Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Judetul Bistrita-Nasaud

geografie




ASEZARE

Judetul Bistrita-Nasaud este situat în partea de nord a României, între paralelele 46°47' si 47°37' latitudine nordica si între meridianele 23°37' si 25°36' longitudine estica, fiind încadrat de judetele: Maramures în nord, Suceava în est, Mures în sud si Cluj în vest.
Suprafata judetului masoara 5355 kmp si înglobeaza zona de contact a Carpatilor Orientali cu Podisul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Somesului Mare cu afluentii sai, precum si o mica portiune din bazinul mijlociu al Muresului.





RELIEF
Teritoriul judetului Bistrita-Nasaud prezinta un relief variat si complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte catre Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief:
- zona montana - ce cuprinde o cununa de munti din arcul Carpatilor Orientali, grupa nordica si mijlocie, în care intra masivele Ţibles, Rodna, Suhard, Bârgau si Calimani;
- zona dealurilor - care ocupa partea centrala si de vest a judetului în proportie de 2/3 din suprafata sa;
- zona de lunca - ce însoteste cursurile principalelor râuri, în special al Somesului Mare si al afluentilor sai, reprezentând circa 3% din suprafata judetului.
Teritoriul judetului este drenat de o retea hidrografica axata pe râul principal Somesul Mare, lungimea totala a acestei retele însumând aproximativ 3030 km.
Din punct de vedere climatic, judetul Bistrita-Nasaud se încadreaza în zona continental moderata.

ISTORIC
În perioada 106-271 e.n. o buna parte din teritoriul actualului judet a facut parte din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi româneasca din aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat sa vietuiasca si dupa retragerea armatei si administratiei romane constituindu-se în obsti satesti si în formatiuni prestatale ce vor fi ulterior înglobate în voievodatul lui Gelu.
La 1241 zona judetului a cunoscut dist 10210y246k rugerile provocate de navalirea tataro-mongola, în care, fireste, cel mai mult au avut de suferit localitatile mai importante de atunci: Bistrita, Rodna, Beclean.
Desi întreaga zona va cunoaste în secolele urmatoare o dezvoltare continua, doua vor fi localitatile ce se vor impune în mod deosebit si anume Rodna, cu minele ei de aur si argint, si Bistrita, ca centru mestesugaresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu si stema proprie fiind declarat oras liber,cu jurisdictie proprie.
În 1940, judetul Bistrita-Nasaud, desi avea o covârsitoare majoritate româneasca, a fost cedat, în urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste.
La 13 martie 1945 judetul a revenit la administratia româneasca.

ATRACTII TURISTICE

  • Manastirea de la Vad - Ciceu este o ctitorie a lui Stefan cel Mare, realizata in stilul moldovenesc.
  • Ruinele Cetatii Ciceului - Cetatea Ciceului a fost construita intre 1203 si 1204 si a fost candva o puternica fortificatie. Astazi nu se mai pastreaza decat un fragment de zid si subsolul sapat in stanca.
  • Ruinele Castrului Roman - se afla in Orheiu Bistritei si dateaza din secolele II-III d.Hr.
  • Piatra Fantanele - este o statiune aflata la 1100 m altitudine si reprezinta un centru de practicare a schiului.
  • Pestera de la Izvorul Tausoarelor este cea mai adanca pestera din tara.

Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibila cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare. In judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrila, Coldau, Dumitrita, Saratel, cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Henna, Dipsa, Bistrita, dar si zona "Sugalete" (care dateaza din secolele XV-XVI).

Conform datelor anuntate de Directia Judeteana de Statistica a judetului Bistrita-Nasaud, la data de 1 ianuarie 2004 populatia totala a judetului Bistrita-Nasaud a fost de 319.099 locuitori. Din totalul populatiei, 36,3% locuieste in mediul urban si 63,7% in mediul rural.

Resedinta judetului este municipiul Bistrita, cu o populatie de 83.000 locuitori la 1 ianuarie 2004. Alte centre urbane importante ale judetului sunt: Beclean - un oras monoindustrial - (11.384 locuitori), Nasaud (11.105 locuitori) si Sangeorz-Bai (10.656 locuitori) - o statiune balneoclimaterica pentru afectiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative. In structura judetului se gasesc 56 de comune, cele mai importante fiind: Feldru (7.808 locuitori), Maieru (7.681 locuitori), Prundu - Bargaului (6.597 locuitori), Tiha Bargaului (6.443 locuitori).

In perioada 106-271 e.n., o buna parte din teritoriul actualului judet a facut parte din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi cea romaneasca din aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat sa traiasca aici si dupa retragerea armatei si administratiei romane, constituindu-se in obsti satesti si in formatiuni prestatale ce vor fi ulterior inglobate in voievodatul lui Gelu.
In 1241, zona judetului a cunoscut dist 10210y246k rugerile provocate de navalirea tataro-mongola, in care, fireste, cel mai mult au avut de suferit localitatile mai importante de atunci: Bistrita, Rodna, Beclean.
Desi intreaga zona va cunoaste in secolele urmatoare o dezvoltare continua, doua vor fi localitatile ce se vor impune in mod deosebit: Rodna, cu minele ei de aur si argint, si Bistrita, centru mestesugaresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu si stema proprie, fiind declarat oras liber, cu jurisdictie proprie. In 1940, judetul Bistrita-Nasaud, desi avea o covarsitoare majoritate romaneasca, a fost cedat, in urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945, judetul a revenit la administratia romaneasca.

In municipiul Bistrita s-a nascut Andrei Muresanu, revolutionar pasoptist si autor al imnului national al Romaniei Orasul Nasaud a dat lumii stiintifice romanesti 19 academicieni, fiind considerat "orasul academicienilor"
Statiunea Sangiorz-Bai este cunoscuta, in tara si strainatate, prin calitatile curative ale apelor minerale care au o valoare terapeutica deosebita, fiind asemuite cu cele de la Karlovy Vary
Liviu Rebreanu, autorul romanelor sociale "Ion" si "Padurea spanzuratilor", s-a nascut in 1885 in judetul Bistrita-Nasaud, in satul Tarlisiua
"Poetul taranimii" - George Cosbuc - s-a nascut in 1886 in judetul Bistrita-Nasaud, in comuna Hordou (astazi George Cosbuc)
In judetul Bistrita-Nasaud, in zona Tihuta, se afla Complexul hotelier Dracula - o ilustrare a mitului Contelui Dracula, asa cum apare in romanul lui Bram Stoker
In zona folclorica Valea Somesului, locuitorii pastreaza si in zilele noastre traditiile si obiceiurile stramosilor In Parcul national "Muntii Rodnei" se afla una dintre cele mai importante rezervatii ale biosferei din Romania Atleta Gabriela Szabo, multipla campioana europeana, mondiala si olimpica, s-a nascut in orasul Bistrita.


Pesteri: Izvorul Tausoarelor (in apropiere de Rebrisoara) - este cea mai adanca pestera din Romania (478.5 m), iar galeriile subterane se intaind pe circa 16.5 km. Alte pesteri: Jgheabul lui Zalion (prin diferenta sa de nivel de 242 m, este a doua din Romania), Magla, Pestera Zanelor.
Valea si cheile Bistritei, pornesc din muntii Calimani, de la altitudinea de 1.562 m si se intind pe 65 km. Valea Repedea formeaza o rezervatie vegetala complexa si se intinde pe 7 km, printre formatiunile vulcanice ale muntilor Calimani.
Lacuri: Lala Mare (in apropierea varfului Ineu, la altitudinea de 2.279 m), Lala Mica, Ineu, Cetatele (cunoscut si ca Taul Caianului), Colibita (in muntii Bargaului), Taul Zanelor.
Rezervatii naturale:
Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, in apropierea satului Arcalia) - se intinde pe mai mult de 16 ha si adaposteste peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcam japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).
Alte rezervatii: Piatra Corbului (parc geologic si vegetal, situat in muntii Calimani), Muntele de sare de la Saratel.
Statiuni: Sangiorz (la 56 km de Bistrita) - statiune balneoclimaterica amplasata intr-o zona depresionara (465 m), inconjurata de formatiuni vulcanice acoperite de paduri de fag. Izvoarele minerale de la Sangiorz au fost atestate documentar inca din 1770.
Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine), Piatra Fantanele (1.100 m, in apropierea pasului Tihuta, aici se poate practica schiul), Valea Vinului.
Vestigii istorice:
Ruinele cetatii de la Ciceu (Ciceu-Giurgesti, 1203 - 1204) - in Evul Mediu, fortificatia a apartinut domnitorilor moldoveni, incepand de la Stefan cel Mare (1489) si pana la Alexandru Lapusneanu. Alte vestigii istorice: Turnul Dogarilor din Bistrita (1465 - 1575) - are trei nivele si 35 m inaltime. Este singurul turn ramas din cetatea medievala Bistrita.
Biserici si manastiri: Biserica Evanghelica din Bistrita - construita in secolul al XV-lea in stil gotic, biserica are un turn de 75 m care domina orasul.
Alte lacase de cult: Biserica ortodoxa din Bistrita (1270 - 1280), Biserica Beclean (ridicata in secolul al XV-lea), Biserica evanghelica din Dumitra (1488), Manastirea Vad (Ciceu, construita de Stefan cel Mare in stil moldovenesc).

Judetul Bistrita-Nasaud include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures. Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat, distribuit in forma de amfiteatru spre Campia Transilvaniei si alcatuit in principal din trei zone:

o zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase (incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani);

MUZEUL MEMORIAL "GEORGE COSBUC"

Organizat in casa in care s-a nascut marele poet al neamului romanesc, astazi, monument istoric, este un important punct turistic pe D.N. 17C, km. 34 (la 12 km de Nasaud), cautat atat de turistii romani, si, in ultima vreme, si de cei straini.

Atractia principala rezida in faptul ca in aceasta casa a vazut lumina zilei, la 20 septembrie 1866, cel care avea sa fie "suflet in sufletul"  neamului care l-a zamislit.

Ca la orice casa de romani, intrarea se face prin "tinda" (un fel de hol), din care vizitatorul va alege mai intai camerele, care te imbie la reculegere, prin atmosfera patriarhala, creata in primele trei incaperi: tinda, casa dinainte (de oaspeti) si chilia (camera de rugaciune-capela casei).

Obiectele expuse in aceste incaperi, in exclusivitate, sunt originale.

Muzeul "Cosbuc" este singurul muzeu inchinat exclusiv poetului, in Ardealul romanesc al muzeografiei literare. Acest motiv a fost prioritar in a aduna si expune (partial), fotografii, documente, corespondenta, editii din opera poetului si traduceri.

Urmatoarele trei sali sunt destinate expozitiei care vizeaza viata si opera poetului, istoria institutiei noastre culturale, ce are sansa de a fi primul muzeu de literatura romana din tara (1905), si care este emblematic pentru muzeografia literara romaneasca.

Ultima incapere adaposteste alaturi de lucruri ale poetului (pelerina, palaria, geanta de voiaj etc.) si un foarte reprezentativ (nu prin numar ci prin valoare documentara) fragment din cele peste 30 000 volume din biblioteca lui George Cosbuc.

  Judetul Bistrita-Nasaud - Date generale  

Este situat in partea de nord-est a Transilvaniei si inglobeaza zona de contact a muntilor Carpatii Orientali cu Podisul Transilvaniei. Incepand cu sec XII istoria romanilor din aceasta zona are puternice interferente cu istoria germanilor si a maghiarilor. In perioada in care a facut parte din Imperiul Austro-Ungar, regiunea Bistrita a constituit o pavaza a imperiului in partea sa estica, popoulatia din aceste locuri bucurandu-se de o serie de privilegii din partea imparatesei MariaTereza.

 Bistrita - Orasul  

Orasul este asezat la poalele muntilor Carpati pe valea raului Bistrita si a constituit inca din sec XIII un important centru commercial si mestesugaresc.
 Bistrita - Biserica Evanghelica  

A fost construita in sec XIV in stil gotic si apoi modificata in stil renascentist. Lucrarile s-au desfasurat sub conducerea arhitectului italian Petrus Italus si s-au incheiat in anul 1563. Acesta a dat forma acutuala a edificiului, prin adaugarea portalului principal, a doua portale laterale si a frontonului de vest. Turnl bisericii domina orasul de la inaltimea de 75 m. In cadrul bisericii se pastreaza si astazi stranele sculptate in anul 1516 de Johannes Begler.  

Bistrita - Biserica Ortodoxa  

Este cea mai veche biserica din oras datand din anul 1270 si este un monument reprezentativ construit in stil gotic timpuriu. In sec XIV bisericii ii sunt aduse modificari in stil baroc.  

Bistrita - Casa Argintarului  

A fost construita la inceputul sec XVI si este fosta locuinta a uni mare mester bijutier. Fatada casei este infrumusetata cu admirabile ornamente de piatra in stil renascentist realizate de italianul Petrus da Lugano.
 Bistrita - Casa Memoriala Liviu Rebreanu  

In orasul Bistrita se afla Casa Memoriala Liviu Rebreanu, scriitor de mare valoare in literature romaneasca. Casa Memoriala este gazduita intr-o casa taraneasca traditionala si prezinta obiecte care au apartinut scriitorului: editii din opera scriitorului, fotografii de familie, obiecte de uz personal. Langa casa se afla un amfiteatru destinat expozitiilor care gazduieste o expozitie de carte si arta plastica. 



Bistrita - Complexul Comercial Sugalete  

Este un complex format din 13 cladiri datand din sec XV fiind construite in stil renascentist. Cladirile sunt etajate si sunt legate intre ele formand o galerie cu 20 de bolt ice se sprijina pe 21 de pilastrii. 

Bistrita - Muzeul Sasesc  

Este un muzeu al civilizatei sasesti din nord-estul Transilvaniei. Muzeul este format dintr-o gospodarie saseasca completa: casa, sura, grajd etc. Caracteristicile sasesti sunt prezente in arhitectura casei in asezarea si dimensiunile anexelor gospodaresti, in amenajarea curtii si in intriorul casei.

 Bistrita - Parcul  

A fost amenajat in anul 1900 in exteriorul zidului de aparare al fostei cetati si se incadreaza perfect in peisajul urban imbinand elementele arhitecturale (Turnul Dogarilor, zidul de aparare) cu elementele naturale (Raul Bistrita). Parcul are o suprafata de cca 7 ha in care putem intalni arbori seculari, avand dimensiuni de peste 1m diametrul, o specie de arbori originali din China si una din America de Nord. Sangeorz Bai - Statiune balneoclimaterica  

Statiunea este situate la 56 km de Bistrita si este o frumoasa statiune balneoclimaterica cu regim permanent . Primele atestari ale statiunii se gasesc in sec XVII.


Casa memoriala Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu, jud. Bistrita Nasaud

Casa memoriala Liviu Rebreanu este gazduita intr-o casa taraneasca specifica zonei, ridicata in anul 1957 cu sprijinul localnicilor si contributia sotiei si fiicei scriitorului Liviu Rebreanu. In casa sunt expuse obiecte care au apartinut scriitorului: fotografii de familie, editii din opera scriitorului, aparute in tara si strainatate etc. Langa casa, intr-o cladire moderna, se afla un amfiteatru pentru expuneri, o expozitie de carte si lucrari de arta plastica.

Judetul  Bistrita-Nasaud

    Este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei,între paralelele 4648' si 4737' latitudine nordica si meridianele 2327' si 2536' longitudine  estica si se învecineaza cu judetele Cluj la vest, Mures la sud, Suceava în est si Maramures la nord (vezi figura 1), constituind una din unitatile administrativ-teritoriale ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.

SINGEORZ-BAI

Singeorz-Bai, un oras in extremitatea nordica a Romaniei (Judetul Bistrita-Nasaud), situat in amonte de Somesul Mare, in partea de sud a Muntilor Rodnei (Carpatii Orientali), intr-o zona deluroasa, altitudine 435-450 m, la 50 km nord-est de Municipiul Bistrita (resedinta Judetului Bistrita-Nasaud); 10.519 locuitori (la 1 iulie 1991). Statiune cu regim permanent (cunoscuta ca statiune balneara incepand cu secolul al XVII-lea), cu o clima montana moderata: veri reci (temperatura medie in iulie este de - 5,5°C).Temperatura medie anuala este de 7,5°C, umiditatea depaseste 82%, iar media precipitatiilor este de 800 mm anual.

Statiunea dispune de numeroase izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, care sunt carbonate, hipertonice si izotonice; namol mineral; mofete. Apele minerale de aici rivalizeaza, din punct de vedere al proprietatilor lor, cu cele de la Vichy (Franta) si Karlovy Vary (Cehia). Apele minerale de la Sangeorz-Bai au insa o eficacitate mai mare in tratamentul afectiunilor tubului digestiv ( gastrita hipoacida cronica si hiperacida, gastrita cronica, ulcer duodenal, sechele dupa operatii de ulcer efectuate pe stomac, colita cronica, constipatie cronica), al bolilor hepato-biliare (dischinezie biliara, colicistita calcaroasa sau necalcaroasa, stari postoperatorii ale ficatului, hepatita cronica, pancreatita cronica), al bolilor metabolice si nutritionale (diabet melitus, hiperuricemie, hiperlipemie, obezitate, guta cu manifestari la nivelul articulatiilor). In cura externa, apele minerale de la Sangeorz -Bai au un efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative si diartritice.

Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie si hidroterapie, pentru aerosoli si inhalatii, pentru impachetari cu namol mineral cald si cu parafina, mofete; de asemenea ea dispune de izvoare cu ape minerale pentru cura interna si de sali de gimnastica medicala. Statie de imbuteliere a apei minerale. Cazarea este asigurata la Complexul balnear "Hebe", cu o baza de tratament proprie si o capacitate de 900 de locuri, la un sanatoriu cu 600 de locuri, si in vile confortabile cu cca 550 de locuri.

Posibilitati de petrecere a timpului liber si distractie diverse: club, cinematograf, sala de jocuri mecanice, terenuri de tenis si de volei, excursii la Dealul Prihodiste-Marcus, unde exista o mofeta sonora naturala (gazul trece prin apa producand un zgomot asemanator fierberii, zgomot sesizabil de la distanta), excursii la faimoasele pivnite de vinuri de la Lechinta, cu degustare, sau excursii la Bistrita pentru a vedea zidurile orasului medieval (secolul XV) si Turnul Dogarilor, Casa Argintarilor (secolul XV) , care adaposteste Sectia de istorie -arheologie a Muzeului judetean, cladirile "Sugalete" (secolele XV-XVI), si un complex unic de 20 de arcade exterioare care alcatuiesc o galerie cu bolti sprijinita de 21 de pilastri.











Document Info


Accesari: 12846
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )