Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA INTREPRINDERILOR IN OLTENIA

geografie












ALTE DOCUMENTE

vatra dornei
DELTA DUNARII
AURORELE POLARE
Parcurile nationale din Romānia
VESELE
Marco Polo
Piramidele si templele īn Egiptul Antic
ELVETIA
Norme de protectie a muncii pentru alpinism utilitar
Timisoara

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA INTREPRINDERILOR IN OLTENIA


In anul 2003 existau 29770 firme īn regiunea Oltenia, dintre care 28465 unitati locale active īn industrie, constructii, comert si alte servicii (95,6%). Diferenta o constituiau īntreprinderile active din agricultura, silvicultura, pescuit si cele prestatoare de servicii financiare. Īntrucāt datele existente asigura comparatii la nivel national doar pentru domeniile industrie, constructii, comert si alte servicii, īn cele ce urmeaza analiza se va referi doar la acestea.




Antreprenoriat si densitatea īntreprinderilor. Din numarul total de 28.465 unitati locale active īn industrie, constructii, comert si alte servicii īn Oltenia, in anul 2003 3.539 erau active īn industria prelucratoare.

In regiune existau 217 firme mari, dintre care 209 active in industrie, constructii, comert, servicii, din care 95 active īn industria prelucratoare si alte 29 unitati active mari īn sectorul industriei electrice si termice, gaze si apa.

Micro-īntreprinderile dominau sectorul IMM-urilor. Aceasta situatie nu era diferita de cea din alte regiuni. 93% din toate companiile din UE sunt micro-īntreprinderi, iar 99,8% din toate companiile sunt IMM-uri, īnsumānd un procent de 90% al totalului de angajari (OECD, 2000, p.8). Concentratia mare de IMM-uri īn sectorul comertului reflecta fragmentarea industriei īn Oltenia. Datele sugereaza de asemenea ca sectorul serviciilor, desi īnc 10410f59k 9; relativ slab dezvoltat, are un bun potential pentru dezvoltare. Comparativ cu alte regiuni, Oltenia are cel mai scazut numar de IMM-uri din Romānia si cel mai scazut numar de IMM-uri cu capital strain.

O imagine mai īn detaliu asupra structurii īntreprinderilor pe sectoare de activitate este redata īn tabelul de mai jos, din care se poate vedea ponderea clar majoritara a firmelor cu activitate de comert īn totalul firmelor active la nivelul regiunii.

Industria prelucratoare este reprezentata de un numar de 3539 firme, ceea ce reprezinta cca. 12% din totalul unitatilor active. In cadrul industriei prelucratoare, se detaseaza ca numar de firme industria alimentara (28%), industria de confectii (12%) si respectiv constructiile metalice (10%). Aproape jumatate din cele 217 īntreprinderi mari existente īn regiune activeaza īn domeniul industriei prelucratoare, cele mai multe (20 de firme) fiind producatoare de confectii.

Dinamica structurii firmelor pe sectoare sugereaza o scadere relativa īn ultimii ani a firmelor active īn comert si o crestere a ponderii īntreprinderilor ce actioneaza īn constructii, tranzactii imobiliare si alte servicii, industria prelucratoare precum si īn transport.


Tab. 4.1 Situatia īntreprinderilor īn 2003

Activitate (capitole CAEN)

TOTAL

Din care: dupa clasa de marime, conform cu numarul de angajati




TOTAL IMM-uri

250 si peste

Regiunea SV Oltenia







Industrie, constructii, comert, servicii







Industrie extractiva







Industrie prelucratoare







Energie electrica si termica, gaz si apa







Constructii







Comert







Hoteluri si restaurante







Transport, depozitare si comunicatii







Tranzactii imobiliare si alte servicii







Invatamant







Sanatate si asistenta sociala







Alte activitati de servicii colective, sociale si personale







Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004


Din punctul de vedere al densitatii intreprinderilor (masurata ca numar de intreprinderi/1000 de locuitori populatie activa - 15-59 ani), putem remarca cresterea relativa a acesteia īn cazul regiunii S-V Oltenia īn anii 2002 si mai ales īn 2003, ceea ce ar putea sugera un trend pozitiv, cu atāt mai mult cu cāt populatia activa a īnregistrat o usoara crestere din 2002 īn 2003.



Tab. 4.2 Dinamica densitatii īntreprinderilor īn regiunea S-V Oltenia, 1997-2003

Nr intreprinderi/1000 locuitori cu varsta intre 15-59 ani

Marime
































> 250








Total








Sursa: Statistica Teritoriala, INS 2005


Totusi, prin raportare la celelalte regiuni de dezvoltare, precum si la nivelul national, densitatea īntreprinderilor plaseaza regiunea S-V Oltenia īntr-o situatie defavorabila. Atāt calculul densitatii intreprinderilor la 1000 locuitori cāt si cel al raportarii īntreprinderilor la suprafata regiunii plaseaza regiunea pe locul 6 din 8, devansānd doar regiunile N-E si Sud.

Exista īn medie 19,57 īntreprinderi la 1000 locuitori activi, o cifra mai mica decāt media nationala de 25,81.




Tab 4.3 Densitatea intreprinderilor din regiunea Oltenia (2003) - comparatie inter-regionala

Regiune

Nr. de intreprinderi

Nr. locuitori cu varsta 15-60

Densitate intreprinderi / 1000 locuitori

Suprafata (km2)

Densitate intreprinderi/ suprafata

NORD-EST






SUD-EST






SUD






OLTENIA






VEST






NORD-VEST






CENTRU






BUCURESTI






ROMANIA






Sursa: prelucrare Statistica Teritoriala, INS 2005


Tab. 4.4 Cifra de afaceri a intreprinderilor (mld lei preturi curente)

Regiune

Nr. de īntreprinderi

Cifra de afaceri lei

Nr. locuitori cu vārsta 15-60

Densitate īntreprinderi

Milioane lei/ locuitori cu vārsta 15-60

NORD-EST






SUD-EST






SUD






OLTENIA






VEST






NORD-VEST






CENTRU






BUCURESTI






ROMANIA






Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei 2004

Analiza regionala arata concentrarea accentuata a IMM-urilor in zona Bucuresti si o repartitie destul de echilibrata in ceea ce priveste celelalte regiuni ale tarii

Crearea de īntreprinderi si tendintele de dezvoltare. Numarul total de īntreprinderi a fost īn usoara crestere īn regiune, avand loc si o descrestere regulata a numarului īntreprinderilor mari.

Fig. 4.1. Numarul de intreprinderi pe clase de marime


Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei 2004


Īntreprinderi mari

Daca rolul IMM este vital pentru asigurarea flexibilitatii economice si a unei adaptari rapide la un mediu de afaceri aflat īn plin proces de transformare, cu siguranta nici misiunea īntreprinderilor mari nu trebuie neglijata. Talia acestor īntreprinderi, precum si activele detinute le confera avantaje considerabile de acces la piata si la finantare, dar si o mai mare forta de a efectua investitii īn tehnologie si cercetare-dezvoltare. Īntreprinderile mari, cu peste 250 de angajati, pot actiona ca adevarate locomotive de crestere economica regionala. Desi numarul lor este redus īn comparatie cu IMM, ponderea īntreprinderilor mari īn forta de munca ocupata si respectiv īn cifra de afaceri totala este semnificativa. Spre exemplu, īn anul 2003, 62% din persoanele angajate īn cadrul regiunii Sud-Vest Oltenia activau īn īntreprinderi mari. Aceste date scot īn evidenta si rolul social important pe care īl joaca aceste unitati economice.


In judetul Dolj existau la nivelul anului 2003 un numar de 59 de īntreprinderi mari, reprezentānd % din unitatile mari ale regiunii; principalele produse industriale provin de la firme aflate pe primele locuri dupa cifra de afaceri si numarul de angajati: distributia si comercializarea energiei electrice (Societatea Comerciala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Electrica Oltenia SA), productia de autovehicule (Daewoo Automobile Romānia SA), productia de energie electrica (Complexul Energetic Craiova SA), productia de motoare, generatoare si transformatoare (Electroputere SA si Newage AVK SA), productia generatoarelor de aburi (Societatea Comerciala de Reparatii si Servicii Termoserv Craiova SA). De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cāteva firme cheie din judet : Daewoo Automobile Romania SA (Coreea de Sud), Topway Industries SA (Norvegia), Newage AVK Romānia SA (Germania, Marea Britanie).


Īn judetul Gorj existau la nivelul anului 2003 un numar de 55 de īntreprinderi mari, dintre care activau īn industria prelucratoare. Ponderea īntreprinderilor mari din Gorj īn regiunea Sud-Vest a fost de o mare parte din īntreprinderile de top din judet au īn domeniul de activitate produse industriale principale ale judetului Gorj : carbune (Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA), energie electrica produsa īn termocentrale (SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA), produse tehnice din cauciuc (Artego SA), sticlarie (Star Glass SA).


Īn Mehedinti existau la nivelul anului 2003 un numar de 29 de īntreprinderi mari, dintre care aproape jumatate activau īn industria prelucratoare. Ponderea īntreprinderilor mari din Mehedinti īn regiunea Sud-Vest a fost de mare parte din cele mai importante produse industriale se regasesc īn domeniul de activitate al principalelor īntreprinderi ale judetului : fabricarea de produse chimice anorganice de baza (Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare RA), vagoane pentru transportat marfuri (Meva SA), constructii navale (Severnav SA, Santierul Orsova SA), fabricarea celulozei, hartiei si cartonului (Celrom SA), energie electrica produsa īn hidrocentrale (Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice īn Hidrocentrale Hidroelectrica Bucuresti SA), paste semichimice din lemn (Cildro SA), furnire estetice (Delignit Romania SA).

Investitiile straine sunt prezente la īntreprinderi de top, cum ar fi : Meva SA, santierul Naval Orsova (Olanda, 20,81%), Cildro SA, Lamdro SA (Germania).


Judetul Olt īnregistra la nivelul anului 2003 un numar de 36 de īntreprinderi mari, dintre care activau īn industria prelucratoare. Ponderea īntreprinderilor mari din Olt īn regiunea Sud-Vest a fost de

Similar cu situatia īntālnita īn celelalte judete ale regiunii, se observa ca o mare parte din principalele produse industriale ale judetului se regasesc īn domeniul de activitate al īntrepinderilor cheie din judet: aluminiu si aliaje primare (Alro SA), productia de piese si accesorii pentru autovehicule (Altur SA), fabricarea de produse din minerale nemetalice (Electrocarbon SA), table si benzi din aliaje de aluminiu, cabluri izolate din aluminiu (Alprom SA), tevi din otel (Artrom SA), osii montate pentru vagoane (Romvag SA, SMR SA), pantaloni pentru barbati (Romanita SA).

De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cāteva firme cheie din judet : Alro SA( Olanda), Altur SA, Artrom SA (Germania), Spar SRL (Franta).


Judetul Valcea īnregistra la nivelul anului 2003 un numar de 38 de īntreprinderi mari, dintre care activau īn industria prelucratoare. Ponderea īntreprinderilor mari din Valcea īn regiunea Sud-Vest a fost de %; īn productia majoritatii īntreprinderilor de top din judet se regasesc principalele produse industriale ale judetului : fabricarea produselor chimice de baza (Oltchim SA), transportul si distributia aburului si apei calde (C.E.T Govora), fabricarea produselor metalice (Vilmar SA), sare (clorura de sodiu), soda calcinata, soda caustica (Uzinele Sodice Govora SA), fabricarea produselor de morarit (Boromir Ind SRL), energie electrica (Filiala pentru Reparatii si Servicii Hidroserv Ramnicu Valcea SA). Investitiile straine sunt prezente la īntreprinderi de top, cum ar fi : Vilmar SA (Franta), Magnetto Wheels Romānia SA.


Tab. 4.5 Tendinte de dezvoltare ale Īntreprinderilor Mari (250 si peste) 1997-2003.

Activitate (capitole CAEN)








OLTENIA








Industrie extractiva








Industrie prelucratoare








Energie electrica si termica, gaz si apa








Constructii








Comert








Hoteluri si restaurante








Transport, depozitare si comunicatii








Tranzactii imobiliare si alte servicii








Educatie








Sanatate si asistenta sociala








Alte activitati








R O M Ā N I A








% Oltenia din Romānia








Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei 2004


Tab. 4.6 Tendinte de dezvoltare ale Micro-īntreprinderilor intre 1997-2003.

Regiune

Micro-īntreprinderi - 0-9 angajati



Activitate (sectiuni CAEN)








OLTENIA








Industrie extractiva








Industrie prelucratoare










Energie electrica si termica, gaz si apa








Constructii








Comert








Hoteluri si restaurante








Transport,depozitare si comunicatii








Tranzactii imobiliare si alte servicii








Educatie









Sanatate si asistenta sociala








Alte activitati








R O M Ā N I A








% Oltenia din Romānia









Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei 2004

Tab. 4.7 Tendinte de dezvoltare ale Īntreprinderilor Mici 1997-2003.

Regiune

Īntreprinderi mici - 10-49 angajati



Activitate (capitole CAEN)








OLTENIA








Industrie extractiva








Industrie prelucratoare








Energie electrica si termica, gaz si apa








Constructii








Comert








Hoteluri si restaurante








Transport, depozitare si comunicatii








Tranzactii imobiliare si alte servicii








Educatie








Sanatate si asistenta sociala








Alte activitati








R O M Ā N I A








% Oltenia din Romānia








Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei 2004

Tab. 4.8 Tendinte de dezvoltare ale Īntreprinderilor Mijlocii intre 1997-2003.

Regiune

Īntreprinderi mijlocii - 50-249 angajati



Activitate (capitole CAEN)








OLTENIA








Industrie extractiva








Industrie prelucratoare








Energie electrica si termica, gaz si apa








Constructii








Comert








Hoteluri si restaurante








Transport, depozitare si comunicatii








Tranzactii imobiliare si alte servicii








Educatie








Sanatate si asistenta sociala








Alte activitati








R O M Ā N I A








% Oltenia din Romānia









Sursa: Prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei, 2004


Dezvoltarea IMM - Contributia la crearea de locuri de munca.

S-a remarcat un numar din ce īn ce mai mare de angajari īn sectorul administratiei publice si cel ne-primar. Īn 2003 IMM-urile au īnregistrat un total de 169.470 locuri de munca, egal cu un procent de 51,87% din total, in crestere fata de anul 2002 (47,29) Majoritatea acestor angajari sunt concentrate īnca īn activitati de comert, īn care IMM-urile asigura 94,11%, din totalul de locuri de munca, procent in scadere fata de anul 2002 (97%). Īn aproape toate sectoarele contributia IMM-urilor la totalul de angajari a fost īn crestere, exceptand industria extractiva, energia electrica, transporturile, constructiile, tranzactiile imobiliare unde se sesizeaza o usoara scadere fata de 2002. Angajarile īn micro-īntreprinderi au fost afectate serios de consolidarea sectorului comertului. Īn perioada 1998-2002 tendinta angajarilor īn micro-īntreprinderi si īntreprinderi mari este similara cu media nationala. Dimpotriva, tendinta angajarilor īn īntreprinderile mici a fost sub media nationala iar in intreprinderile mijlocii a fost mai mare comparativ cu media nationala, īn principal datorita faptului ca se refera la un punct de pornire mai scazut.

A scazut numarul de locuri de munca din īntreprinderile mari aproape in toate sectoarele, cu exceptia sectorului comertului, hoteluri si restaurante, tranzactii imobiliare si alte servicii unde se poate constata un reviriment fata de 2002. (toate datele continute in tabelele de mai jos au ca sursa Anuarul Statistic al Romāniei, 2004)


Tab. 4.9 Locuri de munca in IMM, 1998-2003

Marime







Micro







Mici







Mijlocii







Mari







TOTAL











IMM/TOTAL







Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei

Fig. 4.2 Regiunea Oltenia - personalul angajat in IMM-uri

Sursa: Prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 2004


Tab. 4.10 Situatia īntreprinderilor (unitatilor locale active) īn anul 2003, dupa numarul de angajati:

Activitate (capitole CAEN)

TOTAL

Din care: dupa clasa de marime, conform numarului de angajati




TOTAL IMM-uri

250 si peste

SV OLTENIA







Industrie extractiva







Industrie prelucratoare







Energie electrica si termica, gaz si apa







Constructii







Comert







Hoteluri si restaurante







Transport, depozitare si comunicatii







Tranzactii imobiliare si alte servicii







Alte activitati







Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004



Tab. 4.11 Tendintele angajarilor īn Micro-īntreprinderi 1998-2003

Regiune

Activitate (capitole CAEN)

Microintreprinderi 0-9 angajati









OLTENIA








Industrie extractiva








Industrie prelucratoare








Energie electrica si termica, gaz si apa








Constructii








Comert








Hoteluri si restaurante








Transport, depozitare si comunicatii








Tranzactii imobiliare si alte servicii








Alte activitati








R O M Ā N I A








Sursa: Prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei, 2004

Tab. 4.12 Tendintele angajarilor īn Īntreprinderi Mici intre 1998-2003.

Regiune

Īntreprinderi mici 10-49 angajati


Activitate (capitole CAEN)








OLTENIA








Industrie extractiva








Industrie prelucratoare








Energie electrica si termica, gaz si apa








Constructii








Comert








oteluri si restaurante








Transport, depozitare si comunicatii








Tranzactii imobiliare si alte servicii








Alte activitati








R O M Ā N I A








Sursa: Prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei, 2004

Tab. 4.13 Tendintele angajarilor īn Īntreprinderile Mijlocii 1998-2003.

Regiune

Īntreprinderi Mijlocii 50-249 angajati


Activitate (capitole CAEN)








OLTENIA








Industrie extractiva








Industrie prelucratoare








Energie electrica si termica, gaz si apa








Constructii








Comert








Hoteluri si restaurante








Transport, depozitare si comunicatii








Tranzactii imobiliare si alte servicii








Alte activitati








R O M Ā N I A










Sursa: Prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei, 2004

Tab. 4.14 Tendintele angajarilor in Intreprinderile Mari 1988-2003.

Regiune

Īntreprinderi Mari > 250 angajati


Activitate (capitole CAEN)








OLTENIA








Industrie extractiva








Industrie prelucratoare








Energie electrica si termica, gaz si apa








Constructii








Comert








Hoteluri si restaurante








Transport, depozitare si comunicatii








Tranzactii imobiliare si alte servicii








Alte activitati








R O M Ā N I A








Sursa: Prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei, 2004



Tab. 4.15 Indicele de specializare regionala pe principalele sectoare de activitate


Agricultura

Constructii

Industrie

Servicii

Nord Est





Sud Est





Sud Muntenia





Sud Vest Oltenia





Vest





Nord Vest





Centru





Bucuresti-Ilfov





Sursa: ANIMMC


Regiunile Bucuresti-Ilfov, Sud-Vest si Sud-Est sunt aparent mai specializate īn sectorul serviciilor, cu indici economici locali de 107, 105 si respectiv 103. Pentru regiunile Sud-Vest si Sud-Est, serviciile par mai specializate, īntrucāt ponderea lor relativa fata de media nationala este mai mare īn absenta unei industrializari adecvate. Doar īn Bucuresti se poate vorbi de o specializare reala īn servicii. Din punct de vedere al specializarii industriale, Centrul, Nord-Vestul, Vestul si Nord-Estul se situeaza peste media nationala, cu indici economici locali de 130 īn Centru, 125 īn Nord-Vest, 120 īn Vest si 114 īn Nord-Est. Regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest, Centru si Nord-Vest sunt specializate īn constructii, īn timp ce regiunea Sud are un indice mai ridicat īn domeniul agricol, 164, urmata de Vest cu 140, Sud-Est cu 125, Centru cu 113 si Nord-Est cu 109. Concluziile acestei analize nu sunt prielnice regiunii Sud-Vest Oltenia, īntrucāt demonstreaza īnca o data o pozitionare relativ inferioara fata de celelalte regiuni ale tarii.



Atragerea investitiilor straine directe.

Productivitatea este puternic corelata cu nivelul tehnologic, care īn regiunile slab dezvoltate, este dependent de transferurilor externe de tehnologie, īn special prin intermediul Investitiilor Straine Directe. Investitiile directe sunt o sursa de capital, de know-how, tehnologie, abilitati de management care stimuleaza cresterea economica, contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice regionale, determina un efect pozitiv de antrenare īn economie si creeaza noi locuri de munca.

Romānia a īnregistrat un salt considerabil īn ultimii ani (de la aprox 6% din media OECD īn 2001, la aproape 40% īn 2004), datorat īn special politicilor de stabilitate macroeconomica si apropierii de structurile europene. Īnsa aceasta evolutie este repartizata dezechilibrat īntre regiunile Romāniei (tab. 4.16), capitala īnsumānd īn 2003 53,9% din totalul investitiilor, īn timp ce regiunea Sud-Vest Oltenia se situa pe penultimul loc (3,5%), urmata doar de regiunea Nord-Est si la aproape dublul distantei de urmatoarea regiune Centru (6,3%).



Tab. 4.16 Investitiile straine directe pe regiuni de dezvoltare, īn anul 2003


Regiuni de dezvoltare

Valoare

- milioane euro -


Locul

īn context national

A








ROMĀNIA




din care:




Bucuresti - Ilfov




Sud - Est




Sud




Vest




Nord - Vest




Centru




Sud - Vest Oltenia




Nord - Est




Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2004


Principalele domenii care au atras investitii au fost textilele, industria agro-alimentara si cea producatoare de automobile (īn Dolj), industria prelucratoare, a lemnului, a cimentului si scolile de pilotaj (īn Gorj), industria metalurgica, a produselor din lemn si navala (īn Mehedinti), industria prelucratoare, a metalurgiei neferoase, automobilistica si industria de masini-unelte (Olt), industria prelucratoare si alimentara si a bauturilor (Vālcea).

Principalele tari de origine a investitiilor au fost Coreea (Daewoo), Germania (Steilmann), Italia (MaxMara), Franta (Lafarge).   



Principalul obstacol īn cale atragerii Investitiilor Straine Directe īn regiune este gradul de atractivitate scazut al acesteia, datorat starii precare a dotarilor infrastructurale de baza (īn special transport, utilitati si ICT) si a calitatii slabe a mediului de afaceri (mediul politic si administrativ, sectorul privat - dezvoltarea antreprenoriala regionala, se afla īn 2003 pe ultimul loc īntre regiunile Romāniei, atāt ca densitate (numar de unitati locale), ocuparea fortei de munca si cifra de afaceri, īn toate sectoarele industriei constructii, comert si servicii de piata.

Urmānd evolutia ascendenta ISD īn perioada 2000-2003, perspectivele de viitor sunt de crestere a ISD, datorate atāt unor factori nationali si internationali (apropierea de momentul aderarii la UE, īmbunatatirea masurilor luate de Guvern pentru atragerea investitiilor straine directe (demonetizarea, facilitānd astfel schimburile valutare, aplicarea unei taxe unice de impozitare de 16%), cāt si factorilor regionali. Aceasta va atrage dupa sine cresteri īn productivitate si īn PIB.


Tab. 4.17 Societati comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social subscris, in perioada 1991-2004

Judet

Total companii de comert cu investitie straina

Suma totala de capital īnregistrat

Total exprimat īn

echivalent valuta

Clasificare judete dupa numar al companiilor de comert

Clasificare judete dupa investitia straina din capitalul lor


Nr.


īn mii RON


mii EURO


Loc pe tara

Loc pe tara

ROMANIA







DOLJ









GORJ









MEHEDINŢI









OLT









VĀLCEA









OLTENIA









Sursa: ONRC 2005

Fig. 4.3: Societati comerciale cu capital strain la nivelul regiunilor de dezvoltare (1991-2004)

Sursa: ONRC (2005)


Competitivitate industriala - capacitate de export

Analizand datele din tabelul 4.18, la nivelul regiunii Oltenia, singurul judet cu sold negativ este judetul Dolj care "reuseste" contraperformanta de a importa net mai mult decāt exporta la toate grupele de marfuri. Performerii sunt judetele Olt si Vālcea, care īsi datoreaza competitivitatea la export firmelor lor stindard, ALRO (metale comune) si respectiv Oltchim (mase plastice, cauciuc).

De remarcat sunt soldurile negative la textile, īn conditiile īn care confectiile compensau clar īn anii trecuti, explicatia regasindu-se īn prelucrarea īn regim de lohn. Deja īn anul 2004 sectorul de textile-confectii a demonstrat clar pierderi de competitivitate la export. Celalalt sector traditional, produse din lemn si mobila, a pastrat avantajul sau la export, dar se afla īntr-o evidenta pierdere de teren.

Īn ciuda tuturor comentariilor negativiste de mai sus, regiunea īn ansamblul ei are un sold pozitiv, care ar trebui pastrat īn viitor. Importurile īn crestere la masini si echipamente nu ar trebui sa īngrijoreze, ci din contra, ar putea sa reflecte o tendinta corecta de retehnologizare, care pe termen mediu ar duce la cresteri de competitivitate.



Tab. 4.18 Soldul balantei comerciale a regiunii Sud-Vest Oltenia, 2004

TOTAL

SOLD GORJ

SOLD MEHEDINTI

SOLD OLT

SOLD VALCEA

SOLD DOLJ

SOLD OLTENIA







1. Animale vii si produse animale







2. Produse vegetale







3. Grasimi si uleiuri animale sau vegetale







4. Produse alimentare si tutun







5. Produse minerale







6. Produse ale industriei chimice







7. Materiale plastice, cauciuc, produse din cauciuc







8. Piele bruta, piele si articole din piele







9. Produse de lemn, excluzānd mobila







10. Lemn, hārtie, carton si articole derivate







11. Textile si articole din textile







12. Īncaltaminte, palarii, umbrele si articole similare







13. Articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla si altele







14. Perle, pietre pretioase, metale pretioase, bijuterii







15. Metale comune si articole derivate







16. Masini si aparate; echipament electric; echipamente de īnregistrare si redare imagini si sunete







17. Vehicule si echipament de transport asociat







18. Instrumente optice, foto, de masura si instrumente medico-chirurgicale, ceasuri, instrumente medicale







20. Mobila, alte articole, sport







21. Obiecte de arta, antichitati, articole de colectie







22. Produse necuprinse īn C.N.










Fig. 4.4 Regiunea Oltenia - Importul si exportul de marfuri in anul 2004.

Sursa: Directia Generala de Statistica Regionala Dolj, 2004


Fig. 4.5. Structura exportului de marfuri pe judete, in anul 2004

Sursa: Directia Generala de Statistica Regionala Dolj, 2004





Fig. 4.6. Structura importului de marfuri pe judete, in anul 2004




loading...











Document Info


Accesari: 1585
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )