Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ECONOMIE SI DEZVOLTARE RURALA

economie




ECONOMIE SI DEZVOLTARE RURALA






Definiti resursele unei economii si prezentati criteriile de clasificare ale acestora.

Definiti factorii dezvoltarii economice si prezentati principalele resurse naturale.

Definiti munca si prezentati importanta economica a muncii. (tot de la definirea muncii)

Definiti munca si clasificarea acesteia. (tot de la definitie, munca autonoma, munca dependenta)

Resursele de forta de munca. (cele 3 componente: populatia totala, populatia activa, populatia ocupata)

Densitatea populatiei totale si repartitia populatiei pe varste.

Factorii de crestere ai populatiei totale.

Gradul de imbatranire al populatiei si gradul de innoire al fortei de munca.

Populatia ocupata si populatia disponibila-activa.

Definiti somajul si prezentati indicatorii cu care se masoara acesta.

Definiti capitalul si prezentati resursele de capital existente. Importanta capitalului.

Definiti capitalul de exploatare si prezentati elementele componente ale acesteia. Prezentati utilajul tehnic si constructiile.

Prezentati infrastructura, amelioratile funciare si sarpele viu.

Plantatiile si materialele consumabile.

Prezentati semnificatia termenilor: "agrar" si "rural". Definiti spatiul rural.

Definiti si prezentati spatiul rural, regiunea si dezvoltarea rurala.

Prezentati caracteristicile spatiului rural. (6 caracteristici)

Structura spatiului rural. (3 aspecte)

Functiile spatiului rural. (3 functii)




















Definiti resursele unei economii si prezentati criteriile de clasificare ale acestora.


resurse topologice (formele de relief, peisajul)

resurse geologice (carbuni, petrol, minereuri, ape termale, ape minerale)

resurse de apa

resurse biopedologice (fondul funciar si biodiversitatea)

resurse climatice (precipitatii, temperatura, lumina si factori de risc climatic)

Variatia resurselor naturale de la o zona la alta determina diferentieri mari intre tipurile de dezvoltare economica si socala a zonelor.


3. Definiti munca si prezentati importanta economica a muncii. (tot de la definirea muncii)


Munca este reprezentata pe ansamblu de persoanele care in decursul unei perioade date exercita sau cauta sa exercite o activitate profesionala remunerata. Are o dubla semnificatie: ea reprezinta in acelasi timp o categorie economica si o categorie sociala.

Din punct de vedere economic munca este un factor de productie, iar din punct de vedere social munca reprezinta o parte a populatiei totale. Ca factor de productie munca se caracterizeaza prin: cantitate (nr de pers), calitate (nivelul de pregatire pe specializari profesionale), pret (salariu/ora) si reprezinta un element al cheltuielilor de productie.

Raportata la populatia totala munca este reprezentata de persoane cuprinse intre anumite limite de varsta (16-65 ani), limite care se diferentiaza in functie de mai multe criterii: nivelul de dezvoltare economica, zona geografica, speranta de viata, varsta medie, gradul de civilizatie, modul de productie, sex, domeniul de activitate, conditiile de munca, prevederile institutionale cu privire la varsta minima de munca, varsta de pensionare si legislatia salariala.

Persoanele care se incadreaza in limitele varstei de munca formeaza populatia in varsta de munca care cuprinde: populatia apta de munca si populatia inapta de munca.

Populatia apta pentru munca formeaza potentialul de munca al unei zone si se imparte in: forta de munca activa sau efectiva (pers incadrate in procesul muncii) si forta de munca inactiva care cuprinde pers in curs de pregatire.

Importanta economica a muncii rezulta din urmatoarele aspecte:

1. este singurul factor de productie activ capabil sa organizeze un proces economic, respectiv sa puna in functiune toti factorii de productie care participa la realizarea unui bun sau a unui serviciu.

2. este factorul determinat al nivelului rentabilitatii tuturor activitatilor economice pentru ca reprezinta un element al cheltuielilor de productie a carui efect economic este direct influentat de gradul de instruire si specializare a indivizilor care o compun.

3. este factor primordial al dezvoltarii si bunastarii oricarei societati omenesti.


















4. Definiti munca si clasificarea acesteia. (tot de la definitie, munca autonoma, munca dependenta)


Munca este reprezentata pe ansamblu de persoanele care in decursul unei perioade date exercita sau cauta sa exercite o activitate profesionala remunerata. Are o dubla semnificatie: ea reprezinta in acelasi timp o categorie economica si o categorie sociala.

Din punct de vedere economic munca este un factor de productie, iar din punct de vedere social munca reprezinta o parte a populatiei totale.

Ca factor de productie munca se caracterizeaza prin: cantitate (nr de pers), calitate (nivelul de pregatire pe specializari profesionale), pret (salariu/ora) si reprezinta un element al cheltuielilor de productie.

Raportata la populatia totala munca este reprezentata de persoane cuprinse intre anumite limite de varsta (16-65 ani), limite care se diferentiaza in functie de mai multe criterii: nivelul de dezvoltare economica, zona geografica, speranta de viata, varsta medie, gradul de civilizatie, modul de productie, sex, domeniul de activitate, conditiile de munca, prevederile institutionale cu privire la varsta minima de munca, varsta de pensionare si legislatia salariala.

Persoanele care se incadreaza in limitele varstei de munca formeaza populatia in varsta de munca care cuprinde: populatia apta de munca si populatia inapta de munca.

Populatia apta pentru munca formeaza potentialul de munca al unei zone si se imparte in: forta de munca activa sau efectiva (pers incadrate in procesul muncii) si forta de munca inactiva care cuprinde pers in curs de pregatire.

Clasificarea muncii

Din punct de vedere economic respectiv al calcularii costurilor de productie, munca se clasifica in:

1.) munca autonoma

2.) munca dependenta

1.) munca autonoma cuprinde activitatea profesionala a intreprinzatorului si a familiei sale in intreprinderea proprie fara a primi o plata directa pt aceasta, respectiv este un element de cost implicit si reprez un venit al intreprinzatorului.

Acest tip de munca este larg utilizat in agricultura si in firmele mici, iar motivele sunt determinate de urmatoarele aspecte:

- este dificil sa se stabileasca nr orelor de munca pe fermierul si familia lui sa le realizeze direct (efectiv) pt activitati legate de exploatatie.

- nu exista un criteriu unic de estimare al salariului orar sau anual pt munca prestata de catre fiecare membru al familiei in exploatatia agricola care le apartine.

2.) munca dependenta cuprinde activitatea profesionala desfasurata de persoanele angajate in intreprinderi cu scopul de a ceda munca lor in vederea obtinerii unui pret care poarta denumirea de salariu.

Acest tip de munca este un element de cost explicit si corespunde unei plati monetare pe piata. Munca dependenta se plateste in raport cu gradul de calificare si efortul depus, iar intre parti exista un contract anual de munca in care este prevazut nivelul salariului negociat.





5. Resursele de forta de munca. (cele 3 componente: populatia totala, populatia activa, populatia ocupata)


Resursele de forta de munca sunt determinate de relatia ce se stabileste intre populatia totala, populatia activa si populatia ocupata.

A. Populatia totala a unei unitati administrativ-teritoriale (comuna, oras, judet,regiune, tara) este rezultatul miscarilor naturale determinate de fenomenele demografice (natalitate, mortalitate, sporul natural de crestere al populatiei) si de miscarile migratorii de la o zona la alta.



Populatia totala se exprima prin indicatorul "nr de locuitori". Indicatorul "nr de locuitori" se refera lsa populatia stabila dintr-un teritoriu si este expresia cantitativa cea mai sintetica a potentialului uman de care dispune fiecare comuna.

In acelasi timp dimensiunea colectivitatii este un factor ce conditioneaza marimea sau intensitatea unui nr de variabile ale spatiului rural.

Marimea medie a unei comune din Romania este mai mica decat marimea medie a unui oras sau municipiu. Marimea medie a unei comune din Romania variaza si din acest pc de vedere comunele se impart in 3 categorii:

comune mici si foarte mici care au o pop totala de sub 2000 loc (com din jud Alba, Caras-Severin, Cluj, Hunedoara si Sibiu) ≈ 16%

2. comune de dimensiuni medii cu o pop tot cuprinsa intre 2000-5000 loc (≈ 62% din comunele tarii noastre)

comune mari si foarte mari cu peste 5000 loc ≈ 22% (com din jud Bacau, Suceava, Prahova, Neamt, Calarasi, Dambovita)

Elemente care definesc populatia totala aunui teritoriu sunt:

1.) densitatea populatiei

2.) factorii de crestere a pop

3.) gradul de imbatranire al fortei de munca (a pop)

4.) gradul de innoire a fortei de munca

1.) Densitatea populatiei este un elem cu mare valabilitate in spatiu fiind un rezultat al conditiilor geografice, istorice, economice si sociale specifice fiecarei zone.

Densit pop este un factor care explica problemele din teritoriu (probleme de locuire, de ocupare, de protectie a mediului) si care conditioneaza aspectele privind dotarea cu infrastructura, echipamente colective, servicii publice dintr-o anumita zona.

Indicatorul economic folosit pt masurarea densitatii este "nr de loc pe km²". Acest indicator exprima distributia pop pe teritoriul administrativ al comunei la un mom dat si permite distinctia dintre diferitele modele de populare al teritoriului identificand zonele de concentrare a pop si zonele cu pop rara dispersata.

Densit pop este un indicator folosit in tarile Uniunii Europene pt a defini granita dintre arii urbane si rurale.

2.) Factorii de crestere ai populatiei sunt:

- rata natalitatii

- rata mortalitatii

- sporul natural de crestere al pop

- rata migratiei nete

Rata natalitatii reprez nr mediu de nascuti vii ce revin la 1000 loc. Acest indicator se calculeaza ca medie a evenimentelor demografice pe mai multi ani cu scopul de a evidentia un comportament relativ de durata si de a elimina posibilele distorsiuni datorate unor evenimente conjuncturale aparute intr-un an. Val indicatorului este dependenta in principal de structura pe varste a pop si este influentata de modelul de comportament demografic al zonei si de conditiile social-economice. Exprima capacitatea pop unei comune de a asigura propria regenerare. Declinul natalitatii are repercursiuni negative asupra echilibrelor demografice ale varstelor in viitor. Valorile natalit impart comunele in 3 mari grupe:

1. comune cu putere mare de innoire a pop unde rata natalit este peste 14 la 1000

2. comune cu putere medie de innoire a pop unde rata natalit este cuprinsa intre 11-13 la 1000

3. comune cu putere scazuta si foarte scazuta de innoire a pop unde rata natalit este de sub 10 la 1000.

Rata mortalitatii se exprima prin nr de decese inregistrate la 1000 de loc si se calculeaza ca medie a evenimentelor demografice pe mai multi ani.

Sporul natural de crestere al pop reprez diferenta dintre rata medie a natalit si rata medie a mortalitatii.

Rata migratiei nete - pt a o determina se utiliz indicat ec "rata medie a migratiei" care reprez soldul schimbarilor de domiciliu in perimetrul unei comune. Si acest indicat se exprima la 1000 loc din comuna respectiva. Soldul pozitiv exprima atractivitatea unei comune, iar soldul negativ indica lipsa de atractivitate a comuei.

3.) Gradul de imbatranire este una din problemele care tinde sa aiba caracter de generalitate in spatiul rural. Pt a analiza imbatranirea demografica se utilizeaza 2 indicatori:

- indicele de imbatranire al pop calculata ca rap intre pop in varsta de 60 ani si pop in varsta de 0-14 ani. Acest indicator exprima capacitatea sau incapacitatea comunitatii rurarle de regenarare demografica.

Astfel indicele de imbatranire al pop este de 1,22 mediu rural in timp ce in municipii si orase este de 0,66, iar pe total tara este de 0,91. acesti indicatori ilustreaza afectarea puternica a pop rurale de proc de imbatranire, generatia tanara neputand asigura inlocuirea decat a 82,5% din actuala pop varsnica.

- ponderea pop varstnice in total pop. Spre deosebire de evol din alte tari in care imbatranirea demografica cuprinde mai intai mediul urban unde este si mai accentuata, in Romania imbatranirea este mult mai accentuat in spatiul rural si tinde sa capete caracter de generalitate.

4.) Gradul de innoire a fortei de munca este analizat cu ajutorul indicelui de innoire a fortei de munca calculat ca rap intre pop din gupa de varste 15-29 ani si pop din gr de varsta de 30-40 ani. Val acestui raport semnifica existenta unei presiuni pe piata muncii rurale nepregatita sa-i absoarba pe tineri.

In ceea ce priveste evol pop totale aceasta se analizeaza cu ajutorul:

Grafic acest lucru se realiz cu ajut asa-numitei piramide a varstelor.

Piramida varstelor nu este altceva decat un grafic care reprez pe una din ordonate varsta, iar pe cealalta ordonata efectivele privind pop pe sexe. Astfel se disting 3 categ de pop.:

Piramida de varste a pop ofera imaginea repartizarii pop la un mom dat.


B. Populatia ocupata cuprinde potrivit metodologiei balantei fortei de munca totate persoanele care in anul de referinta au desfasurat o activitate economico-sociala aducatoare de venit sub forma de salarii, beneficii, plata in natura.

Statutul profesional reprezinta situatia unei persoane ocupate in fuctie de modul de obtinere a veniturilor prin activitattea exercitata si anum: salariat, patron, lucrator pe cont propriu, lucrator familiar neremunerat, membru al unei soc agricole sau a unei cooperative.

Ramura cu ponderea cea mai mare in populatia ocupata este agricultura.

Evolutia pop ocupata acum in agricultura este in contradictie cu evolutia inregistrata in tarile dezvoltate economic astfel sunt tari ca: Anglia, SUA, Germania, Suedia care au in jur de 3% pondere o pop ocupata in natura cu tendinta de reducere in viitor.

C. Populatia activa disponabila se compune din pers care declara la recensamant ca exista o activitate profesionala sau care fara sa lucreze declara ca sunt in cautarea unui loc de munca.

Pop activa constituie surse de mana de lucru sau mana de lucru potentiala. Volumul pop active este influentat de 2 categ de factori:

1. factori structurali

2. factori conjuncturali

1. Factorii structurari amintim durata de salarizare, varsta de pensionare, gradul de folosire a fortei de munca feminine.

2. Factori conjuncturali sunt reprez de participarea la activitatea ec a tinerilor, varstnicilor si femeilor.

Acestia pot fi folositi intr-o masura mai mare sau mai mica, fenomen numit flexiune conjuncturala. Elementele care caract pop activa sunt:

Grafic acest lucru se realiz cu ajut asa-numitei piramide a varstelor.

Piramida varstelor nu este altceva decat un grafic care reprez pe una din ordonate varsta, iar pe cealalta ordonata efectivele privind pop pe sexe. Astfel se disting 3 categ de pop.:

Piramida de varste a pop ofera imaginea repartizarii pop la un mom dat.




7. Factorii de crestere ai populatiei totale


Factorii de crestere ai populatiei sunt:

- rata natalitatii

- rata mortalitatii

- sporul natural de crestere al pop

- rata migratiei nete

Rata natalitatii reprez nr mediu de nascuti vii ce revin la 1000 loc. Acest indicator se calculeaza ca medie a evenimentelor demografice pe mai multi ani cu scopul de a evidentia un comportament relativ de durata si de a elimina posibilele distorsiuni datorate unor evenimente conjuncturale aparute intr-un an. Val indicatorului este dependenta in principal de structura pe varste a pop si este influentata de modelul de comportament demografic al zonei si de conditiile social-economice. Exprima capacitatea pop unei comune de a asigura propria regenerare. Declinul natalitatii are repercursiuni negative asupra echilibrelor demografice ale varstelor in viitor. Valorile natalit impart comunele in 3 mari grupe:

1. comune cu putere mare de innoire a pop unde rata natalit este peste 14 la 1000

2. comune cu putere medie de innoire a pop unde rata natalit este cuprinsa intre 11-13 la 1000

3. comune cu putere scazuta si foarte scazuta de innoire a pop unde rata natalit este de sub 10 la 1000.

Rata mortalitatii se exprima prin nr de decese inregistrate la 1000 de loc si se calculeaza ca medie a evenimentelor demografice pe mai multi ani.

Sporul natural de crestere al pop reprez diferenta dintre rata medie a natalit si rata medie a mortalitatii.

Rata migratiei nete - pt a o determina se utiliz indicat ec "rata medie a migratiei" care reprez soldul schimbarilor de domiciliu in perimetrul unei comune. Si acest indicat se exprima la 1000 loc din comuna respectiva. Soldul pozitiv exprima atractivitatea unei comune, iar soldul negativ indica lipsa de atractivitate a comuei.




8. Gradul de imbatranire al populatiei si gradul de innoire al fortei de munca


Gradul de imbatranire este una din problemele care tinde sa aiba caracter de generalitate in spatiul rural. Pt a analiza imbatranirea demografica se utilizeaza 2 indicatori:

- indicele de imbatranire al pop calculata ca rap intre pop in varsta de 60 ani si pop in varsta de 0-14 ani. Acest indicator exprima capacitatea sau incapacitatea comunitatii rurarle de regenarare demografica.

Astfel indicele de imbatranire al pop este de 1,22 mediu rural in timp ce in municipii si orase este de 0,66, iar pe total tara este de 0,91. acesti indicatori ilustreaza afectarea puternica a pop rurale de proc de imbatranire, generatia tanara neputand asigura inlocuirea decat a 82,5% din actuala pop varsnica.

- ponderea pop varstnice in total pop. Spre deosebire de evol din alte tari in care imbatranirea demografica cuprinde mai intai mediul urban unde este si mai accentuata, in Romania imbatranirea este mult mai accentuat in spatiul rural si tinde sa capete caracter de generalitate.

Gradul de innoire a fortei de munca este analizat cu ajutorul indicelui de innoire a fortei de munca calculat ca rap intre pop din gupa de varste 15-29 ani si pop din gr de varsta de 30-40 ani. Val acestui raport semnifica existenta unei presiuni pe piata muncii rurale nepregatita sa-i absoarba pe tineri.

In ceea ce priveste evol pop totale aceasta se analizeaza cu ajutorul:

Grafic acest lucru se realiz cu ajut asa-numitei piramide a varstelor.

Piramida varstelor nu este altceva decat un grafic care reprez pe una din ordonate varsta, iar pe cealalta ordonata efectivele privind pop pe sexe. Astfel se disting 3 categ de pop.:

Piramida de varste a pop ofera imaginea repartizarii pop la un mom dat.








9. Populatia ocupata si populatia disponibila-activa


Populatia ocupata cuprinde potrivit metodologiei balantei fortei de munca totate persoanele care in anul de referinta au desfasurat o activitate economico-sociala aducatoare de venit sub forma de salarii, beneficii, plata in natura.

Statutul profesional reprezinta situatia unei persoane ocupate in fuctie de modul de obtinere a veniturilor prin activitattea exercitata si anum: salariat, patron, lucrator pe cont propriu, lucrator familiar neremunerat, membru al unei soc agricole sau a unei cooperative.

Ramura cu ponderea cea mai mare in populatia ocupata este agricultura.

Evolutia pop ocupata acum in agricultura este in contradictie cu evolutia inregistrata in tarile dezvoltate economic astfel sunt tari ca: Anglia, SUA, Germania, Suedia care au in jur de 3% pondere o pop ocupata in natura cu tendinta de reducere in viitor.

Populatia activa disponabila se compune din pers care declara la recensamant ca exista o activitate profesionala sau care fara sa lucreze declara ca sunt in cautarea unui loc de munca.

Pop activa constituie surse de mana de lucru sau mana de lucru potentiala. Volumul pop active este influentat de 2 categ de factori:

1. factori structurali

2. factori conjuncturali

1. Factorii structurari amintim durata de salarizare, varsta de pensionare, gradul de folosire a fortei de munca feminine.

2. Factori conjuncturali sunt reprez de participarea la activitatea ec a tinerilor, varstnicilor si femeilor.

Acestia pot fi folositi intr-o masura mai mare sau mai mica, fenomen numit flexiune conjuncturala. Elementele care caract pop activa sunt:

Raportul dintre cele 2 grupe trebuie sa fie in favoarea celor productive.

El depinde de traditia si modelul cultural si caracteristicile, de puterea ec a pop, de resursele locale, de maeriale de constructii si de evolutia populatiei.

Indic ec al acestui criteriu este "suprafata locuibila pe locuitor".

Acest indicator caracterizeaza conditiile de locuit referindu-se la marimea locuintelor respectiv a suprafetelor locuibile si nr de pers din locuinta.


13. Prezentati infrastructura, amelioratile funciare si sarpele viu.


Infrastructura - in analiza ec infrastructura se imparte in:

- Infrastructura tehnica (alimentarea cu apa potabila, energie electrica, gaze naturale, racordarea la telefonie, accesibilitatea la retele de transport)

- Infrastructura sociala (sanatate, invatamant, comunicare, mortalitate infantila)

Aspectele recunoscute ca fiind cele mai deficitare in spatiul rural romanesc sunt cele ale echiparii cu retele de infrastructura. Desi acestea sunt indispensabile desfasurarii normale a vietii sunt inca multe zone din tara in care lipseste si care necesita eforturi mari pt realiz acestora.

Amelioratiile funciare - se inteleg lucrarile cu caracter hidrotehnic prin agrotehnic, chimic si biologic prin care se asigura conservarea si ameliorarea durabila a calitatii pamantului, exprimata prin cresterea fertilitatii solurilor.

Lucrarile de amelioratii funciare sunt lucrari cu o durabilitate indelungata, solicita fonduri de investitii, precum si personal de specialitate pt executarea, folosirea si intretinerea lor.



Amelioratiile funciare se compun din 2 categ de lucrari:

- lucrari de stopare a proceselor de degradare a solului si de recuperare a unor terenuri reproductive. (combaterea eroziunii si a alunecarilor de teren)

- lucrari de stabilizare a productiei agricole si de crestere a fertilitatii solului. (amenajari pt irigatii)

Septelul viu - este format din totalitatea animalelor existente intr-o zona la un moment dat.

Din cap fix de exploatare fac parte:

animalele de tractiune

- animalele de productie si de renta

Cealalta parte a septeului viu este formata din animalele in crestere, densitatea vanzarii avand toate caracteristicile capitalurilor circulante.




14. Plantatiile si materialele consumabile


Plantatiile - in functie de specie (pom, vita de vie, hamei) formeaza ramuri de sine statatoare ale productiei vegetale si se caract prin urmat:

- au durata mare de folosinta

- necesita un volum relativ mare de investitii pe unitatea de suprafata

- durata de folosinta a investitiei este det de sist de exploatare (specie, soi)

- in perioada de folosire productivitatea este neuniforma

- montatiile folosesc intensiv mijloacele de productie inclusiv pamantul si forta de munca

Plantatiile reprez filtre naturale care contribuie la inbunatatirea mediului ambiant precum si perdele de protectie impartirea structurilor, poluarii, inundatiilor

Materialele consumabile - cuprind mat prime, seminte si mat de plantat, ingrasaminte, pesticide, carburanti si lubrifianti, furaje, medicamente, ambalaje.

Dintre mijloacele circulante care influenteaza direct nivelul productiei agricole o importanta deosebita o au materiile prime, mikloacele biologice, mijloacele chimice si furajele.


15. Prezentati semnificatia termenilor: "agrar" si "rural". Definiti spatiul rural.


Termenul "agrar" desemneaza tot ceea ce tine de agricultura, pe cand adjectivul "rurral" acopera tot ce tine de activitatea la tara in opozitie cu adj "urban" prin care se intelege tot ce tine de oras.

Termenul "agrar" se refera la problemele ec din agricultura, pe cand termenul "rural" este adecvat epocii in care agricultorii

Astfel trebuie precizat ca cele 2 notiuni nu pot fi confundate sau considerate sinonime. Chiar daca cea mai importanta componenta a ruralului este agrarul, iar cel mai extins spatiu al rurarului este cel agrar si chiar daca cele mai importante si mai multe activitati rurale sunt cele agrare, cu toate acestea cele 2 not nu se suprapun, nu se confunda.

Prin spatiu rural se intelege "spatiul agricol aferent culturilor si cresterii animalelor si spatiul funciar neagricol afectat altor intrebuintari decat a agriculturii si anume locuirea sau activitatile oamenilor care traiesc in mediul rural".

Spatiul rural cuprinde atat terenuri agricole cat si spatiul funciar natural care formeaza la un loc un tot unitar.

Forma definitiva a definitiei spatiului rural este urmatoarea: notiunea de spatiu rural cuprinde o zona interioara sau de coasta care contine satele si micile orase in care mare parte a terenurilor este utilizata pt:

agricultura, silvicultura, acvacultura si pescuit

activitatile ec si culturale ale locuitorilor acestor zone

amenajari de zone neurbane pt timpul liber si distractii sau de ocrotire a naturii

alte utilizari, cu exceptia celor de locuit.

Incadrarea intr-un spatiu rural sau urban se face potrivit unei definitii acceptate pe plan international pe baza raportului dintre pop rurala si pop urbana. Din aceste pct de vedere exista:

regiune predominant rurala, in care peste 50% din pop locuieste in comune sau la sate

regiune semnificativ rurala, unde pop ce loc la sate reprez intre 15-30%

regiune predominant urbana, unde mai putin de 15% din pop traieste la sate.

Deci o regiune este considerata rurala daca ponderea pop care traieste la sate depaseste 15%.

Pt a def not de "asezare rurala" organizatia economica de cooperare si dezvoltare (OECD) foloseste ca indicator "nr locuitorilor/km²". Sunt considerate asezari rurale acelea in care densitatea pop nu depaseste 150 loc/km².

La nivelul UE densit medie a pop este de 115 loc/km². UE foloseste criteriul de 100 loc/km².











16. Definiti si prezentati spatiul rural, regiunea si dezvoltarea rurala.


Prin spatiu rural se intelege "spatiul agricol aferent culturilor si cresterii animalelor si spatiul funciar neagricol afectat altor intrebuintari decat a agriculturii si anume locuirea sau activitatile oamenilor care traiesc in mediul rural".

Spatiul rural cuprinde atat terenuri agricole cat si spatiul funciar natural care formeaza la un loc un tot unitar.

Forma definitiva a definitiei spatiului rural este urmatoarea: notiunea de spatiu rural cuprinde o zona interioara sau de coasta care contine satele si micile orase in care mare parte a terenurilor este utilizata pt:

agricultura, silvicultura, acvacultura si pescuit

activitatile ec si culturale ale locuitorilor acestor zone

amenajari de zone neurbane pt timpul liber si distractii sau de ocrotire a naturii

alte utilizari, cu exceptia celor de locuit.

Incadrarea intr-un spatiu rural sau urban se face potrivit unei definitii acceptate pe plan international pe baza raportului dintre pop rurala si pop urbana. Din aceste pct de vedere exista:

regiune predominant rurala, in care peste 50% din pop locuieste in comune sau la sate

regiune semnificativ rurala, unde pop ce loc la sate reprez intre 15-30%

regiune predominant urbana, unde mai putin de 15% din pop traieste la sate.

Deci o regiune este considerata rurala daca ponderea pop care traieste la sate depaseste 15%.

Pt a def not de "asezare rurala" organizatia economica de cooperare si dezvoltare (OECD) foloseste ca indicator "nr locuitorilor/km²". Sunt considerate asezari rurale acelea in care densitatea pop nu depaseste 150 loc/km².

La nivelul UE densit medie a pop este de 115 loc/km². UE foloseste criteriul de 100 loc/km².

Spatiul rural cel neafectat de industrializare si urbanizare are o seama de caracteristici care ii dau individualitate, specificitate si autenticitate comparativ cu alte zone sau cu un alt spatiu.

Spatiul rural autentic se distinge din toate pct de vedere de spatiile urbane, industriale, miniere, de zone portuale etc.




17. Prezentati caracteristicile spatiului rural. (6 caracteristici)


1. dpdv al structurii economice in spatiul rural activitatea agricola ocupa de regula cele mai intinse zone, agricultura reprezentand coloana vertebrala a ruralului.

2. spatiul rural este dpdv ocupational preponderent un spatiu de productie in care activit sectoarelor primare au o pondere destul de ridicata dpdv ec.

3. in spatiul rural este predom proprietatea privata familiala comparativ cu zonele urban-industriale.

De asemenea in zonele rurale proprietatea publica si privata a statului este mult mai restransa reducandu-se la regula la rezervatii si parcuri nationale, terenuri linitrofe cailor de comunicatii si mijloacelor de transport, unele terenuri cu destinasii specifice.

4. spatiul rural dpdv al densitatii pop si al marimii asezarilor umane este mult mai aerisit, mai umanizat. Comunitatile rurale au unele caracteristici specifice in primul rand raporturile interumane sunt mai bune, iar participarea cetiteanului la problemele comunitatii este mai accentuata.

5. dpdv peisagistic spatiul rural prin structura naturala, prin peisajului ingrijit si aerisit, prin flora si fauna sa este incomparabil mai frumos si mai apreciat de multi locuitori.

Peisajul natural al ruralului constituie un patrimoniu inestimabil al umanitatii.

6. viata in spatiul rural mai mult decat in oricare mediu social este asezata pe o serie de norme emanate din experienta de viata multiseculara, din traditiile, obiceiurile si cultura locala.

Modul de viata rural, traditiile si obiceiurile formeaza impreuna cultura populara locala sau regionala.

Viata sociala si culturasa caracteristica ruralului este un patrimoniu de neegalat al umanitatii, element care alaturi de ec si ecologie da adevarata dimensiune si valoare spatiului rural.




18. Structura spatiului rural. (3 aspecte)


1. Spatiul rural periurban cuprinde yona limitrofa marilor orase si centrelor industriale avand raza de lungime variabila intre 10-50 km functie de puterea ec si administrativa a polului industrial.

In zonele rurale periurbane se manifesta in paralel atat fenomene de urbanizare cat si de ruralizare care le confera caracter hibrid rural-urban.

Dpdv edilitar si al echiparii tehnice aceste zone sunt mai evoluate atat datorita influentei educationale cat si al veniturilor mai mari ale pop.

In schimb, dpdv arhitectural si cultural zonele rurale periurbane sunt puternic si de cele mai multe ori negativ influentate si chiar poluate de urban.

In localitatile rurale periurbane miscarea pop este mult mai puternica fapt ce determina caracterul heterogen al localitatii.

Dpdv economic zonele periurbane sunt puternic si divers dezvoltate. Economia este mixa: agricola, industriala si de servicii. In zonele propice (munte, litoral, lacuri) turismul rural si ec agroturistica este preponderenta.

Agricultura are o structura adecvata apropierii de marile piete de desfacere avind de regula caracter legumicol, pomicol, de crestere a animalelor.

2. Spatiul rural intermediar cuprinde cea mai mare suprafata a spatiului rural unde preponderenta dpdv ec este agricultura. Cu alte cuvinte spatiul rural intermediar este spatiul agricol sau zona agrara a spatiului rural. In principal spatiul rural intermediar cuprinde zone cerealiere, furajere si de crestere a animalelor, spatii viticole si pomicole.

3. Spatiul rural marginal sau periferic. Sensul notiunii de periferic in cazul spatiului rural nu trebuie inteles dpdv geografic teritorial ci in primul rand din perspectiva ec si sociala. Aceasta parte a spatiului rural se afla la "periferia" economica, productiva si in multe cazuri la zona defav social a sistemului agrar si silvic.

Factorii care influenteaza aparitia unei zone periferice in spatiul rural sunt de natura atat agro-ecologica cat si agro-economica.

Este de recunoscut faptul ca nu toate terenurile agricole au acelasi potential natural si tehnologic. De asemenea pozitia terenurilor agricole fata de centrele de aprovizionare-desfacere au o mare influenta asupra activit comerciale, asupra intreprinderilor agricole fata de infiintarea sau continuarea expl agr in zonele rurale periferice.




19. Functiile spatiului rural. (3 functii)


1. Functia economica a spatiului rural este consid functia de baza, primara care are ca principal pilon agricultura care constituie col vertebrala a acestuia (spatiului rural). Alaturi de agricultura in spatiul rural se dezvolta. Se extinde si alte ramuri din aval si amonte de agricultura precum silvicultura, mineritul, industria, mestesugul etc.

Functia economica se obliga sa agigure:

necesarul de alimente al pop

garantarea unui nivel al veniturilor (profitului) agriculturilor si fam lor, apropiat si comparabil cu celelalte profesiuni liberale, cu un nivel de responsabilitate comparabil pastrand o sursa de venit (profit) fundamental pt pop rurala.

protejarea mediului inconjurator si asigurarea regenerarii mijloacelor de productie.

Functia ec isi prop producerea de mp reciclabile destinate industriei si productiei energetice, sa asigure o baza pt recreatie si turism, conservarea resurselor genetice ca baza a agriculturii si biotehnologice.

Prin aceasta functie ec se urmaresc:

obtinerea de noi posibilitati de plasare a fortei de munca

stabilitatea populatiei

mentinerea terenurilor in spatiul rural cu posibilitatea de a lucra in ramuri ne agricole dar apropiate de agricultura.

2. Functia ecologica se refera la un anumit standard de ruralitate, la eliminarea fenomenelor negative (industrializarea excesiva pt unele regiuni rurale, chimizarea excesiva in cultura mare si legumicultura, extinderea necontrolata a turismului) toate acestea facand din functia ecologica a spatiului rural un element important al ameliorarii al acestui spatiu.

3. Functia socio-rurala

Spatiul rural prin natura activitatilor umane ale relatiilor din interiorul comunitatilor si a celor intercomunitare este un spatiu social. Dimensiunile relativ reduse ale localitatilor, statornicia unor raporturi deosebite intre membrii comunitatii, cunoasterea reciproca si ierarhizarea soc sunt caracteristici ale relatiilor sociale ale mediului rural.

Responsabilitatea actelor comportamentale este mai puternica in cazul colectivitatilor umane.






Document Info


Accesari: 4508
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )