Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Principalele institutii financiare internationale

Finante












ALTE DOCUMENTE

Conceptul de credit
INDICII DE ANOMALIE PENTRU COMPANIILE DE ASIGURARI
Creditare
INFORMATII DESPRE SOT/SOTIE/CO-DEBITORI/GARANTI
Piata financiara si bursa de valori
ACORD DE CONSULTARE A BAZEI DE DATE A CENTRALEI RISCURILOR BANCARE
ROLUL BANCILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NATIONALE
Costul capitalului
AUDITUL PUBLIC INTERN SI AUDITUL PUBLIC EXTERN
Linii de credite

 

Universitatea de Vest Timisoara

Facultatea de stiinte Economice



Principalele institutii financiare internationale

Cuprins

INSTITUTII FINANCIARE INTERNATIONALE

                                     Principii de baza pentru functionarea eficienta a institutiilor

 

BANCA MONDIALA

                        Relatiile Romaniei cu Banca Mondiala

 

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

                        Structura organizatorica a FMI

                        Constituirea s utilizarea resurselor FMI

                             Relatia BNR cu FMI

 

Banca internationala pentru

                           reconstructie si dezvoltare

                        Structura si organaizarea BIRD

                        Conditii generale de imprumut

                             Relatia BNR cu BIRD

 

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

                        Relatia BNR cu BERD

Bibliografie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

INSTITUŢII FINANCIARE INTERNAŢIONALE

Miscarea internationala a mijloacelor banesti si sistemul pietei monetar - financiare internationale dispune de o structura institutionala adecvata, prin intermediul careia se realizeaza, în mod concret, fluxurile monetare si se asigura efectuarea operatiunilor specifice activitatilor monetar - financiare internationale. Aceasta structura include institutii specializate localizate la nivelul economiilor mondiale (banca centrala si bancile comerciale), bursele si societatile financiare, agentii economici nonbancari, institutiile guvernamentale, institutii monetar - financiare internationale si cele regionale.

La oricare dintre aceste niveluri distingem:

·        institutii care efectueaza nemijlocit operatiuni monetar -financiare internationale;

·        institutii care organizeaza, sprijina si supravegheaza.

Principii de baza pentru functionarea eficienta a institutiilor

Toate institutiile financiare internationale se ghideaza dupa cel putin trei principii de baza:

·        promovarea libertatii comertului international si a tranzactiilor de capital;

·        asigurarea asistentei de specialitate în fiecare tara în vederea mentinerii stabilitatii economice si monetare interne si externe;

·        elaborarea politicilor economice luând în considerare interesele tuturor tarilor membre ale acestor institutii.

Este foarte important ca institutiile sa fie capabile sa-si pastreze seriozitatea pe pietele financiare, la adevarata lor valoare. Majoritatea institutiilor financiare internationale sunt solide din punct de vedere financiar. O trasatura esentiala a institutiilor financiare internationale este solidaritatea între tarile membre ale acestor institutii. Pentru functionarea eficienta a acestor institutii,  pe langa valoarea  contributiei financiare important este si  dorinta politica de cooperare între tarile membre bazata pe încredere reciproca. Institutiile întocmesc rapoarte detaliate asupra activitatii lor, în care apar si comentarii critice. Analiza introspectiva si autocritica au un rol benefic în readaptarea si îmbunatatirea activitatii în scopul pastrarii încrederii cu care au fost învestite institutiile din partea tarilor membre, partenere.

          Pentru a-si putea desfasura activitatea independent este foarte important ca  institutiile internationale sa aiba propriile surse de venituri.

Un alt factor important în asigurarea succesului institutiilor internationale este modalitatea în care se iau deciziile. . Majoritatea institutiile financiare adopta proceduri în care voturile depind de puterea economica si financiara a fiecarei tari membre. Votul este adesea legat de contributia financiara a tarii respective, în acest fel fiind asigurat faptul ca tarile cu cea mai mare putere economica vor avea si cea mai mare contributie financiara, primind în schimb o mai mare putere de decizie în cadrul institutiei

Pentru infapuirea noii ordini monetare internationale in urma conferintei de la Bretton-Woods au fost create un numar de institutii cu caracter monetar si financiar. Acestea sunt: Fondul Monetar International (FMI) , Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare  (BIRD) si Banca Europeana  pentru  Reconstructie si Dezvoltare.

          Rolul lor depaseste cu mult pe acela al unei simple banci, printre obiectivele lor figurând dezvoltarea si organizarea cooperarii monetar - financiare a statelor, asigurarea de asistenta si sprijin financiar pentru dezvoltarea schimburilor, mentinerea stabilitatii si echilibrului pe plan valutar, a echilibrului balantelor de plati, sustinerea financiara a cresterii economice în tarile membre si cu deosebire în cele mai putin dezvoltate.

BANCA MONDIALĂ(BM)

          Banca Mondiala reprezinta una dintre cele mai mari surse de finantare si de asistenta pentru tarile aflate in tranzitie si dezvoltare. Scopul ei principal este ajutorarea celor mai sarace populatii si state, folosindu-si resursele financiare si umane, precum si experienta bogata, pentru a reduce saracia din tarile în curs de dezvoltare, crescând nivelul cresterii economice si îmbunatatind nivelul de trai.

          Grupul Bancii Mondiale cuprinde 5 agentii cu functii distincte pentru îndeplinirea misiunii Grupului : Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Asociatia Internationala de Dezvoltare (IDA), Corporatia Financiara Internationala (IFC), Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA) si Centrul International de Reglementare a Diferentelor din Domeniul Investitiilor (ICSID) .Termenul generic de Banca Mondiala se refera în principal la BIRD si IDA.

          Fiecare institutie are un rol distinct în lupta împotriva saraciei si îmbunatatirea conditiilor de viata pentru populatia din statele în curs de dezvoltare.

Organul suprem de conducere al Bancii Mondiale este Consiliul Guvernatorilor format dintr-un reprezentat al fiecarui stat membru care, de regula, este ministrul finantelor. Acest organism se întruneste în sedinta cel putin odata pe an, când are loc o sedinta comuna cu cea a Consiliului Guvernatorilor FMI. Conducerea curenta a Bancii revine unui Consiliul de Administratie numit si Consiliul Directorilor Executivi format din 24 de membri. Consiliul de Administratie conduce si intitutiile financiare afiliate   ( CFI, AID). Acesta este format din reprezentantii Statelor Unite ale Americii, Frantei, Marii Britanii, Germaniei, Japoniei si din 19 directori reprezentând grupurile de state. Conducerea Consiliului revine unui presedinte ales pe 5 ani, care conduce si administratia Bancii. De regula, presedintele Bancii este un reprezentant al SUA. Votul în cadrul organismelor de conducere este proportional cu cota de participare la Banca.




Elaborarea politicii bancii revine unui Comitet de Dezvoltare, ( care nu este institutionalizat), format din ministrii de finante ai tarilor care au reprezentanti in Consiliul Directorilor Executivi. Comitetul de Dezvoltare se întâlneste in sedinta de 2 ori pe an, una din sedinte desfasurându-se înnaintea întrunirii Consiliul Guvernatorilor si urmarind sa stabileasca volumul transferului de resurse catre tarile în curs de dezvlotare.

          Banca Mondiala are de trei ori mai mult angajati decat FMI, acestia desfasurându-si activitatea atât la sediul central, cât si la reprezentantele deschise în întreaga lume ( la mijlocul anilor 1990 existau circa 40 de reprezentante).

          Banca Mondiala acorda împrumuturi guvernelor si agentiilor guvernamentale care pot obtine garantii solide din partea statului. Printre acestea se pot numara oricare din cele 156 de tari membere care înregistreaza un venit anual pe cap de locuitor sub pragul minim de creditare.Acordarea de împrumuturi statelor membere - Împrumuturile sunt destinate finantarii unor proiecte ce duc la dezvlotarea economica, rezulatele proiectului dând posibilitatea rambursarii creditului. Banca ofera valuta doar pentru finantarea proiectului, componenta interna a investitiei - salariile, consumurile, intermediare fiind finantate din resursele financiare ale tarii beneficiare. Resursele Bancii Mondiale sunt formate din participatiile statelor membere la capitalul Bancii, care este majorat periodic. Din contributia statelor membere, numai 6 % se varsa, ramâne in permanenta la dispozitia ei, putând fi solicitat în orice moment. Aceasta este una din conditiile ce stau la baza credibilitatii Bancii, a doua conditie fiind aceea ca împrumuturile nu pot depasii capitalul subscris de membri, la care se adauga rezervele. Cota de participare varsata, in moneda nationala a tarilor membere, are o pondere redusa in totalul resurselor Bancii.

Principala resursa de finantare o formeaza lichiditatile obtinute de Banca pe piata internationala de capital, aceasta reprezentând 85% din totalul pasivului Bancii. Resursele de pe pietele internationale se atrag prin emisiunea de obligatiuni pe termen mediu si lung si plasarea hartiilor de valoare pe termen scurt guvernelor, bancilor centrale sau comerciale. De mentionat ca circa 50% din resursele împrumutate colectate de Banca Mondiala provin din lansarea de titluri pe termen scurt, aspect riscant in vedere ca creditele acordate sunt pe termen lung. Astfel pot sa apara neconcordante la scandenta, precum si diferente de dobanzi ce pot afecta profitul Bancii.

RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIALĂ

          România a devenit membra a Bancii Mondiale in 1972. Din 1991, Banca Mondiala a finantat peste 30 de proiecte, acoperind o gama larga de activitati, cu un angajament total în valoare de 3,9 miliarde USD.  . La 19 iunie 2001, Consiliul Directorilor Executivi al Bancii Mondiale a dezbatut Strategia de Asistenta a Bancii Mondiale (CAS) pentru România pe perioada 2001-2004. CAS, elaborata in stransa colaborare cu Guvernul României, reprezinta un ghid al asistentei acordata tarii de catre Banca Mondiala.
Pâna in prezent, Banca Mondiala a finantat aproximativ 40 de operatiuni în tara, reprezentând un angajament total initial de peste 4 miliarde de dolari.
Operatiunile de investitii si împrumuturile de ajustare (PAL) abordeaza trei domenii largi:

·        Promovarea sectorului privat si dezvoltarea unor piete eficiente. Aceasta include finalizarea agendei de privatizare, imbunatatirea serviciilor de infrastructura, crearea unui mediu de afaceri favorabil investitiilor si cresterii economice si consolidarea eficientei pietei muncii.

·        Edificarea unor institutii din sectorul public si imbunatatirea guvernarii prin reforma serviciului public, imbunatatirea gestionarii cheltuielilor publice si a responsabilitatii, implementarea unei strategii împotriva coruptiei si reforma justitiei.

·         Constituirea capitalului uman si îmbunatatirea protectiei sociale prin ameliorarea asigurarii de servicii sociale în domeniul sanatatii si educatiei si imbunatatirea sistemului de pensii.

          In plus, programele de dezvoltare rurala si de reducere a saraciei vizeaza îmbunatatirea infrastructurii rurale, inclusiv sistemele de irigatii, serviciile sociale si sistemul de finantare rurala, printr-un proces participativ. De asemenea, operatiile bancii vizeaza îmbunatatirea productivitatii agricole si forestiere.
Analiza si consultanta este esentiala pentru contributia Bancii Mondiale la eforturile de dezvoltare a României. Resursele pe care Banca Mondiala le are in domeniul dezvoltarii, cercetarii si al asistentei tehnice contribuie la identificarea domeniilor prioritare si la abordarea dificultatilor din procesul de dezvoltare.

Portofoliul din România este al doilea ca marime din Europa si Asia Centrala în ceea ce priveste numarul de proiecte si pe locul trei în ceea ce priveste angajamentul total.

          Directorul Bancii Mondiale pentru Romania, Owaise Saadat a aratat ca România trebuie sa accelereze reforma justitiei si administratiei si sa încheie privatizarile majore in conformitate cu standardele UE pentru a primi noi fonduri de la institutia financiara internationala. Intr-un interviu acordat agentiei Reuters, oficialul BM a precizat ca exista

17 conditii care trebuie îndeplinite în domeniul administratiei publice, al institutiilor publice si in cel juridic.

FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL (FMI)

         

          Conferinta Monetara si Financiara din iulie 1944 de la Bretton Woods a prevazut înfiintarea a doua institutii:  Fondul Monetar International (FMI) si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) - FMI urmând sa detina rolul principal în cadrul noului sistem monetar international. Institutie specializata a O.N.U.

          Statutul FMI, adoptat de cele 45 de state participante la conferinta, a intrat în vigoare la 27 decembrie 1945, activitatea oficiala a Fondului începând la 1 martie 1947. 

          FMI are urmatoarele obiective:

·        sa promoveze cooperarea monetara;

·        sa faciliteze expansiunea comertului international;

·        sa înlature restrictiile valutare din calea comertului international si a fluxurilor financiare internationale;

·        sa acorde tarilor membre credite pe termen scurt si mijlociu, în vederea reducerii dezechilibrelor temporare de balanta de plati;

·        sa promoveze stabilitatea cursurilor valutare si evitarea devalorizarilor monetare ca mijloc de concurenta internationala.

         

          FMI are doua categorii de membri: membri originari sunt considerate acele tari care au ratificat acordul de creare a FMI pâna la intrarea lui în vigoare; alti membri sunt socotite toate celelalte tari care au aderat la FMI dupa intrarea în vigoare a acordului. Aceasta delimitare a membrilor FMI are, în principal, caracter onorific, dar uneori se tine cont de acest lucru în desfasurarea activitatii Fondului.

Numarul tarilor membre ale FMI a crescut rapid, de la 29 de tari în anul 1945, la 125 în 1973, 151 în 1989 si 184 de tari membre în anul 2004.

România este membra a FMI din decembrie 1972. Calitatea de membru al FMI da României, ca de altfel oricarui stat membru, posibilitatea de a beneficia de toate drepturile ce îi revin potrivit statutului si reglementarilor de functionare cu îndatorirea de a-si îndeplini obligatiile asumate prin semnarea acordului, precum si dreptul de a se retrage oricând din FMI pe baza unui aviz scris.

Structura organizatorica a FMI

                                                                               

          Organizarea si functionarea FMI se bazeaza pe asa numitele "cote parti " subscrise  de tariile care adera la aceasta organizatie, adica  pe volumul resurselor pe care statele membre le pun la dispozitia FMI si care  determina inclusiv numarul de voturi de care dispune fiecare stat membru  in organele de conducere, precum si importanta împrumuturilor de care poate beneficia fiecare tara. Cotele parti au fost exprimate in dolari  si se fixeaza în functie de  valoarea  comertului exterior si de valoarea productiei statelor  membre in raport cu o serie de conditii politice , favorabile , cel mai des , SUA si Marea Britanie.

Organele de conducere ale FMI sunt: Consiliul guvernatorilor, Consiliul executiv si Directorul general. Pentru desfasurarea activitatii sale, FMI este organizat pe comitete si departamente specializate. 

                   Consiliul guvernatorilor constituie organul suprem si stabileste liniile directoare ale activitatii Fondului(cu rol de adunare generala). Fiecare stat membru este reprezentat de un guvernator (Ministrul de finante sau Guvernatorul bancii centrale si detine  un drept de vot  a carui importanta  difera in functie de  cota parte de capital subscrisa de statul respectiv) si un supleant numit de fiecare tara. Dintre membri Consiliului guvernatorilor unul este ales presedinte. În sfera atributiilor sale intra: primirea de noi membri, excluderea membrilor, modificarea statutului, revizuirea cotelor de participare,  încheierea de aranjamente valutare cu alte institutii etc. De regula, în luna septembrie a fiecarui an, Consiliul guvernatorilor se întruneste într-o sesiune ordinara, în cadrul careia se examineaza activitatea Fondului în cursul anului financiar încheiat (1 aprilie - 31 martie) si se stabilesc liniile directoare ale activitatii viitoare.

          Consiliul executiv este format din 23 directori executivi, din care 7 sunt numiti si 16 alesi.

Directorul general este numit de Consiliul executiv pe o perioada de 5 ani. El prezideaza întâlnirile Consiliului executiv, nu voteaza decât în situatia în care exista egalitate de voturi si poate participa si la sedintele Consiliului guvernatorilor, dar fara drept de vot. 

Comitetul interimar a fost înfiintat în anul 1974 ca un organ consultativ compus din 24 membri, care da avize si face rapoarte catre Consiliul guvernatorilor pe probleme privind gestionarea si adaptarea sistemului monetar international.

Comitetul dezvoltarii constituit în acelasi an este un comitet ministerial reunit al Consiliului guvernatorilor FMI si al Bancii Mondiale, care analizeaza transferurile de resurse catre tarile în curs de dezvoltare.  

La nivelul FMI sunt organizate departamente geografice (Africa, Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu, Emisfera Occidentala) si departamente functionale si servicii speciale (Departamentul de finante publice, Departamentul juridic, Institutul FMI, Departamentul monetar si valutar, Departamentul de studii, Departamentul de statistici si Departamentul de trezorerie).

Constituirea si utilizarea resurselor FMI

          Resursele FMI se pot grupa în general în patru categorii:

a). cote subscrise de tarile membre;

b). dobânzi si comisioane;

c). vânzari de aur contra valute convertibile;

d). împrumuturi.

          a). Cotele de participare constituie partea cea mai importanta din capitalul FMI, fiecare tara, odata cu aderarea la Fond, fiind obligata sa subscrie o anumita cota. Pâna în anul 1978 aceasta cota era formata din 25% aur si 75% moneda nationala indiferent daca este convertibila sau neconvertibila. . În trecut, aurul corespunzator fractiunii de 25% se depunea la unul din cei patru depozitari acreditati ai Fondului (Sistemul Federal de Rezerve al SUA, Banca Angliei, Banca Frantei si Banca de Rezerva a Indiei). Moneda nationala este pastrata într-un cont special la dispozitia FMI, la banca centrala sau o alta banca din tara respectiva.

Periodic, aceste cote sunt revizuite, de regula în sensul maririi lor. Sporirea cotelor de participare este determinata, în principal, de nevoia de resurse a Fondului pentru a face fata solicitarilor sporite de finantare ale membrilor. Revizuirea generala a cotelor se face la intervale de pâna la 5 ani, dar fiecare membru poate solicita, atunci când se considera îndreptatit, modificarea singulara a cotei sale. La data de 30 ianuarie 2003, Consiliul executiv a realizat ultima revizuire a cotelor de participare (a 12-a), lasând neschimbata valoarea acestora de 213,7 miliarde DST. 

          Cota de participare are o importanta deosebita din punctul de vedere al tarii membre, deoarece de marimea acesteia depinde: puterea de vot a tarii, volumul ajutorului financiar care i se poate acorda si valoarea alocarilor de DST.

In cadrul FMI se aplica un sistem de vot ponderat cu cota de participare. Fiecarei tari membre îi sunt acordate 250 de voturi, la care se adauga câte un vot suplimentar pentru fiecare fractiune de 100.000 dolari din cota de participare a tarii respective, astfel ca participarea statelor membre la luarea deciziilor este proportionala cu numarul total de voturi. Totusi, pentru anumite hotarâri de importanta deosebita (de exemplu, modificarea cotelor de participare) este necesara unanimitatea.

Cotele de participare cele mai mari le au tarile dezvoltate, care detin 3/4 din total si, deci, din voturi: SUA - 17,08%, Japonia - 6,13%, Germania - 5,99%, Franta - 4,95%, Marea Britanie - 4,95%.

          b). Dobânzile si comisioanele reprezinta o alta resursa a FMI, a carei marime depinde de volumul creditelor acordate si de evolutia ratelor dobânzii.

          c). Vânzarile de aur erau destinate, în formula vechiului statut, sa mareasca resursele Fondului într-o anumita valuta pentru a face fata solicitarilor deosebit de mari într-o moneda. 

          d). Împrumuturile se utilizeaza în cazul în care disponibilitatile FMI devin insuficiente comparativ cu solicitarile de finantare ale tarilor membre si se obtin de  la statele membre, de la alte organizatii sau pe baza unor aranjamente.

Dreptul de a primi ajutor financiar în valuta si alocari de DST de la FMI este proportional cu cotele-parti varsate, fapt care creeaza diferentieri accentuate în redistribuirea resurselor Fondului. Astfel, tarile cu o buna situatie economica si financiara au si posibilitati mai mari de a apela la finantarile FMI si, în plus, primesc cele mai mari alocari de DST, ceea ce constituie un paradox, deoarece nevoi suplimentare de resurse manifesta tarile în curs de dezvoltare, tari cu situatie financiara slaba, reflectata si în marimea cotei lor subscrise si varsate la Fond. 

O tara membra poate utiliza DST pentru a obtine moneda straina de la alti membri si pentru a face plati catre FMI. O astfel de utilizare nu constituie un împrumut, statelor membre ale FMI fiindu-le alocate DST pentru rezolvarea unor dezechilibre de balanta de plati, fara îndeplinirea unor masuri de politica economica si fara obligatia de rambursare. O tara membra care îsi foloseste alocarile de DST plateste Fondului o dobânda la o rata anuala de 1%-5%, în timp ce un stat care detine DST peste alocarile sale încaseaza o astfel dobânda. 




Tragerile obisnuite pot fi efectuate în doua categorii:

·        transele propriu-zise;

·        facilitatile de finantare.  

a. Mecanismul transelor, destinat finantarii deficitelor generale ale balantelor de plati, prevede 5 transe, fiecare de marime egala cu 25% din cota de participare a tarii respective. Tragerea în prima transa, denumita "transa rezerva" se face automat, în momentul în care doreste tara membra. Pe lânga aceasta transa exista 4 "transe de credit", tragerile în cadrul lor putându-se face succesiv, dupa epuizarea disponibilitatilor din "transa rezerva" si dupa examinarea situatiei concrete din tara solicitatoare de catre expertii FMI.

În acordarea transelor de credit, FMI aplica principiul conditionalitatii: cu cât sumele trase cumulativ de o tara membra sunt mai mari comparativ cu cota de participare, cu atât FMI va trebui sa se asigure ca politica dusa de statul respectiv permite echilibrarea balantei de plati si rambursarea fondurilor împrumutate. Prin mecanismul transelor, o tara poate obtine maxim 125% din cota sa de participare, dar transele de credit superioare se obtin cu o conditionalitate sporita.In limbaj tehnic , operatiunile de imprumut  se numesc trageri , iar rambursarile se numesc rascumparari.

Imprumuturile ingajate de un stat membru se pot derula sub forma "cumpararilor directe" si a "asigurarilor de trageri"

Cumpararile directe  reprezinta un imprumut acordat in moneda convertibila pe gaj de moneda nationala (swap)

Asigurarile de trageri sunt decizii prin care  FMI da siguranta unui stat  ca va putea sa efectueze  cumparari de moneda  convertibila , in cursul unei perioade precizate  si pana la un nivel  determinat . Asadar asigurarile de trageri  sunt linii  de credit deschise pentru o perioada  de 12 luni.

Tragerile în mecanismul transelor se pot face fie sub forma cumpararii directe si imediate cu moneda nationala a sumei corespunzatoare, fie sub forma unor facilitati speciale:

Aranjamentul "stand-by", pe baza caruia tara solicitatoare poate sa obtina sumele cuvenite, atunci când are nevoie, într-un interval stabilit de 1-3 ani. El a fost creat în anul 1952 în scopul de a ajuta pe termen mediu tarile cu dezechilibre temporare de balanta de plati, acestea putând obtine 100% din cota anual si 300% din cota cumulat. În prezent, majoritatea creditelor acordate de FMI au la baza aranjamente "stand-by" încheiate de statele membre.[1]

Facilitatea de credit extinsa (EFF - Extended Fund Facility) a fost instituita în anul 1974 si a permis Fondului sa furnizeze statelor membre ajutoare echivalente cu un procent mai mare din cota lor de participare (100% din cota anual, 300% din cota cumulat) si pentru o perioada mai lunga decât prin mecanismul transelor de credit (3 ani). Principalul obiectiv al acestei facilitati îl reprezinta ajutorarea statelor membre pentru a depasi dificultatile de origine structurala ale balantei de plati, care necesita în general o perioada de ajustare mai mare.

b. Tragerile în cadrul facilitatilor de finantare pot fi obtinute în situatii  bine specificate, de deficite ale balantelor de plati, în special de catre tarile în curs de dezvoltare, astfel fiind create:

Facilitatea de finantare compensatorie (CFF - Compensatory Financing Facility) creata în anul 1963, vine în sprijinul statelor care fac dovada unui necesar financiar care sa compenseze o scadere temporara a încasarilor din exporturi (în special de materii prime, semifabricate) sau o crestere temporara a costurilor importurilor de cereale. Aceste tari care suporta majorari ale deficitelor balantelor de plati au posibilitatea sa traga asupra FMI pâna la 75% din cota de participare. Din anul 1988 este inclusa în Facilitatea finantarii compensatorii si contingentarii, care pastreaza elementele esentiale ale finantarii compensatorii, dar cuprinde si elemente legate de contingentarea exporturilor sau a importurilor.

Facilitatea de finantare a situatiilor neprevazute (USFF - Uncertain Situations Financing Facility) ajuta statele membre sa mentina dinamica reformelor, în cazul producerii unor socuri externe. Dreptul total de tragere este de 80% din cota de participare: 30% pentru deficitul încasarilor din export, 30% pentru situatii neprevazute si 20% o transa de credit facultativa.

Facilitatea de finantare a stocurilor tampon (BSFF - Buffer Stock Financing Facility) a fost creata în anul 1969 pentru tarile care înregistreaza dezechilibre de balanta de plati cauzate de participarea lor la acorduri sau aranjamente internationale privind formarea si functionarea stocurilor de materii prime, tragerile putând atinge 50% din cota.

Facilitatea petroliera a functionat temporar în perioada 1974-1975 si a fost destinata sa finanteze tarile membre care au înregistrat deficite ale balantelor de plati ca urmare a majorarii pretului titeiului, consecinta a primului soc petrolier.

Facilitatea "Witteveen" a fost creata în anul 1980 în scopul sprijinirii tarilor membre care se asteapta sa înregistreze deficite importante ale balantelor de plati si care au epuizat celelalte posibilitati de tragere asupra FMI.[2]

Facilitatea de ajustare structurala (SAF - Structural Adjustment Facility) si Facilitatea de ajustare structurala extinsa  (ESAF - Enhanced Structural Adjustment Facility) au fost instituite în perioada 1986-1987, având ca scop acordarea de fonduri în conditii de favoare (termen de 10 ani din care 5,5 ani perioada de gratie, dobânda de 0,5% pe an) tarilor în curs de dezvoltare cu venituri mici, pentru programe de reforma economica si pentru probleme repetate ale balantei de plati. Cuantumul total al unei astfel de facilitati este echivalent cu 50% din cota de participare a tarii, platibil în trei anuitati.

Facilitatea pentru transformare sistemica (STF - Systemic Transformation Facility) a functionat în perioada aprilie 1993-decembrie 1995 si a constat în acordarea de asistenta financiara tarilor în tranzitie cu dezechilibre ale balantei de plati datorate gravelor perturbatii ale sistemului comercial si de plati. Au beneficiat de aceasta facilitate 20 de tari, cea mai importanta transa (0,5 miliarde DST) revenind Ucrainei.

Facilitatea liniilor de credit preventive (CCL - Contingent Credit Lines)  a fost creata în anul 1999 în vederea acordarii de credite pe termen scurt tarilor membre a caror economie este fundamental sanatoasa si bine gestionata, dar care se pot confrunta cu dezechilibre exceptionale ale balantei de plati, generate de miscari necontrolate ale pietelor de capital sau de propagarea efectelor unei crize financiare internationale.

Facilitatea de reducere a saraciei si crestere (PRGF - Poverty Reduction and Growth Facility) a fost introdusa în noiembrie 1999 pentru a ajuta tarile cele mai sarace sa faca fata dezechilibrelor de balanta de plati. Pe baza strategiei de reducere a saraciei a tarii în cauza se adopta programe pe 3 ani si se poate obtine pâna la 140% din cota de participare, în cazuri exceptionale chiar 185%.  

Consiliul guvernatorilor a hotarât în anul 2000 ca termenul de creditare sa fie de 2Ľ-4 ani pentru Acordul "stand-by" si de 4˝-7 ani pentru Facilitatea de credit extinsa, în timp ce pentru Facilitatea de reducere a saraciei si crestere perioada de rambursare sa fie extinsa la 10 ani cu 5˝ ani perioada de gratie.

Relatiile BNR cu FMI

          România este membra a Fondului Monetar International (FMI) din anul 1972, cu o cota de participare care în prezent este de 1030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. România detine 10 552 voturi, reprezentând 0,49% din total.

          În cadrul FMI, România face parte din grupa de tari (constituenta) care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Hertegovina, Croatia, Macedonia. Grupa de tari este reprezentata în Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez - domnul Jeroen Kremers. În cadrul biroului directorului executiv, România are un reprezentant care îndeplineste functia de consilier al acestuia.

Guvernatorul României la FMI este Guvernatorul BNR; Guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Finantelor Publice cu responsabilitati în domeniu.

          România a acceptat obligatiile prevazute în Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, România se angajeaza sa nu recurga la introducerea de restrictii cu privire la efectuarea platilor si transferurilor pentru tranzactii internationale curente si sa nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fara aprobarea/consultarea FMI.

Începând cu anul 1991 asistenta financiara acordata de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui numar de sapte aranjamente stand-by.

În calitate de stat membru, România furnizeaza FMI informatii si realizeaza consultari anuale cu aceasta institutie, în conformitate cu prevederile Articolului IV  al Statutului FMI .

In cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internationale în domeniile relevante pentru activitatea FMI, România a participat la:

Programul Bancii Mondiale si FMI de evaluare a sectorului financiar. În acest context, expertii BM si FMI au realizat Financial Sector Stability Assessement - FSSA, raport ce identifica principalele vulnerabilitati ale sectorului financiar românesc si ofera un set de recomandari pentru corectarea acestora.

ROSC-Data Module (raportul privind respectarea standardelor si codurilor), prin care expertii FMI realizeaza o evaluare a practicilor românesti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor-SDDS (România a aderat la acest sistem în mai 2005).

          FMI a acordat României asistenta tehnica în câteva domenii incluzând politica monetara si organizarea bancii centrale, supravegherea bancara si statistica.



Banca Internationala Pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)

          BIRD este o institutie de finantare,infiintata in anul 1945 in urma Conferintei de la Bretton-Woods , cu scopul sprijinirii refacerii economiilor dupa razboi. Ea include 184 de membri si corespunde mesajului promovat la Bretton-Woods de organizare, armonizare si extindere a schimburilor internationale precum si de o mai eficienta utilizare a resurselor internationale. Obiectivul BIRD este reducerea saraciei în tarile în curs de dezvoltare, solvabile si cu venituri medii, promovând dezvoltarea durabila, prin împrumuturi, garantii si servicii nelegate de împrumuturi - inclusiv servicii de analiza si consultanta. Tipurile de programe sustinute de BIRD se împart în 2 categorii: programe pentru proiecte de infrastructura economica si sociala si programe de ajustare sectoriala, ca element de sustinere a reformei economice, promovate prin programele de macrostabilizare ale FMI (ajustare programatica structurala - PAL si ajustarea sectorului privat - PSAL).

          In statutul BIRD au fost inscrise cinci obiective principale care aveau sa fie urmarite de acest organism:

·        Sprijinirea reconstructiei economiilor;

·        Participarea la dezvoltarea statelor member,inclusive a celor mai putin dezvoltate;

·        Promovarea investitiilor private in strainatate pe baza garantiilor si a investitiilor directe;

·        Promovarea expansiunii armonioase pe termen lung a schimburilor internationale, a echilibrarii balantelor de plati ca si a factorilor de dezvoltare,care sa duca la imbunatatirea productivitatii muncii si a calitatii vietii;

·        Finantarea mixta, din resurse interne si externe a proiectelor utile si urgente, tinand cont de consecintele economice ale investitiilor internationale.

Structura si organizarea BIRD

          Potrivit statutului BIRD, toate statele, indifferent de organizarea politica, pot adera la acest organism. Singurul drept de veto revine, insa, SUA, care detine mai mult de 20% din voturi. Exista, totusi, o conditie imperativa pentru ca un stat sa devina membru al BIRD , si anume sa fie deja membru al FMI, adica sa accepte codul de conduita al acestuia, in ceea ce priveste schimburile si accesul la informatiile economice esentiale.

In momentul adeziunii la BIRD, noul stat membru subscrie o fractiune de capital. Partea de capital afectata fiecarui stat deriva din cota parte afectata de catre FMI si se stabileste in funtie de importanta relativa a tarii in economia internationala. Volumul  subscrierii determina numarul voturilor fiecarei tari, astfel: fiecare stat membru primeste 250 de voturi in momentul adeziunii, indifferent de marimea subscrierilor la care se adauga cate un vot pentru fiecare parte de capital subscrisa.

          BIRD este condusa de catre Consiliul guvernatorilor format din "guvernatorii" si "viceguvernatorii" numiti de fiecare tara. "Guvernatorul" fiecarui stat (care poate fi Ministrul de Finante , Guvernatorul Bancii Centrale, etc.) dispune de ansamblul voturilor tarii respective.

Consiliul guvernatorilor se reuneste o data pe an in adunarea generala pentru a luadeciziile cele mai importante privind activitatea BIRD : admiterea de noi membri, modificarea capitalului social, ratificarea acordurilor cu alte organisme internationale, repartizarea venitului net anual, etc.. Toate atributiile Consiliului guvernatorilor , altele decat cele enumerate sunt delegate administratorilor care conduc operatiunile zilnice ale BIRD. Administratorii , in numar de 21, isi au sediul la Washington si reprezinta principalul organism de directie format din reprezentantii permanenti ai statelor member. Fiecare administrator ales dispune de un numar total d voturi , iar deciziile se iau de obicei prin "consens" , dupa discutii ample si detaliate asupra fiecarei probleme.

          In 1974 a fost creat Comitetul de Dezvoltare, amanatie comuna a Consiliului guvernatorilor a FMI si a Consiliului guvernatorilor Bancii Mondiale. Rolul sau este sa studieze toate aspectele transferului de resurse catre tarile cu economie in curs de dezvoltare sis a faca propuneri pentru imbunatatirea eficientei.

Una dintre prerogativele administratorilor este de a numi presedintele BIRD care coordoneaza ansamblul activitatilor, alaturi de care exista un numar de vicepresedinti din care doi prim vicepresedinti.

          Unul dintre vicepresedinti coordoneaza sectorul finantelor, (i.e. a imprumuturilor, structura capitalului, trezoreria, cheltuielile effectuate) in timp ce , cel de-al doilea vicepresedinte coordoneaza sectorul operatiunilor ( i.e. aspectele economice si tehnice privind imprumuturile acordate de BIRD).

Conditii generale de imprumut

          Împrumuturile acordate de BIRD revin, de regula, direct guvernelor tarilor beneficiare iar, atunci când se finanteaza proiecte private, este obligatorie garantia guvernamentala.

          Prima conditie pentru a obtine un imprumut de la BIRD este ca tara beneficiara sa fie membra a acestei institutii. Creditele sunt acordate statelor, organismelor publice si private cu conditia sa detina garantii guvernamentale.



Daca in primii ani de dupa cel de-al doilea razboi mondial creditele s-au acordat preponderant pentru refacerea economiilor apartinand tarilor din Europa Occidentala, dupa 1950 ele au fost indreptate covarsitor catre tarile cu economie in curs de dezvoltare.

          Pana in iulie 1982 creditele acordate erau remunerate cu o rata fixa a dobanzii de 11,6%. Pentru ca BIRD sa poata avea acces la refinantarea pe termen scurt, in conditii mai putin oneroase , a fost nevoita sa reintroduce un mecanism care sa ii permita ajustarea costului resurselor la rata dobanzii perceputa la creditele pe termen scurt. De aceea, incepand cu 1982 , se practica rate variabile ale dobanzilor in functie de costul ponderat al imprumuturilor angajate de BIRD pe o durata de 12 luni care preced data acordarii creditului.Durata si intervalele de amortizare a creditelor acordate, precum si perioada de gratie se fixeaza in functie de tipul imprumutului si calitatea debitorului.

          BIRD acorda cu prioritate credite pentru imbunatatirea infrastructurii, pentru eradicarea saraciei, pentru agricultura si energie, adesea procedand la cofinantare , impreuna cu guvernele tarilor care beneficiaza de credite. Pentru a beneficia de credite pentru dezvolatre, debitorul trebuie sa depuna un proiect de dezvoltare care parcurge mai multe etape numite "ciclul proiectelor". Etapele successive sunt urmatoarele:

·        Identificarea obiectului proiectului pentru a constata daca intra in programul de finantare al BIRD;

·        Pregatirea proiectului de catre debitor, cu asistenta din partea BIRD;

·        Evaluarea proiectului presupune reexaminarea de fond a tuturor aspectelor cuprinse in proiect si definirea cadrului de executie;

·        Negocierea si supunerea proiectului aprobarii administratorilor se finalizeaza cu intocmirea "contractului" intre debitor si BIRD denumit "Acord de imprumut"

·        Executarea si supravegherea .Debitorul poarta responsabilitatea derularii proiectului, BIRD limitandu-se numai la rolul de supraveghere, fara sa intervina direct;

·        Evaluarea finala care apreciaza daca obiectivul proiectului a fost atins; incidenta economica si sociala; gestionarea proiectului; rezultatele financiare, etc.

Relatia BNR cu BIRD

          România a devenit membra BIRD în 1972, acceptând Rezolutia Consiliului Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care stabileste termenii si conditiile de aderare. În prezent România detine 4011 actiuni din capitalul Bancii, iar valoarea subscriptiei varsate este de 30,5 mil.USD. Conform HG nr.34/1997, guvernator pentru România este ministrul finantelor publice, iar guvernator supleant este viceguvernatorul BNR desemnat în acest sens de catre guvernatorul bancii centrale a României. Activitatea Bancii Mondiale în România a fost reluata în anul 1991. La 31 decembrie 2005, datele privind relatia BIRD - România au ilustrat un portofoliu de 88 acorduri (în derulare si finalizate), cu o valoare totala de 7 190 mil. USD. În derulare erau înregistrate :

·        21 acorduri de împrumut, reprezentând un angajament net de 1 651,6 mil.USD;

·        5 granturi acordate în cadrul Facilitatii de Protectie a Mediului (GEF-Global Environment Facility), cu o valoare de 31,32 mil.USD.

         

          În cursul anului 2005 au fost semnate 3 acorduri. Conform Raportului Anual BIRD pentru anul financiar 2004-2005, angajamentele fata de România au reprezentat 17 la suta din portofoliul activ privind Europa si Asia Centrala. La 31 martie 2005 a fost finalizat PAL 1 (Programatic Adjustment Loan), cu o valoare de 150 mil.USD, program destinat sprijinirii procesului de reforma pâna în 2007, anul în care România urmeaza sa adere la Uniunea Europeana.

           Romania a aderat la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare in 1972, fiind ca si in cazul aderarii la FMI, singura tara din blocul rasaritean cu exceptand  Iugoslavia, care a intreprins la acea data un asemenea pas.

In conformitate cu statutul BIRD, orice stat care devine membru al acestui organism financiar international si subscrie actiuni la capitalul BIRD are obligatia sa verse in contul acesteia 20% din valoarea capitalului subscris din care 2% in aur sau dolari SUA, la Federal Rezerve Bank, New York si 18% in moneda nationala.Contul pentru cota din capital subscrisa in moneda nationala este deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cota de

subscriptie, platita in moneda nationala, face obiectul mentinerii valorii. Astfel, tara noastra efectueaza incepand cu anul 1992, operatiunea de mentinere a valorii cotei Romaniei subscrise in moenda nationala.

          Obiectivul major urmarit in Romania, prin aderarea sa la BIRD, este acela de atragere de resurse financiare necesara procesului general de dezvoltare economica.

                   Ca membru BIRD, Romania a beneficiat si beneficiaza de o serie de drepturi ce decurg din aceasta calitate. Astfel, ea a contactat de la BIRD imprumuturi pentru dezvoltarea economica in conditii mult mai avantajoase decat pe piata capitalurilor.

          Calitatea de membra asigura tarii noastre posibilitatea participarii la licitatiile organizate de BIRD pentru realizarea  proiectelor de investitii finantate de Banca. Pentru proiectele de investitii care urmeaza sa se realizare in tara noastra cu imprumuturile BIRD, furnizorii romani beneficiaza de o marja de preferinta 15% fata de pretul firmelor strine, mai avantajoase. Se ceeaza, astfel, conditii propice, pentru promovarea exporturilor romanesti, in special cele de tehnologie, asistenta tehnica si know-how. In al treilea tara noastra obtine asistenta tehnica pentru lucrarile de investitii ce urmeaza a se realiza in tara noastra ( daca aceasta asistenta se considera utila). In al patrulea rand, Romania beneficiaza de pregatire superioara , prin institutul propiu al BIRD al unor cadre romanesti. In aderarea Romaniei la BIRD face posibila obtinerea unor informatii de foarte buna calitate privin economia mondiala, comertul international, ajutorul public, pentru dezvoltare, datoria externa etc., informatii care contribuie la mai buna participare a Romaniei la diviziunea internationala a muncii, la promovarea omertului si cooperarii internationale.

Calitatea portofoliului Bancii in Romania s-a imbunatatit constant in ultimii cativa ani. In timp ce indicatorii globali de performanta sunt pozitivi, cateva probleme comune de punere in aplicare persista. Acestea includ: (i) nevoia de a acorda o atentie speciala dezvoltarii capacitatii de monitorizare si evaluare; (ii) nevoia de a alinia cerintele de raportare financiara la cele mai bune practici internationale si (iii) nevoia de a intari procesul de stabilire a prioritatilor bugetare de catre Guvern, pentru a asigura alocarea fondurilor din cadrul imprumutului BIRD si finantarea echivalenta, pentru a obtine un impact maxim de dezvoltare de la portofoliul Bancii.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare(BERD)

          Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost infiintata in data de 29 mai 1990, iar activitatea a fost inceputa, de facto, la data de 17 aprilie 1991. La intalnirea inaugurala Consiliul Guvernatorilor a ales Presedintele si Directorii BERD si a adoptat Rezolutia nr.8 prin care banca se autorizeaza sa inceapa operatiunile. Sediul BERD a fost stabilit la Londra.

          BERD este condusa de catre Consiliul Guvernatorilor, in care se regaseste un guvernator numit de fiecare tara (in persoana Ministrului de Finante sau echivalent). Consiliul guvernatorilor deleaga cea mai mare parte din atributii Consiliului Directorilor care raspunde de politicile si operatiunile generale ale bancii. Conducerea executive este asigurata de catre Presedintele bancii sub indrumarea Consiliului Directorilor.

          BERD este proprietatea tarilor member, care au calitatea de actionari in urma subscrierii unei cote parti din capitalul bancii. Cota parte de capital subscrisa da dreptul tarii respective la un numar de voturi. Capitalul total subscris este de 20 de miliarde de euro din care s-au varsat 5 miliarde. Soliditatea capitalului bancii, politicile financiare si operatiunile prudente fac ca BERD sa fie cotata ca o banca sigura (rating AAA).

          BERD acorda credite tarilor care prezinta pentru proiecte de investitii viabile. Pentru finantarea proiectelor si pentru propriile nevoi operationale      BERD nu utilizeaza direct capitalul actionarilor, ci, beneficiind de un rating inalt, contracteaza imprumuturi pe pietele internationale de capital prin emisiunea de obligatiuni proprii si altor instrumente de credit. Deoarece          BERD poate obtine fonduri in conditii favorabile, poate sa isi structureze imprumuturile in asa fel incat sa raspuna cerintelor clientilor sai. Titlurile emise de BERD sunt achizitionate de investitori diferiti, cum ar fi bancile centrale, fondurile de pensii, companiile de asigurari, etc.

Banca Europeana de Investitii  este institutia financiara a Uniunii Europene si a fost stabilita în conditiile Tratatului de la Roma.

           Prin promovarea unei dezvoltari echilibrate a întregului spatiu comunitar BEI contribuie la coeziunea economica, sociala si teritoriala a UE.

          BEI, ai carui actionari sunt cele 27 de state membre ale UE, este condusa de Consiliul Guvernatorilor, alcatuit din cei 27 de ministri de finante. BEI are personalitate juridica si autonomie financiara, având rolul de a prelua finantarea pe termen lung a unor proiecte concrete, a caror viabilitate economica tehnica, ecologica si financiara este garantata. Resursele necesare pentru acordarea împrumuturilor provin în mare parte din obligatiuni plasate pe pietele de capital; BEI dispune însa si de resurse proprii. În perioada 1994-1999 activitatile BEI s-au axat în mare parte pe urmatoarele sectoare: transporturi, telecomunicatii, energie, apa, învatamânt.

În urma apelului lansat de Consiliul European la Lisabona pentru sprijinirea mai puternica a IMM-urilor s-a înfiintat Grupul bancar EIB, alcatuit din EIB si Fondul European de Investitii (FEI), cu scopul cresterii competitivitatii economiei europene. În cadrul initiativei "Inovatia 2000" banca promoveaza spiritul antreprenorial si inventiv si dezvoltarea resurselor umane cu credite pe termen mediu acordate IMM-urilor, garantii bancare si disponibilizarea capitalului de risc.

          În afara UE banca sustine strategiile de aderare ale tarilor candidate si ale celor din vestul peninsulei balcanice. Banca aplica de asemenea aspectele de natura financiara prevazute în tratatele încheiate în cadrul politicii europene de colaborare cu tarile în curs de dezvoltare. În acest context, banca desfasoara activitati în spatiul mediteranean si în tarile din Africa, Caraibe si Pacific (statele ACP).

Relatia BNR cu BERD

          România a ratificat Acordul de Înfiintare a BERD în anul 1990, facând parte dintre membrii fondatori ai acestei institutii. Capitalul subscris si varsat de România are valoarea de 96 mil.euro (respectiv 9 600 actiuni).

Consiliul Guvernatorilor Bancii este alcatuit din reprezentanti ai tuturor statelor membre. Ministrul finantelor publice este guvernator pentru România, iar guvernatorul Bancii Nationale este guvernator supleant.

Constituenta din care face parte tara noastra include Armenia, Georgia, Moldova si Ucraina.

          Cea mai recenta strategie de piata pentru România a fost aprobata în decembrie 2005; acest tip de document este revizuibil din doi în doi ani.

România se situeaza pe locul al treilea în rândul tarilor de operare din punct de vedere al volumului finantarii (dupa Federatia Rusa, concurând cu Polonia pentru locul doi).

Din 1991 (când BERD a devenit operationala) pâna la 31 decembrie 2005, BERD a acordat României un sprijin financiar în suma cumulata de 3 183,3 mil. euro (reprezentând 2 645,9 mil. euro sub forma de împrumuturi, 536,1 mil. euro investitii de capital si 1,3 mil. euro garantii [în total 179 de acorduri semnate]); 66,45% din suma totala a finantarii a sustinut sectorul privat. Pe parcursul anului 2005, BERD a semnat cu tara noastra 27 de proiecte în suma de 503,7 mil. euro.

BIBLIOGRAFIE:

·       Liliane Donat , Bogdan Dima , "Economie monetara", Editura Mirton , 2002

·       Internet: www.worldbank.org

       www.eib.org

       www.mae.ro

       www.fmi.ro

       www.bnr.ro

       www.ebdr.com

       www.imf.org














Document Info


Accesari: 13025
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )