Functionarea societatilor pe actiuni

Intelegerea notiunilor de actiuni si obligatiuni

Recunoastere principalelor tipuri de actiuni si obligatiuni

Insusirea trasaturilor adunarilor generale

Familiarizarea cu organele de conducere

Notiunile de actiuni si obligatiuni

Cuvinte cheie

Actiuni, actiuni nominative, actiuni la purtator, obligatiuni

Actiunile - sunt titluri de valoare emise de catre o societate comerciala de capital constituita in conditiile legii (Legea nr. 31/1990, republicata).

Caracteristicile actiunilor

Orice actiune are o valoare nominala, stabilita in actul constitutiv, care reprezinta o fractiune din capitalul social al societatii respective. Valoarea nominala minima a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0.1 lei.

Actiunile sunt indivizibile.

In cazul actiunilor detinute de mai multi coproprietari, caracterul indivizibil al actiunii se mentine, deoarece coproprietarii au obligatia, prin lege, sa desemneze un reprezentant care sa exercite toate drepturile specifice actiunilor, indiferent daca este vorba de actiuni nominative sau actiuni la purtator. Calitatea de coproprietar al actiunilor naste si obligatii, toti coproprietarii fiind raspunzatori in solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate pentru actiunea respectiva.

Actiunile au valoare egala, conferind titularilor lor drepturi egale.

Prin exceptie, exista actiuni care confera titularilor lor drepturi preferentiale, respectiv actiunile cu dividend prioritar.

Ca titluri de valoare, actiunile sunt titluri negociabile, ele incorporand valoare in continutul lor.

Prin esenta lor, actiunile se pot transmite de la un titular la altul, situatiile in care negociabilitatea actiunilor este restransa fiind expres si limitativ prevazut de lege sau de actul constitutiv.   

Categorii de actiuni

In functie de modul de transmitere, actiunile pot fi:

actiuni nominative – atunci cand in cuprinsul titlurilor de valoare se stabileste titularul dreptului asupra acelei actiuni;   

actiuni la purtator adica acele actiuni pentru care simpla detinere materiala reprezinta dreptul asupra actiunii,

Mentiuni obligatorii in cuprinsul actiunii

Pentru a fi considerata valabila, actiunea va cuprinde mentiunile obligatorii impuse de lege.

Daca actiunile sunt nominative, suplimentar, in continutul actiunii, trebuie sa figureze si elementele de identificare ale actionarului (daca este persoana fizica, numele, prenumele, domiciliul si codul numeric personal, iar daca este persoana juridica denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare).

Orice actiune p 656g65g entru a fi valabila trebuie semnata de administrator. Respectiv de cel putin doi administratori, in cazul in care administrarea societatii este asigurata de mai multi administratori.

Daca o societate comerciala nu emite actiuni pe suport material, ea va elibera, la solicitarea actionarului sau din oficiu, un certificat de actionar care va cuprinde obligatoriu toate mentiunile ce trebuie sa se regaseasca in continutul unei actiuni, precum si numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor acelui actionar, pozitia la care este inscris actionarul in registrul actionarilor si numarul de ordine al actiunilor astfel emise.

Aceasta modalitate stabilita de lege da continut ideii de titluri cumulative, deoarece certificatul de actionar nu numai ca face dovada calitatii titularului lui, dar, prin elementele pe care le contine, face dovada si cu privire la titlurile detinute de acel actionar.

Transmiterea actiunilor

Transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative se face, de principiu, in baza unei declaratii semnate de cedent si cesionar, declaratie care se inregistreaza in registrul actionarilor.

In cazul in care actiunile nominative se emit in forma materiala (pe suport de hartie), in vederea transmiterii dreptului de proprietate, alaturi de declaratia semnata de cedent sau cesionar (sau un mandatar al acestora), trebuie realizata si o mentiune cu privire la cesiune, direct pe titlu (deci in cuprinsul actiunii), mentiune semnata de cedent si cesionar.

Transmiterea actiunilor emise in forma dematerializata si care sunt tranzactionate pe o piata de capital, se supun regulilor specifice legii nr.297/2004.

Subscriitori cat si cesionarii ulteriori raspund solidar pentru plata actiunilor, dreptul la actiune impotriva acestora prescriindu-se intr-un termen de 3 ani de la momentul cand s-a facut mentiunea referitoare la transmiterea actiunilor in registrul actionarilor.

Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator, se transmite prin simpla traditiune, fara nici un fel de formalitate suplimentara.

E  Actiunile cu dividend prioritar fara drept de vot

Titularul unei actiuni cu dividend prioritar beneficiaza de:

dreptul de a primi propriul sau dividend, inaintea oricaror altor retineri din beneficiile societatii, calculate la incheierea exercitiului financiar;

drepturile obisnuite ce reveni oricarui titular de actiuni ordinare, mai putin dreptul de a participa la vot in cadrul adunarilor generale.

Actiunile cu dividend prioritar nu pot depasi 1/4 din capitalul social, iar valoarea lor nominala va fi aceeasi cu cea stabilita pentru actiunile ordinare.

Drepturile titularilor de actiuni

In baza actiunilor pe care le detin, actionarii beneficiaza in cadrul societatii de anumite drepturi specifice, astfel:

dreptul la vot

dreptul la dividende

In afara acestor drepturi esentiale pentru un actionar, in doctrina de specialitate se face referire si la dreptul actionarilor de a fi informati, avand in vedere faptul ca in cadrul adunarilor generale se prezinta rapoartele cenzorilor si ale administratorilor cu privire la activitatea desfasurata de acestia. De asemenea, art. 173 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste ca administratorii sau, dupa caz, societatile de registru, au obligatia de a pune la dispozitia actionarilor sau a oricaror alti solicitanti, registrele societatii.

La fel ca si dreptul la informare, se recunoaste actionarilor si un alt drept nepatrimonial, respectiv acela de a participa la adunarile generale ale societatii. Pe cale de consecinta, exercitand acest drept, actionarii au posibilitatea de a-si exercita un drept esential, respectiv dreptul la vot.

In sfarsit, in cazul lichidarii societatii, actionarii au un anumit drept asupra partii corespunzatoare actiunilor ce le detin, in urma lichidarii.

Obligatiunile

Obligatiunile reprezinta bunuri incorporale si apar ca titluri de valoare emise de societatile de capital, in baza carora titularul dobandeste anterior un drept fata de societate, deoarece cel ce le dobandeste practic realizeaza un imprumut al societatii.

Ca si in cazul actiunilor, obligatiunile pot fi nominative sau la purtator.

Valoarea nominala a obligatiunilor emise de o societate pe actiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei.

In cazul in care se emit mai multe obligatiuni intr-o singura emisiune, se impune ca valoarea nominala a acestora sa fie egala si sa confere titularilor lor aceleasi drepturi.

Obligatiunile pot fi nominative sau la purtator, si pot fi emise fie pe suport de hartie, fie prin inscriere in cont (obligatiuni dematerializate).

O societate pe actiuni nu poate face emisiune de obligatiuni pentru o suma mai mare de 3/4 din capitalul varsat si existent conform ultimului bilant.

Obligatiunile pot fi emise si prin subscriptie publica, realizandu-se o oferta publica. In acest caz se va intocmi un prospect de emisiune, ce trebuie publicat de administratorul societatii.

Test de autoevaluare 1.

Care sunt tipurile de actiuni?

Ce intelegeti prin obligatiuni

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 17.

Adunarea generala ordinara, extraordinara si speciala

Cuvinte cheie

Adunare ordinara, extraordinara, speciala, convocare

Adunarea generala in cadrul societatilor pe actiuni

La fel ca in orice societate comerciala, conducerea societatii este asigurata prin intermediul adunarii generale a actionarilor, pornind de la faptul ca si la baza constituirii unei societati pe actiuni sta tot vointa persoanelor care se asociaza, reunind aporturile lor in vederea obtinerii unui profit.

Conform legii romane, adunarile generale la nivelul unei societati pe actiuni pot fi ordinare sau extraordinare si se desfasoara la sediul societatii, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

Adunarea generala ordinara

Adunarea generala ordinara prezinta caracter obligatoriu, in sensul ca ea trebuie sa se intruneasca cel putin odata pe an, intr-un termen de maximum 4 luni de la momentul in care s-a incheiat exercitiul financiar pentru anul precedent.

Caracterul obligatoriu al adunarii generale ordinare se manifesta si cu privire la problemele ce urmeaza a se discuta in cadrul ei. Practic, adunarii generale ordinare ii revin in sarcina discutarea tuturor problemelor ce intereseaza si afecteaza existenta si functionarea societatii pe actiuni, mai putin cele referitoare la modificarea actului constitutiv, aspecte ce tin de atributiile specifice ale adunarii generale extraordinare. Desi, in aceste conditii adunarea generala se poate pronunta asupra unei game foarte largi de probleme, prin lege exista o serie de aspecte cu privire la care este obligata sa decida. In acest sens, s-a considerat ca enumerarea atributiilor ce revin adunarii generale are caracter enuntiativ si de ordine publica

Astfel, conform art. 111 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata, adunarii generale ii revin urmatoarele atributii:

Ø      sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, dupa ascultarea raportului administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si sa fixeze dividendul;

Ø      sa aleaga administratorii si cenzorii;

Ø      sa fixeze sumele ce se cuvin administratorilor si cenzorilor pentru activitatea pe care o presteaza daca remunerarea lor nu a fost fixata prin chiar actul constitutiv;

Ø      sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;

Ø      sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate pentru urmatorul exercitiu financiar;

Ø      sa hotarasca cu privire la gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale societatii.

Enumerare cuprinsa in art. 111 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu privire la atributiile adunarii generale ordinare nu are caracter limitativ. Nimic nu impiedica actionarii ca, fie prin actul constitutiv sa stabileasca si alte atributii specifice in sarcina adunarii generale ordinare, fie chiar in cadrul de desfasurare a adunarii generale sa se hotarasca prin vointa actionarilor si alte aspecte legate de “viata societatii”. Esential este faptul ca cele cinci atributii distinct enumerate de art. 111 alin. (2) din lege au caracter obligatoriu, in sensul ca, si in situatia in care ele nu sunt prevazute ca atare in actul constitutiv al societatii, adunarea generala ordinara a societatii respective are obligatia sa decida cu privire la ele.

Adunarea generala ordinara este legal constituita in masura in care in cadrul ei participa actionari care reprezinte cel putin jumatate din capitalul social. Daca nu se obtine o asemenea majoritate de la prima convocare, se va recurge la o a doua convocare, adunarea generala fiind valabil constituita indiferent de prezenta actionarilor.

Adunarea generala extraordinara

Spre deosebire de adunarea generala ordinara, in cadrul adunarii generale extraordinare se hotaraste, in principiu, cu privire la aspecte ce tin de modificarea societatii. Astfel, art. 113 din Legea nr. 31/1990, republicata, enumera urmatoarele atributii care presupun interventia decizionala a adunarii generale extraordinare:

Ø      modificarea formei juridice a societatii;

Ø      modificarea sediului societatii;

Ø      schimbarea obiectului de activitate al societatii.

Ø      infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare, fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Ø      prelungirea duratei societatii.

Ø      dizolvarea anticipata a societatii;

Adunarile generale speciale

Hotararea adunarii generale speciale isi produce insa efectele juridice numai in masura in care este ulterior aprobata de adunarea generala a tuturor actionarilor.

Pot fi considerate ca fiind adunari generale speciale adunarile actionarilor care beneficiaza de actiuni preferentiale cu dividend prioritar. In conditiile in care titularii unor actiuni cu dividend prioritar, conform art. 95 din Legea nr. 31/1990, republicata, nu beneficiaza de drept la vot, rezulta ca, in legatura cu problemele care ii intereseaza in mod direct, legate de specificul actiunilor pe care le detin, trebuie totusi sa se pronunte intr-un cadru restrans, cadru ce se realizeaza tocmai prin intermediul adunarilor speciale.

De altfel, art. 96 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste in mod expres faptul ca titularii fiecarei categorii de actiuni (actiuni obisnuite sau preferentiale) se reunesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv. Pornind insa de la faptul ca actiunile preferentiale nu dau in mod direct dreptul la vot, este normal ca hotararile pronuntate de adunarile speciale sa fie supuse aprobarii adunarii generale extraordinare, conform art. 116 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicata.

Se poate considera astfel ca, adunarile speciale nu reprezinta decat organe cu caracter deliberativ.

Hotararile adunarii generale

Adoptarea hotararilor

O hotarare a adunarii generale poate fi adoptata:

Ø       cu votul actionarilor ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, in cazul adunarilor generale ordinare

Ø       cu votul actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, in cadrul adunarilor generale extraordinare care se desfasoara la prima convocare

Ø       cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin 1/3 din capitalul social, in cadrul adunarilor generale extraordinare ce se desfasoara la a doua convocare.

Normele referitoare la cvorumul necesar in vederea adoptarii unei hotarari a adunarii generale au caracter supletiv, in sensul ca prin actul constitutiv se pot stabili alte reguli pentru adoptarea valabila a unei hotarari, dar numai peste limita stabilita de lege

Adunarile generale hotarasc, de regula, prin vot deschis

Prin exceptie, in situatia hotararilor referitoare la alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, revocarea acestora sau orice alta hotarare privitoare la raspunderea administratorilor, legea impune votul secret

Norma are caracter imperativ, spre deosebire de cea referitoare la regula generala, din modul de redactare al textului fiind de dedus ca hotararea cu privire la alte aspecte, chiar daca, de principiu, se poate adopta cu vot deschis, nimic nu impiedica interventia votului secret, in masura in care prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Efectele si opozabilitatea hotararilor adunarii generale

Hotararile adunarii generale au caracter obligatoriu atat pentru actionarii care au participat la vot, cat si pentru cei absenti sau cei care au votat contra.

Prin publicitatea hotararilor se asigura si opozabilitatea acestora fata de terti, art. 130 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicata, stabilind ca hotararile adunarilor generale se depun in termene de 15 zile la Oficiul registrului comertului, pentru a se realiza mentiunile corespunzatoare in registru si, ulterior, se transmit spre publicare in Monitorul Oficial. Legea stabileste si o situatie in care nu este necesara publicarea efectiva a hotararii, respectiv cazul in care hotararea implica modificarea actului constitutiv, cand se poate publica numai actul aditional ce cuprinde textul integral al clauzelor modificate.

Punerea in executare a hotararii se realizeaza numai dupa indeplinirea formalitatilor legate de publicitatea hotararii. Avand in vedere faptul ca in ordine cronologica, publicitatea prin Monitorul Oficial se realizeaza ulterior inregistrarilor mentiunilor la registrul comertului, rezulta ca, practic, o hotarare a adunarii generale devine executorie si se considera a fi opozabila tertilor numai in masura in care este publicata in Monitorul Oficial.

Consideram totusi ca aceasta dispozitie nu are in vedere si situatia in care tertii aveau deja cunostinta despre continutul efectiv al hotararii. Altfel spus, in cazul in care un tert ia cunostinta de continutul real al unei hotarari inainte ca aceasta sa fie publicata, hotararea ii este opozabila, deoarece publicitatea nu este direct producatoare de efecte juridice, ci urmareste incunostintarea persoanelor ce nu au participat direct la adunarea generala despre ceea ce s-a hotarat in cadrul acelei adunari generale.

Actiunea in anularea hotararilor adunarii generale

Daca prin lege se recunoaste obligativitatea absoluta si faptul ca efectele hotararii adunarii generale se produc fata de toti actionarii, legea stabileste, in contrapartida, posibilitatea atacarii hotararii adunarii generale de catre oricare dintre actionarii care nu au fost prezenti la adunare sau care au votat impotriva hotararii, in masura in care acestia au solicitat sa se insereze opozitia lor in procesul-verbal de sedinta. Actiunea este de competenta tribunalului din raza teritoriala a sediului societatii si poate fi introdusa intr-un termen de 15 zile de la momentul publicarii hotararii in Monitorul Oficial.

Test de autoevaluare 2

Care sunt atributii care presupun interventia decizionala a adunarii generale extraordinare?

In ce conditii poate fi adoptata o hotarare

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 17.

Administrarea societatii

Cuvinte cheie

Administrator, mandate, consiliu de administratie, comitet de directie, auditul financiar, auditul intern si cenzorii

Administrarea societatii pe actiuni

Numire si revocare

Societatea comerciala poate fi administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala ordinara.

Mandatul administratorilor este revocabil, adunarea generala ordinara fiind competenta conform legii sa revoce din functie administratorul.

Administratorii sunt temporari, in actul constitutiv stabilindu-se, de regula, durata mandatului acestora.

Chiar daca actionarii sunt in drept sa stabileasca durata mandatului administratorilor prin intermediul actului constitutiv, si legea, la randul ei stabileste anumite reguli in acest domeniu. Astfel:

Ø in cazul primilor administratori, durata mandatului acestora nu poate fi mai mare de 4 ani;

Ø in cazul in care in actul constitutiv nu este precizata durata mandatului administratorilor, conform art. 137 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicata, aceasta va fi de 2 ani.

De principiu, administratorii sunt reeligibili, adunarea generala fiind in drept ca si dupa expirarea mandatului sa numeasca aceiasi administratori. Nimic nu impiedica insa ca in actul constitutiv sa fie prevazute anumite interdictii sau limitari cu privire la eligibilitatea administratorilor.

Administrarea unei societati comerciale poate fi asigurata de administrator persoana fizica sau juridica.

In cazul in care administrator este o persoana fizica, acesta trebuie sa indeplineasca cel putin calitatile impuse de lege fondatorului. Daca este numita sau aleasa administrator o persoana care ulterior se regaseste intr-unul din cazurile de nedemnitate prevazute de art. 6 din lege, cel in cauza va fi decazut din drepturile de administrator. In mod similar, aceste solutii sunt aplicabile si pentru orice reprezentant al societatii comerciale pe actiuni.

In cazul in care administrator este desemnata o persoana juridica, aceasta trebuie sa indeplineasca, de asemenea, aceleasi conditii care se impun si in cazul fondatorilor persoane juridice. Administratorul persoana juridica va desemna o persoana fizica, aceasta avand rolul de reprezentant permanent al administratorului in cadrul societatii administrate

In cazul in care reprezentarea este asigurata de un administrator persoana juridica, reprezentantul acestuia - persoana fizica va avea aceiasi raspundere ca si administratorul persoana fizica. In cazul interventiei unei forme de raspundere patrimoniale reprezentantul urmeaza a raspunde in solidar cu administratorul persoana juridica ce l-a delegat la societatea administrata.

De principiu, administratorul persoana juridica este in drept sa-si revoce reprezentantul persoana fizica, intr-o asemenea situatie fiind insa obligat ca in locul acestuia sa numeasca, in acelasi timp, un alt reprezentant.

Activitatea administratorilor se desfasoara in baza unui contract de administrare ce se incheie intre parti, contract a carui natura juridica si regim juridic isi gaseste esenta in contractul de mandat.

Obligatiile administratorilor

Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste obligatii specifice ce incumba administratorului, la momentul in care acesta preia reprezentarea societatii.

Obligatia de a depune o garantie

Fiecare administrator este obligat sa depuna o garantie pentru administratia sa, a carei valoare este stabilita in actul constitutiv ori, in lipsa unei clauze exprese in acest sens, aprobata de adunarea generala a actionarilor. Indiferent de situatie insa, garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare de care beneficiaza administratorul.

In cazul administratorului - actionar, garantia se poate constitui si prin depunerea efectiva, in materialitatea lor a celor 10 actiuni, in masura in care administratorul solicita in mod expres acest lucru. Intr-o asemenea situatie, actiunile in cauza se indisponibilizeaza, administratorul actionar nefiind in drept sa le instraineze si ele raman in pastrarea societatii pe toata durata mandatului de administrator al actionarului.

Preluarea functiei de administrator nu este posibila fara depunerea garantiei. In acest sens, art. 140 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste ca garantia trebuie depusa inainte de preluarea functiei de catre administrator, in caz contrar administratorul fiind considerat demisionar.

Obligatia de a depune specimen de semnatura

Legea impune ca specimenul de semnatura al administratorilor sa fie depus la registrul comertului.

Specimenul de semnatura se depune de catre administratori impreuna cu certificatul eliberat de cenzori din care rezulta ca administratorii si-au indeplinit obligatia de depunere a garantiei, deci ca astfel au acceptat mandatul ce le-a fost conferit de adunarea generala.

Astfel, o societatea comerciala nu poate realiza in favoarea administratorilor, directorilor sai, sau sotilor acestora, rudelor si afinilor acestora pana la gradul al patrulea urmatoarele operatiuni:

Ø acordarea unor imprumuturi propriu – zise;

Ø acordarea unor avantaje financiare

Ø garantarea unor imprumuturi;

Ø garantarea executarii unor obligatii personale fata de terte persoane.

Ø dobandirea de catre societate a unei creante ce apartine unui tert impotriva administratorilor, directorilor, sotilor acestora, rudelor si afinilor pana la gradul al patrulea ai acestora.

Legea interzice preluarea unei asemenea creante de catre societate numai in masura in care preluarea s-ar realiza cu titlu oneros. In aceste conditii, daca societatea ar primi o asemenea creanta cu titlu gratuit din partea tertului creditor al administratorului, directorului, sotului acestora, rudelor sau afinilor acestora, preluarea ar fi perfect valabila, ne fiind posibil a se considera ca astfel s-ar crea beneficii suplimentare in favoarea celor care realizeaza administrarea societatii sau a rudelor acestora.

Astfel de interdictii functioneaza si in cazul in care operatiunea de creditare s-ar realiza in favoarea unei societati comerciale sau civile in care administratorul, directorul, sau, sotul acestora, rudele si afinii acestora pana la gradul al patrulea ar avea calitatea de administratori sau asociati sau calitatea de asociati, detinand minimum 20% din capitalul social subscris (deci ar avea un interes evident in acea societate). Legea stabileste interdictia creditarii si in cazul in care, de exemplu, administratorul impreuna cu sotul acestuia si o ruda pana la gradul al patrulea, detin cel putin 20% din capitalul social al societatii comerciale care solicita operatiunea de creditare.

Pe cale de exceptie, operatiunile de creditare, astfel cum acestea sunt enumerate de lege, se admit in favoarea administratorilor, directorilor, sotului acestora, sau rudelor si afinilor pana la gradul al patrulea al acestora, sau in favoarea societatilor comerciale si civile in cadrul carora acestia au interese conform legii, in urmatoarele situatii:

Ø in cazul operatiunilor a caror valoare exigibila cumulata este inferioara echivalentului in lei al sumei de 5.000 euro;

Ø in cazul in care operatiunea este incheiata de societate, in cadrul activitatilor curente pe care aceasta le desfasoara (de exemplu, o banca ce in mod normal desfasoara activitati de creditare a unor persoane fizice).

Intr-o asemenea situatie, operatiunea este legala numai in masura in care societatea nu creeaza un regim mai favorabil administratorului sau directorului sau, sotului sau rudelor si afinilor acestora, sau societatilor comerciale in care aceste categorii de persoane au interese.

Administratorul care intervine in deliberarea cu privire la operatiuni in care el personal, sotul, sau rudele si afinii acestuia au interese contrarii, raspunde pentru toate daunele care au rezultat ca urmare a interventiei sale pentru societate.

Consiliul de administratie

Membrii consiliului

Conform art. 137 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, in cazul in care administrarea este asigurata de catre mai multi administratori, ei vor constitui un consiliu de administratie.

Consiliul de administratie este un organ colegial de gestiune al societatii.

Conform art. 142 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, o persoana nu poate functiona concomitent decat in maximum 3 consilii de administratie.

Aceasta interdictie nu se refera la cazurile cand cel ales in consiliul de administratie detine cel putin o patrime din totalul actiunilor societatii respective sau este administrator unic al unei societati ce detine o patrime din capitalul social, solutia legiuitorului fiind explicabila prin faptul ca astfel se permite actionarului - administrator, care detine o pondere insemnata in societate, sa intervina direct in administrarea societatii.

Conform art. 145 alin.4 din Legea nr. 31/1990, republicata, actiunea impotriva administratorilor va putea fi exercitata de catre orice actionar sau de catre Ministerul Finantelor.

In cazul in care locul ocupat in cadrul consiliului de administratie de catre un administrator devine vacant, indiferent de motivul care a condus la o asemenea vacantare (retragere, incompatibilitate, decadere, revocare, etc), pana la convocarea adunarii generale competenta a numi sau alege un alt administrator, legea permite numirea unui administrator provizoriu. Aceasta numire se realizeaza de catre ceilalti administratori impreuna cu cenzorii, care urmeaza sa delibereze cu privire la aceasta problema in cadrul unei intruniri care este valabil realizata daca in cadrul ei participa doua treimi din numarul celor in drept sa hotarasca (respectiv, consideram noi, 2/3 din numarul membrilor consiliului de administratie si 2/3 din numarul total al cenzorilor). Decizia se adopta daca se obtine majoritatea absoluta. Dispozitiile legii cu privire la numarul participantilor si modul de adoptare a deciziilor privind numirea unui administrator provizoriu au caracter dispozitiv, actul constitutiv fiind posibil a deroga de la acestea.

In cazul in care administrarea societatii este asigurata de catre un singur administrator si acesta doreste sa se retraga, numai adunarea generala este in drept sa hotarasca cu privire la o noua numire sau alegere a unui administrator, legea impunand convocarea de urgenta a adunarii generale. In cazul in care unicul administrator decedeaza sau intervine o inaptitudine fizica a acestuia de a mai exercita administrarea societatii, este posibila o numire provizorie a unui administrator, numire ce se realizeaza de catre cenzori, cu conditia insa ca acestia sa convoace ulterior, de urgenta, adunarea generala pentru numirea definitiva a unui administrator.

Atributiile consiliului de administratie

Consiliul de administratie are atat atributiile comune pentru toti administratorii, indiferent de forma de societate, cat si o serie de atributii specifice.

O atributie speciala este aceea prevazuta in art. 158 din Legea nr. 31/1990, republicata, potrivit caruia, daca administratorii constata reducerea capitalului social cu mai mult de jumatate, ca urmare a pierderilor din activul net, sunt obligati sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari:

q fie reconstituirea capitalului social;

q fie reducerea capitalului social, corespunzator cu suma ramasa in urma inregistrarii pierderilor din activul net;

q fie dizolvarea societatii.

In masura in care instanta, in baza expertizei pe care a dispus-o, constata pierderea suferita de societate din activul net, va autoriza administratorii sa convoace adunarea generala prin intermediul unei incheieri. Aceasta adunare generala extraordinara astfel autorizata, este in drept sa hotarasca cu privire la reducerea capitalului social in limita valorii ramasa in urma pierderilor suferite de societate, sau dupa caz, dizolvarea societatii, indiferent de numarul actionarilor prezenti. In principiu, consiliul de administratie poate sa decida cu privire la orice operatiune legata de gestiunea societatii.

De asemenea, conform art. 150 din Legea nr. 31/1990, administratorul nu poate dobandi sau instraina liber bunuri de la sau catre societate, si nu poate desfasura operatiuni de inchiriere sau leasing, decat in masura in care valoarea acestora nu reprezinta mai mult de 10% din valoarea activelor nete ale societatii.

In cazul in care valoarea operatiunilor este mai mare de 10% din activul net, pentru realizarea in mod valabil a operatiunii, legea impune obtinerea anterioara a aprobarii adunarii generale extraordinare.

Astfel, se impune aprobarea adunarii generale extraordinare atunci cand:

Ø dobandirea bunurilor de la fondatori sau actionari intervine in termen de 2 ani de la constituirea sau autorizarea inceperii activitatii societatii si

Ø dobandirea s-a realizat in schimbul unei sume sau contravalori echivalenta cu cel putin o zecime din valoarea capitalului social subscris.

Valoarea bunurilor de la fondatori sau actionari se va stabili in baza unei expertize, iar hotararea adunarii generale extraordinare va fi mentionata in registrul comertului si va fi publicata in Monitorul Oficial si intr-un ziar de larga raspandire.

Intrunirea Consiliului de administratie

Consiliul de administratie se considera valabil intrunit daca la sedinta participa cel putin jumatate din numarul total de administratori. Textul legii are caracter dispozitiv supletiv, in sensul ca, prin actul constitutiv al societatii se poate fixa un numar mai mare de participanti pentru ca acel Consiliu sa fie valabil intrunit.

Consiliul de administratie se intruneste ori de cate ori este necesar pentru realizarea mandatului primit de la adunarea generala, dar nu mai putin de o data pe luna. Sedintele Consiliului de administratie au loc, de regula la sediul societatii, fiind insa posibila desfasurarea acestora si la un alt loc prestabilit, daca acest lucru este expres admis de actul constitutiv al societatii.

La sedintele Consiliului de administratie sunt convocati si cenzorii societatii, conform art. 151 alin. 5 din Legea nr. 31/1990, republicata.

Consiliul de administratie este condus de un presedinte, desemnat potrivit dispozitiilor prezente in actul constitutiv. In lipsa unor prevederi ale actului constitutiv, presedintele Consiliului de administratie poate fi ales de membrii acestuia.

Presedintele consiliului de administratie poate fi si directorul general sau directorul societatii, acesta asigurand si conducerea conducand si comitetului de directie.

Totodata presedintele consiliului de administratie conduce adunarea generala a actionarilor.

Presedintele consiliului de administratie reprezinta societatea in relatiile cu tertele persoane, incheind acte juridice in numele si pe seama acesteia.

Legea impune ca la fiecare sedinta a Consiliului de administratie sa se intocmeasca un proces verbal de sedinta, care trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:

q ordinea deliberarilor;

q deciziile adoptate;

q numarul de voturi intrunite de fiecare decizie;

q opiniile separate .

Comitetul de directie

Membrii

Alaturi de consiliul de administratie, legea romana recunoaste si posibilitatea numirii unui al doilea organ colegial, respectiv comitetul de directie, caruia, conform art. 143 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, consiliul de administratie ii poate delega o parte din atributiile si prerogativele sale.

Membrii comitetului de directie sunt, la randul lor administratori, deoarece comitetul de directie se alege din randul consiliului de administratie.

Odata cu alegerea comitetului de directie, Consiliul de administratie stabileste si remuneratie la care au dreptul membrii comitetului. Cu toate acestea, decizia Consiliului de administratie cu privire la remunerarea membrilor comitetului de directie este supusa unei ratificari ulterioare a adunarii generale. Prin exceptie, o asemenea aprobare nu este necesara atunci cand in actul constitutiv al societatii este prevazuta o limita maxima pentru remuneratia membrilor comitetului de directie, iar consiliul de administratie a stabilit o remuneratie ce nu depaseste aceasta limita. Astfel, se considera ca, practic, exista o aprobare implicita pentru remunerarea membrilor comitetului director, data de catre actionari, prin chiar actul constitutiv al societatii, pana la o anumita limita.

Deliberarile in cadrul comitetului de directie

Comitetul de directie se intruneste cel putin o data pe saptamana.

In cadrul comitetului director, deciziile se adopta cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.

Conform art. 143 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, republicata, in comitetul de directie votul nu poate fi dat prin delegatie.

Functionarii societatii

Sunt functionari ai societatii, conform legii, directorii executivi ai societatii respective, acestora revenindu-le sarcina de a realiza operatiunile curente ale societatii.

Conform art. 144 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, numirea functionarilor societatii, este de competenta consiliului de administratie. Norma legala are caracter dispozitiv, prin actul constitutiv al societatii existand posibilitatea acordarii prerogativei de numire a functionarilor societatii si catre un alt organism.

Conform art. 148 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, directorii executivi nu vor putea fi membri in consiliul de administratie al societatii, legea stabilind astfel o incompatibilitate intre calitatea de director executiv si cea de administrator. Pe cale de consecinta, nu pot avea calitatea de directori executivi nici membri comitetului de directie.

Auditul financiar, auditul intern si cenzorii

Asigurarea unui control activitatii desfasurate de catre societate are in vedere atat interesul actionarilor, cat si al tertilor, care numai astfel se pot angaja, in cunostinta de cauza, in eventuale relatii contractuale.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 31/1990, situatiile financiare ale societatilor comerciale care intra sub incidenta reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate, vor fi auditate de catre auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice, in conditiile prevazute de lege.

In cazul societatilor comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor.

Numirea cenzorilor

Astfel, art. 159 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, republicata impune ca cel putin unul dintre cenzori sa aiba calitatea de contabil autorizat in conditiile legii sau de expert contabil.

In cazul societatilor pe actiuni, numirea cenzorilor are caracter obligatoriu. De regula, numarul de cenzori si identificarea acestora se realizeaza prin actul constitutiv, ei fiind alesi de adunarea constitutiva.

Intr-o societate pe actiuni trebuie numiti minimum trei cenzori, si tot atatia cenzori supleanti. Norma juridica ce stabileste aceasta regula are caracter supletiv, deoarece prin actul constitutiv se poate deroga, in sensul ca pot fi numiti mai mult de trei cenzori si tot atatia supleanti, cu conditia ca numarul acestora sa fie intotdeauna numar impar.

Durata mandatului unui cenzor este, conform art. 159, de 3 ani, neexistand nici un fel de limitare cu privire la realegerea lor dupa expirarea mandatului. Realegerea cenzorilor este posibila in cadrul adunarii generale ordinare.

Votul necesar pentru revocarea cenzorilor insa este cel specific in cadrul adunarilor extraordinare.

Atributiile cenzorilor

In sarcina cenzorilor legea retine urmatoarele obligatii:   

q   sa supravegheze gestiunea societatii;

q   sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele societatii;

q   sa verifice daca registrele sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut potrivit legii;

q   sa intocmeasca raportul catre adunarea generala a actionarilor;

q   sa convoace adunarea generala, cand nu a fost convocata de administrator;

q   sa aduca la cunostinta administratorilor sau Adunarii generale neregulile din activitatea societatii;

q   sa participe la adunarile generale ale actionarilor, fara drept de vot;

q   sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie respectate;

q   sa constate depunerea garantiei de catre administratori.

Raspunderea cenzorilor

In exercitarea functiei lor, cenzorii raspund civil contractual, conform regulilor generale din domeniul contractului de mandat. Actiunea in raspundere contra cenzorilor (ca de altfel si contra fondatorilor, administratorilor si directorilor societatii) apartine societatii, care va decide cu privire la introducerea ei in instanta in cadrul adunarii generale a actionarilor. Raspunderea cenzorilor este o raspundere solidara.

Test de autoevaluare 3.

Care sunt operatiunile pe care o societate comerciala nu le poate realiza in favoarea administratorilor, directorilor sai sau sotilor acestora, rudelor si afinilor acestora pana la gradul al patrulea

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina xx.

In loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare nr. 8 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 8

Enumerati atributiile Consiliului de Administratie si a cenzorilor.

Pentru raspunsurile studentilor lasati spatii adecvate intre intrebari.

Raspunsurile testelor de autoevaluare

Raspuns 1

Actiuni la purtator

Actiuni nominative;

Obligatiunile reprezinta bunuri incorporale si apar ca titluri de valoare emise de societatile de capital, in baza carora titularul dobandeste anterior un drept fata de societate, deoarece cel ce le dobandeste practic realizeaza un imprumut al societatii

Raspuns 2.

modificarea formei juridice a societatii;

modificarea sediului societatii;

schimbarea obiectului de activitate al societatii.

infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare, fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

prelungirea duratei societatii.

dizolvarea anticipata a societatii;

Raspuns 3.

cu votul actionarilor ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, in cazul adunarilor generale ordinare

cu votul actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, in cadrul adunarilor generale extraordinare care se desfasoara la prima convocare

cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin 1/3 din capitalul social, in cadrul adunarilor generale extraordinare ce se desfasoara la a doua convocare;

Bibliografie unitate de invatare nr. 8

Miff A., Paun C., Dreptul afacerilor, Ed. Imprimeriei Ardealul, 2006.

Miff A., Business Law. Volume I. Introduction to business law, Ed. Sfera juridica, 2007.

David M., Dreptul afacerilor, Ed. Europolis, 2005

Turcu I.,Tratat teoretic si practic de drept comercial-vol. II, Ed. CH Beck, 2009