemenea mediu este preocupat de supravietuirea societatii comerciale pe care o conduce si de obtinerea unui profit semnificativ. Implicarea statului in multe domenii a favorizat dezvoltarea sistemului infractional. Mentinerea subventiilor la unele produse (carne, lapte, unt, etc.) pe o perioada mare de timp a facut ca unii agenti economici sa-si concentreze activitatea in domeniile subventionate de stat si sa prezinte bilanturi fictive si alte documente contabile false pentru a putea obtine respectivele subventii. De multe ori, aceste interventii au deteriorat echilibrul concurential pe anumite piete.