Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA CHEILE TURZII

geografie




PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICĂ


CADRUL GEOGRAFIC DE ANSAMBLU

[1], de la un hornar, Ioan Kis, venit aici īn 1780 sa caute comori, dar care si-a gasit sfīrsitul īn acest Ioc. Primul care a explorat-o temeinic a fost profesorul geolog loan Tulogdy īn 1934. In pestera se intra printr-un portal īnalt de sase metri, orientat īn directia nord-vest - sud-est. Chiar de la intrare, īn partea stīnga sus, se observa un horn īngust, populat de foarte multi lilieci, prin care se vede cerul. Pestera se continua cu o sala mare, larga de patru metri si lunga de 22 m, avīnd tavanul drapat īn falduri. Pe masura ce avansam, īnaltimea tavanului scade. In fundul grotei, spre dreapta, se deschide un coridor īngust, lung de 15 m, terminat cu un put cu apa, adine de aproape 35 m.

Statia I F M A M I

Turda -4,4 -2,2 3,4 9,4 14,4 17,6


Statia I A S O N D

Turda 19,3 18,5 14,7 9,1 3,1 -2,0

Statia I F M A M I

Campia Turzii 21,8 19,8 20,9 43,5 71,6 85,9


Statia I A S O N D

Campia Turzii 73,6 69,6 42,2 38,3 27,9 23,6


Carpenus betulus) pe līnga care mai traiesc fagul, teiul (Tilia Cordata), cornul (Cornus mas) si sīngerul (Cornus Sanquinea) cu fructe albastrui si frunzele ce se īnrosesc cīnd vine toamna. Acestor copaci li se mai asociaza macesul (Rosa canina), īmpreuna cu ruda lui - paducelul (Crataoegnus monogyno).

Taxus baccata este ocrotit nu numai īn cadrul rezervatiei Cheile Turzii, ci pe īntregul perimetru al Carpatilor, ca si tulichina (Daphne cneorum).




Pe platoul de deasupra versantului stīng si vizavi de el, pe Culmea Mīnastirii, drumul ne va fi īngreunat de tufisuri si boschete de alun si cununita. Īn zona „Polmoane'lor" din capatul amonte al Cheilor creste paducelul si porumbarul (Prunus spinosa), o ruda mai departata a macesului. Peste apa, pe versantul drept, cam īn dreptul Fīntīnii Morarului, apare un soi de artar, jugastrul (Acer campestre) folosit cīteodata si ca pom ornamental. Asociat jugastrului si ocupīnd uneori suprafete mai mari apare lemnul cīinesc (Ligustrum vulgare), un neam de aproape al frasinului, deosebit de frumos cīnd este īnflorit si cīnd īsi etaleaza ciorchinii de floare, de culoarea florii de lamīi.

(Ephedra distachya).


(Calopterix splendens) sau de tipurile mai rare (Lestes barbarus), toate splendid colorate.

Phybalopterix caligraphata, prezenta aici, mai poate fi admirata numai īn Iugoslavia, līnga Rijeka, sau īn U.R.S.S., īn Urali.

(Cobitis taenia), galbuie pe spate, cu pete marunte negre si avīnd doua-trei dungi īn lungul trupului, si ruda ei — grindelul (Nemachilus barbatulus), la care petele sīnt mai mari, de culoarea frunzelor. Acestora le tin tovarasie boisteanul (Phoxinus phoxinus), la fel de marunt si durduliu, mīndru de ,,ves-mīntul" pe care-l poarta: verde pe spate, stralucitor ca argintul, pe burta; īn focul dragostei culorile i se schimba, spatele devenindu-i albastrui iar burta i se īnroseste; foarte zglobiu, īnoata īn toate partile si cīteodata poate fi vazut depasind obstacole din apa prin salturi, aidoma pastravilor. In marginea apelor, pe linga malurile strajuite de peretii verticali, se furiseaza porcusorii (Gobio gobio) cautīnd adapostul grotelor sau al radacinilor de sub apa. De talie mica, porcusorii sīnt īmpodobiti pe parti de solzisori argintii, iar pe spate sīnt stropiti de-a curmezisul cu peta negre.


(Bubo bubo) īnfioreaza linistea noptii cu vaierul ei strapungator. Mare cīt un curcan, are īn vīrful capului doua moate si penajul frumos colorat cu alb, galben si brun. Zburīnd, alunecarea ei este atīt de lina īncīt prada nici nu se dezmeticeste cīnd este luata īn gheare.

Tichodroma muraria). Putin mai mare decīt o vrabie, are penajul īn culori pastelate, e foarte zglobiu si inspecteaza peretii prapastuiti pentru a-si gasi hrana zilnica.

Monticola saxatilis. Vom īntīlni de asemenea, aproape cu invidie, pentru felul de a sta pe verticala peretelui, presura mustacioasa (Emberiza cia) cu un penaj frumos colorat. Versantii Cheilor Turzii mai sīnt īnsufletiti de agitatia pietrarului (Oenanthe oenanthe), cu spatele īn culoarea calcarului, de codrusul de casa, la fel de cenusiu ca si stīnca. Din cīnd īn cīnd, pe deasupra Cheilor mai razbate croncanitul corbului (Corvus corax), si el īn cautare de hrana. Cu penajul de culoarea antracitului, este usor de observat cīnd zboara sau chiar cīnd se odihneste īn vreun copac sau cleant de stīnca. Primavara, adus parca de valul de aer cald, apare si lastunul de stīnca sudic (Apus melba); are un frurnos „frac" pe care-l poarta elegant. O data cu el, din aceeasi familie, soseste si lastunul de stīnca (Apus apus).






Ephedra distachya, sa fie protejat. Comisia Monumentelor Naturii, īnfiintata īn 1930, a depus eforturi considerabile, prin profesorul botanist Alexandru Borza, ca regiunea Cheilor Turzii sa fie declarata rezervatie naturala, ceea ce s-a si īntīmplat īn anul 1938. Cu o suprafata de 175,5 ha, rezervatia complexa Cheile Turzii a fost inclusa, alaturi de alte 15 rezervatii de la noi din tara, pe lista U.N.E.S.C.O.





aparuta la Cluj īn 1936.










Document Info


Accesari: 6575
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )