Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































PE PLAIURILE CARPATILOR MARAMURESENI

geografie


PE PLAIURILE CARPATILOR MARAMURESENI



De acolo de unde Tisa isi aduna unii afluenti, scapind apoi repede din inclestarea stincilor, si pina spre izvoarele Tibaului - afluentul Bistritei Aurii - se desfasoara, ca o ghirlanda decorativa plina de maretie, Muntii Maramuresului care domina spre vest larga Depresiune a Maramuresului.

O priveliste de ansamblu si de neuitat asupra lor o ai din pragul trecatorii Setref (Telciu) de la Romuli inainte de a cobori spre Sacel in Maramures. Vazindu-i, te intrebi, pe drept cuvint, de ce oare li se spune si "padurosi' fiindca iti apare, pe linia orizontului, o broderie montana nu complet impadurita? Justificare au, fiindca numele le este dat din vechi timpuri istorice si nu de azi de ieri, ci de cind padurile aveau limita superioara mult mai ridicata, cind poienile erau mai rare, imbracind cu codri desi de conifere cea mai mare pa 555f59f rte din culmi; zona pasunilor cu caracter alpin, de pe masivele proeminente ca Pop Ivan (1937 m), Stogu (l 651 m), Farcau (l 957 m), Pietrosu (l 850 m) si Toroiaga (l 930 m), era mai restrinsa, asa dupa cum ne arata hartile mai vechi, iar pe teren daca avem curiozitatea sa cercetam, putem constata acest lucru dupa felul solului. Solul de padure, prin caracteristicile lui, confirma pina unde se intindeau padurile pe munte, care au fost cu timpul inlaturate prin taiere ori prin ardere pentru a face loc pasunatului[1]. Poienile erau putine altadata pe versantele Muntilor Maramuresului. In bazinele de receptie ale unor ape, ca pe valea Ruscovei ori a Vaserului, s-au infiripat, de timpuriu, unele asezari omenesti. Toponimicul localitatii "Poienile de Sub Munte' arata regiunea unde s-a constituit o asezare omeneasca de tip montan. Defrisarile facute altadata necugetat, au avut si alte consecinte. Siroirile, degradarile de teren s-au inmultit si nu au putut fi oprite decit datorita masurilor care s-au luat in anii constructiei socialiste cind s-au efectuat intense replantari, impaduriri cu anumite specii de arbori rezistente la conditiile climatice de aici.

Patrunderea in interiorul acestor munti se poate face indeosebi pe vaile apelor mai mari cum sint Frumuseaua, Ruscova, Vaserul, Tisla etc. Urcind de la poale pina la Virful Farcaul, cel mai inalt din acest grup montan, treci prin localitatile Ruscova, Repedea si Poienile de Sub Munte - cu case raspindite mai ales in lungul vaii Ruscova, dar si prin diferite zone de vegetatie forestiera intilnita doar in masivele inalte ale Carpatilor Orientali.

In partile mai joase, pe formatiunile geologice de flis gresos-marnos (paleogen), s-au dezvoltat padurile de fag in amestec cu cele de gorun pe terasele superioare ale riului Viseu.

Mai sus, de la 800-l 200 m, intilnesti o zona de amestec de rasinoase cu fag, cu mare extindere, dupa care apare, pe masa rocilor cristaline ori eruptive zona padurilor de molid.

Molizii nu mai pot creste, pe cele mai mari inaltimi. Conditiile climatice de aici sint aspre iar vinturile au mari intensitati. Jnepenii si ienuperii sint singurii reprezentanti ai vegetatiei lemnoase care pot rezista. Acestia s-au adaptat la mediu ca sa poata trai. Mai incolo pe plaiurile largi se desfasoara pasunea alpina cu tot felul de ierburi, iar din loc in loc intilnesti stincarii macinate de timp.

Multe lucruri se pot cunoaste urcind spre virfurile Farcau-Mihailecu. De aici de sus, surprinzi cu privirea intr-o zi senina de vara, intreaga vatra a Maramuresului pe deasupra careia alearga usor norii, si noianul de culmi, bogat impadurite, intinse pina spre curmatura Prislopului. Ai impresia, in linistea profunda a spatiului inaltimilor, ca asisti la un stralucit spectacol de umbre si lumini greu de imitat. Multitudinea aspectelor iti umple sufletul de bucurie si-ti sporeste mindria si increderea in frumusetile si farmecul acestui colt scump de natura al patriei noastre.



Padurile au o fauna bogata si variata: ursul brun, lupul, mistretul, cerbul, risul, jderul de piatra si de cimp, cocosul de mesteacan, cocosul de munte, iar apele numerosi pesti. Multe din animalele de aici sint de o deosebita importanta cinegetica, atragind multi vinatori si pescari pasionati.

In cuprinsul acestor munti sint si elemente rare, de interes stiintific si pentru decor, care trebuie ocrotite, puse sub protectia legii: exemplu rezervatia faunistica Cornedei - Ciungii - Balasinii, cu o suprafata de 800 ha, este creata in acest scop. Cocosul de mesteacan este un alt element ce se impune a fi protejat.

In cuprinsul muntilor, pe partea lor nordica mai ales, ca adaugiri in timp s-au statornicit ici si colo urmele ghetarilor cuaternari, circuri, morene, roci zgiriate etc. ca pe Farcau, Mihailecu, Pietrosu, care-ti apar ca o noutate. Lacul Vinderelul, situat in apropiere de Farcau, in tacerea adinca inginata in spatiul montan doar de clinchetul grav si melodios al clopoteilor de la oile de pe coaste, pare ca un poem lesne de inteles.

Dar ochii cuprind si alte imagini din valurile impietrite ale muntilor. Muntii acestia nu au respins pe om, ci l-au atras fiind locuiti din indepartate timpuri. Acolo unde riul Ruscova isi aduna o serie de afluenti ca Repedea, Socolaul, Lutoasa, Covasinta, Chirva si altii, se afla un spatiu depresionar cunoscut sub numele de Poienile de Sub Munte, unde se poate ajunge de la Leordina, din valea Viseului, pe un drum paralel cu valea Ruscovei. Este un loc frumos, plin de pitoresc, bun pentru popas si baza de excursii in munti. Ceea ce-ti atrage atentia este raspindirea unor gospodarii pe versantele muntilor, casele, multe construite in principal din lemn, atestind vechea arhitectura maramureseana traditionala: bisericuta de lemn, cu turnul ei svelt si inalt, exprima deosebita gratie in arta constructiei. Portul popular de aici plin de armonie si acurateta, fara influente orasenesti, este cunoscut in tot tinutul maramuresean. Dealtfel bazinul Ruscovei este un veritabil centru de creatie populara.

Pe axa riului Viseu, tot in cadrul muntilor, acolo unde este denumit Borsa si primeste contributia afluentului sau mai mare Tisla, se desfasoara Depresiunea Borsa,[2] sector al Tarii Maramuresului. In linii mari este incadrata intre poalele Muntilor Rodnei si ale To-roiagai din Muntii Maramuresului. Este o regiune mult populata. Prin cuprinsul ei trece soseaua care leaga Sighetu Marmatiei cu Vatra Dornei, calea ferata care vine de la Sighetu Marmatiei ajunge pina la localitatea Borsa si inca, ceva mai mult, aici sint doua orase noi: Viseu de Sus si Borsa. Cercetarile geologice de data recenta au identificat in adincul pamintului importante rezerve de substante minerale utile, ceea ce a necesitat aparitia de mine noi in perimetrul Baile Borsa, cum sint la Toroiaga, Gura Baii, Burloaia, Magura II, cu minereuri complexe. De pe culmea larga a Maguri-tei (l 601 m) privirile se pot plimba indelung pe valea Viseului, pina dincolo de Borsa, spre localitatea Moisei[3] - inscrisa in istoria celui de-al doilea razboi mondial prin lupta taranilor, in toamna anului 1944, contra hoardelor hitleriste - iar spre sud se lovesc de peretele Muntilor Rodnei, la picioarele carora se afla statiunea climaterica Borsa-Fintina (850 m altitudine) vestita si pentru practicarea sporturilor de iarna. Orasul Borsa ca si Viseu de Sus care sint in plina dezvoltare economica sint insemnate si pe hartile descoperirilor arheologice recente ca locuri unde s-au identificat elemente de cultura materiala tracica - din epoca bronzului - nemaifiind astfel nevoie de demonstrat vechimea locuirii de catre om in aceasta depresiune.




Borsa, asezat intr-o frumoasa pozitie, cu continuitate peste arcul timpului este atestat documentar din anul 1365. A fost declarat oras in 1968 prin unirea localitatilor Borsa si Baile Borsa. Numarul locuitorilor se ridica la 25 741, ocupati cu extragerea si prelucrarea minereurilor (Baile Borsa), exploatarea forestiera si cresterea animalelor. Este un loc de plecare pentru drumetii in Muntii Maramuresului, mai putin frecventati, si mai ales in Muntii Rodnei, spre cascada de pe piriul Cailor, Virful Stiol, Cabana Puzdrele, Virful Gargalau si altele.

Unde riul Vaser, cu valea lui strimta, isi uneste apele cu ale Viseului, se gaseste orasul Viseu de Sus, un fost sat de munte cu aceeasi vechime ca si a Borsei. Functia principala era exploatarea lemnului care i-a ramas in continuare. In anii constructiei socialiste drumurile rupte de ape dupa ploi, au fost consolidate, s-au dat in functiune o fabrica de mobila, o alta de alcaloizi si una de produse lactate. Toate acestea au facut ca numarul locuitorilor sa creasca de la 13 959 de locuitori in 1956, la 20 914 in 1980.

Dar atractia Borsei si Viseului de Sus si a imprejurimilor nu constau numai in economia in plina dezvoltare. Frumusetile naturale fac sa se impuna si sub raport turistic. Borsa este centru coordonator de subzona, fiind popas important turistic ca si Viseu de Sus.

Prin iscusinta lui, omul si-a adaptat viata locurilor. Portul popular, originalitatea locuintelor vechi cu arhitectura lor originala sint elemente valoroase; apele mineralizate (pe valea Vaserului si a Viseului), fondul cinegetic, posibilitatile de pescuit sportiv s.a. nu lipsesc de aici, dind depline satisfactii.



[1] Inlaturarea jnepenisurilor din "golurile alpine' de pe muntii de aici ca si din alte parti a constituit o grava eroare ecologica; jnepenisurile au un rol hotaritor in prevenirea eroziunii solurilor si mentinerea echilibrului hidrologic al apelor curgatoare.

[2] Unii cercetatori considera Depresiunea Borsa, impreuna cu cea a Viseului, ca fiind unitati aparte fata de Depresiunea Maramuresului propriu-zisa, separindu-se de aceasta din urma printr-o serie de inaltimi (Vf. Mociru - 807 m, Vf. Dan - l 042 m, Dealul Beresei - 873 m etc.).

[3] Sculptorul maramuresan Vida Gheza a creat un monument care aminteste de acest eveniment istoric.


loading...










Document Info


Accesari: 1336
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )