Utilizarea statisticii in analiza fenomenelor

Utilizarea statisticii in analiza fenomenelor

Statistica analizeaza ansamblul fenomenelor si proceselor din natura, tehnologie si societate, din punct de vedere cantitativ si in stransa legatura cu aspectele calitative.

Etapele constituirii statisticii ca stinta:

Prima etapa in constituirea stiintei „statistica” a inceput o data cu formarea si consolidarea statelor nationale si dateaza pana aproximativ in secolul 16. Este o etapa in care statistica are doar rol practic si in care nu se poate vorbi deocamdata de stiinta. În aceasta perioada se practica observarea statistica si recensamintele (cea mai veche forma de observare). Recens 151j95b 9;minte s-au practicat in China antica cu aproximativ 6000 de ani in urma cand se inregistrau date referitoare la terenurile agricole, efectivele de animale, productia agricola, consum si in primul rand despre populatie.

A doua etapa este caracteristica secolului 17 cand se dezvolta statistica descriptiva. Sunt aplicate metode elementare de cercetare a fenomenelor si proceselor. Cea mai importanta realizare in aceasta etapa o reprezinta constituirea unor sisteme de statistica la nivel national in care erau descrise elementele geografice, economice si sociale din statele respective.

A treia etapa se petrece in secolul 18. Reprezinta etapa in care s-au construit indicatorii statistici sub forma marimilor relative si medii si s-a incercat determinarea unor legaturi dintre variabile.

A patra etapa se manifesta in secolul 19 si se aplica metode matematice complexe pentru analiza fenomenelor si proceselor atat la un moment dat cat si in evolutie, in timp. Se aplica calculul probabilitatilor.

A cincea etapa a inceput in secolul 20 si inca este in desfasurare. Acum se dezvolta foarte multe metode de analiza si prelucrare a datelor, precum si viteza lor, in principal gratie aparitiei tehnicii de calcul.

Fenomenete statistice sunt de doua feluri

ü     Fenomene deterministe care sunt influentate de un singur factor. Ele se produc in conditii de certitudine pentru ca intotdeauna cand se produce fenomenul cauza vom avea de a face cu acelasi efect.

ü     Fenomene interdeterministe care sunt influentate de o multime de factori care se combina diferit in timp si spatiu. Ele se produc in conditii de incertitudine deoarece efectele actiunii anumitor factori nu pot fi cunoscute dinainte.

Statistica studiaza aceste fenomene interdeterministe urmarindu-se determinarea unor tendinte de evolutie a acestora.

Colectivitatea statistica este un ansamblu de elemente asemanatoare care au aceleasi trasaturi de baza.

Colectivitatile pot fi:

ü   Statice – care sunt studiate la un moment dat; la nivelul lor se pot defini doar variabile de stare ca productia unei firme intr-o zi si atunci rezulta ca ele pot fi analizate doar din punct de vedere cantitativ si structural;

ü   Dinamice – care sunt studiate in evolutie pe o perioada; la nivelul lor se lucreaza cu variabile de flux ca productia pe primul trimestru si atunci rezulta ca ele pot fi analizate atat din punct de vedere cantitativ, structural cat si calitativ.

Unitatea statistica reprezinta elementul de baza al unei colectivitati.

Colectivitati statice – unitati statice; colectivitati dinamice – unitati dinamice.

Unitatile sunt de doua feluri:

ü     Simple – daca sunt construite dintr-un singur element (ex: o persoana);

ü     Complexe – daca sunt alcatuite din mai multe elemente (ex: familia).

Variabile statistice sunt trasaturi care caracterizeaza toate unitatile dintr-o colectivitate (inseamna ca inregistreaza valori diferite la nivelul unitatilor).

Valorile diferite pe care le inregistreaza o variabila la nivelul unitatilor statistice diferite se numesc variante.

Numarul unitatilor la care variabila inregistreaza aceeasi valoare poarta numele de frecventa.

Datele statistice sunt expresii numerice care caracterizeaza unitatile statistice.

Variabilele statistice pot fi:

ü     Variabile cantitative sau numerice – ele se exprima prin numere:

Variabile ordinale – intre multimea valorilor se poate defini o relatie de ordine, iar punctul zero este ales arbitrar (ex: masurarea temperaturii);

Variabile cardinale – se poate defini o relatie de ordine intre valori iar punctul zero este dat in mod natural si semnifica absenta fenomenului (ex: productia);

ü     Variabile calitative – se exprima prin cuvinte:

Variabile ordinale – se poate defini o relatie de ordine pe multimea variantelor (ex: calificative);

Variabile nominale – cand nu se poate defini niciun fel de relatie de ordine intre variante (ex: enumerarea ramurilor economiei nationale).

Dupa multimea valorilor pe care le pot lua variabilele sunt:

ü     Variabile discrete – pot lua doar anumite valori intr-un interval (ex: numarul de muncitori dintr-o firma);

ü     Variabile continue – pot lua orice valoare intr-un interval si se modifica dintr-un moment la altul (ex: varsta).

Alte tipuri de variabile:

ü     Alternative – pot lua doar doua valori opuse (de ex: 0 si 1; da si nu; adevarat si fals);

ü     Nealternative – pot lua mai multe valori (ex: calificativele din clasele primare);

Etapele cercetarii statistice

ü     Observarea datelor

ü     Prelucrarea datelor

ü     Prezentarea datelor

Observarea reprezinta inregistrarea datelor de la unitatile statistice care compun colectivitatea studiata.

Înregistrarea se poate face astfel:

ü     Auto-inregistrare care prezinta avantajul economiei de timp dar care poate induce mai multe erori deoarece persoanele care se auto-inregistreaza pot intelege gresit continutul caracteristicilor sau pot sa denatureze datele in mod deliberat;

ü     Cu ajutorul recenzorilor, o metoda mult mai corecta dar care presupune un timp mai indelungat si un consum mai mare de resurse;

Exista observari:

ü     Partiale cand se inregistreaza datele numai de la anumite unitati din colectivitate;

ü     Totale cand se inregistreaza date de la toate unitatile;

Elementele unei observari

ü     Scopul observarii – este subordonat scopului cercetarii statistice;

ü     Obiectul observarii – reprezinta colectivitatea analizata;

ü     Programul observarii – reprezinta caracterele studiate;

ü     Timpul observarii – poate sau nu sa coincida cu timpul in care se produc fenomenele analizate. Daca se analizeaza anumite fenomene la un moment de timp care se numeste moment critic, datele nu se pot inregistra in acel moment ci intr-un interval de timp care urmeaza momentului critic. Ceea ce este important este ca datele inregistrate sa se refere la momentul critic si nu la modificarile ulterioare pe care le-a suferit fenomenul pana la momentul in care se face inregistrarea;

ü     Locul observarii – poate sa coincida sau nu cu locul in care se produce fenomenul. Daca inregistrarea se face prin auto-inregistrare locul coincide.

În timpul observarii apar erori care pot avea cauze diverse. Una dintre cauze este cand unitatile declara in mod voit date false. Alta posibilitate provine din neintelegerea continutului caracteristicilor. Erorile sistematice apar din cauza definirii gresite a caracterelor. Prin metodele de prelucrare se urmareste reducerea erorilor la minim intr-un interval acceptat.

Tipuri de observari:

ü     Recensamantul – reprezinta o observare totala, periodica. Ultimul recensamant din Romania a fost in anul 2011. Datele se refera la un moment de timp si este mereu ora 0 aleasa de autoritati. Se recomanda ca recensamintele sa se faca o data la 10 ani si in perioada in care migratia populatiei este mai redusa. Concluziile obtinute sunt absolut reprezentative;

ü     Observarea partii principale – se foloseste atunci cand intr-o colectivitate exista anumite unitati mult mai importante decat celelalte. Atunci se observa doar aceste unitati pentru ca ele dau tendinta;

ü     Monografia – se foloseste cand este studiata o colectivitate prin prisma tuturor trasaturilor care o caracterizeaza. Este o cercetare de amploare si trebuie facuta obligatoriu de o echipa (ex: monografia statelor romane de la scoala lui Dimitrie Gusti in prima jumatate a secolului 20);

ü     Sondajul – este o observare partiala special organizata. Se face pe baza unui esantion de unitati iar unitatile din esantion sunt alese prin metode matematice astfel incat sa fie reprezentative pentru intreaga colectivitate;

ü     Ancheta – este o observare partiala, facuta pe un esantion si special organizata. Concluziile nu sunt reprezentative pentru intreaga colectivitate, ci numai la nivelul esantionului respectiv deoarece unitatile incluse in esantion sunt alese la intamplare.