Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Apicultura moderna

agricultura












ALTE DOCUMENTE

Activitati de transport
FACULTATEA DE HORTICULTURA Fiziologie vegetala
ORGANIZAREA ECONOMICO-SOCIALA A AGRICULTURII ROMANESTI IN PERIOADA TRANZITIEI CATRE ECONOMIA DE PIATA
PERSPECTIVE ISTORICE IN DEZVOLTAREA AGRICULTURII
EVOLUTII SI MUTATII IN AGRICULTURA ROMANIEI
COMBATEREA PRINCIPALELOR SPECII DAUNATOARE POMILOR
Concurenta pe pietele agricole
Apicultura si produsele stupului
Apicultura moderna

Intretinerea diferentiata

Pe zone caracteristice

Zona campiei Dunarii si Dobrogea

In aceasta zona zborurile de curatire au loc de obicei intre 10-20 martie, schimbarea albinelor varstnice incepe in timpul iernii si se incheie in a doua decada a lunii aprilie. Dezvoltarea maxima inregistrandu-se in a doua decada a lunii iunie, dupa aceasta perioada urmand o scadere a activitatii de ouat a matcilor, fapt care face ca familiile sa intre slabite in iarna. Pentru dezvoltarea rapida a coloniilor de albine se iau toate masurile de imputernicire, pe langa stimulari folosindu-se mai ales unirile de toamna, FAV si FAP. Spre sfarsitul culesului de la salcam se cresc matci si se formeaza nuclee de imperechere. La incheierea culesurilor se urmareste prevenirea slabirii prin hraniri stimulente sau de completare pana la sfarsitul lunii august.



In localitatile din lunca inundabila si Delta Dunarii, masurile de completare sau stimulare se aplica numai daca culesul este compromis. In perioada 1-20 octombrie, pe masura incetarii cresterii de puiet, se fac tratamentele impotriva parazitilor varroa, FAV se unifica cu FAB, pastrandu-se numai matcile tinere si cele recordiste.


Zona podisului Moldovei

Dezvoltarea familiilor in aceasta zona este mai intarziata, zborurile de curatire efectuandu-se intre 20 martie si 10 aprilie, familiile de albine ajungand la dezvoltarea maxima in a treia decada a lunii iunie inaintea culesului principal de la tei sau floarea soarelui. In cazul in care perioada de roire precede aceste culesuri, influenteaza nefast valorificarea culesurilor de nectar. La familiile puternice se recomanda formarea FAT la sfarsitul lunii mai, iar la incetarea cresterii de puiet (1-10 octombrie), FAV se unifica cu FAB.


Zona campiei de vest

Albinelecuta zboruri de curatire intre 1-10 martie, dezvoltandu-se timpuriu inlocuirea albinelor de iernare efectuandu-se la jumatatea lui aprilie, perioada de pregatire pana la cules fiind de aproximativ 90 de zile, fapt ce trebuie avut in vedere pentru a preveni roitul. Pentru regiunea de nord a zonei, unde exista 141b118b posibilitatea valorificarii culesului de salcam se recomanda lucrarile descrise pentru campia Dunarii folosind procedeele de intretinere individuala a familiilor. Un mijloc important de prevenire a roitului il constituie practicarea stuparitului pastoral la masivele de salcam si in regiunea forestiera.


Zona podisului Transilvanei

Zborul de curatire se face la jumatatea lui martie, inaintea culesului principal aparand pericolul roirii. Aceasta se preintampina prin formarea roilor stoloni. In familiile care ierneaza se opresc numai matci tinere, intretinerea familiilor de albine facandu-se dupa modelul celor din Podisul Moldovei. Se practica de asemenea pastoralul la masivele de zmeura, zburatoare si coniferele din zona forestiera.


Zona Muntilor Carpati si Apuseni

Dezvoltarea coloniilor este intarziata, zborurile de curatire au loc in ultima decada a lunii martie, familiile de albine ajung la o dezvoltare maxima in luna iunie, datorita existentei culesurilor permanente de slaba intensitate, intretinerea facandu-se diferentiat, in functie de culesuri, recomandandu-se si practicarea stuparitului pastoral.


Pe tipuri diferite de stupi

Stupul ME (multietajat)

In tara noastra, stupul multietajat este folosit in unele stupine, urmarindu-se totodata tipizarea pieselor de stupi astfel incat stupul sa poata fi folosit atat prin piesele tipice cat si prin combinarea cu piese de la stupul RA 1001 modificat (corpuri, magazine etc.).

Avantaje:

  • volumul stupilor poate fi marit si micsorat dupa necesitati,
  • se lucreaza cu un singur model de rama,
  • se mareste productivitatea muncii:
    • se elimina lucrarile de volum cum ar fi:
      • controlul amanuntit, rama cu rama al cuiburilor,
      • largirea repetata a cuiburilor,
      • fixarea si impachetarea fagurilor in vederea transporturilor etc.

 

Dezavantaje:

  • necesita o pregatire profesionala avansata si un volum mare de munca,
  • impune utilizarea FAV pentru iernarea pe 2 corpuri,
  • necesita schimbarea anuala a matcilor (mult mai rapid uzate),
  • in lipsa unor culesuri bogate si continui productivitatea este sub asteptari.

 

 

ME cu 1 matca

Procedeul obisnuit

Pentru a determina puterea familiei de albine, numarul de faguri cu puiet si cantitatea de hrana, constructia fagurilor artificiali, tendinta de roire, este suficienta ridicarea corpului si privirea fagurilor in partea lor inferioara fara a-i scoate din corp. Cuiburile se desfac doar in anumite cazuri in care familia este suspecta de boli, orfanizare etc., desfacerea completa a cuibului scazand productivitatea muncii.

In complexul de lucrari de intretinere a albinelor in stupii ME intra:

revizia de primavara,



inversarea corpurilor,

adaugarea de noi corpuri, deplasarea in cadrul stuparitului pastoral,

recoltarea mierii si

pregatirea pentru iernare.

In mod normal familiile puternice ierneaza pe doua corpuri, la iesirea din iarna corpul de jos ramanand gol iar cuibul e concentrat in corpul de sus. In caz de necesitate, corpul de jos poate fi dus la rezerva pana cand se va face largirea cuibului. In cazul in care familia se mentine in continuare pe doua corpuri, pentru imbunatatirea regimului termic, intre corpuri se aseaza o foaie de carton prevazuta cu un orificiu pentru trecerea albinelor dintr-un corp in altul.

La revizia de primavara se stabileste existenta puietului de toate varstele si cantitatea de hrana, dupa care cuibul se izoleaza termic pe deasupra si daca e cazul se mai reduce din deschiderea urdinisului. Familiile normale nu vor mai fi controlate 3-4 saptamani, timp in care ele vor ocupa bine un corp de stup. In momentul in care familia incepe sa ocupe si faguri din corpul de jos iar puietul este extins pe 7-8 faguri se poatecuta inversarea corpurilor.

La familiile care au fost lasate pe un singur corp corpul al doilea se adauga la inceput sub cuib, pozitie care se mentine pana la prima inversare, dandu-se posibilitatea albinelor sa curete si sa pregateasca pentru ouat fagurii si sa transporte in cuib mierea care a mai ramas in fagurii corpului de jos. In aceste corpuri se pun de asemenea 1-2 rame cu faguri artificiali care in prezenta unui oarecare cules incep a fi claditi. Sunt unele familii puternice care la iesirea din iarna nu s-au ridicat complet in corpul de sus, ocupand un spatiu insemnat si in corpul de jos. Aceste familii vor fi lasate in continuare sa se dezvolte in forma in care sunt, matca trecand singura pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare. Intre timp, dupa eclozionarea puietului din corpul de jos, se va trece la inversarea obisnuita a corpurilor.

Cel de-al treilea corp se adauga de obicei inaintea salcamului, in aceasta perioada albinele cladind foarte bine fagurii artificiali. Acest corp poate fi pus atat deasupra celui de-al doilea, dupa efectuarea inversarii, cat si intercalat intre corpul de jos si cel de sus, cel de-al doilea sistem avand un rol deosebit in combaterea frigurilor roitului, la familiile foarte puternice, si stimularea cladirii fagurilor artificiali. Dupa refacerea unitatii cuibului matca va avea din nou posibilitatea sa oua intens, abordand cu multa placere fagurii nou claditi care se gasesc in centrul cuibului. Pentru a se impiedica ridicarea matcii in corpul de sus pentru miere se poate monta o gratie despartitoare. In cazul recoltarii corpului al treilea familia poate fi lasata complet fara hrana, lucru foarte grav mai ales daca, dupa salcam, in zona respectiva nu mai exista si alte culesuri. Pentru asigurarea rezervelor de hrana se retin 2 faguri cu miere capacita de la salcam.

La inceputul culesului de vara (tei coriandru, zmeura etc.), cel de-al patrulea corp poate fi pus fie deasupra celor trei fie deasupra puietului, sub corpul de stransura, astfel incat sa se asigure din timp cladirea fagurilor artificiali necesari acumularii nectarului. La culesul de floarea soarelui chiar si la ME se manifesta tendinta de blocare a cuiburilor cu miere in detrimentul puietului. In conditiile deservirii unor efective mari de familii de albine se lucreaza cu 9 rame in corp, manipularea ramelor si a corpurilor fiind mult mai usoara.

Dupa ultimul cules se ridica corpurile cu miere si se lasa pe 2 corpuri: unul pentru puiet, celalalt cu rezervele de miere si pastura pentru iarna.

La acest tip de stup trebuie evitata practica iernarii pe un singur corp, altfel iernarea va fi deosebit de grea (uzura ridicata), familiile de albine iesind din iarna foarte slabite si cu posibilitati de redresare reduse. In perioada de toamna se urmareste mentinerea ritmului de ouat. Intrucat in acest timp corpul de jos e acoperit cu polen si pastura, matca nu mai poate folosi fagurii respectivi. Acesti faguri trebuie schimbati cu faguri goi buni de ouat, ridicand fagurii cu pastura si provizii deasupra puietului.


Procedeul Demarée de prevenire a roitului

Se poate practica experimental la familiile foarte puternice, in mai multe variante. Se bazeaza pe trecerea matcii si a unei parti de albine in situatia roiului natural. Matca familiei cu 1-2 faguri cu puiet necapacit se izoleaza in corpul de jos al stupului care se completeaza cu faguri artificiali. Peste corpul cu matca se aseaza corpul pentru stransura. Deasupra acestuia, cele 2 corpuri cu puiet si albine tinere vor fi izolate cu un podisor Snellgrove care va avea, in loc de sita separatoare, o gratie Hannemann. Albinele din aceste corpuri vor avea deschis un urdinis propriu si isi vor face o alta matca, ce poate fi folosita apoi in corpul de sus, ca FA. In toata aceasta perioada albinele comunica intre ele trecand prin gratia despartitoare dar familia nu mai roieste.

La ivirea unui nou cules se poate ridica gratia despartitoare si cuibul se reorganizeaza, in familie ramanand de obicei numai matca tanara. Daca nu se doreste acest lucru, corpul cu matca tanara poate fi folosit ca FAV intarind FAB din corpurile de jos, prin tehnica Snellgrove de schimbare a urdinisurilor.


ME cu 2 matci - tehnica Snellgrove

Exceptand inconvenientele legate de: manipularea corpurilor superioare, amplasarea familiilor ajutatoare in acelasi stup cu familia de baza, "tehnica Snellgrove" prezinta si o serie de avantaje:

  • reducerea numarului de utilaje,
  • spatiu de amplasare mai mic,
  • simplificarea lucrarilor de intarire a FAB pe seama familiei ajutatoare.

De regula FA se formeaza cu o matca tanara sau cu matca stupului intr-un corp superior despartit de FAB printr-un podisor de tip Snellgrove cu sita separatoare, perioada optima fiind dupa culesul de salcam. FA se dezvolta pana in toamna si ierneaza de sine statator, actiunea de ajutorare manifestandu-se in sezonul urmator, la culesul de salcam, cand familiile ajutatoare cedeaza total sau partial albina sau puietul familiei de baza (FAB), sau este unificata in intregime fiind refacuta dupa cules.

Tehnica Snellgrove

O forma specifica "tehnicii Snellgrove" si stupului ME este cedarea periodica a albinei zburatoare cu ajutorul podisorului Snellgrove, prin jonglarea cu urdinisurile pereche aflate pe cele trei laturi ale stupului (inchiderea urdinisului activ si deschiderea celui aflat la cativa cm dedesubt, concomitent cu deschiderea unui alt urdinis situat pe o alta latura ce va deveni si el in cateva zile activ), tehnica manipularii fiind inceputa cu 10-12 zile inaintea culesului si continuand pe toata durata acestuia. Aceasta tehnica a fost imaginata si folosita de apicultorii americani in conditiile lor specifice, familiile dezvoltandu-se la ei pe 4-5 corpuri.




Metoda se foloseste in doua variante:

  • familia se dezvolta si valorifica culesul in prezenta celor doua matci;
  • familia se dezvolta cu ajutorul celor doua matci, dupa care la inceputul culesului, una din matci se suprima prin unificare.

Aplicarea metodei solicita o calificare inalta a personalului apicol si un volum mare de munca, nefiind recomandata in conditiile tarii noastre intrucat nu este nici economica si nici rentabila.


Stupul vertical

Vertical cu magazine

Stupul RA 1001 a fost creat in 1948 de un colectiv condus de dr. ing. V. Harnaj.

Este caracterizat prin:

  • simplitate,
  • forma compacta,
  • usurinta la impachetare si transport,
  • volum suficient pentru dezvoltarea familiei de albine.

Descrierea tehnologiei de intretinere a familiilor de albine intretinute in stupi verticali cu magazine se face, in principal, cu referinta la acest tip, magazinele putand fi montate si la stupii pe 12 rame.


Vertical cu 1 matca

Intretinerea este aceeasi ca si cea de la stupii orizontali pana in momentul in care se ajunge la 8-9 faguri cu puiet, iar albinele ocupa complet corpul de stup. Inaintea culesului, deasupra cuibului se aseaza un magazin cu 7 faguri claditi si 3 artificiali. Unii apicultori au inlocuit magazinul cu un cat de ME sau de vertical cu rame standard. In timpul culesului, pe masura ce fagurii din magazin se umplu cu miere si albinele incep sa capaceasca mierea, se poate adauga si cel de-al doilea magazin care se intercaleaza intre magazinul vechi si cuibul stupului. Dupa terminarea culesurilor magazinele se ridica si se verifica existenta rezervelor de hrana pentru iernare. 


Vertical cu 2 matci

FA este intretinuta intr-un corp de stup ce se aseaza deasupra FAB, fiind folosite procedeele de valorificare FA.


Stupul orizontal

Orizontal cu o matca

Practica apicola a dovedit cu prisosinta ca productivitatea coloniilor de albine este strans dependenta de volumul stupilor in care acestea sunt adapostite si de reducerea la maximum a numarului de interventii.

Metoda clasica

Primavara cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine, fagurii cu miere fiind trecuti de o parte si alta a cuibului (faguri de acoperire). Cuibul se impacheteaza cu materiale termoizolatoare, iar largirea lui se face progresiv. Inaintea inceperii culesului principal cuiburile familiilor puternice se completeaza cu faguri goi si artificiali, deschizand si al doilea urdinis. Pe masura ce fagurii sunt umpluti cu miere, se trec la marginea opusa urdinisului, in locul lor fiind introdusi faguri goi sau artificiali. La familiile foarte puternice se pot adauga si magazine de recolta suplimentara. Dupa incetarea culesului, mierea se extrage lasand in fiecare familie cel putin 7 kg rezerva de hrana. Din familiile care au tendinta sa intre in frigurile roitului se ridica periodic fagurii cu puiet capacit, ce sunt folositi pentru imputernicirea familiilor slabe sau la formarea de noi familii ajutatoare. Pentru evacuarea vaporilor de apa din stup, pe timpul iernarii, scandurele de podisor din marginea cuibului se lasa putin departate.


Metoda Layens

Se bazeaza pe reducerea la maxim a volumului de lucrari:

  • cuibul se organizeaza in dreptul unui urdinis: la perete asezandu-se 2 faguri (1 cu miere si 1 cu pastura), urmand fagurii cu puiet, 2-3 faguri claditi goi, fagurii cu miere;
  • spatiul ramas liber se completeaza cu faguri goi si artificiali;
  • familia pregatita astfel se mai controleaza doar la sfarsitul culesului, cand se scot fagurii cu miere, iar cuibul se organizeaza stramtorandu-se la numarul bine ocupat de albine;
  • inmultirea se poate face foarte usor prin divizarea in doua, cu o diafragma etansa, diviziunea ramasa orfana crescandu-si singura matca din botci de salvare, apicultorul avand doar grija existentei oualor proaspat depuse si a distrugerii botcilor necorespunzatoare.

Metoda confera libertate de manifestare homeostaziei familiei de albine ce se poate autoguverna, creeaza posibilitatea sporirii efectivului stupinelor in conditiile maririi numarului de familii deservite de un singur apicultor ceea ce inseamna de fapt o crestere a productivitatii muncii si implicit a costurilor pe unitatea de produs. Aplicata cu precadere in zonele cu culesuri de lunga durata si intensitate redusa, metoda cere interventii in cazul culesurilor abundente, fagurii cu miere trebuind sa fie recoltati pentru a se crea spatiul corespunzator.




Metoda "cat in cuib"

Se numeste astfel pentru ca prin organizarea in vederea culesurilor, compartimentul destinat depozitarii nectarului corespunde cuibului din care matca a fost scoasa si transferata in partea opusa a stupului. Cu doua saptamani inaintea culesului se muta matca impreuna cu 4-6 faguri (din care 2 cu oua si cu puiet necapacit) in partea opusa a stupului, izolandu-se de restul familiei printr-o diafragma etansa prevazuta cu gratie despartitoare, dupa care urmeaza puietul varstnic si fagurii goi pentru depozitarea nectarului. Dupa incetarea culesului se ridica diafragma iar matca impreuna cu fagurii cu puiet se aseaza intre fagurii din care s-a extras mierea, in compartimentul de stransura, pregatirea pentru iernare efectuandu-se dupa tehnica obisnuita.


Metoda stupilor separati

Se aplica numai in cazul familiilor de albine care in preajma culesului de salcam nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare. Se iau din vreme masuri ca familiile sa fie grupate doua cate doua la o distanta de cel mult 1 m una de alta. Odata cu inceperea culesului, cand zborul albinelor este foarte intens, una din familii se muta pe un loc nou in stupina, cat mai departe de locul ocupat inainte. Familia ramasa pe vechiul loc se deplaseaza cu 50 cm catre locul pe care l-a avut anterior familia mutata, preluand si culegatoarele acesteia, devenind astfel apta sa valorifice corespunzator culesul respectiv. Cuibul familiei mutate se restrange la numarul de faguri ocupati efectiv de albine. Dupa incetarea culesului, periodic se ridica din familia puternica faguri cu puiet capacit si se introduc in familia de la care s-au preluat culegatoarele, ambele familii devenind suficient de puternice ca sa valorifice culesurile urmatoare. Metoda nu se recomanda a fi aplicata la culesurile tarzii din lunile iulie-august, deoarece dupa incetarea acestora, echilibrarea si intarirea familiilor pentru iarna se realizeaza cu eforturi deosebite si reusita nu este intotdeauna garantata.


Metoda unirii coloniilor din acelasi stup

Se foloseste in zonele caracterizate printr-un singur cules principal de la pomi (in zona de deal), sau de la salcam (in zona de stepa). Familiile sunt iernate intr-o singura cutie despartite cu o diafragma etansa mobila. Cu 3 zile inaintea culesului, matca varstnica se suprima iar matca tanara, cu 5 faguri cu puiet necapacit si rezerve de hrana, se izoleaza cu diafragma mobila la peretele lateral al stupului prevazut cu urdinis. Daca ambele matci sunt valoroase se pot pastra amandoua, deasupra lor montandu-se gratii Hannemann peste care se adauga un magazin de stransura. In cazul indepartarii matcii batrane, in compartimentul fara matca se introduc 1-2 botci de la o familie valoroasa. Dupa incetarea culesului cuibul se reorganizeaza ca inainte de unificare.

Orizontal cu doua matci

In conditiile tarii noastre, variantele acestei metode se practica numai in cazul familiilor slabe care nu pot valorifica singure culesurile timpurii, dar, in zonele cu mai multe culesuri, metoda nu este economica si nici rentabila. La stupul orizontal putem aplica insa cu succes metodele intretinerii FAV sau FAP. Acest grup de metode si-a castigat o larga raspandire atat la noi cat si in strainatate iar perfectionarea tehnicilor si metodelor a stat si sta in atentia tuturor apicultorilor, metodele FAV si FAP fiind aplicabile oricarui tip de stup.


Metoda combinata de intretinere

 

Aceasta metoda este practicata de apicultorii profesionisti care stiu sa se foloseasca de cele mai avansate metode de intretinere a familiilor de albine, prin:

  • aplicarea cu succes a metodelor de intretinere a FAB, FAV si FAP,
  • utilizarea modulelor de stupi tipizate si interschimbabile,
  • satisfacerea cerintelor biologice ale coloniilor de albine si atingerea puterii maxime inainte de cules,
  • preintampinarea roirii si formarea roilor artificiali,
  • mentinerea albinelor sanatoase si active,
  • cresterea matcilor de mare productivitate,
  • recoltarea veninului, laptisorului de matca, polenului, propolisului,
  • valorificarea intregului potential apicol etc.












Document Info


Accesari: 10098
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )