Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PROFILUL ECONOMIC AL REGIUNII OLTENIA

geografie












ALTE DOCUMENTE

VULCANUL DEMAVEND
RESURSE NATURALE
Bucuresti
Tara de dincolo de neguri
LACURILE TERREI - Lacuri carstice
PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA CHEILE TURZII
Materiale si echipament alpin
SUPRAVIETUIREA PE MUNTE
TIMPUL PROBABIL ALPINISM
Basarabi

PROFILUL ECONOMIC AL REGIUNII OLTENIA

Mostenirea istorica si Reforma Economica Īntārziata. Īnainte de 1945, regiunea Oltenia a fost una din principalele regiuni agricole din Romānia, īmpreuna cu Moldova, Basarabia si Muntenia. Alaturi de Dobrogea, aceste provincii, aflate secole de-a rāndul sub ocupatie turceasca si ruseasca, erau considerate cele mai sarace si īnapoiate regiuni ale tarii. Dupa 1945, in īncercarea de a uniformiza nivelul de dezvoltare al regiunilor tarii, Oltenia a trecut printr-un proces intens de industrializare fortata īn conformitate cu strategia de dezvoltare economica socialista. Dupa 1965, datorita unor factori subiectivi (unii din cei mai importanti lideri comunisti proveneau din judetele Olteniei), regiunea - si in special judetul Olt - a cunoscut un ritm de industrializare fortata si mai ridicat īn raport cu celelalte regiuni. Industrializarea s-a facut dupa un de sistem supercentralizat si unele din localitati au devenit puternic dependente de un anumit sector economic sau activitate industriala. S-au creat mai multe regiuni monoindustriale: de exemplu in judetul Gorj - industria miniera, Slatina - industria aluminiului. O serie de activitati ale industriei grele (industria auto, industria chimica, industria de utilaj greu, etc.) au fost de asemenea īnfiintate īn diferite orase, oarecum īmpotriva traditiei regiunii.



Ca o consecinta a acestor fapte, Ol 20120m1213u tenia a fost īn incapacitate de a face fata tranzitiei economice si restructurarii industriale, aceste procese īntāmpinānd aici o mai mare rezistenta comparativ cu alte zone ale tarii, fiind īntr-un fel īntārziate si datorita tensiunilor sociale aparute. Īn special, au fost afectate industria miniera si o serie de īntreprinderi mari. 

Evolutia Produsului Intern Brut regional

De-a lungul ultimilor ani descresterea PIB al Olteniei s-a accentuat comparativ cu media nationala. Īn perioada 1995-2002  PIB regional pe cap de locuitor s-a deplasat de la peste 95% din media nationala catre un procent īngrijorator de aproximativ 80% Tendinta de descrestere a īnceput cu un an mai tārziu decāt īn restul tarii, o posibila cauza fiind faptul ca procesul de restructurare a īntāmpinat o rezistenta mai mare īn aceasta regiune.

Tab. 2.1 PIB Regional per cap locuitor īn lei nominal comparat cu media nationala (=100) īn perioada 1994-2002 (ultimele date disponibile)

 

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

ROMANIA

100,00

100,00

100,00

100,00

100,00

100,00

100,00

100,00

100

Nord Est

75,87

79,47

79,98

77,37

76,17

73,95

72,76

71,72

71,52

Sud Est

94,90

98,58

100,93

101,06

100,36

92,72

88,91

86,16

85,85

Sud

97,43

94,76

91,71

89,71

86,08

83,33

81,52

79,40

80,03

Oltenia

98,34

95,54

89,46

94,22

89,74

89,81

83,76

84,01

79,89

Vest

106,89

108,58

105,67

112,75

104,85

115,49

102,63

105,96

108,30

Nord Vest

91,74

93,74

92,77

91,83

94,76

96,06

92,99

92,32

94,07

Centru

103,32

107,01

112,33

112,31

107,72

106,92

107,15

104,87

107,99

Bucuresti

149,12

137,63

142,63

140,52

163,06

170,73

206,78



211,64

208,15

Sursa: Prelucrare date Anuareel Statistice ale Romāniei

Īn 2002, PIB-ul regiunii Sud-Vest Oltenia reprezenta 8.6% din PIB-ul national, situāndu-se pe ultimul loc īn clasamentul inter-regional (fig 2.1). Capacitatea productiva a regiunii s-a diminuat constant īn perioada 1998-2002, īn contradictie cu evolutia nationala.

Fig. 2.1 Ponderea PIB regional fata de media nationala - comparatie intre regiuni.

 Sursa: Prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 2004

 

In acelasi an PIB-ul per capita al regiunii Sud-Vest Oltenia reprezenta 23% din media UE-25 si se situa pe locul sase īntre regiunile Romāniei. Cea mai mare disparitate inter-regionala se īnregistreaza fata de regiunea Bucuresti-Ilfov, īn timp ce regiunea Sud are o situatie asemanatoare, urmata la  mica distanta, de regiunea Nord-Est.

  Tab 2.2: Evolutia PIB/capita- comparative cu UE

 PIB/capita

1998

1999

2000

2001

2002

UE 25

100

100

100

100

100

UE 15

109.3

109.3

108.9

108.7

108.5

Romania

26.5

25.6

24.9

26.1

28.1

 Nord-Est

21.2

25.6

17.7

19.1

20.5

 Sud-Est

26.6

22.6

22.5

22.9

24.6

 Sud

22.7

20.6

20.8

21.2

22.9

 Sud-Vest

24.1

22.3

21.4

22.5

23

Dolj

23.4

21.7

20.2

20.2

19.8

Gorj

33.5

31

27.7

30.1

36.3

Mehedinti

19.4

18

16.2

20.6

19.9

Olt

19.5

18.2

19.2

19.4

17

Vālcea

25.6

23.7

24.2

24.6

25.6

Vest

27.2

28.2

26.1

28.4

31.1

Nord-Vest

25.5

22.8

23.5

24.7

27

Centru

28.3

26

27

27.9




30.9

Bucuresti

43.7

42.3

52.3

56.3

59.4

Sursa: EUROSTAT, 2003

Īn perioada 1995-2002, evolutia PIB regional,  a īnregistrat o scadere medie anuala de 1,8%, comparativ cu media europeana. Aceasta situatie este īngrijoratoare, deoarece īn timp ce regiunile romānesti cu evolutie a PIB ascendenta (Bucuresti-Ilfov, Vest si Nord-Vest) īsi reduc diferenta fata de regiunile dezvoltate ale UE, regiunile sarace, printre care si Sud-Vest Oltenia īsi adāncesc aceste disparitati. Acelasi comentariu este valabil si la nivel national inter-regional, care īnregistreaza deja o crestere a disparitatilor īntre diferitele regiuni de dezvoltare, cu perspective de adāncire īn viitor, ca urmare a concentrarii activitatii economice si Investitiilor Straine Directe īn regiunile cu potential de crestere.

Fig. 2.2 Evolutia PIB/capita - comparatie cu UE

Sursa: Statistici EUROSTAT si Anuarul Statistic al Romaniei,2004

 
 
Tab. 2.3 Evolutia PIB pe locuitor (lei date disponibile pāna īn 2002):

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Romānia

Lei/locuitori

(preturi curente)

3.180.444

4.817.827

11.218.246

16.611.185

24.300.009

35.826.421

52.109.359

69.500.586

SV Oltenia

Lei/locuitori

(preturi curente)

3.038.592

4.310.183

10.570.073

14.951.802

21.822.638

30.009.565

43.780.931

55.530.625


Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei 2004; Pana in 1997 inclusiv, s-a folosit metoda SEC 1979 de calcul a PIB. Īncepānd cu 1998, metoda folosita este SEC 1995


Situatia economica generala la nivel intra-regional

In ceea ce priveste PIB per capita, judetul Dolj se situa īn 2002 pe penultimul loc īn clasamentul intra-regional, cu un PIB per capita de 19.8% si cu o productivitate a muncii reprezentānd 20% din media comunitara. Cauza principala o reprezinta procentul mare de ocupare a fortei de munca īn agricultura (48% īn 2003). Pe de alta parte, judetul Dolj reprezinta principalul angajator regional (31% īn 2003). Principalele puncte forte ale judetului sunt calitatea resurselor umane (68% din populatia regionala cu educatie tertiara), dinamica IMM-urilor (pe primul loc īn clasamentul regional, atāt ca numar, cāt si ca ocupare a fortei de munca), precum si potentialul orasului Craiova de a deveni pol de crestere economica pentru īntreaga regiune. 

In judetul Olt 53% din forta de munca era angajata īn agricultura īn 2003, inregistrandu-se in 2002 cel mai scazut PIB per capita -17% din media comunitara si cea mai scazuta productivitate a muncii - 18% din media comunitara. Rata somajului, cea mai ridicata din toata regiunea (10,6% īn 2003) ascunde populatia angajata artificial īn agricultura, īn ferme de subzistenta.

Judetul Gorj inregistra in 2002 PIB per capita si productivitatea muncii reprezentānd īn 2002 36% din media comunitara. Saltul īn productivitate s-a datorat īn principal pierderilor de locuri de munca din sectorul minier, rata somajului crescānd pāna la 9,1% īn 2003). Īn ciuda restructurarilor din sectorul minier, judetul Gorj are īnca o proportie īnsemnata din populatie ocupata īn industria extractiva (īn 2003, 41.5% din populatia ocupata īn industrie).

Si in judetul Mehedinti rata somajului are un nivel ridicat (8,8% in 2003), datorita  restructurarilor din sectorul minier si prezentei scazute a IMM-urilor īn judet; desi IMM-urile sunt principalii angajatori dintr-o economie, la nivelul judetului Mehedinti, prezenta acestora este cea mai redusa dintre toate judetele regiunii Sud-Vest Oltenia, ca numar de unitati si personal angajat.  Din punct de vedere al PIB per capita si productivitatii muncii, Mehedinti se gaseste pe un nivel de mijloc īn cadrul regiunii.

Judetul Vālcea avea in 2002 un PIB per capita de 26% din media comunitara, determinat de un nivel  al productivitatii muncii de 25%. Deoarece a trecut printr-un val de modernizare industriala, judetul Vālcea a inregistrat in 2003 o rata a somajului mult superioara mediei nationale (9,2%). Dupa Dolj, aici se īnregistreaza cea mai mare densitate a IMM-urilor. Principalul punct forte al judetului īl reprezinta turismul (īn 2004, 80% din totalul īnnoptarilor de la nivel regional aveau loc īn Vālcea).

Sectorul energetic din regiunea Sud-Vest Oltenia  reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale, fundamentala pentru dezvoltarea acesteia (71.57% din totalul productiei hidroelectrice nationale era produs aici īn 2001). Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor energetice. Avānd īn vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Olenia īn acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale. Industria de energie electrica si termica, gaze si apa īnregistreaza īn ultimii ani pierderi de locuri de munca (de la 14% īn 2000 la 10% īn 2003), acest trend fiind mai pronunatat īn judetele Dolj si Vālcea si mai putin pronuntat īn Mehedinti, unde fluctueaza. Procentul mare de populatie ocupata īn acest sector īn judetele Mehedinti (16% īn 2003) si Gorj (14% īn 2002) sunt consecinta ponderii importante a industriei energetice īn economia acestor judete.

De asemenea, un barometru al evolutiei activitatilor economice ale unei regiuni este considerata a fi cantitatea de deseuri produsa intr-un interval de timp in regiunea respectiva, deoarece agricultura, industria si alte activitati social-economice reprezinta surse importante de generare a deseurilor; pe baza datelor statistice se calculeaza indicatorii care caracterizeaza presiunile pe care activitatile economice si sociale le exercita asupra mediului. In comparatie cu celelate  regiuni de dezvoltare,  Oltenia se afla pe ultimul loc in ceea ce priveste cantitatea de deseuri municipale colectate.

Tab. 2. Cantitati de deseuri municipale colectate, pe regiuni de dezvoltare, in anul 2004

Regiuni de dezvoltare

Cantitatea de  deseuri

municipale

Deseuri menajere si asimilabile

Deseuri din servicii municipale

Deseuri din constructii si demolari

Altele

Total

Nord-Est

723,2

87,5

41,6

8,8

861,1

Sud-Est

685,4

89,1

10,4

10,2

795,1

Sud

462,7

68,2

35,8

11,5

578,2

Sud-Vest

290,4

41,7

22,8

9,1

364,0

Vest

599,6

62,5

15,1



8,5

685,7

Nord-Vest

863,3

150,8

63,6

16,6

1.093,7

Centru

928,6

116,5

34,8

2,0

1.081,9

Bucuresti - Ilfov

607,8

223,9

422,3

2,3

1.256,9

Total

5.161,0

840,9

646,4

69,0

6.716,6

Sursa: Institutul National de Statistica, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului 2005

Zonele Defavorizate. Īn conformitate cu legea īn vigoare, SV Oltenia are trei zone defavorizate, zone ce au fost īn mod special afectate de restructurarea industriala si īn particular de crizele din sectorul minier. Aceste zone sunt Albeni, Schela si Motru, toate localizate īn judetul Gorj, cu o suprafata totala de 1282 km patrati.

Albeni are o suprafata de 239 kmp cuprinzānd ca localitati mai importante: Tg. Carbunesti, Albeni, Bustuchin si Rosia de Amaradia. Este o zona deluroasa cu un total de 18.000 locuitori si o rata a somajului de 70% din totalul populatiei, la sfārsitul anului 2000. Zona depinde īn special de industria grea: miniera, extractie de gaz si petrol, constructii materiale si lemn. Schela este o zona cu o suprafata de aprox. 384,6 kmp si cuprinde ca localitati mai importante Bumbesti-Jiu si Schela, cu un total de 14.000 locuitori si o foarte scazuta densitate a populatiei. Īn anul 2000 somajul a fost de 37% din totalul populatiei. Ultima zona, Motru-Rovinari are o suprafata de aprox. 430,84 kmp si cuprinde doua localitati: Motru si Rovinari cu un total de 66.000 locuitori si o rata a somajului de 74% īn anul 2000.

Toate zonele defavorizate au un statut special fiscal si ofera spatii si facilitati disponibile pentru investitori. In perioada aprilie 1999, cānd au intrat in vigoare Legea 20/1998 si OUG 24/1999 privind zonele defavorizate, un numar de 155 firme au beneficiat de facilitatile acordate (26 in zona Albeni, 25 in zona Schela si 85 in zona Motru-Rovinari), infiintandu-se un numar de  peste 2500 noi locuri de munca (452 in zona Albeni, 203 in zona Schela si 1931 in zona Motru-Rovinari). Valoarea investitiilor in cele trei zone s-a cifrat la 160.341 milioane lei (40.980 milioane in Albeni, 51.223 milioane in Schela, respective 68.138 milioane lei in Motru-Rovinari). La ora actuala detin certificate definitive 71 agenti economici, in domeniile economice prioritare prevazute de legislatia in vigoare in zone defavorizate. Domeniile de activitate ale acestora sunt: industrie alimentara, productie materiale constructii, constructii, transport persoane si industrial, industria textila, reparatii utilaje si echipamente industriale, productie echipamente electrice si electrotehnice etc.

Printre firmele care detin certificat de investitor in zone defavorizate exista investitori straini (in special din Italia), care realizeaza produse pentru export, in special in tarile membre ale Uniunii Europene.

Repartizarea pe sectoare de activitate a agentilor ec. detinatori de certif. de investitor in zone defavorizate -OLTENIA

SECTOR  ACTIVITATE

Numar agenti economici

Productie industriala

38

Industrie alimentara

18

Constructii

11

Servicii

4

TOTAL

74

Sectorul Bancar.

Sectorul bancar din Romania este in plina reforma, dar anumite masuri vor trebui implementate pentru a aduce sistemul bancar la standardele Uniunii Europene. Acest sector a cunoscut cateva imbunatatiri in ultimul timp, guvernul reusind sa privatizeze cea mai mare banca romaneasca: Banca Comerciala Romana.

Principalele banci romānesti si straine active īn Oltenia si cu o buna acoperire īn toate judetele, sunt: Banca Comerciala Romāna (BCR); BRD  Group Societe Generale (Franta); Raiffeisen, (Germania); ABN AMRO (Olanda); Carpatica; Banca Ion Ţiriac; Finansbank; Mindbank; Banca Romexterra; Bancpost;  Banca Transilvania; ProCredit Bank; ING Bank, Banca Romaneasca, Unicredit; OTP Bank, Banca; Eximbank, Hvb Bank.

Comportamentul financiar al populatiei si agentilor economici in profil teritorial

 

Dolj

Gorj

Mehedinti

Olt

Valcea

Total clienti (nebancari, neguvernamentali)

659379

337515

259197

203584

369734

Societati comerciale cu capital de stat

312

159

116

206

126

Societati comerciale cu capital privat

23414

9527

6610

11384

14065

Persoane fizice

631168

325811

250783

190252

353721

Altii (inclusiv societati de asigurare)

4485

2018

1688

1742

1822

Sursa: Statistici BNR 2005

Numarul total de clienti ai bancilor in judetele regiunii Oltenia (decembrie 2005)

    

Sursa: Statistici BNR 2005

 

Poli de crestere economica

Īn urmatoare perioada, principala provocare pentru regiunea Sud-Vest Oltenia este sa gaseasca modalitatile optime de stimulare a cresterii economice. Experienta altor state arata ca motorul regional de crestere economica este concentrat īn anumiti poli de crestere, care pot fi de doua categorii:

·        economii de localizare (rezultānd din concentrarea geografica a unor īntreprinderi apartinānd aceleiasi ramuri, deci īntre care exista legaturi de tipul input-output, incluzānd si economiile de transfer/legatura) -clusterele publice sau private

·        economii de aglomerare (ca rezultat al asocierii geografice a unui numar mare de activitati economice care pot sa nu apartina aceleiasi ramuri, de ex. concentrarea unor elemente ce se constituie īn avantaje pentru firme din diverse ramuri: transportul urban bine dezvoltat, piete ale muncii bine organizate, cu resurse de munca cu calificari variate, servicii guvernamentale, o gama larga de servicii de asistenta comerciala, financiara, contabila, juridica; dotarile de ordin social-cultural, infrastructura sanitara) - traditional, astfel de poli de crestere economica sunt orasele.

Īn timp ce economiile de localizare se pot constitui īn poli de crestere industriala (acestia vor fi analizati īn capitolul IV),  economiile de aglomerare se constituie cel mai adesea īn poli de crestere urbana.

Dezvoltarea regionala este īn mod normal concentrata īn jurul a cel putin unui oras mare pe regiune, iar īn unele cazuri īn jurul mai multor orase, datorita dificultatilor īn dezvoltarea serviciilor de sprijin si a facilitatilor de orice fel. Polarizarea corespunde tuturor relatiilor asimetrice care leaga un centru de periferia sa si care plaseaza periferia īntr-o pozitie de dependenta fata de centru. Orasul este un loc de atractie si difuzie, avānd functia de stimulare a spatiului īnvecinat. Īntr-o structura teritoriala policentrica, specializarile si complementaritatile diferitelor centre urbane permit mai multor orase sa exercite functia de poli. Dezvoltarea regionala polarizata sau multi-polarizata ofera posibilitatea interconexiunilor geografice, tehnice si economice. 

Potrivit studiului efectuat de Grupul de Economie Aplicata (GEA), la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cele patru capitale de judet Slatina, Tārgu-Jiu, Drobeta-Turnu Severin si Rāmnicu-Vīlcea au relevanta locala īnsa nu  reprezinta poli de crestere regionala, Craiova este singurul oras cu potential de transformare in pol de crestere economica pentru intreaga regiune, reprezentand atat un  centru administrativ de decizie, cat si un important centru universitar.

Īn general, sistemul urban romānesc īnca suporta consecintele politicilor de industrializare socialista, care au dus la crearea unor centre urbane īn mijlocul unor zone rurale fara nici un serviciu de baza si cāteodata, si fara nici o resursa industriala. Azi situatia se prezinta īn mod diferit, īntre cele care au īnregistrat un succes si cele care se lupta īnca cu statutul de oras. Principala problema a acestor centre urbane o reprezinta nivelul scazut al infrastructurii urbane - doar facilitati de baza precum sanatatea si educatia au fost dezvoltate, īn schimb aspectele de mediu urban (apa, canalizare, o structura rutiera modernizata) au fost neglijate. Totodata, nu s-a facut nici un efort privind ceea ce se numeste dezvoltarea unei "culturi urbane".












Document Info


Accesari: 3555
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )