Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Bucovina

geografie




Obcinele Bucovinei, constituie partea de nord-est a Carpatilor Orientali fiind delimitate de Podisul Moldovei la est, Valea Bistritei cu afluentul acestia Cārlibaba la vest precum si de cursul superior al Sucevei in nord, Pasul Mestecanis, Valea Putnei-Valea Moldovei īn sud.
Alcatuite din trei masive: Obcina Mare, Obcina Feredeului si Obcina Mestecanis cu altitudini ce nu depasesc 1600 m., despartite īntre ele de apele Moldovita respectiv Moldova, Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale īmpadurite, pajisti verzi, dar si chei sapate in calcare (Cheile Lucavei, Cheile Tatarcei, Cheile Pārāul Calului).

Sunt usor accesibile pe drumrile:
- E576 de la Vatra Dornei la Suceava care urmareste conturul sudic, traverseaza Pasul Mestecanis si localitatile Cāmpulung Moldovenesc si Gura Humorului,
-DN17A traverseaza Obcina Feredeului prin Pasul Trei Movile( Curmatura Boului) 1040m.si Obcina Mare p 13513r1717n rin Pasul Ciumarna 1100m., cat si localitatile Vatra Moldovitei si Sucevita.

1. Dezvoltarea economica a zonei


Obcinele Bucovinei participa cu o pondere īnsemnata la dezvoltarea economica a judetului Suceava, iar unele din produsele sale sunt solicitate de īntreaga tara sau sunt exportate.


Impactul industriei asupra activitatii de turism


Industria de exploatere i prelucrare a lemnului

Fiind o zona cu un bogat fond forestier, un rol important īn ramurile industrei īl ocupa industria de exploatare si prelucrare a lemnului. Exista numeroase unitati modernizate de exploatare a lemnului la Radauti, Cāmpulung , Falticeni, Vatra Dornei.

Cea mai importanta fabrica de mobila este "Mobila Radauti" S.A., "Montana" de la Cāmpulung, S.C."Dumbrava" S.A.Falticeni. Fabricile de cherestea sunt "Good Wood" S.R.L. (Gura Humorului), "MoldSilva" S.A.(Suceava), "Romanel Universal Company" S.A. (Vatra Dornei).

Industria alimentara

Principalele materii prime folosite sunt laptele si carnea. Cele mai importante fabrici de produse lactate sunt

o       S.C."Valvis" S.A.(Vatra Dornei), cu capital elvetian;

o       S.C."Raraul" S.A(Cümpulung);

o       "Moldomilh" S.R.L.(Cornu Luncii).

Carnea este prelucrata īn īntreprinderi specializate cum ar fi:

"Prodcansmin" S.R.L.(Suceava);

"Martin's European Food Products" S.R.L. (com.Bosanci);

si alte numeroase abatoare specializate din zona.

Fructele de padure sunt colectate si prelucrate īn unitati de profil ale industriei alimentare.

Apa minerala este īmbuteliata si comercializata de "Cristalina" S.A. (Vatra Dornei) si de M.B.H "Carpatina" S.A. (Radauti).

Alte ramuri ale industriei alimentare: produsele zaharoase (gelificate) se produc la "Dulcart" S.A. (com. Horodnic de Jos), "Trust Orizont" S.A. este unicul producator de otet din zona, iar bauturile alcoolice sunt fabricate la "Amnar Prod" S.R.L. (Radauti, "Vinalcool" si "Bermas" (Suceava).

Industria chimica este reprezentata de fabrica de detergenti granulati "Metadet" S.A. de la Falticeni.

Tabloul industrial al zonei este completat de

q       industria de īncaltaminte si marochinarie "Durabil" S.R.L, "Marelbo" S.R.L. din Suceava;

q       industria textila de C.M.M. "Zorile Bucovinene" Comp, "Loc Ind" S.A., "Socom Dacia" din Radauti, "Socom Moda Lux" din Suceava;

q       industria producatoare de covoare Cooperativa "Arta" din Radauti;



Agricultura si silvicultura - generatoare de forme de turism specifice


Rasina, cetina, conurile de brad sunt valorificate īn industria colorantilor, īn industria farmaceutica sau sunt livrate la export.

Pajistile au favorizat cresterea animalelor, activitate īn care este antrenata o mare parte a populatiei locale.

Datorita conditiilor climaterice necorespunzütoare, cultura plantelor nu este prea dezvoltata. Cu exceptia cartofului, celelalte produse sunt insuficiente pentru consumul local. Se cultiva cu precadere cartoful, plantele furajere (trifoi, lucerna) si discontinuu pe vaile largi secara, orzul, porumbul, grāul.

Pomii fructiferi patrund si mai adānc pe vaile obcinelor (mai ales marul si prunul), dar numai īn interiorul si vecinatatea asezarilor.

Īntinderea si repartizarea fondului forestier al zonei, conditiile naturale favorabile faunei cinegetice asigura cel mai valoros fond de vānat din tara, ce constituie totodata o bogatie naturala de interes national. Animalele salbatice sunt valorificate īn industria alimentara, īn industria īncaltamintei si marochinariei sau ca piese de muzeu.


Rolul transporturilor si telecomunicatiilor īn prestarare serviciilor turistice

Drumurile publice din zona totalizeaza 2150 km si sunt formate din drumuri nationale si internationale (460 km), drumuri modernizate (620 km), drumuri judetene comunale (1070 km).

Reteaua feroviara are o lungime de peste 500 km, fiind formata din linii de cale ferata normala si īngusta.

Cele mai importante cai ferate se afla pe Valea Moldovei si fac legatura   īntre Moldova si Transilvania. Calea ferata īngusta patrunde īn munte pāna la Putna si Moldovita.

O linie aeriana leaga zona cu capitala tarii, beneficiind de un aeroport amplasat īn comuna Salcia de lānga Suceava.

Īn ceea ce priveste telecomunicatiile ele sunt asigurate de un sistem modern de posta, telegraf, telefon, radio si televiziune.


Reteaua de unitati privind ocrotirea sanatatii si protectia sociala


Reteaua unitatilor sanitare apatinānd sectorului public este reprezentata prin 9 spitale, 150 dispensare medicale, 16 farmacii, 10 policlinici, 3 centre de sanatate.

Sectorului privat apartin 82 cabinete medicale, 1 policlinica, 56 cabinete stomatologice, 18 cabinete de tehnica dentara, 90 farmacii, 2 depozite farmaceutice si 3 laboratoare medicale.

Protectia sociala se realizeaza printr-o retea diversificata de unitati, īnfiintate īn diferite localitati

Astfel, pentru copii functioneaza 12 crese, 8 unitati de ocrotire din care un leagan de copii, 4 case de copii, 3 scoli ajutatoare, 7 centre de plasament, un centru de primire al minorilor.

Pentru adulti functioneaza 7 unitati de ocrotire (camine de batrani si 5 cantine de ajutor social).


Rolul īnvatamantului si sportului īn activitatea de turism


Reteaua scolara din zona cuprinde peste 250 unitati prescolare, 356 scoli generale, 33 licee teoretice si de specialitate, un seminar teologic, 21 scoli profesionale, 5 unitati de īnvatamant postliceal, o institutie de īnvatamant superior (Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava).

Activitatea sportiva se desfasoara īn 8 cluburi sportive, cea mai moderna sala de sport se afla la Gura Humorului.




Locul serviciilor bancare īn activitatea de turism


Sistemul bancar este organizat pe doua nivele, serviciile bancare desfasurāndu-se prin Banca Nationala Romāna - sucursala Suceava si prin unitati ale bancilor cu statut de unitati comerciale, respectiv banci cu capital de stat (Banca Comerciala Romāna S.A., Banca Romānā de Dezvoltare S.A. , Banc Post S.A) cu capital mixt (Banca Agricola S.A.) si alte banci cu capital privat (Banca Comerciala "Ion Tiriac", Banca "Renasterea Creditului Romānesc" S.A.).

Aceste unitati sunt destinate pe lānga activitatea de baza pe care o desfasoara, sa ofere si alte tipuri de prestatii de care sa beneficieze participantii la diferite forme de turism (turistii romāni sau straini), schimb valutar, servicii bancare, servicii de asigurari, pastrarea obiectelor de valoare, facilitati de plata sau de alta natura, menite sa stimuleze activitatea turistica (reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costulului sejurului īn rate, vānzarea anticipata cu reducere a unor servicii pe baza de abonament, simplificarea formalitatilor vamale).

Un tip de prestatie suplimentara, utilizat pe scara larga īn turismul international este plata ulterioara a serviciilor si marfurilor cumparate prin sistemul cartilor de credit.


Cultura si arta - baza turismului cultural si de cunoastere

Cultura bucovineana are mari valori patrimoniale

o       etnografice pastrate īn Muzeele Etnografice din Vatra Dornei si Gura Humorului;

o       tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la Radauti);

o       artistice (Muzeul de Arta   a Lemnului din Cāmpulung Moldovenesc);

o       colectia etnografica   "Ion Gramada";

o       colectia de "linguri si stergare" a profesorului Ion Tugui;



o       colectia de pictura "George Cotos" de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului;

terminānd cu colectiile de arta medievala (broderii, manuscrise, miniaturi, argintarii, icoane, sculpturi īn lemn si piatra) de la manastirea Putna si Moldovita.




POTENTIALUL TURISTIC DIN ZONA OBCINELE BUCOVINEI


2.1. Potentialul turistic natural


Obcinele Bucovinei se bucura de un potential turistic capabil sa satisfaca exigentele tuturor categoriilor de turisti. Ele se includ īn regiunea turistica a Carpatilor Orientali si īmpreuna cu Complexul muntos Rarau - Giumalau si Tara Dornelor, īn aria turistica ''nordul Moldovei'' sau ''bucovineana''.


2.1.1. Obiective geologice


Obcinele Bucovinei ofera numeroase documente de piatra, din care unele au fost declarate rezervatii paleontologice si geologice, ocrotite prin lege, iar altele se impun prin frumusetea formelor de relief modelate īn ele prin raritatea si importanta fosilelor pe care le contin.


Rāsul;

Jderul;

Corbul;

Ierunca;



Lostrita de pe Bistrita Aurie;

2.2. Potentialul turistic cultural - istoric

Este atāt de bogat īncat si singur ar putea sustine o activitate turistica de proportii.

El pune īn lumina intensa traire īn istorie si marea sensibilitate artistica a oamenilor acestor locuri, care au reusit sa modeleze cu gust, mesaj si trainicie tot ceea ce natura le-a pus la dispozitie. Dintre componentele mediului local, piatra si lemnul s-au impus prin abundenta si rezistenta si ele au fost transpuse īn nemuritoare opere de arta, amplasate armonios īn peisajul Obcinelor Bucovinei si conferindu-le statutul de vast muzeu īn aer liber.


2.2.1. Resurse turistice antropice


Cetatea de Scaun a Sucevei


Īn partea de rasarit a orasului Suceava se afla Cetatea de Scaun, care ocupa o pozitie dominanta pe un platou īnalt. Aceasta apare mentionata prima data īn documentele de la 1388 si a fost ridicata din piatra la sfārsitul secolului al XIV-lea.

Īn timpul domnitorului Petru Musat I, Suceava a devenit capitala Moldovei. Cetatea ridicata īn acea perioada se limita la o fortificatie ridicata din piatra, īnconjurata de santuri de aparare. Cetatea a fost largita īn timpul domniei lui Alexandru cel Bun si apoi īntarita si dezvoltata de Stefan cel Mare. Acesta a impus construirea unui zid secundar īn jurul cetatii īnalt de 2 m, menit sa reziste atacurilor otomane.

Din Palatul Domnesc construit īntre secolele XV-XVII s-au pastrat pāna azi fragmente din zid, o parte a subsolului, precum si santul de aparare dinspre cetate.


Chilia lui Daniil Sihastrul


Īn apropierea Manastirii Putna, la poalele unui deal īmpadurit se afla chilia lui Daniil Sihastru, sapata īntr-un masiv de stānca. Aici a trait pusnicul Daniil Sihastru, sfatuitor al lui Stefan cel Mare.


Hanul Domnesc


Cladirea Hanului Domnesc a fost ridicata la īnceputul secolului al XVII-lea din piatra si caramida. Valorosul monument de arhitectura laica moldoveneasca adaposteste din 1968 Muzeul Etnografic al Bucovinei, care a fost reamenajat īn 1982 īn forma actuala.

Patrimoniul muzeal cuprinde piese ale artistilor populari, prezentate pe zone etnografice ale zonei: Suceava, Cāmpulung, Humor, Vatra Dornei, Radauti si Falticeni. Se remarca costumele populare vechi, mastile folosite la sarbatorile de iarna, ouale pictate, diversele obiecte din lemn, etc.


MUZEE

Muzeul National al Bucovinei


Nucleul institutiei de cultura a fost organizat īn anul 1900 dar forma actuala īn care functioneaza muzeul a fost inaugurata īn 1980.

Expozitia prezinta trecutul acestui colt stravechi de tara printr-un bogat fond tematic, diverse documente si piese arheologice care demonstreza continuitatea poporului romān īn Bucovina.





Muzeul Ciprian Porumbescu


Organizat īntr-o veche casa boiereasca datānd din secolul al XVIII-lea, muzeul este inclus īn complexul muzeistic "Ciprian Porumbescu" de la Stupca, care functioneaza din 1971. Cladirea muzeului devenita monument de arhitectura expune īn salile sale documente si obiecte care au apartinut autorului "Baladei" si a primei operete romānesti "Crai Nou".

Patrimoniul muzeului cuprinde peste 250 de lucrari muzicale si pianul compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883).


Muzeul Apelor Mihai Bacescu


Unul din obiectivele turistice ale orasului Falticeni este Muzeul Apelor, īnfiintat de academicianul Mihai Bacescu si inaugurat īn 1982. Īn salile muzeului sunt expuse cercetarile lui Grigore Antipa, Emil Racovita, Ion Borcea si ale savantului Mihai Bacescu. Din cele 750 de exponate ale muzeului punctul principal este acvariul de mari dimensiuni.

Mentionam si alte muzee cu o forta instructiv - educativa:

q       Muzeul Etnografic din Vatra Dornei;

q       Muzeul de Arta a Lemnului din Cāmpulung Moldovenesc, unicat pe plan national;

q       Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului;

q       Casa muzeu din Solca, cu obiecte originale īn interior;


CASE MEMORIALE


Casa memoriala Ciprian Porumbescu


Casa parinteasca si satul unde marele compozitor a vazut lumina zilei constituie astazi locuri de pelerinaj organizate de forurile culturale locale.

Aceasta a fost amenajata adunānd lucruri si marturii legate de viata copilului si īnvatacelului, de mediul familial etc.



Casa parinteasca a poetului Nicolae Labis

Vizitatorul de astazi,trecānd prin Malini īl cauta pe sensibilul poet al caprioarei ucise. Īncearca sa-l regaseasca īn umbrele copacilor din lunca Moldovei, printre casele primitoare ale satului sau īn preajma casei parintesti, pe pajisti si gradini.


Salina Cacica


La 22 km de municipiul Suceava se aflü orasul Cacica, cunoscut datorita zacamāntului de sare existent aici.

Cunoscuta de circa 200 de ani, salina de la Cacica constituie una dintre rezervele de sare ale tarii. Īn interiorul salinei la 30 m adancime, se afla biserica salinei īnchinata Sfintei Maria, avānd amvonul, altarul si balconul pentru cor daltuite din sare. Īn interiorul salinei se afla un lac.

Amintirea unor evenimente din istoria Bucovinei a fost imortalizata īn monumente comemorative ca cel din piatra centrala a orasului Cāmplung Moldovenesc, intitulat "Dragos Voda si zimbrul", "Obeliscul lui Bogdan Voda" de la Cārlibaba, "Stālpul lui Voda" de la Vama.

Dar dintre toate monumentele cultural istorice la loc de frunte se afla ctitoriile de Humor, Voronet, Sucevita, Moldovita, Putna ce sunt apreciate īntre cele mai desavārsite īntruchipari ale artei populare europene si incluse de UNESCO īntre capodoperele artistice universale.

Īn prefata albumului   editat de UNESCO, dedicat valorilor artistice mondiale, se precizeaza ca "numai īntr-o singura provincie a Romāniei, īn Moldova de Nord sau Bucovina se gasesc picturi de acest gen, care nu mai exista īn nici o alta tara".

Manastirea Voronet, situata la 4 km sud de Gura Humorului, este cea mai reprezentativa pentru stilul arhitectural moldovenesc, ea armonizānd īntr-o forma artistica originala, elemente ale stilului gotic si ale celui bizantin.

Ctitorie a lui Stefan cel Mare din 1488, desi a fost realizata īntr-un timp impresionant de scurt (3 luni si jumatate), a īnfruntat cinci veacuri fara degradari esentiale. Renumele ei se datoreaza inegalabilei valori artistice a frescelor exterioare executate īn 1547 de iscusiti zugravi moldoveni condusi de Marcu Postavul, īn vremea lui Petru Rares. Prin aceste picturi de o prospetime impresionanta, īntre care exceleaza tablourile monumentale ale "Asediului Constantinopolului", "Judecatii de apoi", "Cina cea de taina", "Arborele lui Ieseu" si multe altele este declarata de specialisti "Capela Sixtina a Romāniei".

Renumit este si fondul policromatic cu exploxie de albastru ("albastru de Voronet"), de compozitie necunoscuta.

Manastirea Humorului, īnaltata pe pajistea īmbietoare de pe terasa de 15 km a Humorului, lānga satul cu acelasi nume si la 7 km de Gura Humorului este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuioc si a sotiei sale Anastasia "prin vointa si cu ajutorul blagocestivului Domn Petru Voievod" (Petru Rares) din anul 1539.

Ca si manastirea Voronetului, este de proportii modeste dar, ca si ea, se impune atentiei prin zveltetea liniilor constructiei.

Picturile sale exterioare scot īn evidenta politica antiotomana a Moldovei feudale īn scena "Asediul Constantinopolului", scene biblice si laice cu mijloace autentic artistice si pe un fond cromatic īn care rosul ("rosul de Humor") īsi gaseste o mai frecventa folosire decāt la celelalte manastiri.

Manastirea Moldovita

Purtānd hramul Buna Vestire, Manastirea Moldovita, a fost construita de Petru Rares īn anul 1532, zuravirea acesteia terminandu-se cinci ani mai tarziu īn anul 1537. Īn pictura regasim Imnul Acatist, Arborele lui Ieseu, Asediul Constantinopolului teme īntālnite si la alte manastiri din Bucovina, dar diferentindu-se prin perspectiva si cromatica

La exterior este inconjurata de ziduri (late de 1,2m si īnalte de 5m), fatada avānd doua turnuri pe colturi si unul central pe sub care se poate trece.
Muzeul manastirii pastreaza obiecte de o valoare deosebita: broderii, manuscrise, icoane si jiltul ctitorului Petru Rares


Dimensiunile mari ale bisericii au permis artistului sa desfaoare registre monumentale, cu sute de scene si personaje ("Arborele lui Ieseu", cele 24 scene ale "Acatistului" totul expresiv reliefat pe un fond coloristic variat, dar cu predominarea galbenului de toamna ("galbenul de Moldovita") si albastrului ceriu.

Manastirea Sucevita

Manastirea Sucevita avānd hramul Īnvierea Domnului a fost construita īn ultimile decenii ale secolului al XVI-lea prin contributia īntregii familii de boieri Movila
In timpul domniei lui Irimia Movila (1595-1606) bisericii i se adauga cele doua pridvoare de la intrare pe laturile de nord si sud, turnurile de incinta si se picteaza biserica īn interior si exterior.

Pictura exterioara este cel mai bine conservata din grupul bisericilor din Moldova.

Īn tematica picturii gasim:

Scara virtutii - contrast dintre ordinea īngeriilor si haosul iadului;

Rugaciunea tuturor sfintilor

Arborele lui Iesei - avānd la baza filozofii antici

Cicluri complete din viata unor sfinti Sf. Ioan cel Nou, Sf Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe

Tot aici gasim si mormintele voievozilor Ieremia si Simion Movila

In muzeul manastirii se gasesc obiecte de o deosebita valoare broderii si manuscrise din secolele XV-XVI, etc.

Biserica ei zvelta are picturile exterioare bine pastrate, dintre care se remarca tablouri ca: "Scara virtutilor", "Arborele genealogic", "Filozofii lumii antice".

Manastirea Putna, prima si cea mai mare ctitorie a lui Stefan cel Mare, īntre anii 1466-1469 este amplasata īn locul unde legenda spune ca s-a oprit sageata slobozita de viteazul domnitor.



Prin constructia sa, manastirea Putna e un stralucit exponent al arhitecturii si artei moldovenesti din a doua jumatate a secolului al XV-lea. Picturile interioare au fost mult deteriorate de numeroase reparatii. Īn schimb celelalte dotari interioare si muzeul sunt un adevürat tezaur de broderii, tesaturi, sculpturi īn piatra si īn lemn, argintarie, manuscrise si carti bisericesti. Īntreaga istorie a Bucovinei se īnscrie īn aceste monumente de arta.


2.2.2. Fondul etnografic si folcloric


Pune īn valoare o milenara cultura materiala realizata cu talent, pasiune si sensibilitate pentru frumos. Creatiile populare, printre cele mai bogate si nealterate din tara, ne ofera marturii despre ocupatiile locuitorilor de aici, legate de procurarea hranei, confectionarea īmbracamintei, uneltelor de munca, mobilierului sau ne introduc īn datini si obiceiuri originale, cāntece si dansuri specifice, īn portul   popular descendent din cel al dacilor.

Īn arhitectura populara se impune tipul de gospodarie din bārne cu ornamentatii. Sate īntregi din zone ca: Ciocanesti, Pojorāta, Sadova, Fundu Moldovei, Vama ilustreaza originalitatea arhitecturii populare.

Padurile de foioase si conifere ofera lemn de diferite tarii si calitatile necesare construirii   locuintei si mobilierului, uneltelor si vaselor folosite īn traiul de zi cu zi.

O adevarata broderie īn lemn ne ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor fāntānilor,   portile si grajdurile majoritatii caselor.

Lemnului i se adauga de asemenea decoratii picturale, cu un decor cromatic neīncarcat, cusaturi, obiecte de ceramica si de os la armonizarea interioarelor.

Sculptura este reprezentata de mici unelte de care se folosesc femeile īn operatiile de tors si tesut textile.

Instrumentele muzicale sunt deasemenea īnca o dovada a artei mestesugarilor īn lemn. Cele mai reprezentative creatii populare pot fi vazute la Muzeul Obiceiurilor Populare de la Gura Humorului si la Muzeul "Arta Lemnului" din Cāmpulung Moldovenesc.



2.2.3. Arta cusaturilor si tesaturilor populare


Uzuale si decorative pentru interioare si īmbracaminte are o meritata recunoastere pe plan national. Sunt cunoscute camasile nationale, stergarele de cap cu marginile brodate īn alb, sumanele cu ornamente de lāna si covoarele tesute manual. La loc de frunte se situeaza:

confectionarea cojoacelor, "cheptarelor" si "bunditelor" ornamentate cu lāna, margele sau cu blanita de jder;

īncondeierea oualor cu miniaturi geometrice sau motive populare stilizate;

modelarea obiectelor de ceramica;

adaptarea artistica a coarnelor de cerb sau de caprior pentru decoratiuni exterioare si interioare;

Datinile si obiceiurile stravechi, īndeosebi cele legate de sarbatorirea Anului Nou (plugusorul, capra, ursul) se pastreaza nealterate si cu tot fastul traditional.

Colectiile de arta populara sunt numeroase, realizate prin stradania personala a unor pasionati colectionari, dar nu toate au ajuns īn atentia publicului.

Se evidentiaza:

"Colectia de linguri si stergare" a profesorului Ion Tugui din Cāmpulung Modovenesc;

"Colectia de tesaturi, margele si oua īncondeiate" a profesorului Gratian Jucan tot din Cāmpulung Moldovenesc.

Toate creatiile artistice amintite fac ca Obcinele Bucovinei sa se evidentieze ca o veritabila vatra folclorica, al carui specific ar trebui mai bine popularizat si mai intens valorificat turistic.

Concludem din cele de mai sus, ca multimea obiectivelor naturale si farmecul greu egalabil al peisajului, valoarea inegalabila a monumentelor istorice si arhitecturale īn care sunt oglindite īntreaga istorie si arta Moldovei medievale specificul bogatului fond etnografic si folcloric, fac din Obcinele Bucovinei   o regiune cu un valoros potential turistic.



2.3. Forme de turism practicate


Pentru aprofundarea analizei activitatii turistice din zona este necesara si evidentierea formelor de turism ce pot fi practicate īn aceasta zona. Fiind o zona de munte care cuprinde o multitudine de resurse turistice dintre cele mai variate, formele de turism sunt multiple (generate de diverse motive):

pentru vizitarea obiectivelor cultural-istorice;

pentru drumetii.

Tipurile de turism practicat īn zona Obcinele Bucovinei sunt:

turism de circulatie;

turism de tranzit;

turism stationar;

Turismul de circulatie (itinerant) este cel mai dezvoltat si se manifesta īn principal, sub forma turismului automobilistic si īn secundar, sub forma de week-end si drumetie.

Turismul automobilistic īsi explica dezvoltarea prin posibilitatea efectuarii unor circuite de interes turistic, care strabat peisaje de o rara frumusete si leaga localitati cu obiective social - istorice de valoare inestimabila. Cel mai important este "circuitul manastirilor bucovinene", al carui traseu se desfasoara īn cea mai mare parte prin Obcinele Bucovinei: Putna - Sucevita - Vatra Moldovitei - Cāmpulung Moldovenesc - Vama - Voronet - Gura Humorului -Manastirea Humorului - Cacica - Solca.

Īnchiderea se face īn Podisul Sucevei prin numeroase variante, care sa valorifice, dupa interes, timp si posibilitati cel putin cāteva din obiectivele oferite de asezarile: Malini, Baia, Ciprian Porumbescu, Falticeni, Cacica, Solca, Arbore, Suceava si Radauti cu importanta lor turistica deosebita si ca principale baze de plecare si sosire. Pentru iubitorii de inedit naturalistic si folcloric se recomanda circuitul cu plecare din Suceava sau Radauti - pe Valea Sucevei, pāna la izvoarele Sucevei de unde pot fi folosite doua variante:

-Cārlibaba - Ciocanesti - Mestecanis - Valea Putnei - Pojorāta - Pasul Izvor - Moldova Sulita (cu abatere pāna la Lucina pentru vizitarea crescatoriei de cai hutuli si a rezervatiei floristice Breaza).

Turismul automobilistic se poate desfasura pe vaile interioare: valea Humorului īntre Gura Humorului si Manastirea Humorului, pe valea Moldovitei īntre Vama, Frumosu, Vatra Moldovitei si Arges unde exista o cabana de vānatoare, pe valea superioara a Moldovei īntre Pojorata, Breaza, Moldova Sulita si Lucina.

Turismul la sfarsit de saptamana (week-end), īnca slab practicat de locuitorii oraselor din zona, īn padurile si pajistile obcinelor, dar aceasta forma de turism a īnceput sa se extinda prin atragerea īn zona si a locuitorilor din judetele īnvecinate (Botosani, Maramures, Bistrita Nasaud, Iasi).

Drumetia antreneaza din ce īn ce mai multi turisti, dat fiind faptul ca relieful neaccidentat si clima sunt favorabile practicarii acestei forme de turism. Īn Obcinele Bucovinei sunt marcate 30 de trasee turistice deosebit de atractive, existānd un numar mare de cabane, dar doritorii de drumetie pot apela si la casele de vānatoare, la cantoanele silvice si casele particulare ale celor care practica agroturismul.

Atunci cānd timpul o permite se pot organiza numeroase drumetii cu corturile pentru amatorii acestui gen de turism.

Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudica, pe axul Vaii Moldovei (Pasul Mestecanis), ca parte a traseului transversal īntre Moldova de Nord si Maramures si o strabate pe traseul DN 17A īntre Cāmpulung Moldovenesc si Sucevita.

Turismul stationar (de sejur) este īnca necorespunzator dezvoltat fata de potentialul regiunii. Ca principale forme ale turismului stationar īn aceasta zona se remarca:

q       Turismul de odihna si agrement care este generat de calitatile sedative ale climatului, pitorescul cadrului natural, atractia produselor specifice regiunii (lactate, fructe de padure). Cea mai mare pondere īn aceasta forma de turism o are Cāmpulung Moldovenesc, urmat de Solca, Sucevita, Putna, Vatra Moldovitei, cu amenajari īn acest sens, apoi: Vama, Frumosu, Ciocanesti, Brodina, care ofera posibilitati de cazare si masa la pensiuni si case particulare.


q       Turismul balneo-climateric are o pondere redusa si de interes local, la Vatra Dornei, Solca si Cacica, prin folosirea apelor minerale din rocile saliferului de contact. Aceasta forma de turism ar putea fi extinsa prin folosirea apelor   din zona Cāmpulung Moldovenesc si Gura Humorului, prin folosirea bailor de cetina si prin transport de namol terapeutic din regiunea Dornelor (cel putin la Cāmpulung Moldovenesc).

se bazeaza pe sporturi de iarna (ski, sanie, patinaj), pe vānatoare si pescuit si īncepe sa devina tot mai intens din punct de vedere economic. Pantele prelungi si relativ uniforme, abundenta si persistenta zapezii, sunt conditii favorabile practicarii sporturilor de iarna. Īn prezent aceste sporturi se practica pe pārtia de la Vatra Dornei, īn īmprejurimile orasului Cāmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, dar si īn celelalte zone poate fi extins, cu conditia amenajarii si dotarii corespunzatoare.

Turismul de echitatie este reprezentat īn zona de herghelia de la Lucina, care ofera programe de profil (cursuri pentru adulti si copii).

Densitatea mare a vānatului si valoarea trofeelor fac ca Obcinele Bucovinei sa īntruneasca conditii optime pentru dezvoltare turismului de vānatoare. Īn acest scop au fost delimitate "fonduri de vānatoare", īntre Valea Putnei, Argel, Cārlibaba, Brodina, Putna (prevazute cu case de vanatoare). Pentru multe din animalele vānate aici (cerbi, rāsi, cocosi de mesteacan) s-au primit premii internationale.

Pescuitul sportiv, reconfortant pentru turistii de vacanta sau de week-end, are perimetre amenajate la Argel, Brodina, Cārlibaba, Valea Putnei. Construirea unor anexe pentru pastrarea pastravului la crescatoriile de la Prisaca Dornei, Valea Putnei, Brodina ar constitui noi puncte de atractie pentru turisti.

Turismul pentru tineret poate fi desfasurat īn Tabara Internationala Bucsoaia de lānga Frasin, ce ofera un cadru adecvat pentru odihna si recreerea elevilor.

Turismul cu caracter stiintific suscita rezervatiile naturale (tinovul de la Lucina, ce adaposteste un numar de relicte glaciare cu importanta floristica si geo-botanica, calcare rosii de Hallstatt din Pārāul Cailor, Rezervatia "12 Apostoli" din muntii Calimani si altele), Parcul Dendrologic si Rezervatia "Piatra Pinului" de la Gura Humorului.

Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare-patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect ahitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna.

Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect intr-un cadru natural de exceptie. Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau valea Moldovitei, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte de maxim interes turistic.

Arhitectura populara este absolut unica si originala. Adevaratele broderii in lemn ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor, fantanile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de pe valea Bistritei Aurii, dintre care cel mai cunoscut este Ciocanesti.

Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide si simbolice miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.

In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin iar gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu branza cu smantana proaspete, din gospodarie, nu va lipsi din nici o pensiune, alaturi de branza afumata, pastravul afumat si sarmale care sunt alte bunatati specifice regiunii.

Locuitorii sunt foarte primitori si dornici de arata lucrul lor de zi cu zi, precum si de obiceiurile pastrate din mosi-stramosi.

Obcinele Bucovinei sint inzestrate cu un climat inmiresmat de aroma rasinilor si parfumul florilor, ce imbie deopotriva la odihna si drumetie, pe potecile tainuite ale codrilor adinci. Natura si omul s-au infratit aici de secole - natura oferind omului sursa de existenta, adapost in timpuri de restriste si tihna in anii de acalmie, omul protejind-o si ferindu-se sa-i declanseze stihiile, realizindu-se astfel o armonioasa coexistenta intre patria bourului legendar si populatia martora "descalecatului".  

Obcinele Bucovinei sint incarcate de cea mai bogata istorie si autentica arta populara romaneasca, vestigiile arheologice, marturiile etnografice si folclorice, ctitoriile feudale cu valoare mondiala inscriindu-se pe linia unei continuitati neintrerupte.
Situate in nord-estul Carpatilor Orientali, Obcinele Bucovinei se constiuie ca o subunitate distincta a acestora, intre Valea Sucevei si Valea Moldovei, ocupind o suprafata de circa 2.200 kmp. Cele mai cunoscute sint: Obcina Mestecanis, Obcina Feredeului, Obcina Mare si Obcinele Brodinei.











Document Info


Accesari: 12434
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )